SUBCARPATII SI PODISUL GETIC

Subcarpatii Getici reprezinta sectorul vestic al Subcarpatilor. Impreuna cu Podisul Getic formeaza o treapta
de racord (de legatura) intre Carpatii Meridionali si Campia Romana, avind un caracter piemontan de ansamblu.
egatura intre Subcarpati si Podisul Getic este foarte strinsa! astfel marginea
sudica a Subcarpatilor Getici coincide cu inceputul Podisului Getic ("ealul #egru, "ealul $irzei, "ealul $ran).
Spre nord Carpatii Meridionali sunt delimitati de Subcarpatii Getici printr%un abrupt rezultat din ridicarea regiunii
montane la sfirsitul Pliocenului (cu aproape &.''' m).
imita de est o reprezinta "ambovita (spre Subcarpatii Curburii), iar limita de vest (alea Motrului (spre Podisul
Me)edinti).
Relief si subdiviziuni
Subcarpatii Getici sunt formati din roci neogene cutate, fiind in acest fel o regiune de orogen asemanatoare
Carpatilor. Cutele (succesiunea de anticlinale si sinclinale) sunt mai slab e*primate comparativ cu Subcarpatii
Curburii.
Relieful de dealuri ii aseamana cu regiunile de deal si podis, iar altitudinile (pe alocuri de peste &.''' m) cu
regiunile montane. Pe alocuri apar si cute +diapire+ (cu simburi de sare), cum ar fi la ,cnele Mari.
-ltitudinea medie este de .''%/'' m, mai coborita in partea de vest (0''%.'' m) si mai ridicata in est (1''%&.'''
m).
-ltitudinea ma*ima din zona propriu zisa este de &.'&2 m (Magura Matau), desi spre contactul cu muntele se
intilnesc si inaltimi mai mari (&.&.' m).
-ltitudinea minima coboara sub 3'' m in "epresiunea 4irgu 5iu. Subcarpatii Getici (asemanator sectorului de la
curbura) se afla in prezent intr%o miscare de ridicare.
Caracteristica esentiala a Subcarpatilor Getici o reprezinta succesiunea % dinspre Carpatii Meridionali spre Podisul
Getic % a cite doua siruri de depresiuni si doua siruri de dealuri, astfel6
a) in apropierea muntelui, un sir de depresiuni +submontane+ puse in evidenta in cea mai mare parte de eroziune,
cum ar fi "epresiunea Campulung (pe riul 4irgului), -refu (pe -rges), 5iblea (pe ,lt), 7orezu, Polovraci (pe ,ltet) si
depresiunile submontane dintre Gilort si Motru (mai cunoscute fiind #ovaci pe Gilort si 4ismana pe riul cu acelasi
nume!
b) un sir de dealuri, cu structura cutata, care prin pozitie au un caracter +intern+ (dealuri subcarpatice interne), cum ar
fi6 Magura Matau (&.'&2 m), "ealul Carlige (21& m), Magura Slatioarei (1/1 m) si "ealurile Gor8ului.
c) un al doilea sir de depresiuni (+intracolinare+), cum ar fi depresiunile intracolinare dintre -rges si -rgesel si
"epresiunea 4irgu 5iu%Campu Mare!
d) un alt sir de dealuri, situate spre e*terior (dealuri +e*terne+) foarte slab cutate, de unde incepe marginea Podisului
Getic! "ealul #egru (.2& m), "ealul $irzei (./' m), "ealul $ran (333 m).
, importanta aparte o au depresiunile situate la e*tremitati % "epresiunea Campulung (submontana) si
"epresiunea 4irgu 5iu%Campu Mare (intracolinara).
1
"epresiunea Campulung este situata in partea de est a Subcarpatilor Getici, la poalele Muntilor Iezer, pe Riul
4irgului. Marginita la sud de Magura Matau, are un aspect tipic de depresiune submontana si o forma relativ alungita
(asemanatoare unui +cimp lung+), aici a aparut si s%a dezvoltat orasul Campulung, prima capitala a 4arii Romanesti.
"epresiunea 4irgu 5iu % Campu Mare, situata in partea de vest a Subcarpatilor Getici, este marginita la nord de
"ealurile Gor8ului (dealuri subcarpatice interne), iar la sud de "ealul $ran (333 m, deal e*tern)! spre est se intinde
pina la Gilort, iar spre vest pina la Motru! depresiunea are altitudini reduse pentru o regiune subcarpatica (sub 3'' m),
este strabatuta de 5iu, si are aspectul unui +cimp mare+ (de unde si denumirea de Campu Mare).
Clima
Subcarpatii Getici au un climat de dealuri, influentat de altitudine si pozitia in sudul Carpatilor Meridionali (de unde
un caracter de +adapost+, pe ansamblu).
Caracteristicile elementelor climatice6
a) Regimul termic.
4emperatura medie anuala este cuprinsa intre &'oC (in "epresiunea 4irgu 5iu % Campu Mare), 9oC pe cea mai mare
intindere (indeosebi in depresiuni), scazind apoi cu inaltimea la 2oC si 1oC (la peste 9'' m).
4emperatura medie a lunii celei mai calde (iulie) scade cu inaltimea, corespunzator, de la ::oC la :'oC, iar a lunii
celei mai reci (ianuarie) de la %&oC (in "epresiunea 4irgu 5iu) la %:o C, %3oC la cele mai mari altitudini.
b) Regimul eolian cuprinde vinturile circulatiei generale ((inturile de (est) si fenomene de foen ((intu Mare).
Diferentieri climatice
Pe fondul climatului de dealuri e*ista un eta8 de dealuri inalte (la peste .'' m) si de dealuri 8oase (sub .'' m), in
depresiuni.
"epresiunile submontane din partea de vest au un climat specific. Pe ansamblu este un climat de tranzitie intre
climatul cu influente submediteraniene (spre Podisul Me)edinti) si climatul de ariditate (din est).
!idr"#rafia
a) Riurile principale care strabat Subcarpatii Getici sunt 5iu, ,lt, -rges si afluentii acestora. 5iul primeste ca afluenti
(in afara zonei subcarpatice) Motru si Gilortul, iar in apropierea lacului Ceauru, riul 4ismana. ,ltul are ca afluenti pe
,ltet (cu Cerna) si 4opolog, iar -rgesul primeste pe (islan, Riu "oamnei, Riu 4irgului, -rgesel si "imbovita.
b) acurile din Subcarpatii Getici sunt de mai multe categorii6
% lacuri in masive de sare6 ,cnele Mari!
% lacul pentru )idroamelioratii (si apa potabila si industriala) Ceauru, pe 5iu, in "epresiunea 4irgu 5iu % Campu Mare!
% lacuri )idroenergetice6 pe ,lt (in sectorul dintre Cozia si ,cnele Mari) si pe -rges (intre (idraru si Curtea de -rges)!
c) -pele subterane sunt relativ discontinui (datorita reliefului).
In unele locuri apar la suprafata sub forma unor izvoare minerale ($aile ,lanesti, $aile Govora).
Invelisul bi"#e"#rafic si $ed"#e"#rafic
a) (egetatia predominanta este vegetatia forestiera cuprinzind paduri de ste8ar (pina la .'' m), paduri de amestec
ste8ar%fag (intre 0'' si /'' m) si paduri de fag (pe dealurile mai inalte).
;ta8ul ste8arului cuprinde cer, girnita, ste8ar pedunculat, gorun, la care se adauga alte foioase (carpen, ulm, tei).
;ta8ul fagului caracterizeaza dealurile subcarpatice. In partea de vest a Subcarpatilor Getici (indeosebi in
depresiunea 4irgu 5iu % Campu Mare) apar si specii meridionale, submediteraneene.
-semanator vegetatiei altor regiuni si cea a Subcarpatilor Getici este de data relativ recenta (postglaciara) si destul
de mult transformata de activitatea antropica.
b) <auna este, de asemenea, postglaciara. Predomina speciile comune padurilor de foioase, specifice fiind mistretul
2
si viezurele, plus animale de prada, ca lupul, vulpea, pisica salbatica, pasari, cum sunt6 ciocanitoarea, cinteza s.a., la
care se adauga animale venite din silvostepa (iepurele) sau din padurile de munte (caprioara, veverita).
Riurile cuprind specii de pesti, intre care predomina cleanul si mreana. In partea de vest e*ista specii
submediteraneene.
c) Solurile sunt, ca si in alte unitati geografice determinate de conditiile de relief, alcatuire geologica, clima, vegetatie.
Predomina argiluvisolurile (soluri argiluviale! cenusii si brun roscate) si la altitudini mai mari, cambisolurile favorizate
de un climat mai racoros si umed! e*ista si soluri azonale.
d) "intre rezervatiile naturale se remarca cea de la -lbesti (rezervatie geologica si paleontologica), din apropiere de
Campulung.
Resursele naturale ale Subcarpatilor Getici sunt6 petrolul, gazele naturale, lignitul, masivele de sare, paduri, pasuni,
)idroenergie, izvoare minerale, la care se adauga suprafete de terenuri arabile.
P"$ulatia si asezarile "menesti
Conditiile naturale (relief, clima, ape, vegetatie, soluri, resurse) sunt deosebit de favorabile vietii si activitatii
societatii omenesti. Relieful depresionar permite concentrarea populatiei, localitatilor si activitatilor agricole. Reteaua
de riuri influenteaza transporturile si asezarile. Resursele naturale au dus la aparitia unor industrii noi.
Subcarpatii Getici reprezinta o zona de stravec)e si continua populare umana. -ici au aparut primele capitale ale
4arii Romanesti6 Campulung si Curtea de -rges.
"ensitatea populatiei este de peste &'' loc=>m? pe ansamblul Subcarpatilor Getici. In depresiunile mari a8unge la
&.' loc=>m?, iar pe dealuri se diminueaza corespunzator.
Sporul natural este egal cu media tarii, cu valori mai reduse in vest (Gor8) decit in est (-rges).
;*ista deplasari de populatie cu caracter definitiv (spre orasele mari, spre centre industriale noi), periodic (prile8uite
de unele lucrari, cum ar fi constructiile )idroenergetice de pe ,lt si -rges) si zilnic (navetism) spre orasele mari (4g.
5iu, Ramnicu (alcea).
-sezarile rulare sunt in general mi8locii (.''%&..'' loc.) si mici (sub .'' loc.) au o structura rasfirata (cu case
printre gradini si vii), functii agricole, iar mai recent, functii miniere, industriale sau mi*te.
Subcarpatii Getici au fost o regiune predominant necooperativizata, ceea ce s%a rasfrint favorabil asupra functiilor
economice si aspectului asezarilor rurale.
-sezarile urbane. In Subcarpatii Getici se afla situate urmatoarele orase6 Campulung, Curtea de -rges, Ramnicu
(alcea, $aile Govora, Calimanesti, $aile ,lanesti, 7orezu, $umbesti%5iu, 4icleni, 4argu Carbunesti (ultimele doua in
zona de contact), ,cnele Mari, #ovaci, 4irgu 5iu.
Campulung (00.''' loc.) prima capitala a 4arii Romanesti, oras de o insemnatate deosebita in evul mediu, are, in
prezent o industrie cu profil comple* (intreprinderea de autoturisme de teren -R,, combinatul c)imic, combinatul de
lianti si azbociment, ramuri ale industriei usoare), monumente istorice si culturale.
Curtea de -rges (3/.''' loc.), are in prezent si o vocatie industriala (industrie electrote)nica, industria lemnului) si
turistica.
Ramnicu (alcea (&&3.''' loc.), oras comercial inca din evul mediu, are o industrie bine reprezentata (rafinarie,
combinat de prelucrare a lemnului, industria pielariei) si functie administrativa. -re un aspect urban modern si
importante obiective turistice.
4irgu 5iu (92.''' loc.) are industrii in interior (utila8 minier, industrie te*tila si alimentara) si in apropiere (combinatul
de industrializare a lemnului de la Prea8ba, combinatul de lianti de la $arsesti, cea mai mare din tara)! este un centru
turistic, administrativ si comercial.
Celelalte orase au cite o ramura mai reprezentativa6 ,cnele Mari % e*tractia sarii, $umbesti%5iu % industria
constructoare de masini, 4icleni % e*tractia petrolului si gazelor naturale), #ovaci si 7orezu % industrie mica si
artizanala. -ltele au functie balneoclimaterica ($aile ,lanesti, $aile Govora, Calimanesti). 4irgu Carbunesti, oras cu o
insemnatate regionala in trecut, isi cauta in prezent o identitate proprie.
Industria
3
Pe ansamblul tarii, Subcarpatii Getici au o industrie notabila, bazata pe resurse proprii (petrol, gaze naturale,
carbuni, sare) sau din zone apropiate (calcare, lemn, resurse agroalimentare).
% Industria energetica cuprinde e*ploatari de petrol, gaze naturale si carbuni. Petrolul se e*trage de aproape patru
decenii6 e*ploatarile sunt situate la limita cu Podisul Getic! $abeni, 4icleni, Scoarta, -lbeni, iar prelucrarea se
realizeaza la rafinaria de la Ramnicu (alcea si Combinatul petroc)imic Pitesti, gazele asociate se e*ploateaza la
4icleni si $ustuc)in.
Subcarpatii Getici dispun, de asemenea, si de e*ploatari insemnate de lignit! zona traditionala se afla situata in est
si cuprinde e*ploatarile de la $erevoiesti, 5ugur, Godeni, -ninoasa, $oteni! o zona noua se afla la limita cu Podisul
Getic, cu centre la -lunu, $abeni, Cernisoara, Cucesti, iar pentru transportul carbunelui de aici a fost construita calea
ferata $abeni%-lunu.
;nergie electrica se obtine in citeva termocentrale mai mici (Ramnicu (alcea, Govora) si )idrocentrale (pe ,lt, pe
-rges), centralele mari ()idrocentrala -rges, termocentralele Rovinari, 4urceni) fiind situate in e*teriorul subcarpatilor,
dar in imediata apropiere a acestora.
Industria c)imica cuprinde e*ploatari de sare (la ,cnele Mari), produse clorosodice (la Govora si Ramnicu (alcea,
pe baza materiei prime de la ,cnele Mari), fire sintetice (Campulung).
Industria lemnului este bazata indeosebi pe materii prime (lemn de fag si rasinoase) din Carpatii Meridionali!
c)eresteaua de rasinoase (pe baza lemnului din grupa <agaras) se prelucreaza la Curtea de -rges, iar furnire, placi
aglomerate, fibrolemnoase si mobila se produc la combinatele de la Prea8ba (linga 4irgu 5iu) si Ramnicu (alcea.
Industria materialelor de constructie este reprezentata de intreprinderile de lianti (ciment si var) de la Campulung
(care se aprovizioneaza cu calcar din Muntele Mateias) si de la $irsesti, linga 4irgu 5iu (cea mai mare din tara, care
se aprovizioneaza cu calcar din Muntii (ilcanului, din cariera de la Suseni), precum si de intreprinderi de ceramica
fina de la 4irgu 5iu si Curtea de -rges.
Industria usoara este reprezentata de intreprinderi de incaltaminte si tabacarii, la Ramnicu (alcea, iar industria
alimentara % de intrprinderile de conserve din fructe Riureni, produse lactate din Campulung, precum si alte produse in
principalele orase.
A#ricultura
a) <ondul funciar, conform conditiilor naturale, are calitati medii. Solurile mai slabe calitativ, alunecarile de teren si
substratul argilos diminueaza calitatile naturale ale fondului funciar, c)iar daca conditiile de clima sunt foarte
favorabile. 4erenurile accidentate (dealurile) si e*tinderea relativ redusa a suprafetelor orizontale din depresiuni reduc
considerabil cultivarea plantelor agricole. "e aceea in Subcarpatii Getici predomina suprafetele cu pasuni si finete si
cele prielnice culturii pomilor fructiferi
b) Cultura plantelor cuprinde, pe suprafete mici, culturi cerealiere (porumb indeosebi), plante te)nice, cartofi,
legume, leguminoase pentru boabe (in zonele periurbane) si indeosebi pomi fructiferi (pruni, meri, peri etc.)!
Subcarpatii Getici impreuna cu Subcarpatii Curburii si portiunea nordica a Podisului Getic formeaza principala regiune
pomicola a tarii, in care predomina prunul, dar noile plantatii e*tind cultura marului! 8udetele -rges si (alcea au cele
mai mari livezi din tara. Mari plantatii pomicole e*ista la Campulung, Ramnicu (alcea si 4ismana.
c) Cresterea animalelor se bazeaza predominant pe pa8isti de dealuri, mai modeste calitativ (decit la munte si
campie), datorita eroziunii si suprapasunatului si mai putin pe cultura plantelor fura8ere. Se cresc ovine % favorizate si
de apropierea muntelui (#ovaci) % bovine, pasari.
Cai de c"municatie si trans$"rturi
4
a) Caile ferate sunt situate pe culoarele de vale, astfel6
% pe 5iu este calea ferata electrificata <iliasi % 4irgu 5iu % $umbesti % ivezeni % Simeria! intre <iliasi si 4irgu 5iu are o
varianta pe Gilort (<iliasi % 4irgu Carbunest % 4irgu 5iu) si un segment mai nou, pe 5iu (<iliasi % Rovinari % 4irgu 5iu)!
% pe Ilt, calea ferata Piatra ,lt % Ramnicu (alcea % Sibiu! la $abeni (sud de Ramnicu (alcea) se desprinde calea
ferata noua $abeni%-lunu!
% pe -rges, calea ferata dintre Pitesti si Curtea de -rges!
% pe Riu 4irgului, calea ferata Pitesti % Campulung!
b) Soselele sunt a*ate, de asemenea, pe vai (5iu, ,lt, -rges, Riu 4irgului), dar penetreaza mai mult in interiorul
Subcarpatilor. ;*ista si sosele longitudinale, cum ar fi intre Ramnicu (alcea % 7orezu % 4irgu 5iu % $aia de -rama sau
intre Campulung si Curtea de -rges. -ceasta se racordeaza cu soselele transcarpatice cunoscute6 #ovaci % Sebes
(+4ransalpina+) si Curtea de -rges % (idraru % "epresiunea <agaras (+4ransfagarasanul+).
Obiective turistice
Subcarpatii Getici au obiective naturale relativ reduse (-lbesti, (alea ,ltului, izvoarele minerale de la $aile
,lanesti, $aile Govora), dar, datorita apropierii de zona montana (Iezer, Cozia, Muntii Capatinii, cu Pestera Muierii,
Paringului, Muntii (ulcanului % cu C)eile Runcului % "efileul ,ltului, "efileul ainici), reprezinta o cale de tranzit
importanta. ;*ista insa numeroase obiective cultural istorice, localizate la Campulung, Curtea de -rges, 7orezu,
4ismana, 4irgu 5iu. "atorita conditiilor naturale s%au dezvoltat si cunoscutele statiuni balneoclimaterice $aile Govora,
$aile ,lanesti, Calimanesti.
Culmile Car$atil"r %eridi"nali care mar#inesc de$resiunile interne &subm"ntane' ale Subcar$atil"r Getici sunt(
) Muntii (alcanului!
% Muntii Parang!
% Muntii <agaras!
De$resiunile din Car$atii Getici si a$ele care le dreneaza sunt(
Arges si afluentii sai dreneaza:
% "epresiunea -refu!
% "epresiunea $radet!
% "epresiunea Campulung.
Oltul si afluentii sai dreneaza:
% "epresiunea 5ibblea!
% "epresiunea ,lanesti!
% "epresiunea Polovraci!
% "epresiunea 7orezu.
Jiu si afluentii sai dreneaza:
% "epresiunea $umbesti!
% "epresiunea 4ismana!
% "epresiunea #ovaci!
% "epresiunea 4g.5iu%Campulung.
Orase care sunt situate in Subcar$atii Getici sunt(
% Campulung%Muscel!
% 4g.5iu!
% Ramnicu%(alcea!
% Govora!
% #ovaci!
% 7orezu!
% 4icleni!
% Calimanesti!
% Curtea de -rges!
% ,cnele Mari!
% $aile%,lanesti!
% 4argu%Carbunesti!
5
% Rovinari!
% $umbesti%5iu
C"nditiile $ed"climatice "ferite de relieful Subcar$atil"r Getici sunt fav"rabile dezv"ltarii $"miculturii Centre pomicole
mari si mi8locii din aceasta zona sunt6
% Ramnicul (alcea!
% Campulung Muscel!
% 4isman.
L"calitati aflate $e linia de demarcatie dintre P"disul Getic si Cam$ia R"mana sunt(
% Plenita!
% Craiova!
% $als!
% Slatina!
% Costesti!
% Pitesti!
% 4opoloveni!
% Gaesti!
% 4argoviste.
Interfluviile P"disului Getic sunt re$rezentate $rin culmi delur"ase *"ase L"curile unde acestea se aduna in manunc+iuri
sunt(
% la <iliasi, pe 5iu!
% la Pitesti , pe -rges.
Diviziunile &$latf"rmele' P"disului Getic sunt delimitate de vaile rauril"r mari Platf"rmele din P"disul Getic sunt(
% platforma Stre)aiei!
% platforma 5iului!
% platforma ,ltetului!
% platforma Cotmeana!
% platforma -rgesului!
% platforma Candest.
La cea mai mare altitudine a P"disului Getic se afla Platf"rma Ar#esului &,,-m'. afluentul Ar#esel delimitand)" de
$latf"rma Candesti
O $articularitate climatica a P"disului Getic(
In zona vestica a Podisului Getic e*ista o particularitate climatica6 patrund influente submediteraneene cu veri secetoase, ploi de
toamna si ierni blande. Se adauga usoara foe)nizare a maselor de aer mai cald si cu umiditate redusa ce coboara de pe pantele
Muntilor Me)edinti si (alcan.
/"rme de relief din P"disul Getic
Platforma Stre)aei
Platforma 7usnitei
Platforma $alacitei
Platforma 5iului
Platforma ,ltetului
Platforma Cotmeana
Platforma -rgesului
Platforma Candesti
A$e cur#at"are din P"disul Getic
"unarea
"rincea
"esnatui
5iu
Motru
Gilort
-maradia
,lt
6
4opolog
,ltet
Cerna
-rges
(alsan
Raul "oamnei
Raul 4argului
-rgesel
"ambovita
(edea
Cotmeana
4eleorman
7