Văcaru Mateea

Relieful orizontului
local: București
 Cuprins
1. Așezare geografică
2. Relieful
3. Clima
4. Calitatea mediului
5. Hidrografia
6. Fauna și solurile
7. Zone protejate
8. Bibliografie
! Capitolul 1:
Așezare geografică
!
 Bucureștiul se află în sud-estul României, între Ploiești, la nord și Giurgiu, la sud. Orașul se află în
Câmpia Vlăsiei, care face parte din Câmpia Română. La est se află Bărăganul, în partea de vest Câmpia
Găvanu-Burdea, iar la sud este delimitat de Câmpia Burnazului.

Se consideră că Bucureștiul a fost construit pe șapte dealuri. Cele șapte dealuri ale Bucureștiului sunt:
Dealul Mitropoliei, Dealul Spirii, Dealul Cotrocenilor, Dealul Arsenalului, Dealul Filaretului, Dealul
Văcărești și Colina Radu Vodă.
! Capitolul 2:
Relieful
!
 Bucureştiul este situat în Câmpia Română, având o altitudine maximă de 96.3 m şi este străbătut de două râuri,
Dâmboviţa şi Colentina. Cele două văi formate în jurul râurilor, împart oraşul în cateva zone, sub formă de
platouri cu meandre şi terase. Prezenţa a două terase locale (2 - 4 m şi 8 -12 m) de-a lungul celor două văi oferă
varietate peisajului din centrul oraşului. Lunca Dâmboviţei a fost modificată prin lucrări de canalizare.

 Caracteristicile geomorfologice ce definesc regiunea sunt rezultatul acţunii de eroziune,

transport şi depunere a cursului inferior al râului Dâmboviţa care străbate zona mediană a
Bucureştiului pe direcţia aproximativă NV-SE, precum şi a râului Colentina. Solul din centrul
Bucureştiului s-a format şi dezvoltat sub influenţa factorilor naturali şi umani.

 În zona oraşului şi a împrejurimilor, defrişarea excesivă din ultimele două secole a Codrului Vlăsiei, a permis
extinderea agriculturii pe bogatele soluri brune. În condiţiile bioclimatice actuale ale zonei dintre cele două
râuri, solul a devenit argilos. Cea de-a doua categorie de sol
este cel aluvionar, format prin erodarea humusului datorită acţiunii apei de suprafaţă.

 Din punct de vedere litologic, zona Bucureştiului face parte din tipul de câmpie joasă cu
terase, caracterizată prin prezenţa numeroaselor terase desfăşurate de-a lungul râurilor ce o
drenează, zonă alcătuită din depozite exclusiv cuaternare reprezentate prin loess şi depozite
loessoide.
Relieful
! Capitolul 3:
Clima
!
 Vremea in Bucuresti este caracterizata in principal de o clima
continentala, ceea ce inseamna ca verile sunt uscate si calduroase si
iernile fruguroase.

 Datorita altitudinii si pozitiei sale geografice, in oras in timpul iernii

pot fi vanturi aspre, chiar daca unele vanturi sunt atenuate de catre
cladirile inalte. Temperaturile din timpul iernii ajung sub 0°C, chiar
daca rar scad sub -10°C. Vara, temperatura medie pentru lunile iulie
si august este de 23°C, cu toate ca in ultimii ani temperaturile au
depasit 40°C la orele pranzului.

 Media precpitatiilor si a umiditatii in timpul verii este scazuta, dar

ocazional apar furtuni violente. In timpul verii si toamnei,
temperaturile variaza intre 18-22°C, iar precipitatiile in aceasta
perioada tind sa creasca, fiind perioade mai frecvente dar blande de
ploi.
! Capitolul 4:
Calitatea mediului
!
 -Deficitul de zone verzi se remarcă îndeosebi la nivelul
poluării aerului, al confortului și al costurilor de locuire ale clădiri și gunoaie, arată una dintre cele mai noi
oamenilor din oraș.
-Calitatea aerului nu asigură un mediu curat și sănătos
locuitorilor.
-Temperaturi în creștere.
În viitor, bucureștenii vor experimenta transformări
semnificative ale climei, mai ales în perioada verii.
-Imobile construite în spațiile verzi.
Din punct de vedere al clădirilor, într-un interval de 10
ani au fost construite 80.000 de noi locuințe, majoritatea
blocuri. A fost remarcată o tendință de extindere, fără o
evaluare a potențialului teritoriu - așa au ajuns mai multe
complexuri rezidențiale să fie amplasate pe fostele
platforme industriale, fie pe spații verzi - adică în zone
nepotrivite.
Bucureștiul este sufocat de construcții, mașini,
cercetări despre starea în care se află mediul din
oraș.
Cele mai mari probleme identificate sunt legate de
natura urbană, calitatea aerului, schimbările climatice,
managementul deșeurilor, infrastructura gri și transportul
din municipiu.
Având peste 2 milioane de locuitori, Bucureștiul are,
conform ultimelor statistici, 102 parcuri, dintre care
Pădurea Băneasa, Parcul Natural Văcărești, Grădina
Botanică, Grădina Zoologică și alte grădini urbane
reprezintă componentele infrastructurii verzi.
Raportat la numărul de arbori din oraș - aproximativ
1,7 milioane - unui cetățean îi revine mai puțin de un
copac (0,88). În aceste condiții, cantitatea de spațiu verde
pe cap de locuitor este insuficientă.
-Mașini parcate pe trotuare și lipsa pistelor pentru
biciclete