Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI BACAU FACULTATEA DE STIINTE STUDII DE MASTER UNIVERSITAR VALORIFICAREA RESURSELOR BIOLOGICE SI PROTECTIA MEDIULUI

CALITATEA AERULUI IN MUNICIPIUL BACAU

PROFESOR, LECT. UNIV. DR. IONUT VIOREL STOICA

MASTERANT,

INTRODUCERE

Aerul este factorul de mediu care constituie cel mai rapid suport ce favorizeaza transportul poluantilor in mediu. Poluarea aerului are multe si semnificative efecte adverse asupra sanatatii populatiei si poate provoca daune florei si faunei in general. Din aceste motive acordam o atentie deosebita activitatii de supraveghere si de imbunatatire a calitatii aerului. Calitatea aerului este determinata de emisiile in aer provenite de la sursele stationare si sursele mobile (traficul rutier), cu preponderenta in marile orase, precum si de transportul poluantilor la lunga distanta. Poluarea mediului ambiant ca urmare a evolutiei omului si a calitatii vietii lui in decursul existentei a aparut, istoric privind, odata cu omul si s-a dezvoltat si diversificat odata cu acesta si cu intreaga societate umana. Astfel, protejarea mediului inconjurator a ajuns una din preocuparile principale ale specialistilor din diverse domenii ale stiintei si tehnicii din toate tarile lumii, o preocupare a intregii populatii a pamantului. Acest lucru este confirmat si de semnalele care vin din partea organismelor de specialitate si a oamenilor de stiinta , sustinuti in acelasi timp si de datele care prezinta evolutia calitatii factorilor de mediu la nivel global. n ultimii ani, comunitatea din municipiul Bacau a constientizat din ce n ce mai mult importanta pe care protectia mediului trebuie sa o joace n viata fiecaruia, n contextul dezvoltarii durabile. De asemenea, in judetul Bacau, unitatile industriale neconforme au implementat deja ample proiecte de retehnologizare cu importante efecte pozitive n relatie cu mediul nconjurator, actiuni care vizeaza in principal calitatea aerului aspect caracterizat de dinamica indicatorilor statictici de calitate a aerului si de evolutia lor in timp In consecinta, stabilirea unui echilibru ntre necesitatea cresterii nivelului de trai prin progres economic, calitatea factorilor de mediu si starea de sanatate a populatiei este determinanta n vederea sustinerii dezvoltarii durabile a societatii umane in care traim.

DESCRIEREA FIZICO-GEOGRAFICA A ZONEI Municipiul Bacu are o suprafa de 43,2 km2, iar populatia este de 177.087 de locuitori (estimare 2009) fiind cel mai mare ora al judeului. Se gsete la 9 km Nord - Est de confluena a dou ruri, Siretul i Bistria, fiind unul dintre cele mai mari i importante orae din Moldova. Oraul este traversat de drumurile europene E85 i E574 ce fac legtura cu Bucuretiul, cu nordul rii i cu Transilvania. Pe cale feroviar legturile naionale i internaionale se realizeaz prin reeaua CFR. Bacul dispune de un aeroport internaional ce asigur curse regulate ctre diferite destinaii naionale i europene. Zona industrial se prezint sub forma unei centuri n jurul oraului propriu zis. Zonele rezideniale ocup aproximativ 80% din intravilan. n general se ntreptrund cu cele comerciale. Singurele cartiere rezideniale propriu -zise sunt cele de la periferii:Gherieti, Izvoare, erbneti, CFR, Tache, Mioriei, Nord. Zona comercial cuprinde vechiul nucleu al oraului, completat fiind de alte grupri amplasate n zonele rezideniale. Se mai pstreaz o specializare strict doar n arealul Pieei Centrale . B-dul Unirii i B-dul Nicolae Blcescu prezint o zonare funcional mixt (comercial-rezidenial). ntre zonele monofuncionale i cele rezideniale propriu-zise exist zone mixte:comercial-rezideniale (cldiri bifuncionale), rezidenial-nvmntsntate. Din punct de vedere administrativ se nvecineaz cu comunele Hemeiui i Suceti, n nord, cu comuna Letea Veche, n est, la sud cu comuna Nicolae Blcescu, iar n vest, cu comunele Luizi-Clugra, Mgura i Mrgineni. ntre aceste limite oraul ocup o suprafade 4 186, 23 ha. Relieful Municipiul Bacu i mprejurimile sale reprezint un areal geografic destul de vast i complex cu multe particulariti specifice .Versanii de pe stnga raului Siret, ntotdeauna abrupi i nali, sunt nsoiti de fragmente de terase, iar cei de pe dreapta mai domoli, cu o larg desfurare a teraselor. Ca forme tipice de relief menionm treptele de lunc i terasele plane sau uor nclinate, cu expoziie estic i sud-estic, avnd un drenaj bun i o pnz freatic bogat. Luncile i terasele din apropierea oraului sunt folosite pentru practicarea agriculturii, iar terasele nalte, pentru pomicultur i viticultur. Terasele au favorizat construcia cilor de comunicaie i au facilitat extinderea construciilor.

Structura hidrogeografica Reeaua hidrografic este reprezentat de cele dou ruri, Siret i Bistria, i de afluenii acestora: Bahna, Izvoarele, Valea Mare, Cleja pentru Siret, respectiv Trebeul cu afluenii si Brnat i Negel pentru Bistria. Pe Bistria au fost create lacurile de acumulare Lilieci, erbneti cu rol complex: asigurarea energiei electrice, combaterea inundaiilor, alimentarea cu ap potabil i industrial, practicarea sporturilor nautice. Prezena zonei de confluen si culoarul raului Bistrita favorizeaz canalizarea maselor de aer de-a lungul acesteia, iar transportul de aer afectat de emisiile agentilor economici situati pe platforma industriala din sudul municipiului, sunt antrenate pe aceasta directie. Amplasarea statiei automate BC2 in apropierea acestui culoar la o distanta de aprx. 2 km de zona industriala, este optima pentru monitorizarea acestei zone. Clima Climatul este unul temperat continental accentuat, cu ierni reci, veri secetoase i clduroase. Directia predominata a vantului este dinspre sud i sud-est. Specific municipiului sunt calmul atmosferic (viteze medii ale vntului <1,5 m/s) si aparitia frecventa a situatiilor de inversiune termica. In aceste conditii amestecurile chimice atmosferice intre componentele atmosferice si poluanti sunt incetinite, la fel ca si procesele reducatoare, iar poluantii se pot acumula la altitudini joase, aproape de nivelul solului. In ceea ce privesc temperaturile remarcam valori in crestere a mediilor anuale, si a maximelor anuale, in timp ce minimele inregistrate descresc usor. In ceea ce privesc precipitatiile remarcam ca in perioada 2006-2008 datele inregistrate sunt apropiate ca valoare dar mai scazute fata de anul 2005. Temperatura ambiental Maxima anual/ Minima anual/ Data nregistrrii Data nregistrrii +34,4C/ -22.4 C. 01.08.2005 +35.3C/ -22.7 C 19.08.2006 /25.01.2006 +40.3C/ -17.3 C/ 24.07.2007 24.02.2007 37,0C/ -23,2C / 16.08.2008 05.01.2008 36,1C/ -21,2 C/ 24.07.2009 21.12.2009 Precipitaii atmosferice (l/an) 840,9 l/mp 609.9 l/mp 603.8 l/mp 600,9 l/mp 602,5 l/mp

Municipiul Bacu

Media anual 9,3 C 9.3 C

Staia meteorologic 13,4 C Bacu 10,6C 11,05 C

Vegetatia si fauna Vegetatia caracteristica zonei este reprezentata de formaiuni dominante de step i silvostep, la care se adaug plantele mezohidrofile (rogoz, stuf, papur), zvoaiele din luncile rurilor i pdurile de foioase din jurul oraului folosite n scop recreativ.In ceea ce privesc spaiile verzi din municipiul Bacau, acestea sunt reprezentate de urmtoarele formatiuni: Parcuri spaiul verde cu o suprafa de minimum 1 hectar, format dintr -un cadru vegetal specific i din zone construite, cupriznd dotri i echipri destinate activitilor cultural educative, sportive, sau recreative pen tru populaie; Scuaruri- spaiul verde cu o suprafa mai mic de 1 hectar, amplasat n cadrul ansamblurilor de locuit, n jurul unor dotri publice, n incintele unitilor economice, social culturale, de nvmnt, amenajrilor sportive, de agrement pentru copii i tineret, sau n alte locaii; Aliniamente plantate n lungul bulevardelor i strzilor - cu rol estetic i de protecie, de ameliorare a climatului i calitii aerului Terenuri libere neproductive, din intravilan. In apropierea municipiului se afla rezervaia natural Arsura ( Mrgineni ). Situaia spaiilor verzi din judeul Bacu, la nivelul anului 2009 este prezentat n tabelul urmator: Suprafaa Suprafaa Municipiu total spaiu Zone de agrement Bacau spaii verde (ha) mp/locuitor Parcul Cancicov,Parcul Gherieti, Parc Prefectur, trandul Letea, Insula de Agrement,Parcul 2009 315.69 17.72 Trandafirilor, Parcul Spicul, Complexul Olimpic , Insula de agrement, Parc Catedrala Solurile In ceea ce privesc solurile, condiiile pedogenetice au determinat formarea unor soluri variate n general brune i brune argiloiluviale, cu un coninut de humus de 1-5%, ce asigur o fertilitate medie bun pentru terenurile agricole. ntre solurile intrazonale se remarc cele hidromorfe, lcovitile i solurile aluviale n diferite stadii de evoluie.Impactul activitatilor industriale, mai ales a celor situate

in zona de sud a municipiului, influenteaza calitatea solului sub aspectul depunerilor provenite din emisiile la cos. Dezvoltare economica Profilul economic al municipiului Bacau este de tip secundar- tertiar, conform analizei comparative a cifrelor de afaceri. In perioada 2004 2008, pentru sectiunile servicii si comert cifra de afaceri s-a dublat - aceste doua domenii detinnd cea mai mare pondere a cifrei de afaceri, numarul de firme care isi desfasoara activitatea n aceste domenii reprezentand 50% din numarul total al societatilor comerciale inregistrate. Principalii agentii economici existenti la nivelul municipiului Bacau sunt evidentiati in urmatorul tabel :
Titular de activitate Tipul de activitate Cod CAEN Directiva sub incidenta careia intra activitatea desfasurata

SC CET SA Bacau

SC DIANA FOREST SA Bacau

SC AMURCO SRL Bacau

SC ELBAC SA Bacau SC LETEA SA Bacau

Producere de energie termica si electrica prin cogenerare (cazanul CRG, turbina DSL 50 si cazanele CAI,CAF)-prin incalzirea apei din circuitul de termoficare cu 30 C si livrarea aburului industrial agentilor econimici din zona, sau pentru introducerea in reteau de termoficare urbana in functie de cereri. Activitatea principala consta in taierea si rindeluirea lemnului, impregnare lemn. Cheresteaua se obtine prin debitare si rindeluire, se sorteaza pe linia de paletizare si sortare, se trimite in instalatiile de aburire si uscare finala dupa care se depoziteaza pentru ambalare si livrare. Fabricarea ingrasamintelor si produselor azotoase, in principal producerea de uree( ingrasamant pe baza de azot )si amoniac (produs intermediar) utilizat pentru fabricarea ureei,si pentru comercializare ca azot lichid sau ca solutie apoasa. Producator mobilier din lemn masiv si furniruit, prin prelucrarea sau brut,, impregnare si imbinare elemente de mobilier. Instalatii industriale (IPPC) pentru producerea de hartie si carton,avand o capacitate de productie mai mare de 20 tone/zi in care se obtine pasta de maculatura descernelizata si hartie de ziar .

3511/3530

IPPC;SEVESO II

1610

COV - pana in anul 2005

2015

IPPC

3614

1712

IPPC

DESCRIEREA SITUATIEI EXISTENTE Calitatea aerului n municipiul Bacu este monitorizat prin msurtori continue n doua staii automate amplasate n zone reprezentative pentru tipurile de staii existente. Acestea sunt functionabile din ianuarie 2008 si fac parte din Reeaua de msurare a calitii aerului Nivel B a Reelei Naionale de Monitorizare a Calitii Aerului din Romnia. Poluanii monitorizai, metodele de msurare, valorile limit, pragurile de alert i de informare i criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt stabilite de legislaia naional privind protecia atmosferei i sunt conforme cerinelor prevzute de reglementrile europene. Staia Bacu 1, staie de tip urban este amplasat n municipiul Bacu parc Prefectur. Acest tip de staie: - evalueaz influena activitii umane din zona central a municipiului asupra calitii aerului; - raza ariei de reprezentativitate este de 1-5 km; - poluanii monitorizai sunt dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx/NO/NO2), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), amoniac, benzen, pulberi n suspensie i parametrii meteo (direcia i viteza vntului, presiune, temperatur, radiaia solar, umiditate relativ, precipitaii);

Staia Bacu 2, staie de tip industrial, este amplasat n municipiul Bacu cartier Izvoare. Staiile de tip industrial: - evalueaz influena activitii industriale dezvoltate n partea de E-SE a municipiului asupra calitii aerului; - raza ariei de reprezentativitate este de 100 m 1km; - poluanii monitorizai sunt: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx/NO/NO2), amoniac (NH3), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), pulberi n suspensie (PM10), plumb, cadmiu, nichel i parametrii meteo (direcia i viteza vntului, presiune, temperatur, radiaia solar, umiditate relativ, precipitaii);

Cele 2 staii sunt amplasate pe teritoriul administrativ al municipiului Bacau, conform hrii de mai jos:

Evaluarea calitatii aerului la indicatorul ammoniac (NH3) Amoniacul este un gaz incolor, cu miros intepator. Principalul poluator cu amoniac este combinatul chimic Amurco SRL. Efecte asupra sanatatii populatiei Cea mai mica concentratie de amoniac din aer care este iritanta pentru ochi, nas si gat este in jur de 50 ppm (mg/m3). Datorita faptului ca amoniacul este un gaz extrem de solubil in apa, el se dizolva in caile nazale si intr-un final e inghitit ajungind in stomac. O foarte mica parte din amoniacul inhalat ajunge in plamini. Din plamini si stomac amoniacul ajunge in singe. De notat ca si consumul unei cantitati mari de carne produce cresterea valorii de amoniac din singe.

Corpul uman foloseste amoniacul in mai multe scopuri, inclusiv la mentinerea unui pH normal necesar vietii. Amoniacul este procesat in ficat, rinichi si muschi, unde este transformat in uree sau glutamina (unul din cei 20 de aminoacizi esentiali.) Ficatul are capacitatea de a transforma in jur de 130 de grame de amoniac in uree in fiecare zi (in mod normal el transforma cam 1/8 din aceasta canitate). Principala cale de eliminare a amoniacului din organism este prin urina sub forma de uree; se mai elimina insa si prin respiratie intre 0,1 si 0,3 ppm. In concluzie: organismul uman poate face fata unei expuneri destul de mari la amoniac. Depasiri ale pragurilor de alerta si ale concentratiilor maxime admise 2011 21 noiembrie 2011 - depasirea concentratiei maxime admise la indicatorul amoniac 12 septembrie 2011 - depasirea pragului de alerta la indicatorul amoniac 07 iunie 2011 - depasirea pragului de alerta la indicatorul amoniac 1 februarie 2011 - depasirea pragului de alerta la indicatorul amoniac 19 ianuarie 2011 - depasirea concentratiei maxime admise la indicatorul amoniac 18 ianuarie 2011 - depasirea pragului de alerta la indicatorul amoniac 18 ianuarie 2011 - depasirea concentratiei maxime admise la indicatorul amoniac 12 ianuarie 2011 - depasirea pragului de alerta la indicatorul amoniac 04 ianuarie 2011 - depasirea concentratiei maxime admise la indicatorul amoniac 04 ianuarie 2011 - depasirea concentratiei maxime admise la indicatorul amoniac 04 ianuarie 2011 - depasirea pragului de alerta la indicatorul amoniac Evaluarea calitatii aerului la indicatorul PM10 (pulberi in suspensie) Pulberile in suspensie reprezinta un amestec complex de particule foarte mici si picaturi de lichid. Principalul poluator cu pulberi este centrala electrica de termoficare CET SA. Efecte asupra sanatatii populatiei Dimensiunea particulelor este direct legata de potentialul de a cauza efecte. O problema importanta o reprezinta particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas si gat si patrund in alveolele pulmonare provocand inflamatii si intoxicari. Sunt afectate in special persoanele cu boli cardiovasculare si respiratorii, copiii, varstnicii si astmaticii.Copiii cu varsta mai mica de 15 ani inhaleaza mai mult aer, si in consecinta mai multi poluanti. Ei respira mai repede decat adultii si tind sa respire mai mult pe gura, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt in mod special vulnerabili , deoarece plamanii lor nu sunt dezvoltati, iar tesutul pulmonar care se dezvolta in copilarie este mai sensibil.

Poluarea cu pulberi inrautateste simptomele astmului, respectiv tuse, dureri in piept si dificultati respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentratie scazuta de pulberi poate cauza cancer si moartea prematura.
LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011 Pulberi in suspensie - PM10 50 ug/m3 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane 40 ug/m3 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane

Valori limita

Din situatia statistica efectuata pe datele inregistrate pe cele doua statii rezulta ca:
Staia Bacau 1 Tipul staiei Urban Tip poluant Concentraia Numr determinri Maxima Medie UM validate zilnic anual 7360 7684 106.43 96.73 181.36 109 76.98 87.49 27.4 28.12 30.67 26.46 21.92 32.55 g/mc g/mc g/mc g/mc g/mc g/mc Frecvena depirii VL% 8.22 2008 15.1 13.06 2009 Bacu 2 Industrial Bacau 2 Industrial Bacau 2 Industrial PM 10 gravim PM 10 gravim PM 10 automat 295 322 7383 6.78 0.34 2010 7.41 Obs.

PM 10 automat PM 10 Bacu 2 Industrial automat Bacu 2 Industrial PM 10 automat

7637

Concluzii

Evaluarea calitatii aerului n municipiul Bacau se realizeaza prin modelare, folosind un model dezvoltat de CSIRO (Australia). Evaluarea concentratiilor de poluanti n atmosfera n municipiul Bacau ia n considerare emisiile de poluanti n aer provenite de la toate categoriile de surse de poluanti din zona (surse punctuale, surse de suprafata si trafic). Pentru anuii 2008, 2009, evaluarea calitatii aerului s-a bazat pe masurari efectuate n statiile automate de monitorizare. Agenia Regionala pentru Protecia Mediului Bacau informeaz publicul privind depirea concentraiilor/valorilor limit i/sau a valorilor int, prin panoul de informare exterior din municipiul Bacau prin afiarea indicilor specifici orari pentru fiecare poluant n parte aa cum prevede Ordinul Ministrului Mediului 1095/2007 . Zilnic, dup validarea datelor de ctre responsabilul cu validarea, se ntocmete un buletin privind calitatea aerului unde este specificat indicele general pentru fiecare staie i atunci cnd sunt depiri sunt specificate sursele posibile ce au generat depirea, condiiile meteo (viteza i direcia vntului), msuri care s -au luat/urmeaz a fi luate. Se informeaz Garda de Mediu - CJ Bacau conform fluxului de informare a datelor de monitorizare pentru a efectua verificri n teren. Acest buletin se afieaz zilnic pe pagina de web a ARPM Bacau www.apmbc.anpm.ro calitate aer. Ce am putea face pentru mediul inconjurator - Folosirea mai rara a automobilelor: mersul, ciclismul, sau transporturile publice. - Evitarea cumpararii bunurilor care sunt impachetate excesiv. Este necesara energie pentru a confectiona ambalajele, dar si de a le recicla. - Evitarea pierderilor: redu ceea ce folosesti, refoloseste lucrurile in loc sa cumperi altele noi, repara obiectele stricate in loc sa le arunci, si recicleaza cat mai mult posibil. Afla ce facilitati de reciclare sunt disponibile in zona ta. Incearca sa nu arunci lucrurile daca acestea ar mai putea avea o alta folosinta. - Izoleaza-ti casa: cauta crapaturile din usi, ferestre, si asigura-te ca podul este suficient izolat pentru a pastra caldura casei. - Foloseste aparatura electrica casnica care nu consuma multa energie: cand cumperi noi aparate electrocasnice intreaba care modele consuma mai putina energie. Foloseste becuri cu un consum scazut de energie si baterii reincarcabile.

- Economiseste apa: este necesara o mare cantitate de energie pentru a purifica apa. Un robinet stricat poate consuma aproximativ 30 de litri de apa pe zi. - Invata cat mai mult posibil despre problemele energetice ale Pamantului si cauzele ce le determina. Afla daca sunt grupari ecologice in zona ta care te-ar putea informa.