Degradarea solului în

or.Hîncești

Măsuri de protecție
 Importanța solului
► Asigură menținerea și dezvoltarea
vieții;
► Mediu de trai pentru diverse
insecte,viermi,microorganisme,bac
terii;
► Sursă de hrană pentru
plante,viermi;
► Substrat afânos prielnic pentru
dezvoltarea ciupercilor,plantelor;
► Filtru natural pentru apă;
► Valorificarea în scopuri agricole.
 Scopul cercetării
► Evaluarea gradului de poluare și afectare a
solului în oraș
► Implimentarea unor măsuri de soluționare
și ameliorare
► Metode de cercetare:
 Efectuarea pozelor în regiune
 Studierea unor probe de sol
 Infotmații adăugătoare la tema ”Degradarea
Solului”
 Întreprinderile care duc la
degradarea solului
1. Întreprinderea industrială ”Vitis”Hîncești;
2. Spitalul raional Hâncești;
3. Morga;
4. Lipsa sistemului de canalizare;
5. Crescătoria de animale .
 Poluarea chimică
► În or. Hîncești pe parcursul mai multor ani a
fost utilizată o cantitate enormă de
substanțe nocive (pesticide,erbicide)
► Nu au fost respectate normele legale cu
privire la cantitatea utilizată.
► Lipsa sistemului de canalizare a favorizat
infiltrarea produselor chimice din uzul casnic
în sol.
 Degradarea biologică
► În oraș,cele mai frecvente cazuri de degradare
biologică a solului sunt atestate în următoarele
regiuni/întreprinderi:
1. Crescătoria de vaci
2. Crescătoria de oi
3. Spitalul raional Hîncești
4. Morga
5. Î.I. ”Vitis-Hîncești”.
► Poluarea este atenuată în timp,de la 30 zile până
la câțiva ani.
 Alunecările de teren
► Cauzele declanșării:
1. Defrișarea arborilor de la marginea orașului
2. Irigarea abundentă a terenurilor agricole și a grădinilor
gospodărești
3. Apele freatice, orașul fiind dotat cu circa trei izvoare
4. Solurile lutoase din oraș
5. Lipsa, sau numărul foarte mic a vegetației cu rădăcini
pivotante:nucul,lucernă,păpădie.
6. Exploatarea intensă și greșită a terenurilor(regiunea
vizavi de Policlinică)
 Eroziunea
► Defrișarea fâșiilor forestiere (actualmente arborii din parc
în scop de recreiere).
► Mărirea suprafețelor agricole( porumb,floarea-soarelui,
lucerna, grâu);
► Dat fiind faptul că majoritatea suprafeţelor agricole şi,
îndeosebi, a celor forestiere se află pe pante (pante
terasate) o mare parte a cărora este supusă proceselor
erozionale, aprecierile topografice şi cele cadastrale
constată nivelul accelerat de degradare a solurilor. În total
pe teritoriul raionului Hânceşti 453,0 ha sunt ocupate cu
mlaştini; 1082 ha sunt supuse proceselor de alunecare şi
312 ha sunt ocupate cu râpi.
Utilizarea zăcămintelor naturale
► A.Exemple:
► 1.Nisip; 2.Piatră brută;
► 3.Lut; 4.Apă minerală;
► 5.Amestec de prundiș și nisip.
► B.În prezent aceste resurse naturale sunt insuficient
utilizate de către agenţii economici, iar o mare parte practic
nu se utilizează deloc. Se are în vedere în primul rând
zăcămintele naturale din preajma or. Hânceşti, constituite
din argilă şi argilă nisipoasă cu volumul total mai mult de
un milion de metri cubi, care în prezent nu este exploatat
deşi calitatea argilei este de ordin „bună” şi „foarte bună”
pentru producţia diferitelor genuri de marfă, inclusiv –
cărămidă, gresie, alte feluri de marfă din ceramică.
 Utilizarea zăcămintelor naturale în
cadrul raionului
► Totodată, în stare de funcţionare se află
zăcămintele de piatră brută din Cărpineni cu
volumul total de piatră la nivel de 78,3 mii m3,
calitatea mărfii extrase fiind la nivel de M 35-50.
Se extrage, de asemenea, amestecul de nisip şi
prundiş din s. Voinescu cu volumul investigat total
de aproape 100 mii m3. In aprecierea specialiştilor
Agenţiei Geologie şi Resurse Minerale pe teritoriul
raionului Hânceşti pot fi descoperite şi alte resurse
naturale, însă pentru investigaţiile respective
necesită alocate sume considerabile de bani.
 Fondul funciar
1. Specificul fondului funciar al orașului Hânceşti îl
constituie faptul că terenurile agricole sunt
esenţial erodate, drept consecinţă putem
constata că nivelul de bonitate a solului din
orașul dat este mai jos decât media pe republică
(58 de baluri contra 63 ca bonitate medie la nivel
naţional).
2. Potenţialul mare al industriei extractive şi o
tendinţă în creştere a acestui sector
► După aprecieri cadastrale actualizate ponderea
terenurilor agricole erodate în raionul Hânceşti
constituie 44,1 la suta (41,0 mii ha), dintre care
aproape 50,0 la sută (20,1 mii ha) sunt slab
degradate, 32,3 la sută (13,2 mii ha) sunt moderat
degradate şi restul 17,7 la sută (7,6 mii ha) sunt
puternic degradate. În consecinţă, nota medie
ponderată de bonitate a terenurilor agricole din
raionul Hânceşti constituie numai 58 de baluri sau
cu 5 baluri mai puţin decât media de bonitate a
solurilor pentru Republica Moldova
 Agricultura în cadrul rn.Hîncești

► Reieşind din condiţiile climaterice favorabile

şi bogăţia naturală destul de înaltă a
solurilor, majoritatea covârşitoare care
constă din ciornoziomuri, raionul Hânceşti
dispune de un potenţial agricol bine
dezvoltat, utilizarea raională şi eficientă a
căruia poate să asigure venituri
considerabile şi nivelul decent de trai al
populaţiei.
 Pământ arabil 76,2%

Plantații multianuale 36,8%

Fânețe 0,3%

Pășuni 0,62%

Pârloagă 4,6%
DMCM-monitoringul solului în oraș
► DMCM dispune de un potenţial uman şi tehnic adecvat, precum şi
este deţinătorul Certificatului de Acreditare (Centrele Monitoring a
Calităţii Apelor de Suprafaţă, Solului, Aerului Atmosferic şi
Radioactivitatea Mediului ale Serviciului Hidrometeorologic de Stat) în
conformitate cu cerinţele internaţionale, obţinute în baza evaluării de
către Centrul de Acreditare în domeniul Evaluării Conformităţii
Produselor al Republicii Moldova:
1. Conținut humus;
2. Ph;
3. CE(conductibilitate electrică);
4. Nutrienții principali în extract apos (N,P,k);
5. Nutrienții secundari în extract apos (Ca,Mg);
6. Textura solului;
7. Recomandări;
 Măsuri de combatere
► A. Un element important al sistemului de protecţie a solului
împotriva eroziunii îl constituie construcţiile hidrotehnice
antierozionale (CHA). Destinaţia principală a acestora este
reglarea scurgerilor superficiale şi evacuarea dirijarea a
accesului de apă pluvială cu folosirea maximă a
depresiunilor naturale ale reliefului şi reţelei hidrografice
existente (fundul vâlcelelor, albiile pârâiaşelor etc.)
► B. Biomasa aeriană şi subterană a plantelor constituie un
factor important de protecţiei a solului. Gradul de influenţă
ala acestora depinde de specii .Ierburile perene au un rol
protector cel mai înalt.
► C. Extinderea reţelei de perdelele forestiere de protecţie.Importanța:
1. îmbunătăţirea condiţiilor microclimatice;
2. micşorarea amplitudinii diurne a temperaturii aerului;
3. reducerea vitezei vântului;
4. reţinerea zăpezii;
5. reducerea evapotranspiraţiei neproductive;
6. sporirea umidităţii aerului;
7. îmbunătăţirea condiţiilor de creştere şi dezvoltare a culturilor agricole limitrofe
până la o distanţă egală cu de 20-30 ori înălţimea perdelei în partea de sub
vânt (adăpostită) şi de 5-12 ori înălţimea perdelei în partea din vânt (expusă);
8. creşterea condiţiilor de fertilitate şi conservare a solului, reducerea eroziunii ţi
a scurgerilor de apă pe pante;
9. reducerea până la oprirea totală a deflaţiei, sporirea umidităţii solului,
îmbogăţirea solului în humus şi alte substanţe nutritive şi modificarea PH-ului
acestuia datorită surplusului de substanţă organică din frunze şi rădăcini;
10. creşterea producţiei de masă lemnoasă şi de produse accesorii;
11. sporirea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie forestieră;
12. protecţia obiectivelor economico-sociale şi căilor de comunicaţii;
13. crearea condiţiilor favorabile pentru dezvoltarea faunei locale;
14. creşterea biodiversităţii zonale; ameliorarea stocului de carbon; reconstrucţia şi
îmbunătăţirea peisajului.
 Metode de combatere
inițiate de conducerea
municipiului
1. Controlul strict asupra îngrășămintelor
utilizate în agricultură ;
2. Inițierea proiectelor de instalarea a
conductelor de canalizare;
3. Implementarea unor legi stricte cu privire
la cantitatea utilizată de pesticide
,ierbicide , îngrășăminte minerale;
 Metodele necesare pentru
soluționarea problemelor
1. Interzicerea construcțiilor clădirilor înalte;
2. Instalarea filtrelor la evacuarea deșeurilor din întreprinderi;
3. Includerea în asolament a culturilor ameliorate (leguminoase,
cerealiere, furajere, boboase etc.) pentru a menține echilibrul
elementelor chimice și fertilitatea solurilor;
4. Aplicarea îngrășămintelor organice ;
5. Plantarea perdelelor vegetale ;
6. Evitarea arăturilor prea adânci;
7. Interzicerea incendierilor pe terenurile agricole după recoltare;
8. Monitoeizarea calității solului, mai ales în zonele afectate de
activitățile umane;
9. Rotația culturilor pe câmpurile agricole;
10. Respectarea cerințelor de utilizare a îngrășămintelor;
menajere:pungi din plastic ce se
descompun pe parcursul a sute
de ani(Stadionul)
Pomii înalți ce previn alunecările de
teren(regiunea parc)
Cauzele alunecării:1)defrișarea
 2)Nerespectarea normelor de
exigență în construcție:săparea
incorectă a taluzurilor