Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova

COLEGIUL DE ECOLOGIE DIN CHIŞINĂU

CATEDRA „ECOLOGIE ŞI PROTECŢIA APELOR”

RAPORT
PRIVIND PRACTICA CE PRECEDE PROBE DE ABSOLVIRE

efectuată în cadrul INSPECŢIEI ECOLOGICE

R-NUL ŞTEFAN-VODĂ

Al elevei anului IV,

specialităţii „Ecologia şi protecţia mediului”

Caraman Elena

Conducătorul practicii de la catedră

Coica Vitalii

Chişinău,2022

CUPRINS
1
INTRODUCERE……………………………………………… 3
CAPITOLUL I…………………………………………………..4

INTRODUCERE

2
 Inspecţia Pentru Protecția Mediului Ştefan Vodă organ desconcentrat în teritoriu este
amplasată în sediul Consiliului raional Ştefan Vodă, str. Libertății 1 etajul 1 bir. 10.
1. Amplasarea geografică a unității teritorial-administrative
Raionul Ştefan Vodă are o așezare geografică deosebită. Ne aflăm la circa 110 km de la capitala
țării şi, practic, la aceeași distanță de orașul port Odessa din Ucraina. Autostrada ce leagă aceste
două urbe întretaie raionul pînă la hotarele țării din partea de sud-est şi trece prin postul vamal
moldo-ucraineană Palanca. Localitățile raionului au o istorie bogată. Satele Cioburciu, Purcari,
Olănești, Palanca își deapănă numărătoarea de la întemeierea de acum șase secole, s. Talmaza, s.
Răscăieți, s. Crocmaz,, s. Tudora şi Carahasani au fost întemeiate acum 4 veacuri. Așezări vechi
sunt satele Feștelița, Popeasca, Ermoclia ş.a. vizitînd satele noastre veți observa urmele acestui
trecut şi veți constata că şi-au lăsat amprenta în originalitatea fiecărei așezări, în tradițiile locale
deosebite.
Centrul raional Ştefan Vodă, e un oraș tînăr, modern, cu arhitectonică unicală în republică, în
care sunt strict divizate cartierele locative, centrul cu instituțiile publice, de deservire socială,
unități comerciale, zonele de agrement şi zona industrială a orașului şi este inundat de verdeață.
Accentul dominant în anul 2018 în activitatea Inspecției Pentru Protecția Mediului Ştefan Vodă a
fost prevenirea şi stoparea fenomenelor negative antropogene asupra componenților de mediu.
Inspecţia ecologică este efectuată de organele controlului ecologic de stat, în scopul de- a obține
informațiile necesare pentru:
- planificarea, controlul, respectării cerinţelor ecologice;
- dezvoltarea strategiilor de prevenire a poluării mediului;
- activitățile de informare privind îmbunătățirea echipamentelor, tehnologiilor și a procesului de
producție favorabile mediului.
În activitatea de protecţie a mediului un rol important revine organelor controlului ecologic de
stat, care prin activitatea sa asigură respectarea legislaţiei şi a altor acte normative de mediu,
contracararea nerespectării cadrului ecologic legal, elaborarea şi realizarea programelor de mediu
şi de educaţie ecologică. În acest context un rol important revine acţiunilor de inspectare/control
a activităţii agenţilor economici, autorităţilor locale, populaţiei în ceea ce priveşte conformarea la
cerinţele şi normele de protecţie a mediului înconjurător.

CAPITOLUL I

3
Respectarea securităţii şi sănătăţii în muncă în domeniul protecţiei mediului.
SARCINA NR 1 DE ELABORAT UN PLAN DE ACŢIUNI PENTRU DIMINUAREA
RISCURILOR SAU ÎMBOLNĂVIRILOR LA LOCUL DE MUNCĂ

1. Să-şi asume întreaga responsabilitate pentru respectarea normelor de

organizare şi de protecţie a muncii, pe toată durata stagiului de practică.
2. Să respecte cu stricteţe orarul de lucru şi să frecventeze stagiile de practică.
3. Să se prezinte la stagii în termenii stipulaţi în ordin / extras din ordin de
repartizare la unitatea economică.
4. Să respecte cu stricteţe disciplina muncii.
5. Să respecte Regulamentul intern al unităţii economice.
6. Să se comporte academic şi cuviincios faţă de personalul unităţii economice.
7. Să se integreze în colectivul unităţii economice.
8. Să îndeplinească, în perioada stagiului de practică, numărul de ore conform
planului de învăţământ şi să recupereze zilele / orele absentate motivat sau
nemotivat la sfârşitul perioadei de practică sau în intervalul de timp stabilit.
9. Să prezinte conducătorilor de practică certificatul de motivare / certificatul
medical dacă elevul a lipsit motivat.
10. Să realizeze integral cerinţele curriculumului stagiului de practică.
11. Să evită răspândirea informaţiilor din procese verbale sau din acte care conţin
date cu caracter personal.
12. Să fie activ şi să-şi demonstreze competenţele profesionale în desfăşurarea
activităţilor practicii în ansamblul unităţii economice .
13. Toate activităţile trebuie indeplinite doar sub supravegherea conducătorului de
practică din unitatea economică.
14. Să evite stingerea sau pornirea aparaturii din cabinet fără supravegherea sau
permiterea conducătorului stagiului de practică.
15. Să respecte toate cerinţele unităţii economice.

CAPITOLUL 2
4
 Monitorizarea fenomenului de poluare a apei
Sarcina 2 : Rezumat scris care se referă la fenomenul de poluare a apei, descrierea
factorilor care contribuie la poluarea apei, agenţile patogeni, descrierea stării
actuale şi măsuri de combatere a poluării apei.
1. Aspecte generale privind apele de suprafață şi subterane:
1.1 Clasificarea obiectivelor acvatice după categorii: sonde arteziene (tab. nr.
1), bazine acvatice (tab. nr. 2):
• Sonde arteziene total - 184 din ele se exploatează 95 dintre care dispun de
Autorizație de folosință speciale a apei – 19 sonde (7 beneficiari).
• Pe teritoriul raionului sînt la evidentă 119 bazine acvatice 3 în proprietate
publică de stat, 6 proprietate privată şi în proprietate publică a primăriilor - 110,
inclusiv: artificiale – 117, naturale – 2 dintre care – albia veche a r. Nistru din s.
Cioburciu şi Talmaza. Două bazine acvatice comune SRL ,,Comnival” pe teritoriul
a 3 primării (Ştefan Vodă, Marianca de Jos şi Volintiri (altul pe teritoriul a 2
primări (Antonești şi Carahasani). Suprafața totală a terenurilor aflate sub apă 4772
ha, inclusiv sub iazuri – 1900,7 ha, mlaștini – 914 ha, albia veche a r. Nistru s.
Talmaza – 66,40 ha şi s. Cioburciu – 18,26 ha, construcții hidrotehnice şi sub apă
s. Palanca – 449 ha, r. Nistru – 2395 ha. În urma secetei din vara anului 2020
nivelul apei în toate bazinele acvatice a scăzut cu 1.5 – 3,5 m, totodată micșorând-
se suprafața oglinzii apei.
• r. Nistru pe o lungime – 144 km, inclusiv prin localități pe o lungime totală
de 14,7 km, prin s. Cioburciu – 2,1 km, Răscăieți – 2,3 km, Olănești – 0,7 km,
Crocmaz – 2,3 km, Tudora – 1,6 km şi canalul de irigare s. Cioburciu – 2,2 km; r.
Nistru Chior (albia veche r. Nistru) total – 13,5 km, dintre care prin s. Talmaza –
3,5 km;
• 10 rîuri mici pe o lungime totală – 128,1 km, inclusiv prin localități trec 5
rîuri mici pe o lungime – 22,4 km r. Babei – s. Feștelița – 2 km, Marianca de Jos –
2km, Volintiri – 3,4 km; r. Copceac - s. Semionovca – 2,6 km, s. Copceac – 2,2
km, r. Jalair – or. Ştefan Vodă – 2,2 km; r. Satului s. Carahasani – 2,7 km; r.
Căplani – s. Antonești – 2,5 km, s. Căplani - 3,8 km. ( r. Sarata – 11,5 km, r.
Copceac – 20 km, r. Căplani – 19,1 km, r. Babei – 25 km, r. Ştiubei – 15 km, r.
Satului – 10,2 km, r. Hadjider – 7,5 km, r. Gealair – 13,3 km, r. Alcalie – 1 km, r.
Raptuza – 5,5 km).
• 14 afluenți a rîurilor prin localități pe o lungime totală de 31,9 km (afl. r.
Jelair – s. Ștefănești – 2,0 km; afl. r. Copceac – s. Ermoclia 3,1 km; afl. r. Copceac
s. Ermoclia – 0,8 km; afl. r. Copceac s. Ermoclia – 1,2 km; afl. r. Căplani s.
Antonești – 1,2 km; afl. r. Căplani s. Căplani – 0,5 km; afl. r. Hadjider s. Slobozia
– 2,1 km; afl. r. Hadjider s. Slobozia – 2,0 km; afl. r. Babei s. Lazo – 1,4 km; afl.
r. Babei s. Alava – 1,0 km; afl. r. Babei s. Volintiri – 1,5 km; afl. r. Ştiubei s.

5
Popeasca – 1,0 km; afl. r. Știubei s. Cioburciu – 1,0 km. afl. r. Nistru s. Răscăieți –
1,0 km, afl. r. Nistru s. Răscăieți – 1,1 km, s. Purcari – 2,4 km, s. Crocmaz – 1,5
km, s. Tudora – 0,4 km, s. Olănești – 2,0 km; afl. r. Satului s. Carahasani – 2,4 km;
afl. r. Sarata s. Brezoaia – 2,3 km). Toate rîurile mici, cu excepţia r. Sarata şi r.
Ştiubei îşi i-au începutul de pe teritoriul raionului Ştefan Vodă, care se revarsă în
lacul Tuluzova Marea Neagră din Republica Ucraina, în afară de r. Ştiubei, care se
revarsă în r. Nistru pe teritoriul raionului în regiunea satului Cioburciu.

6
2. Surse potențiale de poluare a resurselor acvatice:
2.1 Starea complexelor de evacuare, epurare și preepurare apelor uzate (în nota
textuală se prezintă o caracteristică amplă a complexelor de evacuare şi epurare a
apelor uzate la nivel de raion/municipiu inclusiv la întreprinderi) (tab. nr. 3); .
În raion se exploatează 16 stații de epurare biologică a apelor uzate, dintre care: SA
,,F-ca de conserve Olănești, cu capacitatea de producere – 9,4 mii m3/zi; DP ,,Apa
Canal” – 0,25; prim. Ermoclia capacitatea de – 0,07 mii m3/zi; Tabăra de odihnă
pentru copii cu 220 locuri – 0,04 mii m3/zi, Complexul vamal Tudora și Palanca –
0,01 mii m3/zi, SRL „Vinăria Purcari” cu capacitatea de 0,06 mii m3/zi, prim.
Purcari, prim. Olănești, prim. Marianca de Jos, prim. Popeasca capacitatea de 45
m3/zi; Centrele comunitare din satele Ermoclia, Olănești, Volintiri, Talmaza,
Tudora cu capacitățile de – 5,2 m3/zi fiecare.
Principalele surse de poluare a resurselor acvatice sînt: F-ca de conserve Olănești;
Secția de conservare a fructelor şi legumelor a SA ,,Nistru Olănești”; 8 fabrici de
vin (SA ,,Carahsani Vin”; ÎM ,,Vinăria Purcari” SRL; SA ,,Vinării Răscăieţeni”;
SA ,,Tudora Vin”; SA ,,Vinăria Volintiri”; SRL ,,Lion Gri”; ÎCS ,,Suvorov Vin” f-
ca de alcool din or. Ştefan Vodă SA ,,Carahasani Vin”), 11 staţii de alimentare cu
produse petroliere (SRL ,,LUKoil Moldova” SACG – 25; SA ,,Tirex petrol”
SACG – 55; SAC – 176; SAC – 47; SACG - 269 şi SAC – 108; SA ,,Petrom” SAC
– 41 şi SAC – 81; SRL ,,Basapetrol”; SRL ,,RomPetrol”), 2 ferme de porcine: SRL
,,Alsar Grup” s. Popeasca”, SRL ,,Focaro Agro” s. Copceac; 1 fermă de bovine
SRL „Carahasani Agro” s. Carahasani (nu activează); 10 colectoare de canalizare:
SA ,,Nistru Olănești”, Viișoara, ÎM ,,Vinăria Purcari”, Cioburciu, Ermoclia,
Brezoaia, Copceac, Popeasca, Volintiri.
Fabricile de vin SA ,,Vinarii-Răscăieţeni”, f-ca de alcool din or. Ștefan Vodă,
SA ,,Vinăria Volintiri”, pe parcursul anului 2021 n-a activat. În regim redus au
funcționat făbricile de vin SA ,,Tudora Vin”, SRL ,,Lion Gri”. Stațiile de epurare
biologică la 3 făbrici sînt deteriorate, apele uzate se acumulează în iazurile
biologice. Deversări în natură n-au fost depistate. SRL ,,Suvorov Vin” dispun de 3
iazuri de pămînt pentru acumulare şi epurarea apelor. La SRL ,,Vinăria Purcari”, în
anul 2020 s-a instalat stația de epurare biologică de tip „Della Toffola” cu
capacitatea 0,06 mii m3/zi.
SA ,,F-ca. de conserve Olănești”, secția de conservare a fructelor şi legumelor din
anul 2014 nu activează și la moment este în litigiu și sistată activitatea.

7
3. Măsuri de protecție a resurselor de apă realizate în anul 2021.

3.1. Desfășurarea acțiunilor cu genericul „Rîu curat de la sat la sat”.

Întru petrecerea inițiativei organizate au fost antrenate autoritățile administrațiilor publice
locale, agenții economici, elevii școlilor şi liceelor, ONG de mediu.

Pe perioada desfășurării acțiuni de salubrizare și amenajare a cursurilor de apă din r-ul.

Ștefan Vodă au dat curs și au participat primăriile Cioburciu, Copceac, Palanca, Purcari,
Talmaza, Tudora.

Pe parcursul acțiuni ,,Râu curat de la sat la sat” lucrări de curățire a fâșiilor riverane şi
malurilor r. Nistru, rîurilor mici, afluenților, canalul de irigare s-au efectuat pe o lungime totală
de 9,9 km.

Totodată au fost depistate și lichidate 13 micro gunoiști cu suprafața totală de 0,75 ha din
zona riverană de protecție râurilor şi rîuleţilor. S-au evidențiat primăriile Ștefan Vodă, Palanca,
Cioburciu, Purcari, Ermoclia, Copciac.

În aceste acțiuni au fost implicați şi antrenați școlile din localități, agenții economici şi
societatea civilă inclusiv în jur de 388 localnici ai localităților, un accent mare sa pus pe elevii
școlilor şi liceelor care au participat în număr mare la aceste acțiuni.

Activitățile ,,Rîu curat de la sat la sat” au fost coordonate de 3 grupe operative mobile cu
implicarea organelor APL şi serviciilor abilitate publice desconcentrate în teritoriu. De către
aceste grupuri operative raionale Ştefan Vodă au fost monitorizate în două etape toate primăriile
raionului pe teritoriul cărora sînt cursuri de apă sus menționate fiind monitorizată situația
obiectiv.

Pe parcursul perioadei 22 martie – 5 iunie 2021 de către autoritățile publice locale de nivelul
întîi cu antrenarea instituțiilor publice, agenților economici, serviciilor de mediu şi sănătate,
societății civile din numărul total de fîntîni de mină 1362 s-au curățit şi dezinfectat 720 inclusiv
la sărbătoarea populară „Iarbă Verde”.

8
IPM Ștefan Vodă propune:
1. De lichidat (tamponat) sondele arteziene care nu se exploatează şi la moment prezintă pericol
de poluare.

2. De promovat proiecte de construcție a sistemului de canalizare etapa a II-a în localitățile

raionului.

3. De conlucrat cu Agenția de Mediu și loboratoarele lor la monitorizarea surselor de poluare.

4. Construcția apeductelor în localități de efectuat concomitent cu construcția stației de epurare

sătești.

5. De revizuit Legislația de mediu cu aducerea unor clarități și eliminarea lacunelor din text
pentru a nu lăsa loc de întrepertări.

9
 Starea complexelor de evacuare şi epurare a apelor uzate.
Tab.3

de proiect / avizului EES

Autorizaței de mediu de
Prezenţa documentaţiei

Normativul DLA/CMA

folosință specială a pei

Funcţionează unităţi
Raionul/localitatea

Nr Total unităţi

Nu funcționează
.

insuficientă

Cu epurare
Cu epurare
normativă

Cu epure

parţială
d/o

1 2 3 4 5   6 7 8 9
f-ca. de conserve
- - - - - -    
1 Olănești 1
DP „Apă Canal” Ștefan HG 950 din
Da Nu -     - -
2 Vodă 1 25.11.2013

Nr. 05-5-2802-
Tabăra de odihnă s. HG 950 din
661 din Nu -     - -
Talmaza 25.11.2013
20.04.2007
3 1
Complexul vamal HG 950 din
Da Nu -     - -
4 Tudora 1 25.11.2013
Complexul vamal HG 950 din
Da Nu -     - -
5 Palanca 1 25.11.2013
Centru comunitar HG 950 din
- Nu -     - -
6 Olănești 1 25.11.2013
Centru comunitar HG 950 din
- Nu -     - -
7 Volentiri 1 25.11.2013
Centru comunitar HG 950 din
- Nu -     - -
8 Talmaza 1 25.11.2013

Centru comunitar Nr. 05-5-89-365 HG 950 din

Nu -     - -
Tudora din 26.10.2009 25.11.2013
9 1
Centru comunitar HG 950 din
- Nu -     - -
10 Ermoclia 1 25.11.2013
HG 950 din
Primăria Purcari Da Nu -   -    
11 1 25.11.2013
Nr. 05-5- IES 403 din
HG 950 din
Primăria Ermoclia 4337/3328/1158 20.09.2017 -     - -
25.11.2013
12 1 din 29.05.2013 val. 2023
IES 250 din
HG 950 din
Primăria Olănești - 13.09.2016 -     - -
25.11.2013
13 1 val. 2021

10
 CAPITOLUL NR 3

Monitorizarea fenomenului de poluare a aerului.

Sarcina nr 3: Analiza stării curente aerului atmosferic, datele ce ţin de starea

actuală a aerului de pe întregul teritoriu raionului Ştefan-Vodă, identificarea
surselor de poluare, agenţilor patogeni şi elaborarea măsurilor de protecţie şi de
diminuare a poluării aerului atmosferic .

1. Aspecte generale privind protecția componentei de mediu aer

atmosferic.

Sursele principale de poluare a aerului atmosferic în r-ul. Ştefan-Vodă sunt:

- Cazangeriile – 120 unități.

- Stațiile PECO – 12 unități.

- Intreprinderi agroalimentare – 18 obiecte.

- Alte obiecte poluatoate care dețin AEPA – 43 obiecte.

1.1 Caracteristica principalelor surse de emisii din setorul:

a. energetic.

În raionul Ștefan Vodă sunt - 120 Cazangerii, dintre care funcționează – 118; cu
gaz natural – 98, cu combustibil solid – 7, Bio combustibil – 15 dintre care: s.
Antonești – 2, s. Caplani – 1, s. Volintiri – 1, Talmaza - 2, Olănești - 1, Crocmaz -
2, Palanca - 1, Ermoclia - 1, Purcari - 1, Popeasca - 1, Răscăieți - 1, Copceac - 1,
proiectele au fost implementate cu suport financiar PNUD Moldova.

b. industrial.

În r-ul. Ștefan Vodă activează 11 făbrici de vin, dintre care în 2020 au activat – 5.
(ÎM ,,Vinăria Purcari”, SRL ,,Suvorov Vin”, SRL ,,ET Cetera Wine”,
SRL ,,Amfepur”, SRL „Good Season”); au activat în regim redus – 3 (SRL ,,Lion
Gri”, , SA ,,Tudora Vin”, SRL ,,Grape Aliance”); n-au activat – 3 fabricii de vin
(SA ,,Vinării Răscăieţeni”, SRL ,,Vinăria Volintiri”, fabrica de Alcool
SRL ,,Grape Aliance”).

Totodată sunt - 7 obiecte agro alimentare și anume: Secția de conservare a fructelor

şi legumelor SA ,,Nistru Olănești”, SRL ,,Moara – Serv”, SRL ,,Anto-Grosu”, SRL
,,Nixon-Tihon”, SRL ,,Ghenven-Service”, SRL ,,Veşnicia”, SRL „Kenaco Botea”.
11
c. transport.

În r-ul. Ștefan Vodă activează 12 stații de alimentare cu carburanți şi gaz lichefiat

(SRL ,,LUKoil Moldova” SACG – 25; SA ,,Tirex petrol” SACG – 55; SAC – 176;
SAC – 97; SRL „Simbad” SAC – 47; SA ,,Petrom” SAC – 41 şi – 81;
SRL ,,Basapetrol”; ÎM ,,Rom Petrol”, SRL ,,Romoxan Petrol”, SRL ,,Iusto Gaz”;
SRL „Regalia ADT”) și 6 puncte de distribuție a gazelor naturale („Stefan Vodă
Gaz”, „Rotalin Gaz Trading” și „Moldova Trans Gaz” – 4 obiecte).

1.2 Metodele de protecția a aerului atmosferic utilizat de agenții economici.

Toate obiectele poluatoare au respectat cerințele Autorizațiilor de emisii eliberate

precum şi cantitatea emisiilor de poluanți în atmosferă unde au asigurat măsuri de
menținere în bună stare, funcționarea eficientă şi continuă a instalațiilor de
purificare a aerului în scopul reducerii emisiilor.

Problemele și prioritățile din domeniul gestionării aerului atmosferic.

Înspecția penru Protecția Mediului Ștefan Vodă întîlnește mai multe problene îu
timpul efectuării controlului ecologic la compartimentul aerul atmosferic și una din
ele este lipsa aparatajului mobil instrumental la aprecierea emisiilor în gazele de
eșapament precum și a altor eliminări accidental s-au intenționat de gaze de la
diferite surse. Este foarte greu de demonstrat poluarea aerului din motiv că pînă
vine laboratorul Agenției de Mediu (2-5 zile) poluarea nu o poți constata și
demonstra.

Concluzii și propuneri ce țin de prevenirea poluării aerului atmosferic.

1. Implementarea tehnologiilor non poluante şi surselor de energie a biomasei.

2. Înzestrarea Inspecțiilor pentru Protecția Mediului cu laborator mobil

înzestrat cu aparataj pentru investigații de laborator.

3. Conlucrare cu Politia de Patrulare şi Stațiile de testare a transportului auto în

vederea controlului instrumental la aprecierea emisiilor în gazele de eșapament

4. Organizarea cursurilor pentru ridicarea nivelului de calificare pentru

inspectori de mediu pe compartimentul protecția aerului atmosferic.

5. Petrecerea orelor ecologice și acordarea ajutorului metodologic dar și practic

a Agenților economici și APL-rile în promovarea treceri cazangeriilor la gaze
naturale şi biomasă.

12
13
 Evidența și controlul de stat al terminalelor și stațiilor de alimentare cu produse petroliere
în vederea implementării prevederilor HG nr. 587/2020, anul 2021
Tabela nr. 5
Acţiuni de control ecologic şi de supraveghere
Nr. Terminale de depozitare a încadrarea în cerințele prevăzute în art. 40 încadrarea în cerințele prevăzute în art. 42
produselor petroliere alin.1 alin.2 alin.3 alin.4 alin.1 alin.2 alin.3 alin.4
1. - - - - - - - - -
TOTAL
Containere mobile încadrarea în cerințele prevăzute în art. 43
alin.1 alin.2 alin.3
1. - - - -
TOTAL
Stații de alimentare încadrarea în cerințele prevăzute în art. 44
alin.1 alin.2 alin.3 alin.4
1. SA ,,Tirex Petrol” SACG 55 - - - 
or. Ștefan Vodă
2. SRL ,,Regalia ADT” - - - 
s. Viișoara
3. SA ,,Tirex Petrol” SAC 176 - - - 
s. Olănești
4. ÎM,,Rompetrol Moldova” - - - 
s. Olănești
5. ÎM ,,Tirex Petrol” SACG 108 - - - 
s. Popeasca
6. SRL „Sindbad” SAC 47 - - - 
s. Talmaza
7. SRL ,,LUKoil Moldova” - - - 
s. Talmaza R-30.
8. ÎM ,,Rompetrol Moldova” - - - 
s. Ermoclia
9. SRL ,,Datario” (Vento) - - - 
or. Ștefan Vodă
10. S.C ,,Basapetrol” SAC - - - 
s. Palanca
TOTAL - - - 10

14
15
 CAPITOLUL 4

Monitorizarea fenomenului de poluare a solului.

Sarcina 4: Descrierea stării actuale a solului, tipurile de sol,clasificarea

terenurilor.Identificarea surselor de poluare,şi măsuri de reabilitare a solului.

1.Aspecte generale privind resursele funciare ale raionului.

1.1 Suprafața totală, inclusiv după categorii de terenuri
În perioada 1.01.2021 – 31.12.2021 în cadastrul funciar ce se referă la
raionul Ștefan Vodă au fost incluse modificările la suprafeţele existente pe
categorii de terenuri şi de folosinţă, forma de proprietate, deţinători funciari.
S-au luat la evidenţă plantarea şi defrişarea plantaţiilor multeanuale, culturilor
silvice şi alte. Au fost indicate terenurile irigate şi desecate.
Pentru întocmirea cadastrului funciar au fost folosite materiale de
evidenţă modificărilor curente întocmite de specialiştii serviciul relaţii
funciare şi cadastru în comun cu specialiştii din primării al raionului,
proiectul de organizare a teritoriului fondului
funciar de privatizare, proiectele pe loturi de
lîngă casă şi grădini, materiale de stabilire
hotarelor intravilanului localităţilor, materiale de
aminajarea silvică a terenurilor proprietatea
statului, materiale de atribuire a terenurilor,
contracte de vînzare-cumpurare a terenurilor şi
alte documente de evidenţa funciară.

La 1 ianuarie suprafaţa totală a terenurilor raionului constituie

99838 ha, inclusiv terenuri agricole – 78535 ha (78,66 la sută) din care:
teren arabil – 60363 ha (76,86 la sută), plantaţii multeanuale – 10039 ha (12,78
la sută), fîneţi – 79 ha (0,1 la sută), păşuni – 6838 ha (8,71 la sută), pîrloagă –
1215 ha (1,55 la sută). Terenuri silvice – 9679 ha (9,69 la sută), terenuri sub ape
– 4862 ha (4,87 la sută) şi alte terenuri – 6762 ha (6,78 la sută)
După categorii de proprietate terenurile raionului sînt divizate în felul următor:
1. Terenuri proprietate publică a statului – 9611 ha (9,63 la sută);
2. Terenuri proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale – 18901
ha (18,93 la sută);
3. Terenuri aflate în proprietate privată – 71326 ha (71,44 la sută).

16
 După categorii de terenuri fondul funciar a raionului este divizat în felul
următor.

în hectare.
Suprafaţa totală
Denumirea categoriilor de terenuri diferenţa
la 1.01.2021 la 31.01.2021
1. Terenuri cu destinaţia agricolă. 66476 66529 +53
2. Terenurile satelor, oraşelor, municipiilor. 6937 6903 -34
3. Terenurile destinate industriei, transporturilor,
744 744 0
telecomunicaţiilor şi cu altă destinaţie specială.
4. Terenurile destinate protecţiei naturii, ocrotirii sănătăţii,
activităţii recreative, terenurile suburbane şi ale zonelor 93 93 0
verzi.
5. Terenurile fondului silvic. 9388 9388 0
6. Terenurile fondului apelor. 5270 5270 0
7. Terenurile fondului de rezervă 10930 10911 -19
Total terenuri. 99838 99838 0

La 01 ianuarie 2022 suprafaţa terenurilor cu destinaţie agricolă constituie

66529 ha, sau 66,64 la sută din suprafaţa totală a raionului. În comparaţie cu
01.01.2021 suprafaţa acestor terenuri sa marit cu 53 ha. În urma moficării hotarelor
intravilanul localităților și procurării terenurilor din fondul de rezervă.
La 1 ianuarie 2022 în raion activează:
- 8 cooperative de producţie;
- 5 societăţi pe acţiuni;
- 122 societăţi cu răspundere limitată agricole;
- 1409 de gospodării ţărăneşti;
- 27258 de persoane care prelucrează sinestătător terenuri;
- 240 de deţinători de loturi pomicole;
40 alti deţinători de terenuri

Este necesar de menţionat, că suprafaţa medie a

unei cooperative de producţie constituie 584 ha,
societăţii pe acţiuni agricole – 1018 ha, şi societăţii cu
răspundere limitată argicole – 355 ha, suprafaţa medie a
unei gospodării agricole constituie 392 ha. În raion
activează 5 gospodării ţărăneşti cu suprafaţa medie de
261 ha, 7 gospodării ţărăneşti cu suprafaţa medie de 86
ha, 82 gospodării ţărăneşti cu suprafaţa medie de 20
ha, 44 gospodării ţărăneşti cu suprafaţa medie de 7,09 ha şi 2165 gospodării
ţărăneşti mici cu suprafaţa medie a unei gospodării de 1,75 ha.

17
 Suprafaţa totală intravilanului localităţilor constituie 8257,71 ha (8,27 la
sută), inclusiv în oraş – 387,41 ha. şi în localităţi rurale – 7870,30 ha. Suprafaţa
inravilanului localităţilor sa micșorat cu 392,56 ha. din cauza aprobării materialelor
de stabilire a hotarelor intravilanului.
Suprafaţa terenurilor destinate industriei, transporturilor şi cu altă destinaţie
specială constituie 744,3 ha. (0,74 la sută), în comparaţie cu situaţia la 01.01.2019
n-a fost modificată. Inclusiv suprafaţa terenurilor întreprinderilor industriale
constituie 219,16 ha,sistemului energetic 4,5 ha, transportului 496.34 ha. şi altor
întreprinderi, instituţii, organizaţii cu altă destinaţie decît agricolă – 24,3 ha.
Terenurile destinate protecţiei naturii, ocrotirii sănătăţii, activităţii recreative,
terenurile suburbane şi ale zonelor verzi constituie 92,75 ha, (0,09 la sută) în
comparaţie cu situaţia la 1 ianuarie 2021 aceste terenuri nu s-au modificat.
Suprafaţa terenurilor fondului silvic constituie – 9388.25 ha. (9,4 la sută) în
comparaţie cu situaţia la 1 ianuarie 2021 suprafaţa n-a fost modificată.
Terenurile fondului apelor constituie – 5269,75 ha şi în comparaţie cu situaţia
la 1 ianuarie 2021 suprafaţa n-a fost modificată.
Fondul de rezervă este alcătuit din terenuri destinate dezvoltării sociale ale
localităţii – 394,58 ha, terenuri de uz comun – 6787,94 ha. şi alte terenuri –
3728,53 ha. Comparativ cu 1 ianuarie 2020 terenurile fondului de rezervă s-au
micşorat cu 19 ha. din cauza vînzării terenurilor de către administraţia publică
locală.
Din suprafaţa totală a terenurilor agricole a raionului (78535 ha) în gestiunea
deţinătorilor funciari cu destinaţie agricolă se află 65248 ha, sau 83,08 la sută,
inclusiv teren arabil – 56419 ha, plantaţii multeanuale – 76117, din care livezi –
3301 ha, vii – 3874 ha, păşuni – 120 ha, pîrloagă – 1092 ha.
Defrişarea esenţială a plantaţiilor multeanuale (739,05 ha.) să efectuat din
cauza îmbătrînirii plantaţiilor şi expirarea termenului lor de exploatare.
La 1 ianuarie 2022 suprafaţa totală a terenurilor irigate constituie 26667 ha şi
desecate 4631 ha. În anul 2021 suprafeţele de terenuri irigate şi desecate n-au fost
modificate.
În ultimii ani nu se desfăşoară lucrări de curăţire a reţelelor de desecare,
dereglare a regimului acvatic şi aerian a terenurilor, ce duce la ridicarea nivelului
apelor subterane şi înmlăştinitea terenurilor. Irigarea se efectuiază pe o suprafaţă
foarte mică, majoritatea sistemelor de irigare nu sînt folosite ce duce la distrugerea
lor.
În anul 2021 au fost plantate terenuri cu plantaţii silvice pe suprafeţi mici ce
influienţează la protejarea terenuri de degradare şi eroziunea solurilor, deasemenea
înrăutăţeşte situaţia ecologică în raionul Ştefan Vodă.
Finalizînd informaţia cu privire la lucrările in domeniul ţinerii cadastrului
funciar, utilizării raţionale a terenurilor şi protecţia lor, considerăm oportun de
atras atenţia primăriilor raionului în problemele:
- mobilizarea eforturilor la etapa de postprivatizare în direcţia consolidării
terenurilor şi formării unităţilor agricole colective;

18
 - folosirea raţională a terenurilor, preîntîmpinarea cazurilor de acaparare
ilicită a lor, respectarea Regulamentului cu privire la modul de transmitere,
schimbare a destinaţiei şi schimb de terenuri, respectarea elementelor obligatorii
a organizării teritoriului, ameliorării calităţii solurilor şi ocrotirei naturii;
- intensificării lucrărilor de împădurire a terenurilor degradate;
- efectuarea inventarierii sistemelor de irigare şi desecare apreciind starea
lor reală şi în caz de necesitate, prezentarea dosarelor funciare în modul stabilit
pentru trecerea terenurilor irigabile în categoria celor neirigate şi trecerea la
pierderi terenurilor desecate.
- întocmirea documentaţiei necesare pentru exploatarea carierelor aflate în
posesiunea primăriilor;
- întocmirea documentaţiei necesare pentru a trece trenurile împădurite în
categoria terenurilor fondului silvic.

Atribuirea terenurilor în folosinţă permanentă

diferitor întreprinderi şi organizaţii în scopuri neagricole,ha, pe parcursul anului 2021
Tabela 1

Suprafaţa Inclusiv
terenurilor Dintre care Alte
Primăria repartizate Terenuri terenuri
în total, ha agricole Arătură Plantaţii Păşuni fîneţe
multianuale
1 2 3 4 5 6 7 8

Total

2.Factorii ce contribuie la starea ecologică a resurselor funciare (eroziunea,

formarea ravenelor, alunecările de teren, poluarea solurilor etc.). De reflectat
analiza proceselor ce au contribuit la schimbările parvenite pe parcursul
anului.
2.1 Starea reală a resurselor de sol, nivelul de degradare, progresarea
proceselor de eroziune, alunecări de teren (tabela 3)
Printre principalii factori de degradare a solului la nivelul raionul Ștefan-Vodă o
reprezintă eroziunea provocată de acțiunea vîntului, apei provenită din
precipitații precum și a resurselor acvatice de suprafață . Formarea noilor revene
şi alunecări de terenuri nu au fost depistate. Nota medie de bonitate în raion
constituie 62 puncte și este mai joasă decît media pe țară.

19
 Suprafața terenurilor deteriorate şi erodate în raion la 04.01.2022constituie,–
29172 ha, inclusiv:
- Terenuri erodate slab – 18560 ha.
- Terenuri erodate mediu – 7979 ha.
- Terenuri erodate puternic – 2417
ha.
- Suprafața rîpilor – 120 ha.
- Suprafața terenurilor de alunecări
de terenuri – 96 ha.
Conform tabelului nr. 3 suprafața Alunecare de teren s. Popeasca
totală a terenurilor supuse eroziunii
constituie – 25185 ha sau 32 % din suprafața totală agricolă.
Suprafața terenurilor deteriorate şi erodate
în raionul Ștefan Vodă, ha (starea 04.01.2022)

Tabela 3

№ Suprafața terenurilor agricole Suprafața Suprafața

Primăria erodate rîpelor alunecărilor
slab mediu puternic de teren
1 or. Ştefan Vodă 315 187 77 0,1
2 com. Alava 510 153 18
3 s. Antonești 292 134 3 0,47
4 s. Brezoaia 607 313 67
5 s. Carahasani 218 109 87 9,99 1,26
6 s. Caplani 342 347 64
7 s. Cioburciu 664 1106 37 29,78 6,2
8 s. Crocmaz 233 184 42 1,73
9 s. Copceac 1472 602 197 3,76 0,90
10 s. Ermoclia 1147 691 265 1,57
11 s. Feștelița 605 349 109 1,23
12 s. Marianca 336 207 49 3,1
13 s. Olănești 592 222 106 12,5 0,27
14 s. Palanca 129 49
15 s. Popeasca 438 847 304 22,27 70,83
16 com. Purcari 173 183 35 0,86
17 s. Semionovca 987 460 191 6,24
18 s. Slobozia 905 257 2 3,29
19 s. Ștefănești 827 160 33 2,13
20 s. Talmaza 1171 386 215 12,28 4,14
21 s. Tudora 247 249 89 12,1
22 s. Volontiri 4026 620 299 9,01
23 com. Răscăieți 237 154 128
Total 18573 7979 2417 120,31 95,7

2.3 Starea ecologică a pășunilor, suprafața lor în raport cu șeptelul de animale.

20
 Pășunile în raion ocupă o suprafață de – 7628 ha(7,6 ha % din suprafața totală),
inclusiv în fondul de rezervă public al primăriilor - 7007 ha.
Datorită scăderea numnărului de animale din sectorul privat treptat necesitatea
existenței suprafețelor pentru pășunat decade, astfel că se observă o tendință de
transfer a pășunilor în utilitate de agricultură, care rămîn gestiunea APL, dar transmise
spre folosință agenților economici din agricultură.
Aceste terenuri este unica sursă de pășunare a animalelor domestice din sectorul
privat. Conformdatelor statistice la 04.01.2022 numărul animalelor în gospodăriile
populației și în gospodăriile țărănești(de fermier) constituie:
- bovine –2265 capete
- ovine – 3136 capete
- caprine – 3015 capete
- cabaline – 183 capete
- porcine – 4165 capete
- păsări – 247122 capete
În raport de 1-2 % din efectivul total revine mediului urban, și restul de 98-99%
mediului rural.
Printre localitățile cu cel mai mare efectiv de animale ce pășunează sunt Volintiri,
Răscăieți, Talmaza, Popeasca, Feștelița.

2.4 Terenurile irigate şi asanate. Funcționarea sistemelor de irigare şi asanare,

starea ecologică a acestor terenuri.
Conform datelor cadastrale la nivelul raionului Ștefan-Vodă sunt la evidență 24667
hectare irigabile și desecate 4631, dintre care:
- Sectorul de exploatare Leontievo-Talmaza – 2706 ha, fiind deservite de 2
stații de pompare;
- Sectorul de exploatare Căușeni – 5581 ha;
- Sectorul de exploatare Căplani – 5581 ha, fiind deservit de 2 stații de
pompare;
- Sectorul de exploatare Suvorovo – 10010 ha, fiind deservit de 5 stații de
pompare;
Irigarea se efectuează cu 9 stații de pompare care au funcționat în anul curent din cele
27 existente. Utilaj de irigare folosit fiind Bauer – 10 bucăți și KI – 50 – 10 bucăți.
Irigarea prin picurare se efectuează pe o suprafață de 718 ha.
De facto sau irigat terenuri fizice – 338 ha, iar total irigat fiind3606 ha. Volumul apei
pompate fiind de 1258,2 mii m3.
Starea bazinelor de acumulare de folosință comună deservite de AIPRE Ștefan-Vodă
fiind de 4 bazine de acumulare cu volumul apei de 22800 mii m 3 și suprafața oglinzii
de apă de 456 ha.
21
Sinecostul apei ajunge la 4-5 lei datorită nivelului înalt de ridicare(aprox. 180 m).
Sistemul de irigare a fost proiectat și construit în perioada anilor 1970-1980, astfel
încît starea generală fiind una rea, utilaj învechit, porțiuni nefuncționale, cheltuieli
mari de întreținere.
Referitor la terenurile desecate evidențiem următoarele suprafețe:
- Sistemul Leontea-Talmaza – 195 ha;
- Sistemul Răscăieți - Purcari – 872 ha;
- Sistemul Olănești – Crocmaz – 460 ha;
- Sistemul Tudora – Palanca – 611 ha;
Evacuarea apelor drenate se efectuează cu 5 stații de desecare. Toate sunt
funcționabile, însă datorită lipsei de cerere de la agenții economici stațiile de desecare
în anul 2021 nu au fost puse în funcțiune.
Lungimea digurilor contra-inundațiilor este de 92 km ce se întinde de la s. Palanca
pînă la s. Leuntea. În ultimii 4 ani sau reparat 6,5 km de dig din planificații de 9,2
km(sectorul Palanca).
Starea tehnică a digului de pe rîul Nistru, pe unele porțiuni este nesatisfăcătoare .

Probleme prioritare în domeniul protecției solurilor pentru anul 2022.

Propuneri.

1. Adesea semnalăm că în procesul de proiectare și construcție a obiectelor noi

nu este efectuată decoprtarea selectivă a stratului de sol fertile fie aceasta se
face iar ulterior evidența solului obținut și depozitat nu este evidențiat sau
utilizat la îmbunătățirea calității terenurilor degradate.
2. O problemă semnalată o reprezintă lipsa unui mecanism de lichidare,
reutilizare a producției rămase în urma efectuarea lucrărilor de curățire a
viilor și livezilor. Considerăm oportun de a înființa un mecanism național
mai puțin costisitor pentru agenții economici, de reutilizare a producției sus
menționate.
3. O altă problemă semnalată este repartizarea terenurilor agricole în suprafețe
mici, unde deținătorii funciari adesea întreprind lucrări agricole
necorespunzătoare, ceea ce treptat duce la scăderea calității, fertilității
solului fertil, și contribuie la eroziunea treptată a terenurilor respective. O
insuficientă informare a populației referitor la tehnicile prielnice solului etc.
Necesităprintr-o Lege ca terenurile private de pe pante să consolideze prin
elaborarea unui proiect pilot cu acordul beneficiarilor, ca terenurile să fie
prelucrate în curmezișul pantei cu efectuarea măsurilor antierozionale în
complex.
4. Efectuarea lucrărilor de împădurire a rîpilor, terenurilor predispuse
alunecărilor de teren, terenurilor puternic erodate și antrenarea altor terenuri
poluate și degradate în sectorul silvic.

22
5. Agenții economici din teritoriu anual să planifice și execute măsuri anti
erozionale, lucrări de înpăduriri a terenurilor degradate, creăriiperdelelor
forestiere de protecție a solului conform planului de organizare internă de
gospodărire a terenurilor agricole.
6. Adesea agenții economici din domeniul agricol prelucrează drumurile
tehnice, terenurile destinate fîșiilor forestiere de protecție, diminuîndu-le
treptat suprafața acestora. Considerăm necesar și util o conlucrare mai
productivă cu serviciul cadastral și Inspectoratul de Poliție în vederea
reîntoarcerii terenurilor menționate la starea pentru care au fost repartizate.

23
 Terenuri desecate la 01.01.2022
Plantaţii multianuale - Многолетние
насаждения

inclusiv - в том числе

Total
terenuri
Признак строки
Indicele rîndului

Suprafaţa
agricole
totală Fîneţe Păşuni
Categoriile şi deţinătorii de terenuri Arabil total Всего Alte
Общая Сенокос Пастбищ
Категории и обладатели земель Пашня всего аlte plantaţii сельскохо- terenuri
площадь ы а
(4+5+6 vii multianuale зяйственны
(9+10) livezi
) виногра прочие х угодий
сады (2+3+7+8)
д-ники многолет-ние
насаждения

A B 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

4172,4
I. Terenuri cu destinatie agricola 4186,44 4 14 14         4186,44  

Terenurile aflate in proprietate 4172,4

I.3. privata 4186,44 4 14 14         4186,44  

I.3.1. Cooperative agricole 69 69             69  

I.3.1.2. Cooperative agricole de productie 69 69             69  

I.3.1.2.2. Incluse in capitalul imprumutat 69 69             69  

24
I.3.1.2.2.
2. Terenuri arendate 69 69             69  

1166,2
I.3.2. Societati pe actiuni 1166,24 4             1166,24  

1166,2
I.3.2.1. Societati pe actiuni agricole 1166,24 4             1166,24  

1166,2
I.3.2.1.2. Terenuri arendate 1166,24 4             1166,24  

1767,6
I.3.3. Societati cu raspundere limitata 1767,66 6             1767,66  

Societati cu raspundere limitata 1767,6

I.3.3.1. agricole 1767,66 6             1767,66  

I.3.3.1.1. Teren propriu 144,57 144,57             144,57  

1623,0
I.3.3.1.2. Terenuri arendate 1623,09 9             1623,09  

I.3.4. Gospodarii taranesti (ferme agricole) 454,86 440,86 14 14         454,86  

I.3.4.1. Teren propriu (total) 440,86 440,86             440,86  

Gospodarii taranesti, suprafata 1 - 5

I.3.4.4. ha 247,3 247,3             247,3  

I.3.4.4.1. Teren propriu 247,3 247,3             247,3  

I.3.4.5.1. Teren propriu 25,17 25,17             25,17  

Gospodarii taranesti, suprafata 10 -

I.3.4.6. 50 ha 79,19 65,19 14 14         79,19  

25
I.3.4.6.2. Terenuri arendate 14   14 14         14  

Gospodarii taranesti, mai mari de

I.3.4.8. 100 ha 81,2 81,2             81,2  

I.3.4.8.1. Teren propriu 81,2 81,2             81,2  

Terenuri prelucrate sinestatator de
catre particulari (persoane fizice -
I.3.6. proprietari) 728,68 728,68             728,68  

VII. Terenurile fondului de rezerva 444,56 4,56           431 435,56 9

Terenurile proprietate publica a
VII.1. unitatilor administrativ-teritoriale 444,56 4,56           431 435,56 9

VII.1.2. Terenurile de uz comun 435,56 4,56           431 435,56  

VII.1.3. Alte terenuri 9                 9

VIII. TOTAL TERENURI 4631 4177 14 14       431 4622 9

Terenuri proprietate publica a

VIII.1. statului                    

Terenurile proprietate publica a

VIII.2. unitatilor administrativ-teritoriale 444,56 4,56           431 435,56 9

Terenurile aflate in proprietate 4172,4

VIII.3. privata 4186,44 4 14 14         4186,44  

26
 CAPITOLUL V
Monitorizarea gestionării deşeurilor
Sarcina: Identificarea deşeurilor provenite din sec. gospodăresc şi public,controlul
modului de colectare valorificare şi depozitarea deşeurilor şi enumerarea
problemelor prioritare acestui compartiment.

1. Aspecte generale privind gestionarea deşeurilor din teritoriul subordonat.

1.1. Gestionarea deșeurilor municipale.

În raion sunt la evidentă 31 depozite de acumulare a deşeurilor solide

menajere şi de producție. Suprafața totală a depozitelor de deșeuri menajere solide
constituie 30,6 ha, care sunt amplasate în 26 localității rurale a raionului şi un
depozit de deșeuri solide menajere în localitatea urbană. Din 31 de gunoiști așa
numite autorizate, corespund cerințelor sanitare – ecologice nu-mai 9 depozite
menajere solide din localitățile: s. Carahasani – 3,0 ha; s. Olănești – 1,5 ha; s.
Palanca – 1,6 ha; s. Slobozia – 1,0 ha; s. Ștefănești – 0,9 ha; s. Talmaza – 2,0 ha; s.
Răscăieții Noi – 0,2 ha; s. Tudora – 0,8 ha, din ele 4 au fost construite conform
proiectului de execuție şi avizate pozitiv de IES dar 5 depozite au fost construite şi
acomodate la cele tipice în s. Carahasani – 1; s. Olănești – 1; s. Talmaza – 1; s.
Răscăieți – 1; or. Ştefan-Vodă – 1.

Cele 22 așa numite autorizate nu corespund cerințelor sanitaro-ecologice şi

nu au fost avizate de Inspecţia Ecologică şi anume : s. Lazo – 1; s. Antonești – 1; s.
Brezoaiei – 1; s. Caplani – 3; s. Cioburciu – 1; s. Crocmaz – 2; s. Copceac – 1; s.
Ermoclia – 1; s. Marianca de Jos – 1; s. Popeasca – 2; s. Cioburciu – 1; s. Talmaza
– 2; s. Volintiri – 2; s. Răscăieți – 1;

În 18 localități din 23 poligoanele de deșeuri sunt amplasate la o distanță mai

mică de 500 m față de sectorul locativ și în 2 sate poligoanele sunt amplasate în
zona de protecție a obiectivelor acvatice.

Pe parcursul anului 2021 nu au fost închise careva depozite de deșeuri,

majoritatea poligoanelor de pentru depozitarea deșeurilor menajere solide au
început să activeze din anii 70 – 80 a secolului trecut și nu au fost nici legalizate la
nivel local prin hotărîrile consiliilor locale s-au hotărîrile sovietelor sătești nu sunt
adaptate la cadrul legal actual.

27
 În anul 2021 a fost semnalat un caz de ardere a deșeurilor la poligonul din
or. Ștefan Vodă unde Serviciul Situații Excepționale în comun cu APL-ul au
întreprins măsuri de stingere a incendiului.

În anul 2021 nu s-au efectuat careva investiții în cadrul implementării

strategiei de Gestionare a Deșeurilor.

Acţiuni de salubrizare a localităţilor.

De către Inspecția pentru Protecția Mediului s-au inventariat și monitorizat

26 localități ce ține de depistarea și lichidarea focarelor de poluare a resurselor
funciare și acvatice. În total s-au depistat 59 gropi de gunoi nesancționate pe o
suprafață de aproximativ 4,49 ha, pe parcurs fiind lichidate 47 pe o suprafață de
3,47 ha cu evacuarea deșeurilor la gunoiștile din localități. Din 31 gunoiști a
satelor s-au amenajat 25. Din 80 ha spații verzi s-au curățit și salubrizat
aproximativ 46,2 ha, teren public 13,9 ha.

Întru executarea Dispoziților a conduceri Inspectoratului pentru Protecția

Mediului, IPM Ștefan Vodă a întreprins măsuri de monitorizare a acțiuni concurs
„Cea mai modernă, salubră și amenajată localitate” petrecută în localitățile raionului
Ștefan Vodă de primăvară și toamnă.

Pe parcursul campaniei de salubrizare de primăvară și acțiunii concurs „Cea

mai modernă, mai salubră și amenajată localitate” s-au desfășurat următoarele
acțiuni:

În toate 23 primării s-au elaborat și aprobat planuri locale de protecție a

Mediului pe anul 2021 reieșind din Planul Local de Acțiuni de Mediu a raionului.

Pretutindeni s-a mobilizat societatea civilă îndeosebi copii la salubrizarea

malului fluviului Nistru și zonei riverane de protecție a lui, ca rezultat s-au lichidat
13 gunoiști neautorizate, participînd 120 persoane, salubrizat zona de protecție a
fluviului Nistru pe o lungime de 9,9 km. E un lucru enorm efectuat pe bază de
voluntariat.

Totodată pe parcursul anului 2021 au fost întocmite 47 procese verbale cu

aplicarea sancțiunilor în sumă de 29000 lei.

1.2. Gestionarea anumitor categorii de deșeuri.

În r-ul. Ștefan Vodă există 4 întreprinderi municipale care activează în

domeniul gestionării deşeurilor în or. Ștefan Vodă DP „Apă Canal Ștefan Vodă”,
ÎM „Gospodăriea Comunală Talmaza” s. Talmaza, ÎM „Harson Serv” s. Caplani și

28
ÎM „Serv Com Popeasca” s. Popeasca care în anul 2021 au colectat, transportat și
depozitat deșeuri menajere de la populație unde deșeurile au fost depozitate la
gunoiștile din localitățile cuvenite.

Deșeuri de echipamente electrice și electronice. În 2021 au fost înstiințați

toți agenții economici care plasează pe piață echipamente electrice și electronice
despre modificarea legislației de mediu unde din motive necunoscute nu s-au
înregistrat în Sistemul informaţional automatizat Managementul deşeurilor (SIA
MD), alte sisteme individuale sau colective de gestionare a deșeurilor de
echipamente electrice și electronice nu sunt.

Deșeuri de ambalaje. În teritoriul subordonat nu avem înregistrați

producătorii, importatorii s-au distribuitorii de ambalaje. Toate ambalajele sunt
procurate din Chișinău și utilizate în comerț sau activitate industrială. IPM Ștefan
Vodă în perioada Campaniei „Fără plastic mă simt fantastic” a verificat și a dus
lucru de conștiintizare cu aproximativ 140 persoane și a verificat 45 puncte de
vînzare a producției alimentare și agricole.

Totodată în comun cu cu Inspectoratul de poliție Ștefan Vodă și Agenția

Protecția Consumatorului am monitorizat activitățile în comerțului interior și
gestionarea deșeurilor la toate obiectele comerciale din raion.

Deșeuri rezultate din activitatea medicală. Instituțiile medicale din r-ul.

Ștefan Vodă gestionează deșeurile rezultate din activitățile de asistență medicală
conform regulamentelor aprobate de Ministerul Sănătății, Munci și Protecției
Sociale coordonat cu Centrul Sănătate Publică Căușeni. Deșeurile sunt stocate
temporar în instituțiile medicele apot transportate la la ÎMSP „Spitalul Raional
Ștefan Vodă” care dispune de un incinerator unde sunt nimicite prin ardere.

2. Valorificarea deşeurilor

Deșeurile de producție vegetale fitotehnice (paie, porumb, bețe de floarea

soarelui...) de către agenții economici generatorii acestor deșeuri le-au utilizat în
sol ca îngrăşămînt organic. Deșeurile formate de la creșterea animalelor (băligar)
sunt introduse în sol ca îngrășămînt pe cîmpurile agricole gestionate de agenții
economici din teritoriu.

Ceia ce ține de deșeurile cu conținut de cauciuc (anvelope uzate) sunt

predate agentului economic SA „Lafrage Ciment” din or. Rezina. Deșeurile de fer
uzat este livrat la SA „Metal feros” din mun. Chișinău.

29
 În r-ul. Ștefan Vodă există un singur agent economic care deține Autorizația
de gestionare a deșeurilor și anume SRL „Cintirela Lux” cu profilul de activitate în
domeniul colectării deșeurilor de metale feroase și neferoase unde condiții de
stocare corespund cerințelor și deține autorizației de mediu pentru gestionarea
deșeurilor cu nr Nr. 34/2019 din 08.10.2019 val. 07.10.2024 .

Pe teritoriul raionului la moment sunt amplasate 2 secții de brichetare pe

teritoriul primăriilor Feștelița şi Palanca dar care nu activează din anul 2018.

În r-ul. Ștefan Vodă nu există agenții economici care dețin stații de

producere a biogazului din lipsa materiei prime pentru producerea lui.

3. Aspecte generale privind gestionarea substanțelor chimice din teritoriul

subordonat.

În r-ul. Ștefan Vodă nu sunt îmregistrați și nici nu activează producătorii de

substanţe chimice (produse farmaceutice, coloranţi, lacuri şi vopsele, produse şi
preparate de parfumerie ș.a.).

3.1. Echipamente cu conținut de bifenili policlorurați (BPC).

Pe teritoriul r-lui. Ștefan Vodă sunt inventariate 4 transformatoare electrice

care au conținut de BPC dintre care 2 sunt scoase din uz și 2 sunt în utilizare.
Scurgeri în natură a uleiului în urma controalelor vizuale nu a fost depistate.

3.2. Managementul produselor de uz fitosanitar (PUF) și a fertilizanților.

- În r-ul. Ștefan Vodă mai există 6 depozite care sunt lăsate în voia soartei şi
anume în gospodăriile agricole SRL, ,,Miturix Agro”, SRL ,,Răscăieți Agro”,
SRL ,,Cioburciu agro”, SRL ,,Purcari Service”, SRL ,,Pojarniţa Med”,
SRL ,,Crocmaz Agro” toate aceste depozite sunt în stadie de demolare şi la
moment pesticidele nu se păstrează în ele, toate substanțele chimice (pesticide și
altele) cu termen expirat au fost evacuate în anul 2008 în cadrul unui proiect și
transmise spre nimicire în Uniunia Europeană. Totodată în raionul Stefan Voda
sunt la evidentă – 7 depozite de păstrare a pesticidelor, care utilizează produsele de
uz fitosanitar în agricultură - ,,Focaro Agro” SRL, ,,Miturix Agro” SRL,
SRL ,,Tradiţional”, SRL ,,Carahasani Agro”, SRL ,,Crocmaz Agro”, SA ,,Nistru
Olănești”, SRL ,,Iridrea”.

- În r-ul. Ștefan Vodă nu sunt înregistrați importatorii, producătorii PUF și

fertilizanți unde substanțele chimice și pesticidele sunt procurate de către agenții
economici de la firme licențiate la comandă. În majoritatea gospodăriilor agricole

30
PUFF sunt păstrate vremelnic pînă la (3 - 4 zile) în brigăzile de tractoare s-au la
stațiile de pregătire a soluțiilor.

- Pe teritoriul raionului activează 3 magazine unde se comercializează PUF

și fertilizanți și condițiile de păstrare sunt monitorizate în permanență de către
inspectorii ANSA și IPM.

- În r-ul. Ștefan Vodă sunt la evidență 84 agenți economici care au în

gestiune mai mult de 50 ha și utilizează PUF, în rest e foarte greu de dus o evidență
a tuturor deținătorilor de terenuri mai mici precum și ce prparate PUF utilizează. În
anul 2021 au fost efectuate tratări chimice la combaterea bolilor şi dăunătorilor pe
o suprafaţă de 64322 ha terenuri agricole.

La combaterea buruienilor a fost utilizate erbicide pe o suprafaţă de 23200 ha.

Utilizarea mijloacelor de uz fitosanitar a constituit 64,1 tone. Intensitatea PUF la
ha pe terenurile agricole alcătuieşte 0,99 kg /ha (după preparat).

Deșeurile de ambalaje de la utilizarea PUF sunt stocate și reîntoarse pentru

reutilizare comercianților și distribuitorilor.

3.3. PUF și fertilizanți inutilizabili și cu termen expirat.

În r-ul. Ștefan Vodă nu sunt agenții economici care dețin substanțe chimice cu
termen expirat, toate substanțele chimice (pesticide și altele) cu termen expirat au
fost evacuate în anul 2008 în cadrul unui proiect și transmise spre nimicire în
Uniunia Europeană. Cu acelaș succes în anul 2012 au fost colectate substanțele
chimice și reactivele expirate din scolile raionului..

31
 Caracteristica salubrizării localităţilor
Tab.2

anul 2021

Nr. Localitățile deservite de Amplasamente pentru Procese- Procese-

serviciul de salubrizare colectarea separată a verbale de verbale cu
d/o Denumirea serviciului de deșeurilor din sticlă, control privire la
salubrizare, sectorul sectorul plastic, hîrtie, întocmite, contravenți
organizate în a.2021 e încheiate,
adresa juridică urban rural (unități)
(unități) (unități)

1 2 3 4 5 6 7

1. DP „Apă Canal Ștefan or. Ștefan - - 1 -

Vodă” or. Ștefan Vodă Vodă

str. Industrială 2

Tel. (242) 2-45-28

32
 Mob. 067304657

2 ÎM „Gospodăriea - s. Talmaza - 1 -
Comunală Talmaza” s.
Talmaza

Tel. (242) 68-004

Mob. 069220658

3 ÎM „Harson Serv” - s. Caplani - 1 -

s. Caplani

tel. 060072527

4 ÎM „Serv Com Popeasca” - s. Popeasca - - -

s. Popeasca

tel. 069533666

Total 1 3 - 3 -

5. Probleme prioritare în domeniul gestionării deşeurilor şi utilizării

substanţelor chimice pentru anul 2022.

1. Lipsa tehnicii dotată pentru evacuarea deșeurilor de la populație precum și

tehnica destinată îngrămădiri și depozitării deșeurilor la gunoiștile din
localitățile rurale.
2. În raion dar și în raioanele vecine nu sunt firme specializate în colectarea,
reciclarea și transportarea deșeurilor periculoase medicale și de altă natură.
3. Lipsa rampelor de depozitare temporară a deșeurilor menajere și transportarea
lor spre reciclare.
4. În majoritatea satelor deșeurile menajere casnice nu sunt depozitate selectiv
după categorii din lipsa platformelor pentru depozitarea deșeurilor selectiv.
5. Nepăsarea cetățenilor în ceia ce ține de depozitarea deșeurilor și protecția
Mediului înconjurător.
6. Acordarea ajutorului metodologic beneficiarilor și primarilor la elaborarea și
implementarea proiectelor de decontaminare a fostelor depozite de păstrare a
pesticidelor cu recultivarea terenurilor aferente reieșind din proiectul
prioritizarea terenurilor contaminate în Moldova.

33
34
 Depozitarea deşeurilor municipale

Tab.1 anul
2021

Nr. Depozite de deşeuri Gestionarul depozitului

municipale exploatate de deşeuri municipale
d/o Municipiul, raionul, Numărul Numărul Depozite de deşeuri conform deciziei APL Amplasamentul depozitului:
localitatea municipale exploatate
de populației
localități

unităţi suprafaţa, unităţi suprafaţa, Denumirea APL în zona de la o distanță mai

operatorului protecție a mică de 500 m față
(ha) (ha)
corpului de apă, de sectorul locativ,
(ÎM, SS)
distanța, m distanța, m

1. 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

1 Prim. Antonești 1 2714 1 0,7 1 0,7 - APL - 315 m

2 Prim. Alava 2 475 1 0,1 1 0,1 - APL - 450 m

3 Prim. Brezoaia 1 1017 1 0,6 1 0,6 - APL - 30 m

4 Prim. Carahasani 1 3004 1 3,0 1 3,0 - APL - 300 m

5 Prim. Căplani 1 3562 3 1,5 3 1,5 ÎM - - 320 m

6 Prim. Cioburciu 1 2863 1 0,8 1 0,8 - APL - 420 m

7 Prim. Copceac 1 2571 1 1,0 1 1,0 - APL - 470 m

35
8 Prim. Crocmaz 1 2947 2 0,8 2 0,8 - APL - 340 m

9 Prim. Ermoclia 1 4237 1 0,8 1 0,8 - APL - 320 m

10 Prim. Feștelița 1 2847 1 0,8 1 0,8 - APL - 150 m

11 Prim. Marianca de Jos 1 568 1 0,6 1 0,6 - APL Rîpa satului - 150 m
150 m

12 Prim. Olănești 1 5254 1 5,1 1 5,1 - APL Fîntînă -

arteziană – 180
m

13 Prim. Palanca 1 2007 1 1,6 1 1,6 - APL - -

36
 CAPITOLUL VI
Evaluarea impactului de mediu

Sarcina: Descrierea evaluarii impactului poluării apelor,aerului şi solului asupra

organismelor vii şi asupra mediului

1. Evidenţa şi starea fondului cinegetic.

1. Starea actuală a fondului cinegetic.
În total suprafaţa terenurilor cinegetice în raionul Ștefan Vodă constitue
81163 ha inclusiv: terenuri agricole – 73984 ha, bazinele de apă şi bălţile - 3803
ha, fond silvic 3376 ha. Suprafaţa terenurilor de vînătoare transmise în arendă la
Societatea Vînătorilor şi Pescarilor din raionul Ștefan Vodă constitue 77787 ha. Pe
terenurile cinegetice sunt amplasate construcţii pentru animale sălbatice inclusiv:
hrănitoare –239, adăpătoare – 12, sărării – 184, locuri amenajate pentru hrană – 48
ha.
Numărul de vînători sportivi membrii ai SV şi Pescari în raionul Ștefan Vodă
constitue 430 persoane.
2. Animale sălbatice întreţinute în captivitate.
La moment animale sălbatice întreținute în captivitate pe teritoriul
administrativ a raionului Ștefan Vodă nu sunt.
3. Aspecte generale privind starea faunei cinegetice.
Majoritatea maniferilor în raionul Ștefan Vodă în special sunt în trupurile de
pădure Lunca Talmazei, Împărăteasca, Mlaștina Togai :
 Cerbul nobil - 29
 Căpriorul- 153
 Mistreț- 113
 Iepuri de cîmp- 6331
 Vulpe-476
 Lup-20
 Șacal - 147
Păsări
-Gîscă- 260
-Rață - 2894
-Lișiță- 1686
- Fazan- 8806
-Porumbel- 9219
-Prepeliță- 12346
În urma verificării și informației parvenite de la SVP Ștefan Vodă pe
parcursul sezonului de vînătoare anul 2021 au fost recoltate următoarele
specii de animale și păsări: gîscă – 62 unități, rață și lișiță 480 unități, fazan
– 1709 unități, porumbel – 244 unități, vulpi – 107 unitți, iepure de cîmp –
359 uniți, șacal - 54.

37
 4. Starea actuală și evidența animalelor sălbatice (inclusiv speciile de pești
din fondul ariilor naturale protejate de stat.
Albiile vechi ale Nistrului, de diferite vârste, găzduiesc păsări și altă faună a
zonelor umede. Alternarea terenurilor agricole cu cele naturale creează condiții
bune pentru păsări, atât pentru construirea cuiburilor, cât și pentru achiziționarea
hranei. Teritoriul este amplasat pe artera transfrontalieră nistreană de migrație a
păsărilor și, conform studiilor Societății „BIOTICA”, este „un punct important
de odihnă și hrană, unicul după valoare reală după lacul de acumulare
Dubăsari”. Zona este unul din cele mai importante locuri de acumulare a
păsărilor hidrofile.
Multe păsări sosesc aici din Ucraina pentru a se hrăni. Printre ele se observă
stoluri de țigănuș în număr de 200-300 de păsări, pelicani comuni, un număr
foarte mare de stârci — stârcul galben, egreta mică, egreta mare, cocostîrcul alb,
unele păsări răpitoare — gaia neagră, șorecarul comun, vânturelul roșu, șoimul
rândunelelor, cât și specii mai rare, ca acvila pitică, vânturelul de seară. În total,
numărul de specii de păsări atinge 228, dintre care 127 specii sunt cuibăritoare,
iar 101 sunt migratoare, inclusiv sezoniere.
Mamiferele sunt reprezentate de 54 de specii, printre care vulpea, iepurele,
vidra, nurca europeană, pisica sălbatică, cîrtița, hermelina, bursucul, lilieci.
Dintre copitate, se evidențiază căprioara, mai puțin mistrețul. Aici viețuiește
una din cele mai viabile populații de cerbi nobili din țară. Lunca Talmaza are o
concentrație mare de lilieci, cu un efectiv de 20 mii de indivizi, în total 14
specii.
Pe terasele superioare viețuiesc, în populații relativ mari, șerpi rari pentru
Republica Moldova, inclusiv șarpele-cu-patru-dungi, șarpele-cu-abdomen-
galben. Pe teritoriul luncii a fost înregistrată o populație numeroasă de broaște
țestoase de baltă. Libelulele, un grup de insecte caracteristice zonelor umede,
sunt prezente în Nistrul de Jos într-un număr de 34 de specii, adică 64% din
numărul total estimat de specii din Moldova. În ecosistemele acvatice înoată 83
de specii de pești.
Dintre animalele care populează această zonă, multe specii de amfibieni,
reptile, mamifere și mai ales păsări sunt incluse în listele privind habitatele și
păsările în Cartea Roșie a Republicii Moldova și în documentul similar al țării
vecine.
În decursul anului 2021 cazuri de braconaj cinegetic în ariile protejate de stat nu
au fost depistate.

Apa este un factor important în echilibrele ecologice, iar poluarea acesteia este o
problemă actuală cu consecinţe mai mult sau mai puţin grave asupra populaţiei.
Prin poluarea apei, se înţelege alterarea caracteristicilor fizice, chimice şi biologice
ale apei, produsă direct sau indirect de activităţile umane şi care face ca apele să
devină improprii utilizării normale în scopurile în care această utilizare era posibilă
înainte de a interveni alterarea. Momentan, în atmosferă există tone de impurităţi
pe care ploaia le antrenează şi le aduce pe pământ, iar anii de dezvoltare tehnică a

38
industriei şi agriculturii au intensificat poluarea surselor de apă. Efectele poluării
resurselor de apă sunt complexe şi variate, în funcţie de natura şi concentraţia
substanţelor impurificatoare.
Substanţele poluante introduse în ape din surse naturale şi artificiale sunt
numeroase, producând un impact important asupra apelor de suprafaţă şi subterane.
Acestea pot fi clasificate, după natura lor şi după prejudiciile aduse astfel:
substanţele organice, de origine naturală sau artificială reprezintă pentru apă
poluantul principal. Substanţele organice de origine naturală (vegetală şi animală)
consumă oxigenul din apă atât pentru dezvoltare, cât şi după moarte, într-o măsură
mai mare sau mai mică, în funcţie de cantitatea de substanţă organică evacuată,
provocând distrugerea fondului piscicol şi, în general, a tuturor organismelor
acvatice. În acelaşi timp oxigenul mai este necesar şi proceselor aerobe de
autoepurare, respectiv bacteriilor aerobe care oxidează substanţele organice şi care,
în final, conduc la autoepurarea apei.

Substanţele organice – poluanţi artificiali, provin din prelucrarea diferitelor

substanţe în cadrul rafinăriilor (benzină, motorină, uleiuri, solvenţi organici ş.a),
industriei chimice organice şi industriei petrochimice (hidrocarburi, hidrocarburi
halogenate, detergenţi, ş.a.;
substanţele anorganice în suspensie sau dizolvate sunt mai frecvent întâlnite în
apele uzate industriale. Dintre acestea se menţionează, în primul rând, metalele
grele (Pb, Cu, Zn, Cr), clorurile, sulfaţii etc.; sărurile anorganice (Ca, Mg) conduc
la mărirea salinităţii apelor, iar unele dintre ele pot provoca creşterea durităţii;
clorurile în cantităţi mari fac apa improprie alimentărilor cu apă potabilă şi
industrială, irigaţiilor etc. Prin bioacumulare metalele grele au efecte toxice asupra
organismelor acvatice, inhibând în acelaşi timp şi procesele de autoepurare.
Sărurile de azot şi fosfor produc dezvoltarea rapidă a algelor la suprafaţa apelor.
Apele cu duritate mare produc depuneri pe conducte, mărindu-le rugozitatea şi
micşorându-le capacitatea de transport şi de transfer a căldurii;
substanţele radioactive, radionuclizii, radioizotopii şi izotopii radioactivi
reprezintă unele dintre cele mai periculoase substanţe toxice. Evacuarea
apelor uzate radioactive în apele de suprafaţă şi subterane prezintă
pericole deosebite, datorită acţiunii radiaţiilor asupra organismelor vii;
agricultura intensivă duce la poluarea rezervelor de ape subterane din
regiunile respective cu nitraţi şi pesticide, insecticide, fungicide,
substanţe extrem de periculoase;
coloranţii, proveniţi îndeosebi de la fabricile de textile, hârtie, tabăcării
etc, împiedică absorbţia oxigenului şi desfăşurarea normală a
fenomenelor de autoepurare şi a celor de fotosinteză;

39
Evidenţa şi starea fondului cinegetic în raionu Ștefan Vodă pentru anul 2021

DCRCP Tabelul 4

Unitate
Nr. de Indicii
măsură

1 Suprafaţa terenurilor de vînătoare, inclusiv: ha 81163

a) fondul silvic ha 3376

b) terenuri agricole ha 73984

c) bazine de apă, bălţi ha 3803

Suprafaţa terenurilor de vînătoare din fondul silvic transmise în arendă,

2 ha 346
inclusiv:

a) SVRM ha

b) altor deţinători ha 346

3 Suprafaţa terenurilor agricole de vînătoare transmise în arendă, inclusiv: ha 77787

a) SVRM ha 77787

b) altor deţinători ha

4 Numărul gospodăriilor cinegetice şi suprafaţa lor, inclusiv: nr/ha 3 / 81163

a) terenuri din fondul silvic ha 3376

b) terenuri agricole ha 73984

c) bazine de apă, bălţi ha 3803

5 Amenajări (construcţii):

Hrănitoare num. 239

Locuri pentru hrană ha 48

Adăpătoare num. 12

Sărării num. 184

40
 Remize ha

Suprafaţa terenurilor de vînătoare pe care s-a efectuat amenajamentul

6 ha
cinegetic

7 Numărul de vînători care dispun de carnetul de membru SVPM pers. 430

Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este încălzirea
globală, o creștere a temperaturii Pământului cauzată de acumularea unor gaze
atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon. Odată cu folosirea intensivă a
combustibililor fosili în secolul XX, concentrația de dioxid de carbon din
atmosferă a crescut dramatic. Dioxidul de carbon și alte gaze, cunoscute sub
denumirea de gaze de seră, reduc căldura disipată de Pământ dar nu blochează
radiațiile Soarelui. Din cauza efectului de seră se așteaptă ca temperatura globală
să crească cu 1,4° C până la 5,8° C până în anul 2100. Chiar dacă această tendință
pare a fi o schimbare minoră, creșterea ar face ca Pământul să fie mai cald decât a
fost în ultimii 125.000 ani, schimbând probabil tiparul climatic, afectând producția
agricolă, modificând distribuția animalelor și plantelor și crescând nivelul mării.

Efectele schimbărilor climatice în Republica Moldova se resimt în primul rând

prinreducerea cantităţii de apă din sursele de suprafaţă, cele freatice, precum şi
cantității de precipitaţii. Periodicitatea anilor secetoşi devine tot mai frecventă, iar
populaţia în mod direct observă şi resimte lipsa apei. În acelaşi timp şi agricultorii
simt lipsa apei pentru irigare şi pentru creşterea culturilor agricole, fiind în
căutarea de noi surse de apă sau soluţii pentru a putea creşte acea producţie

41
La fel ca aerul și apa, solul joacă un rol extrem de important în viețile tuturor, așa
că degradarea acestuia are efecte nocive asupra sănătății organismelor de toate
tipurile și duce adesea chiar la extincția anumitor specii. Prin urmare, cunoașterea
surselor de poluare este obligatorie pentru a putea reduce consecințele negative și
pentru a putea preveni alterarea acestuia pe viitor.

Marte parte din practicile agriculturale moderne poluează solul în proporții

covârșitoare. Avansul tehnologic a adus multe beneficii în ceea ce privește
productivitatea, însă există și efecte dăunătoare, provocate de cantitățile ridicare de

42
fertilizatori, pesticide și ierbicide care sunt folosite în scopul îmbunătățirii
recoltelor. Acestea ajung în sol, afectându-i componența.

De asemenea, reziduurile de la ferme, gunoiul de la grajduri, molozul, ce conțin

numeroase chimicale anorganice cauzează eroziunea solului și poluarea sa.

Poluarea biologică a solului se referă la contaminarea cu organisme cum sunt

bacteriile, virușii și paraziții. Acestea sunt eliminate atât de om, cât și de animale,
și au un caracter patogen. Ajung în sol ca parte integrantă a diverselor tipuri de
deșeuri: menajere, de tip alimentar sau de proveniență industrială.

Cantitățile mari de astfel de reziduuri afectează grav calitatea solului. Este de

reținut faptul că aplicarea intensă de-a lungul a câțiva ani a îngrășămintelor de la
grajduri poate cauza pagube serioase.

Toate aceste tipuri de poluare degradează în mod fundamental solul, astfel că

acesta trece prin diverse procese:

 eroziune

 alterarea compușilor organici

 contaminarea

 compactizarea

 salinizarea

 scăderea biodiversității

 alunecări de teren

 inundații

Poluarea solului are consecințe atât asupra oamenilor, cât și asupra celorlalte
organisme din mediul înconjurător, indiferent ca este vorba de animale, insecte sau
alte tipuri de vietăți. Activitățile industriale, agricole și domestice produc din ce în
ce mai multe deșeuri, care sunt o cauză directă a degradării solului.

Deși nu este întotdeauna vizibil, populația este expusă la efecte periculoase:

 boli sau afecțiuni ale oamenilor și ale animalelor din cauza alimentației
modificate;
43
  producție agricolă slabă cauzată de poluanții din sol;

 modificarea climei, generate de procesele de deșertificare și de degradare a

atmosferei;

 împrăștierea agenților poluanți și în alte medii, precum aerul și apa;

 extincția unor specii de animale sau alte organisme vii;

 dislocări masive ale populațiilor.

Nici flora nu este scutită de consecințe negative. Plantele suferă din cauza ploilor
acide, au parte de hrană modificată din sol, iar aceste efecte se revarsă și asupra
faunei din zonele poluate.

Măsuri de prevenire și combatere pentru cetățeni

Fiecare persoană în parte poate avea un aport important la reducerea acestei

probleme și la restaurarea calității solului. Succesul acestui demers, reglementat de
autorități, depinde de toți indivizii și de deciziile acestora. Iată ce poți face pentru a
preveni și combate poluarea solului:

 colectează deșeurile separat, pe categorii: sticlă, hârtie, plastic, metal;

 oferă spre reciclare deșeurile electrice, electronice, bateriile, becurile

și alte deșeuri potențial periculoase pentru sol
compostează: crează în curte o groapă de compost sau folosește un
container și poți transforma deșeurile alimentare în îngrășământ
natural;

 susține afacerile sustenabile, care folosesc ambalaje realizate din

materiale reciclate, biodegradabile sau ușor de reciclat la rândul lor;

 folosește obiecte cu impact minim asupra mediului: sacoșe

refolosibile din material textil, tacâmuri din materiale biodegradabile
etc;

 achiziționează haine și încălțăminte realizate în mod sustenabil, cu

minim impact asupra solului sau realizate din materiale care nu
afectează mediul dacă sunt aruncate, dar care rezistă în timp, pentru a
evita consumul excesiv: in, bumbac organic și altele;
44
  sub nicio formă nu arunca resturi pe jos, indiferent dacă te afli în oraș
sau într-un spațiu natural.

CAPITOLUL VII
Supravegherea şi controlul calităţii mediului în ecosistemele antropizate

Sarcina: Observarea practicilor utilizate în agricultură şi compararea lor cu

practicile agriculturii ecologice şi a conceputului dezvoltării durabile,monitorizarea
efectelor antropizării asupra ecosistemelor natural şi evaluarea impactului ecologic
al antropizării.

Pămîntul este cea mai mare bogăţie pe care o are Republica Moldova, iar
agricultura este ramura primordială de activitate a întregii populaţii. Pornind de la
aceste premise, menţionăm că anume acest sector trebuie să fie baza dezvoltării
economice a ţării şi vectorul principal de orientare a politicilor Guvernului.

Cu toate acestea, la moment, un studiu realizat de Banca Mondială, arată că

Agricultura din Moldova este ineficientă, anul trecut sectorul a înregistrat o
productivitate scăzută, investiţiile în domeniu au fost mici iar costurile exagerate.
Productivitatea sectorului este de 2–3 ori mai mică decît în Europa şi situaţia
acestuia este comparabilă cu cea din Europa anilor 70. Producătorii agricoli
autohtoni au devenit necompetitivi pe piaţa externă şi chiar internă, ritmul de
majorare a importurilor de produse agroalimentare fiind în creştere. Republica
Moldova e pe cale să devină un stat importator net de produse agroalimentare.

Agricultura este vulnerabilă şi expusă la un şir de riscuri cu impact negativ ca:

eroziuni, alunecări, calamităţi natural. Însă pe lîngă aceste probleme de ordin
natural, producătorii agricoli se confruntă şi cu alt gen de probleme cum ar fi

45
comercializarea producţiei recoltate, cauzate de reducerea volumelor de achiziţii şi
prelucrare a legumelor de către fabricile de conserve, precum şi slaba dezvoltare a
serviciilor de colectare, depozitare, transport a produselor agricole pentru industria
alimentară şi pentru comercializarea pe piaţă. Nivelul scăzut de competitivitate a
produselor agricole autohtone şi lipsa de diversitate a produselor contribuie la
cedarea producţiei locale în faţa celei de import. Toate acestea nu oferă siguranţă şi
stimulare pentru o dezvoltare durabilă, ci dimpotrivă sporesc riscurile
agricultorilor.

Seceta din anul acesta şi costurile ridicate vor face sectorul şi mai puţin productiv.
Pe lîngă acestea, intenţiile autorităţilor de a majora cota TVA pentru producţia
agricolă pînă la 20 % este o nouă lovitură pentru agricultori şi generează
condradicţii în societate. În situaţia creată, agricultorii sînt presaţi de lipsa
resurselor financiare şi nu au posibilitatea de a continua ciclul agrar. Aceasta din
nou este o cerinţă a Fondului Monetar Internaţional şi o reformă propusă de
Guvern, despre care nu s-a informat şi nu s-a dialogat cu agricultorii. Cea ma mare
problemă la acest capitol nu este faptul că agricultorii sînt împotriva acestei taxe, ci
este neîncrederea faţă de autorităţi că aceşti bani vor fi rambursaţi.

Agricultura în raion dispune de un potenţial natural, uman, dar mai puţin economic
de dezvoltare, existînd decalaje mari în înzestrarea tehnică, productivitatea muncii,
utilizarea de îngrăşăminte, inovare în domeniu, cu toate acestea, prin politici
coerente de modernizare, măsuri bine calculate şi eforturi comune ale autorităţilor,
producătorilor şi exportatorilor putem contribui la reabilitarea şi dezvoltarea
agriculturii, la dezvoltarea ţării noastre şi la bunăstarea poporului acestei ţări.

Agricultura ecologică este o metodă agricolă care urmărește să producă alimente

utilizând substanțe și procese naturale. Prin urmare, ea are un impact limitat asupra
mediului, pentru că încurajează:

 utilizarea responsabilă a energiei și a resurselor naturale;

 păstrarea biodiversității;

 conservarea echilibrelor ecologice regionale;

 creșterea fertilității solului;

 menținerea calității apei.

În plus, normele privind agricultura ecologică încurajează un standard ridicat de

bunăstare a animalelor și le impun fermierilor să răspundă nevoilor lor
comportamentale specifice.
46
Reglementările Uniunii Europene privind agricultura ecologică urmăresc să ofere o
structură clară pentru producția de produse ecologice pe întreg teritoriul UE. Ele au
fost elaborate pentru a răspunde cererii consumatorilor de produse ecologice în
care să poată avea încredere și, în același timp, pentru a asigura o piață echitabilă
pentru producători, distribuitori și comercianți.

Impactul antropic asupra ecosistemelor naturale reprezintă totalitatea modificărilor

ce au loc asupra ecosistemelor naturale ca urmare a activității umane care nu ține
cont de legile ecologice.

Ecosistemele naturale au capacitatea de a se autoregla pentru a menține stabile

numărul și diversitatea de specii și habitate. Această stare poartă numele
de echilibru ecologic. 

Monitorizarea impactului antropic asupra ecosistemelor naturale

Omul și mediu înconjurător se influențează reciproc, între ele având loc un schimb
permanent de materie, energie și informații. Unele cataclisme naturale precum
inundațiile, seismele, erupțiile vulcanice au dereglat și vor afecta în continuare

47
activitatea umană. Dar și omul prin acțiunile sale nocive asupra mediului
contribuie la dereglarea ecosistemului, iar aceste cataclisme pot fi privite uneori ca
un răspuns al mediului înconjurător la această activitate dăunătoare.

Creșterea populațiilor umane și creșterea totodată a nivelului de trai, a

industrializării, tehnologizării au provocat un dezechilibru ecologic prin depășirea
capacității de autoreglare a biosferei.

Principalele efecte ale impactului antropic asupra ecosistemelor naturale sunt:

Degradarea habitatelor

Creșterea populației a determinat creșterea nevoilor sale (de spațiu, de hrană,

energie etc.) ceea ce a condiționat exploatarea exagerată a ecosistemelor naturale.
Intervențiile umane au provocat dezechilibre ale fluxului de energie, reciclării
materiei și ale mecanismelor de autoreglaj. Prin degradarea mediului în care trăiau,
multe specii au dispărut. Dispariția unei specii produce mari dezechilibre în lanțul
trofic ducând la: accentuarea competiției pentru alte surse de hrană, dispersarea
populației cu limitarea împerecherii, modificarea raportului dintre sexe ș.a.

Exemple: degradarea pădurilor tropicale, a insulei Madagascar, a recifurilor de

corali.

Pe lângă modificarea biocenozei, factorul antropic a indus și deterioararea

biotopului. De exemplu, folosirea substanțelor fertilizatoare, pesticideși ierbicide
alterează calitatea solului și a apei.

Deteriorarea prin eroziune

Eroziunea este procesul de roadere și uzură a solului prin acțiunea unor agenți
externi precum vântul, ploile, valurile etc. Acțiunea umană a accentuat procesul de
eroziune prin utilizarea excesivă a solurilor în agricultură ce provoacă sărăcirea lor
în substanțe minerale, prin folosirea de pesticide, ierbicide și îngrășăminte chimice
ce distrug structura acestora și prin defrișarea pomilor. Rădăcinile copacilor au
rolul de a menține solul împreună și de a absorbi precipitațiile, diminuând acțiunea
lor distructivă asupra solului. 

Eroziunea solului poate fi prevenită prin plantarea de pomi, prin construirea unor
șanțuri de scurgere a apei, prin folosirea îngrășămintelor naturale, prin înlocuirea
pesticidelor și a ierbicidelor cu metode mai puțin dăunătoarea de eliminare a
dăunătorilor (spre exemplu cu înlăturarea manuală a buruienilor) și prin alternarea
culturilor agricole. Fiecare tip de plantă are necesități specifice de nutrienți din sol,
astfel rotarea plantațiilor va permite regenerarea substanțelor consumate de cultura
precedentă.

48
Deteriorarea ecosistemelor prin construcţia de baraje şi canale

Prin inundarea unor terenuri aluvionare ,schimbarea componenței cantitative și

calitative a florei și faunei locale , pierderea, prin evaporare,a unei cantități mari de
apă în rezultat producția piscicolă s-a redus.

Deteriorarea ecosistemelor prin supraexploatarea resurselor naturale

Pădurile este factorul determinant în menţinerea echilibrului ecologic, climatic şi

hidric.

Defrişările au contribuit la:

-degradarea solurilor;

-creşterea aridităţii climatului;

-apariţia inundaţiilor.

Deteriorarea ecosistemelor prin supraexploatarea resurselor biologice

Distrugerea covorului vegetal dintr-un ecosistem apare ca urmare a păşunării

intensive de către animalele ierbivore.În populaţiile animalelor sălbatice apare
autoreglarea, adică se intensifică activitatea prădătorilor, creşte frecvenţa bolilor şi
a paraziţilor.

Pentru a preveni impactul antropic asupra ecosistemelor, este important să

conştientizăm că totul ce ne înconjoară pe această lume,este în primu rând pentru
noi,pentru oameni. Natura menţine viaţa omeneasca pe Pământ, şi îi oferă totul
pentru o viaţă sănătoasă.

Oamenii trebuie să-şi asume responsabilitatea sa pentru a proteja natura, a oferi

cunoştinţele privind protejarea mediului ambient sănătos şi copiilor săi,şi celor
apropiaţi, împreună vom putea proteja mediul şi să oferim urmaşilor noştri o viaţă
curată ,sănătoasa şi fericită.

49
 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI. XIII
Stagiul de practică pe care l-am desfăşurat la Inspecţia Pentru protecţia Mediului în
raionul Ştefan-Vodă mi-a fost foarte înteresant pentru că eu am avut ocazia să aflu
multe noutăţi despre starea ecologică a raionului ,şi a satelor care îl
înconjoară,inclusiv şi despre satul meu de baştină Olăneşti.

Am avut ocazia să cunosc starea ecologică a r.Nistru, factorii ce contribuie la

poluarea lui, agenţii patogeni, am aflat cum Inspectorii cercetează încălcări ale
cetăţenilor,şi lupta lor cu menţinerea ecologică buna a râului şi a iazurilor din
raion.

În timpul desfăşurării practicii, împreună cu Inspectorii analizam vizual terenurile

care au fost supuse unor deteriorări de către cetăţeni şi am întreprins măsuri de a
regula situaţiile.

Pentru a identifica situaţia ce ţine de poluarea aerului atmosferic,împreună cu

Inspectorii am avut un control inopinat la o staţie de alimentare cu combustibil, am
vizualizat documentele pe care le deţine directorul acestei staţii,inclusiv am
analizat obiectele,utilajele, starea ecologică ,autorizaţia de mediu, am identificat ce
cantitate de emisii produce staţia, unde se revarsă petrolul etc.

Cu ajutorul suportului Inspectorilor, cunoaştem numărul faunei de pe teritoriul

raionului, am analizat împreună situaţiile ce ţin de braconaj ,cel mai des al peştelor
de pe r. Nistru în timpul interzis, sau a persoanelor care cu deţin bilet pentru
pescărit.

50
Am identificat împreună cu Inspectorii impactul poluării mediului asupra
organismelor vii şi am ajuns la concluziile că cel mai mare impact pentru mediu îl
provoacă omul,prin activităţile sale neconştietizate. Am analizat practicile agricole
care se petrec în Moldova inclusiv şi în raionul Ştefan Vodă, am comparat
agricultura convenţională şi ecologică, am evidenţiat aspectele ale acestor două
domenii în agricultură,la fel am monitorizat impactul activităţilor antropice asupra
ecosistemelor antropizate şi anume formele de impact, acţiunea acestora,şi
prevenirea acestor impacte.

Recomand acest stagiu de practică viitorilor elevi anului IV, desfăşurat în raionele
sale de baştină sau oraşele ,pentru că fiecărui specialist în acest domeniu îi va fi
foarte înteresant să afle situaţia ecologică din localitatea sa,şi îl va deranja foarte
mult faptul că natura din localitatea sa suferă din cauza poluării,
degradării,supraexploatării datorat locuitorilor.

SCOPUL CEL MAI IMPORTANT ESTE SĂ DIMINUĂM POLUAREA, SĂ

INTERZICEM SUPRAEXPLOATAREA, BRACONAJUL, ARUNCAREA
DEŞEURILOR ÎN LOCURI NEAUTORIZATE.

BIBLIOGRAFIE. IX
1. ANUARUL 2022 IPM ŞTEFAN-VODĂ

2. https://www.liceultopolog.ro/wp-content/uploads/2020/03/Impactul-
antropic-asupra-ecosistemelor-naturale12.pdf

3. https://ec.europa.eu/info/food-farming-fisheries/farming/organic-farming/
organics-glance_ro

4. https://monitorul.fisc.md/editorial/agricultura-ecologica--republica-
moldova.html

5. https://dokumen.tips/documents/efectele-poluarii-asupra-vietuitoarelor.html

51