Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Colegiu de Ecologie

Studiu individual ghidat

Tema: ,,Agroecologia ca știință”

A elaborate:Ceban Gheorghe
E-021
A verificat:Statnic Angela
Chișinău, 2020

1
O1.Agroecologia ca știință
Ca stiinta, se ocupa cu studiul sistematic
alstructurilor materiale (organismele vii si
mediul lor de viata ) si functionale(intra si
interrelatiile structurilor materiale )ale
sistemelor agricole si cu proiectarea
managementului agroecosistemelor capabile a
asigura, timpindelungat, nevoile umane de
hrana, imbracaminte si de locuit, fara a le
diminua potentialul ecologic, ecomomic si
social.
Agroecologia sau Ecologia agricolă reprezintă un compartiment al ecologiei
aplicative ce studiază influenţa factorilor mediului (biotici şi abiotici) asupra
productivităţii plantelor culturale şi animalelor domestice, cât şi structura şi dinamica
asociaţiilor organismelor ce vieţuiesc pe câmpurile agricole. Bazele agroecologiei au
fost elaborate de G. Azzi (1956) şi V. Tischler (1965).
Direcţii de cercetare
 Indicii agroecologici şi agronomici
dezvoltării durabile a agriculturii de
câmp, legumiculturii, viticulturii şi
pomiculturii, caracteristica
agroecosistemelor;
 biologică) privind influenţa condiţiilor
pedoecologice asupra productivităţii
culturilor şi calităţii produselor
alimentare prin folosirea tehnologiilor
speciale. Sistemul tehnologic a
agriculturii ecologice;
 Productivitatea agroecosistemelor în dependenţă de gradul de degradare a
terenurilor (dehumificarea, poluarea chimică, compactarea, eroziunea de
suprafaţă, eroziunea liniară ş.a.) şi măsurile optimale de restituire;
 Caracteristica pedoecologică a ecosistemelor în rezervaţiile naturale în
comparaţie cu agroecosistemele;
 Sistemul ecologic de gospodărire a resurselor agricole şi de conservare a
mediului înconjurător în diferite ramuri ale agriculturii;
 Utilizarea optimă a resurselor naturale în agricultură. Zonarea şi proiectarea
agroecosistemelor.
O2.Obiectul și sarcinile agroecologiei

2
 Agricultura ecologica urmareste armonizarea interactiunilor dinamicedintre
sol, plante, animal si om sau, cu alte cuvinte, dintre oferta ecologica,economica si
sociala a agroecosistemelor si nevoile umane de hrana,imbracaminte si de locuit.
Fiind un tip de agricultura durabila scopul agriculturiiecologice poate fi exprimat
printr-o functie de tip mini – max: maximizarea productiilor si minimizarea efectelor
secundare negative ale activitatilor agricole.Prin dezvoltarea activitatii umane sunt
afectate toate componentelemediului în proportii diferite. Dintre aceste elemente
cele mai importante sunt: peisajele, solul, apa, flora, fauna, monumentele, parcurile
si rezervatiile, precumsi biosfera.În consecinta, conservarea functiilor igienico-
sanitare, recreativa siestetica ale elementelor componente ale mediului natural
constituie garantia uneidezvoltari continue a societatii umane.
O3.Agroecosistemele:definiții, tipuri, structură, funcții
Dupa gradul de artificializare al ecosistemelor Haber (1990) citat de Puia. I.,
Soran V., Carlier L., Rotar I., Vlahova M., (2001) clasifica ecosistemele in: bio-
ecosisteme (naturale; ecosisteme aproape naturale; ecosisteme semi-naturale;
ecosisteme antropogene) si tehno-ecosisteme (asezari umane, sisteme de trafic,
complexe industriale):
Tabelul nr. 1 Clasificarea ecosistemelor ( Haber ,1990)
I. Bio-ecosisteme Se caracterizeaza prin dominanta componentelor naturale si a
proceselor biologice
1. EcosistemeFara influentare umana directa (capabile de autoreglare).
naturale
2. EcosistemeInfluentate de om dar similare cu cele naturale (se schimba
aproape naturale putin daca se sisteaza influenta umana; sunt capabile de
autoreglare)
Ecosisteme semi-Rezulta din folosirea de catre om a tipurilor I 1 si I 2, fara sa fie
naturale create intentionat. Se schimba semnificativ daca influenta
omului inceteaza.; Capacitate limitata de autoreglare;
Manegementul este necesar
4.Ecosisteme Create intentionat de catre om; Dependente in totalitate de
antropogene manegenmentul si controlul uman
(biotice)
II.Tehnoecosisteme Sisteme tehnice antropogene; Domina structurile (artefactele)
cu procesele tehnologice;
1.Asezari umane Create intentionat de om pentru activitati industriale,
2. Sisteme de trafic economice, culturale; Dependente in intregime de controlul
Complexe uman si de bioecosistemele cu care alterneaza sau de care sunt

3
industriale inconjurate.
Din punct de vedere energetic, Puia I., Soran V., Rotar I., (1998) clasifica
agroecosistemele in agroecosisteme extensive (intensitate redusa) , intensive, si
industriale (industrializate)
1. Agroecosisteme extensive sau de intensitate redusa
Caracteristicile acestor agroecosisteme sunt urmatoarele: raport iesire/intrare
ridicat/ 5-100; control redus sau inexistent al bolilor si daunatorilor; utilizarea de
soiuri cu potential genetic mai redus; recolta utila redusa; utilizarea unor tehnologii
traditionale. Dintre agroecosistemele extensive putem aminti: agroecosistemele
agriculturii traditionale; pasunile si fanetele seminaturale; gradinile din mediul rural.
Aceste ecosisteme prezinta o durabilitate ecologica dar nu integreaza dimensiunea
economica si sociala.
2.Agroecosisteme intensive
Aceste agroecosisteme se caracterizeaza
prin: raportul iesire/intrare aproximativ egal cu
1; utilizarea irigatiei; utilizarea imbunatatirilor
funciare; utilizarea de soiuri cu potential genetic
ridicat; Din aceasta grupa fac parte: livezile; viile
intensive; culturile legumicole in spatii protejate
(rasadnita, solar). Aceste agroecosisteme
prezinta un anumit grad de instabilitate datorita
diversitatii reduse, controlului uman neaparat
necesar, lanturilor trofice reduse, etc… Ageroecosistemele sunt dependente de
factori exteriori (fertilizare, tratamente fitosanitare).
2. Agroecosistemele industriale sau industrializate
Agroecosistemele se caracterizeaza printr-un raport iesire /intrare subunitar datorita
intrarilor ridicate de substante din afara agroecosistemului. Din aceasta grupa fac
parte: serele; complexe mari de crestere a animalelor; mari ferme de cultura mare.
Aceste agroecosisteme sunt foarte instabile si depind de o serie de factori exteriori
precum :factorii sociali (mana de lucru); factorii financiari (imprumuturi bancare);
factori politico-economici (subventii); factori energetici (criza petrolului, gazului
etc…). Orice problema aparuta cu unul din factorii exteriori poate dezechilibra
agroecosistemul putand duce chiar la disparitia sa, ele nefiind durabile social,
economic si ecologic.
O4.Diferențierea agroecosistemelor și ecosistemelor naturale
Diferentele structurale si functionale dintre ecosistemele naturale si
agroecosisteme dupa Odum (1969)

4
Caracteristici Agroecosisteme Ecosisteme naturale
Productivitate neta Mare Medie
Lanturi trofice Simple, liniare Complexe
Diversitatea speciilor Slaba Puternica
Diversitatea genetica Slaba Importanta
Cicluri biogeochimice Deschise Inchise
Stabilitate Slaba Puternica
Entropie Puternica Slaba
Control uman Necesar Nu este necesar
Permanenta  in timp Restransa Lunga
Heterogenitatea Simpla Complexa
habitatului
Fenologie Sincronizata Sezoniera
Maturitate Imature Mature, Climax
O5.Problemele cu care se confruntă agricultura
Problema schimbărilor climatice este extrem de importantă prin prisma
influențelor majore pe care le generează aceste fenomene, iar Republica Moldova nu
face excepție. Potrivit ultimelor prognoze temperatura mai ridicată peste medie și
lipsa precipitațiilor din luna mai vor reduce recolta din 2018 cu peste 10%. A explicat
jurnalistul Victor Ursu în cadrul emisiunii "15 minute de realism economic".
În momentul de față, agricultura moldovenească se confrunta cu probleme serioase
legate de modificările climatice ce au loc în
sensul extinderii aridizării zonelor agricole
întinse. Astfel, temperaturile peste medie
din perioada curentă și lipsa precipitațiilor
vor influența recolta. Serviciul
Hidrometeorologic susține că agricultorii vor
recolta, în medie, până la 3,1 tone de grâu la
hectar față de 3,1 tone recolta din anul
precedent.
"În anii în care sunt condiţii meteorologice bune, avem producţii bune, în anii
în care nu avem vreme bună, producţiile scad. Ajungem la aceeaşi concluzie, dacă nu

5
este refăcut sistemul de irigaţii, vom avea această problemă în mod ciclic, o dată la
câţiva ani".
Ca urmare a reducerii producției agricole
prognozată pentru anul curent am putea asista
la o creștere a prețurilor. Iar cu producţiile mai
mici, fermierii sunt îngrijoraţi că nu îşi vor
putea recupera investiţiile făcute. În același
timp, o producție agricolă mai mică poate avea
afecte și asupra forței de muncă, care
cumulează o treime din totalul populației
ocupate.
Totodată, ponderea limitată a investiţiilor în agricultură impune o presiune
suplimentară asupra competitivităţii pe termen lung a sectorului. Deşi ponderea
investiţiilor agricole în totalul investiţiilor a crescut în ultimii ani, această majorare de
capital nu este suficientă pentru a opri deprecierea grea a activelor agricole. Măsura-
cheie a investiţiilor, ce reprezintă importul de utilaje şi echipamente agricole, a
apărut doar în ultimii ani, stimulată de excesul de venituri generate urmare a
creşterii preţurilor la producţia agricolă, precum şi de realinierea programelor
guvernamentale la subvenţionarea investiţiilor.
  Republica Moldova se reprofilează pe exporturile cu valoare ridicată. Pentru ca
agricultura să crească este necesară sprijinirea mediului de macro-politici şi climatul
investiţional rural, consecvenţa politicilor agrare pentru sprijinirea dezvoltării
pieţelor private, dreptul de proprietate pentru dezvoltarea pieţelor.