AGRICULTURA

O PERSPECTIVA “DURABILA SI SUSTENABILA”

Agricultura este activitatea umană complexă prin care fermierii obțin hrană prin
cultivarea pământului și creșterea animalelor.
În lume în prezent există 3 mari sisteme agricole reglementate la nivel internațional: 

Agricultura convențională, care utilizează substanțe chimice de sinteză (îngrășăminte chimice,

pesticide, antibiotic, aditivi alimentari chimici, etc).

Agricultura care utilizează OMG (organisme modificate genetic), împreună cu substanțele

chimice de sinteză folosite în agricultură convențională.

Agricultura ecologică , biologică sau organica. Toti  termeni sunt echivalenți și sunt
reglementati similar de către legislația UE. Acest sistem agricol NU utilizează nici un fel de
substanțe chimice de sinteză, nici pentru producția agricolă și nici pentru alimente. Este singurul
sistem agricol inspectat și certificat anual și asigura trasabilitatea unui produs de la sămânța până
la produsul alimentar finit.

Agricultura durabilă, poate fi definită succint ca: sistemul agricol care protejează resursele
naturale, astfel ca generațiile viitoare să poată beneficia atât de hrană suficientă și de calitate, cât
și de un mediu înconjurător cel puțin la fel generos ca în prezent.

Agricultura durabilă și sustenabilă.

Se caută soluții că viitoarea agricultură să fie durabilă, dar în același timp și sustenabilă. Ce
înseamnă agricultură  sustenabilă ? Practicarea acelui system agricol durabil care să se poată
autosusține în primul rând din punct de vedere economic. Investițiile în practicarea Agriculturii
durabile să fie amortizate integral de valoarea producției obținute.

Probleme majore generate de agricultură.

În istoria omenirii, poluarea a apărut prima dată după revoluția industrială din Anglia, dar
a evoluat relativ lent până la începutul secolului trecut, când a început să accelereze, odată cu
marile invenții ale tehnicii. Agricultura în special după 1950 devine al doilea mare poluator la
nivel planetar. Acest clasament a început să se schimbe după anul 2000, astfel începând cu anul
2010 agricultura cu tot ce cuprinde :creșterea animalelor, industria alimentară, industria
ambalajelor alimentare este menționată că fiind principalul poluator al Planetei.
Efectele negative ale agriculturii se rasfrang atât asupra sănătății umane, dar și a mediului
înconjurător în toată complexitatea lui.

DE AICI, FIECARE GRUPA , VA IDENTIFICA CU AJUTORUL BIBLIOGRAFIEI

EFECTELE POZITIVE ȘI NEGATIVE ALE FIECĂRUI TIP DE AGRICULTURĂ SI
VA RASPUNDE CHESTIONARULUI DE MAI JOS!
  

CHESTIONAR

1. Identificați cele mai importante 3 puncte tari pentru sistemul Agricol convențional.
- Randamentele de producție mai ridicate.
- Costuri reduse.
- Interval de timp scurt în procesul de producție.
2. Identificați cele mai importante 3 puncte tari pentru sistemul Agricol cu OMG.
- OMG-urile sunt prezentate de susținătorii lor drept o soluție , pentru combaterea
foametei și a bolilor( prin conținutul ridicat de vitamine sau nutrienți ).
- OMG-urile au caracteristici precum rezistența la secetă, la salinizare, la îngheț sau
altor „rezistențe la stres”, ar putea fi obținute recolte în locuri considerate anterior
imposibile.
- Costuri reduse .
3. Identificați cele mai importante 3 puncte tari pentru sistemul Agricol BIO.
- Sistemul Agricol BIO asigură o biodiversitate mai mare. Rotaţia culturilor
practicată în fermele ecologice menţine durabilitatea solului, determină un număr
mai mic de probleme cauzate de boli, dăunători si buruieni.
- Sol fertil şi sănătos.  În practica ecologică fertilitatea şi sănătatea solului sunt
menţinute prin metode biologice, precum: rotaţia culturilor, lucrări manuale,
prăşit, compostare, mulcire prin folosirea îngrăşămintelor organice se măreşte şi
se menţine procentul de materie organica a solului.
- Calitatea nutritivă a produselor ecologice. Produsele agroalimentare ecologice
sunt lipsite de metale grele. 
- Protecţia mediului înconjurător. Agricultura ecologica urmăreşte păstrarea
nealterată a mediului prin folosirea îngrăşămintelor organice şi a celor minerale
mai puţin solubile, a composturilor, a îngrăşămintelor verzi, a preparatelor
vegetale.

4. Identificați cele mai importante 3 puncte slabe pentru sistemul Agricol convențional.

- Nivelul forțat de maturitate a produselor scade valoarea nutrienților.
- Emanarea de gaz metan și supunerea la pericole a sănătății medilui.
- Prezența pesticidelor.
5. Identificați cele mai importante 3 puncte slabe pentru sistemul Agricol cu OMG.
- Ingineriea genetică alterează grav biodiversitatea, prin şubrezirea graniţelor care
au protejat integritatea speciilor de-a lungul timpului şi chiar prin dispariţia unui
număr mare de specii de plante, acarieni, insecte şi alte vieţuitoare.
- Modificari ce apar în lanţul trofic sol - plantă - animal, ca urmare a cultivării
OMG.

6. Identificați cele mai importante 3 puncte slabe pentru sistemul Agricol BIO.

- Nivel scǎzut al randamentelor. În agricultura ecologică producţiile pe unitatea de
suprafaţă sunt mai scăzute comparativ cu sistemele agricole convenţionale.
Scǎderea randamentelor se înregistrează mai ales în perioada de conversie de la
agricultura convenţională către agricultura ecologica, fiind necesar un timp până
 ce la nivelul ecosistemului agricol se restabileşte un echilibru ecologic, după care
nivelul producţiilor se stabilizează.
- Există posibilitatea ca unele produse ecologice, ca urmare a neutilizării de
produse chimice de combatere a bolilor şi dăunătorilor, a regulatorilor de creştere
şi a altor substanţe chimice, să aibă un aspect comercial deficitar (ex. fructe mai
mici, cu pete pe ele etc.),
- Preţul de valorificare al produselor agricole ecologice este mai ridicat decât cel al
produselor convenţionale. În ţările dezvoltate produsele agricole ecologice sunt
accesibile majorităţii populaţiei, în ţările mai puţin dezvoltate, unde încă este
important aspectul cantitativ al alimentaţiei, produsele ecologice sunt accesibile
segmentului de consumatori cu posibilităţi financiare peste media populaţiei. 

7. Identificați minim 3 efecte negative asupra mediului înconjurător cauzate de

Agricultura convențională.
- Un procent variabil de antibiotice administrate animalelor pot rămâne active în
materia biologică excretată, participând la contaminarea acvatică și terestră
(afectează semificativ dezvoltarea plantelor).
- Tratamentele cu pesticide duc la dispariția unor specii cum ar fi dușmanii naturali
ai dăunătorilor, și sporesc șansele de dezvoltare a rezistenței dăunătorilor la
pesticide.
- În urma otrăvirii mediului cu pesticide apar problemele globale de mediu,
precum: ploaia acidă, încălzirea globală, reducerea biodiversităţii, deşertificarea.
- Efectul negativ asupra sănătății consumatorilor. Copiii sunt expuşi mai mult decât
adulţii la efectul nociv al pesticidelor folosite în agricultura convenţională.
8. Identificați minim 3 efecte negative asupra mediului înconjurător cauzate de
Agricultura cu OMG.
- efecte negative asupra sănătății umane (efecte alergene sau toxice) și a mediului
care pot rezulta direct sau indirect din transferul de gene de la organisme
modificate genetic.
- apariția unor rude sălbatice încrucișate ale OMG-urilor în diferite habitate
agricole sau naturale din Europa.
- efecte asupra dinamicii populațiilor speciilor din mediul receptor și asupra
diversității genetice a fiecăreia dintre aceste populații;
- sensibilitate modificată la patogeni, facilitând răspândirea bolilor infecțioase
și/sau crearea de noi rezervoare sau vectori;
- efecte asupra biogeochimiei (cicluri biogeochimice), mai ales asupra reciclării
carbonului și azotului prin schimbări în descompunerea în sol a materialului
organic.
- Risc de dispersare a materialului viabil (de exemplu, semințe, spori etc.) prin
intermediul vântului, apei, animalelor etc.
9. Identificați minim 3 efecte negative asupra mediului înconjurător cauzate de
Agricultura BIO.
Din următoarele argumente Agricultura BIO, se dovedeşte a fi o cale
avantajoasă de reconciliere a omului cu natura și nu s-au găsit efecte negative
semnificative asupra mediului înconjurător.
 - Agricultura ecologică urmăreşte obţinerea de produse agroalimentare ecologice
certificate, de origine vegetală şi animală, de calitate, în strânsă legătură cu
mediul înconjurător şi limitarea riscului poluării, cu menţinerea fertilităţii solului.
- Agricultura ecologică trebuie privită ca parte integrantă a unui mod durabil de
producţie agricolă şi, în acelaşi timp, ca o alternativă viabilă faţă de agricultura
tradiţională. Ceea ce deosebeşte agricultura ecologică de alte moduri de producţie
agricolă, este faptul că pune accent pe utilizarea resurselor neconvenţionale şi pe
reciclare, restituind solului elementele nutritive obţinute din deşeuri. Ea respectă
sistemele naturale de autoreglare în lupta contra bolilor şi dăunătorilor la plante,
evită folosirea pesticidelor, erbicidelor, îngrăşămintelor sintetice, precum şi
folosirea hormonilor de creştere sau a antibioticelor. În locul acestora se utilizează
tehnici ce favorizează crearea şi menţinerea unor ecosisteme durabile şi care
contribuie la reducerea poluării.
10. Identificați minim 3 efecte negative ale creșterii animalelor rumegătoare: bovine,
ovine și caprine.
- Costuri ridicate de producție.
- Producție mai mică de carne și lapte.
- Neadaptarea raselor convenționale disponibile la cerințele eco.

11. Identificați minim 3 efecte negative ale creșterii porcilor și păsărilor în sistem
intensive.
- Toxinele emise de CAFO-urile pot produce o varietate de simptome și boli, de
boli respiratorii.
- Contaminanții din deșeurile animale pot patrunde in mediu, inclusiv nutrienți,
agenți patogeni, antibiotice și hormoni excretați în mod natural.
- Calitatea nutritivă a cărnii este scăzută.

12. Identificați minim 3 efecte negative ale creșterii porcilor și păsărilor în sistem BIO.
Efecte negative în sistem BIO la creșterea suinelor:
- Costuri mari de producție.
- Număr redus de capete.
- Profit mai mic inițial. Necesită implementarea unei strategii de afaceri inteligente,
de tip ECO.
Efecte negative în sistem BIO la creșterea păsărilor:
- Costuri mari de producție.
- Densitatea mica a păsărilor în adăpost și în padoc.
- Vârsta minima de sacrificare 81 de zile.
13. Identificați minim 3 efecte pozitive ale creșterii porcilor și păsărilor în sistem
intensiv.
- Număr mare de producție.
- Profit mărit într-un interval de timp mai scurt față de sistemul BIO.
- Oferta în sistem intensiv satisface nevoile consumatorilor, asigurând un grad de
uniformitate și ritmicitate în producerea și livrarea cărnii.
14. Identificați minim 3 efecte pozitive ale creșterii porcilor și păsărilor în system BIO.
- Rezistență crescută la boli.
 - Produse superioare calitativ.
- Costuri , mici de producție a adăposturilor.
15. Care credeți că sunt cele mai importante 3 măsuri pe care Politica Agricolă Comună
trebuie să le adopte pentru a avea o Agricultură Durabilă și Sustenabilă?
- Să promoveze utilizarea eficientă a resurselor și să sprijine tranziția către o
economie cu emisii reduse de dioxid de carbon și rezistentă la schimbările
climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic.
- Să refacă, să conserve și să dezvolte ecosistemele care sunt legate de agricultură și
silvicultură.
- Să promoveze incluziunea socială, reducerea sărăciei și dezvoltarea economică în
zonele rurale.
16. Care credeți că sunt cele mai importante 3 măsuri pe care fiecare cetățean al UE ar
trebui să le adopte pentru a ajuta la transformarea actualei agriculturi a UE în una
DURABILĂ și SUSTENABILĂ ?
- Utilizarea resurselor și materialelor de calitate.
- Utilizarea de terenuri fertile şi mediu ambiant propice.
- Forţă de muncă abundentă. ; perfecţionarea continuă a specialiştilor şi lucrătorilor
din agricultură, precum şi asigurarea consultanţei de specialitate.
17. Care ar fi cele mai importante 3 măsuri pe care le-ați lua voi în calitate de viitori
specialiști în agricultură și/sau zootehnie și/sau industrie alimentară ?
- Implementarea măsurilor de dezvoltare rurală, cu programe naționale și regionale
care să răspundă nevoilor și provocărilor cu care se confruntă zonele rurale.
- Control riguros în idustria alimentară , în scopul respectări, rețetelor de preparare,
proveniența produselor și respectarea normelor de producator.
18. Credeți că această globalizare a obiceiurilor alimentare este benefică sau nu pentru o
agricultură Durabilă și Sustenabilă?  Va rugăm argumentați răspunsul.

Sunt de părere că obiceiurile alimentare la nivel global nu sunt benefice omenirii

și nici mediului înconjurător, însă există un decalaj de timp inevitabil între
momentul în care se schimbă cererea consumatorilor și momentul când
agricultorii pot răspunde acestei schimbări – pentru a putea produce mai mult grâu
sau lapte, de exemplu, este nevoie de timp și de aceea avem nevoie și de un sistem
convențional.
Întrucât dispunem de soluții inovatoare ce satisfac cerintele consumatorilor,
consider că fiecare are dreptul să aleagă.

Mulțumim pentru implicare !

Avraham Marian Cioceanu

Lector Universitar-Facultatea de Ecologie si Protectia Mediului

Bibliografie online:
https://www.actu-environnement.com/media/pdf/news-33954-rapport-commission-europeenne-
developpement-proteines-vegetales.pdf
http://www.fao.org/3/CA4076FR/CA4076FR_chapitre6_Viande.pdf
http://www.agri-outlook.org/fr/produits/Perspectives-agricoles-2018-viande.pdf
https://dată.oecd.org/agroutput/meat-consumption.htm
https://www.wecookwecare.com/blog/nutrition-sante/consommation-excessive-de-viande-sante
http://www.fao.org/ag/fr/magazine/0612sp1.htm
https://archive.ifoam.bio/en/what-we-do/vision-strategy-until-2030
https://euorganic2030.bio/
Bibliografie offline:

[1] Piazza J., Ruby M.B., Loughnan S., Luong M., Kulik J., Watkins H.M. and Seigerman M.
(2015). Rationalizing meat consumption. The 4Ns. Appetite, 91, 114-128

[2] Smil V. (2014). Eating meat: Constants and changes. Global Food Security, 3, 2, 67-71
http://dx.doi.org/10.1016/j.gfs.2014.06.001

[3] Food and Agriculture Organisation of the United Nations Statistics Division 2014. Retrieved
23 February 2016 from FAO Stat.

[4] ChartsBin statistics collector team (2013). Current worldwide annual meat consumption per
capita. Viewed 29 February 2016 from ChartsBin.

[5] Herrero M., Havlíkb P., Valinc H., Notenbaertb A., Rufinob M.C., Thorntond P.K.,
Blümmelb M., Weissc F., Graceb D. and Obersteinerc, M. (2013). Biomass use, production, feed
efficiencies, and greenhouse gas emissions from global livestock systems. PNAS, 110, 52.

[6] Steinfeld H., Gerber P., Wassenaar T., Castel V., Rosales M. and de Haan, C. (2006).
Livestock’s long shadow: Environmental issues and options. Food and Agriculture Organisation
of the United Nations. Rome, Italy. Retrieved from FAO.

[7] Eshel G., Shepon A., Makow T. and Milo R. (2014). Land, irrigation water, greenhouse gas,
and reactive nitrogen burdens of meat, eggs, and dairy production în the United States. PNAS,
111, 33, 11996-12001.

[8] Ministry for the Environment and Statistics New Zealand (2015). New Zealand’s
Environmental Reporting Series: Environment Aotearoa 2015. Available from Ministry for the
Environment and Statistics NZ.

[9] Penning de vries F.W.T., Keulen H.V., Rabbinge R. and Luyten J.C. (1995). Biophysical
limits to global food production. Internațional Food Policy Research Institute 2020 Brief.

[10] Worldwatch Institute (2004). Meat. Now, it’s not personal! But like it or not, meat-eating is
becoming a problem for everyone on the planet. World Watch magazine. Retrieved from
Worldwatch Institute.
[11] Myers A. and Worm B. (2003). Rapid worldwide depletion of predatory fish communities.
Nature, 423, 280-283, doi:10.1038/nature01610

[12] One Green Planet (2012). Facts on animal farming and the environment. Retrieved from
One Green Planet.

[13] Național Soybean Research Laboratory NSRL. Benefits of soy. Retrieved from: NSRL.

[14] Ash, M.; Livezey, J. and Dohlman, E. (2006). Soybean backgrounder. USDA: Economic
Research Service. Retrieved from United States Department of Agriculture.

[15] Good K. (2014). The surprising way your diet can fix the soy and deforestation problem.
One Green Planet. Retrieved from One Green Planet.

[16] Karstensen J., Peters G.P., and Andrew R.M. (2013). Attribution of CO2 emissions from
Brazilian deforestation to consumers between 1990 and 2010. Environmental Research Letters,
8.

[17] WWF (2014). The growth of soy: Impacts and solutions. WWF Internațional. Gland,
Switzerland.

[18] WWF (n.d). Soy – Facts and Dată. Retrieved from WWF.

[19] Pimentel D., Berger B., Filiberto D., Newton M., Wolfe B., Karabinakis E., Clark S., Poon
E., Abbett E. and Nandagopal S. (2004). Water resources: Agricultural and environmental issues.
BioScience, 54, 10, 909-918.

[20] Hoekstra and Chapagain, 2008, cited în Ercin A.E., Aldaya M.M. and Hoekstra A.Y.
(2012). The water footprint of soy milk and soy burger and equivalent animal products.
Ecological Indicators, 18, 392-402.

[21] Mekonnen M.M. and Hoekstra A.Y. (2012). A global assessment of the water footprint of
farm animal products. Ecosystems, 15, 401-415. DOI: 10.1007/s10021-011-9517-8

[22] Ercin A.E., Aldaya M.M. and Hoekstra A.Y. (2012). The water footprint of soy milk and
soy burger and equivalent animal products. Ecological Indicators, 18, 392-402.

[23] Hoekstra A.Y. (2012). The hidden water resource use behind meat and dairy. Animal
Frontiers, 2, 2.

[24] Gerbens-Leenes P.W., Mekonnen M.M. and Hoekstra A.Y. (2013). The water footprint of
poultry, pork and beef: A comparative study în different countries and production systems.
Water Resources and Industry, 1-2, 25-36.
[25] Pimentel D., Houser J., Preiss E., White O., Fang H., Mesnick L., Barsky T., Tariche S.,
Schreck J. and Alpert S. (1997). Water resources: Agriculture, the environment, and society.
BioScience, 47, 2, 97-106.

[26] Zonderland-Thomassen M.A. and Ledgard S.F. (2012). Water footprinting – A comparison
of methods using New Zealand dairy farming aș a case study. Agricultural Systems, 110, 30-40.

[27] Ziegler L. (2015). Keep showering, California. Just lay off the burgers & nuts. Medium.
Retrieved from : Medium

[28] World Watch Institute (2004). Meat. Now, it’s not personal! But like it or not, meant-eating
is becoming a problem for everyone on the planet. World Watch Magazine, 17, 4. Retrieved
from World Watch