Avantajele şi dezavantajele utilizării

agriculturii biologice în cazul consumului produselor alimentare

 Cuprins
Introducere
1. Protecţia mediului înconjurător
2. Avantaje agriculturii ecologice
3. Dezavantaje agriculturii ecologice
4. Beneficiile alimentelor ecologice
5. Soia nemodificată genetic
Concluzii
Bibliografie
 Introducere

Organic, ecologic sau bio, toţi aceşti termeni „la modă” au devenit mai ales în ultimii ani un
deziderat în ceea ce priveşte stilul de viaţă pentru multe persoane de pretutindeni, inclusiv din
România. Totuşi, este mai sănătos să mâncăm bio şi să folosim produse de îngrijire organice?
Specialiştii au păreri împărţite.

Orice aliment, de la legume şi fructe până la carne, lapte şi ouă, poate deveni organic dacă
sunt respectate anumite norme. Pentru a fi clasificat ca ecologic, organic sau biologic, un produs
trebuie să fie monitorizat de un organism independent de certificare. Acesta va urmări „traiectoria"
alimentului, ce include lanţul de producţie, calitatea solului, a apei, a aerului şi a zonei în care a fost
cultivat.

O condiţie esenţială a certificării organice a unui produs este excluderea din procesul de
producţie a pesticidelor, a fertilizatorilor, a hormonilor, a antibioticelor, a E-urilor, a aromelor
artificiale, a organismelor modificate genetic, precum şi a soiurilor şi raselor hibride.

Din cauza absenţei conservanţilor sintetici, alimentele bio au un termen de valabilitate mai
redus în comparaţie cu cele obţinute convenţional. Conservanţii sintetici sunt înlocuiţi cu cei naturali
(precum acidul lactic) sau se poate recurge la tratarea termică a acestor alimente. Cel puţin 95 % din
ingredientele alimentului trebuie să fie ecologic.
 1. Protecţia mediului înconjurător

Agricultura ecologică urmăreşte păstrarea nealterată a mediului prin folosirea îngrăşămintelor

organice şi a celor minerale mai puţin solubile, a composturilor, a îngrăşămintelor verzi, a preparatelor
vegetale. Folosirea pesticidelor este interzisă, fiind permise doar produsele ce nu dăunează plantelor,
bazate pe săruri minerale simple sau extracte de plante.
Agricultura ecologică minimizează problemele globale de mediu, precum: ploaia acidă,
încălzirea globală, reducerea biodiversităţii, deşertificarea. Agricultura ecologică reduce emisia de
gaze răspunzătoare de efectul de sera (C02, metan, oxizi de azot). Emisia de C02 într-un sistem
ecologic este mai mică cu 40-60% la nivelul unui hectar decât într-un sistem de agricultură
convenţională. Emisiile de oxizi de azot sunt mai mici datorită neutralizării îngrăşămintelor chimice
cu azot. Metanul este emis în cantitate mai mica deoarece densitatea animalelor în fermele zootehnice
este redusă.
Utilizarea mai redusă a resurselor neregenerabile
Agricultura ecologică este bazată pe practici care necesita multă muncă manuală. Aceiaşi
cantitate de alimente poate fi produsă în agricultura ecologica cu 19% mai puţină energie comparativ
cu sistemul de agricultură convenţională. Produsele agricole ecologice parcurg o distanţă mai mică
de la producător la consumator, fiind preferate în stare proaspătă şi neprelucrate.
Reducerea riscurilor agricultorilor
Terenurile agricole cultivate în sistem ecologic rezistă mai bine la intemperiile climatice,
plantele prezentând o toleranţă mai mare la factorii climatici restrictivi (seceta, ploi abundente).
Protejarea generaţiilor viitoare
Copii sunt expuşi mai mult decât adulţii la efectul nociv al pesticidelor folosite în agricultura
convenţională. Folosirea produselor agroalimentare ecologice în alimentaţia copiilor va avea un efect
pozitiv asupra dezvoltării acestora.
Economice
Piaţa produselor agricole ecologice este în plină expansiune, în special în ţările industrializate.
Cererile tot mai mari de produse agricole ecologice din partea consumatorilor determină pe mulţi
fermieri să treacă la practici ecologice. Agricultura ecologică poate constitui o sursă de profit pentru
micii fermieri, pentru fermele de tip familial.

2. Avantaje agriculturii ecologice

Aer, apă şi produse agroalimentare mai puţin contaminate
 Prin extinderea agriculturii ecologice, aerul prezintă o calitate mai bună în principal prin faptul
că nu se mai utilizează produse chimice care se pulverizează. Prezenţă pesticidelor în apa potabilă a
devenit o problema din ce în ce mai mare, agricultura convenţională fiind principală sursă de
contaminare a apei cu nitraţi, nitriţi, bacterii, pesticide.
Neutilizarea pesticidelor determină un risc mai mic de contaminare a produselor agricole.
Produsele agricole sunt produse sănătoase, sigure pentru consumul uman si animal.
Condiţii sigure de muncă pentru agricultori. Agricultorii care practică agricultura ecologică
sunt expuşi mai puţin riscului contaminării cu pesticide. Este cunoscut faptul că mulţi agricultori mor
anual sau reprezintă diverse afecţiuni grave, acestea fiind cauzate de utilizarea pesticidelor.

Biodiversitate
Scăderea biodiversităţii în sistemele agricole convenţionale are următoarele cauze:
specializarea, intensificarea, lipsa fermelor mixte, lipsa terenurilor necultivate, folosirea pesticidelor
(insecticide, erbicide, fungicide).
Utilizarea pesticidelor reprezintă un pericol atât pentru plante, pentru animale, cât şi pentru
om, Pesticidele ameninţă existenţă anumitor specii sălbatice de plante şi animale, cu implicaţii
deosebite de-a lungul lanţului trofic. Prin utilizarea pesticidelor se reduc considerabil sursele de hrană
pentru pasări. În fermele ecologice se observă o creştere a numărului şi a speciilor de pasări.
Rotaţia culturilor practicată în fermele ecologice menţine durabilitatea solului, determină un
număr mai mic de probleme cauzate de boli, dăunători si buruieni. Agricultura ecologică contribuie
la realizarea unui peisaj mult mai variat şi asigură o biodiversitate mai mare.

Sol fertil şi sănătos

Agricultura convenţională a determinat scăderea conţinutului de materie organică din sol şi
acumularea de compuşi toxici. În practica ecologică fertilitatea şi sănătatea solului sunt menţinute
prin metode biologice, precum: rotaţia culturilor, lucrări manuale, prăşit, compostare, mulcire prin
folosirea îngrăşămintelor organice se măreşte şi se menţine procentul de materie organica a solului.
Reducerea pierderilor de elemente nutritive prin levigare. Neutilizarea îngrăşămintelor chimice şi
aportul de îngrăşăminte organice reduc riscul spălării substanţelor nutritive, o problema în multe ţări
şi o ameninţare pentru apă potabilă.
Reducerea eroziunii solului. Eroziunea solului este determinată şi de scăderea conţinutului de
materie organică a solului care se realizează în agricultura convenţională prin utilizarea
îngrăşămintelor chimice de sinteză, acestea determinând şi distrugerea structurii solului. Ameliorarea
structurii solului cât şi reducerea eroziunii se poate realiza prin menţinerea terenului acoperit cât mai
mult timp posibil, fie prin mulcire, fie prin cultivarea unor culturi de acoperire.
 Utilizarea eficienta a apei.
Ameliorarea solului prin creşterea conţinutului în materie organică şi îmbunătăţirea structurii
acestuia, precum şi o mai buna acoperire prin mulcire sau prin culturi acoperitoare duc la reducerea
consumului de apă în agricultura ecologică, conţinutul ridicat al solului în materie organică în
sistemele de agricultură ecologică duce la o mai bună reţinere şi conservare a apei în sol, ceea ce are
ca efect reducerea cheltuielilor cu irigarea.
Calitatea nutritivă a produselor ecologice. Produsele ecologice se caracterizează printr-un
conţinut mai ridicat în substanţă uscată, respectiv în aminoacizi, vitamine, săruri minerale. Produsele
agroalimentare ecologice sunt lipsite de metale grele.

3. Dezavantajele agriculturii ecologice

Nivel scǎzut al randamentelor
În agricultura ecologică producţiile pe unitatea de suprafaţă sunt mai scăzute comparativ cu
sistemele agricole convenţionale. Scǎderea randamentelor se înregistrează mai ales în perioada de
conversie de la agricultura convenţională către agricultura ecologica, fiind necesar un timp până ce
la nivelul ecosistemului agricol se restabileşte un echilibru ecologic, după care nivelul producţiilor se
stabilizează.
Preţul de valorificare al produselor agricole ecologice este mai ridicat decât cel al produselor
convenţionale.
Tehnicile specifice de producţie utilizate în sistemele de agricultura ecologică la care se
adaugă producţiile ceva mai mici decât în sistemele convenţionale fac ca preţul de producţie să fie
ceva mai ridicat. Ca atare, dacă în ţările dezvoltate acestea sunt accesibile majorităţii populaţiei, în
ţările mai puţin dezvoltate, unde încă este important aspectul cantitativ al alimentaţiei, produsele
ecologice sunt accesibile segmentului de consumatori cu posibilităţi financiare peste media populaţie.
Necesitatea susţinerii agriculturii ecologice
Chiar în ţările dezvoltate unde agricultura ecologică deţine o pondere mai importantă, acesta
a fost şi mai este încă susţinută prin diferite pârghii economice (prime, scutiri de taxe etc.). În prezent,
când aceste forme de susţinere a agriculturii ecologice sunt eliminate din diferite motive, se constată
revenirea unor agricultori la sistemul de agricultură convenţională.
Produsele ecologice sunt adeseori susceptate a fi toxice ca urmare a unei tehnologii deficitare
de-a lungul procesului de producţie, dar şi a conservării şi păstrării produselor agricole cu privire la
combaterea bolilor. Consumatorii sunt puşi în situaţia de a alege între posibilitatea prezenţei
micotoxinelor în produsele ecologice şi prezenţă reziduurilor de pesticide în produsele agricole
rezultate în sistemele de agricultura convenţională.
Caracteristici organoleptice uneori deficitare la unele produse agricole
Există posibilitatea ca unele produse ecologice, ca urmare a neutilizării de produse chimice
de combatere a bolilor şi dăunătorilor, a regulatorilor de creştere şi a altor substanţe chimice, să aibă
un aspect comercial deficitar (ex. fructe mai mici, cu pete pe ele etc.), dar acest aspect negativ este
pe deplin compensat de valoarea nutritivă şi biologică a acestor produse.
Prezenţa produselor ecologice false pe piaţă
Anumiţi comercianţi sunt atraşi de preţul şi profitul mare al produselor ecologice şi
comercializează produse agricole convenţionale ca fiind produse ecologice.

4. Beneficiile alimentelor ecologice

Alimentele ecologice au gust mai bun

Deoarece alimentele ecologice nu suferă modificări genetice și nu sunt tratate cu diverse
substanțe chimice pentru a rezista mai mult la raft, gustul lor este superior alimentelor ne-ecologice.
Legumele și fructele au gustul și aroma specifice celor crescute la țară de bunicii noștri, în armonie
cu natura.

Alimentele ecologice nu slăbesc sistemul imunitar

Diverse studii au demonstrat faptul că organismele modificate genetic (OMG) conduc la
slăbirea imunității și, drept urmare, cresc riscul de alergii, disfuncții sexuale sau cancer. Din păcate,
există numeroase studii plătite chiar de producătorii de OMG-uri care vin să contrazică aceste
rezultate. Modificarea genetică și efectele sale pe termen lung nu sunt încă suficient de bine înțelese,
dar e important să ne protejăm de riscurile pentru sănătate consumând cât mai multe alimente
ecologice și evitându-le pe cele ne-ecologice.

Alimentele ecologice nu cresc rezistența organismului la antibiotice

Antibioticele sunt un mijloc de protecție împotriva bacteriilor. Însă, alimentele ne-ecologice
precum carnea de vită sau carnea altor animale crescute în fermele convenționale sunt contaminate
cu antibiotice. Asta duce la creșterea rezistenței organismului la antibiotice; așadar, atunci când ne
îmbolnăvim, există riscul ca acestea să nu mai fie eficiente. Se produce practic efectul contrar celui
scontat: în loc ca imunitatea corpului să fie stimulată, aceasta este redusă.

Alimentele ecologice nu conțin reziduuri de pesticide

Pentru a proteja legumele și fructele de atacul dăunătorilor, producătorii care practică
agricultura convențională folosesc numeroase pesticide. Deși acestea sunt eficiente în lupta împotriva
dăunătorilor, se elimină prea puțin de pe aliment prin spălare. Rezultatul este că mare parte dintre
acestea ajung în corpul nostru prin ingerare. Unele dintre aceste substanțe sunt organofosfații,
substanțe minerale artificiale care ajung în organism în special prin consumul de alimente stropite cu
pesticide. Acestea au fost corelate cu autismul și ADHD-ul (tulburarea hiperkinetică cu deficit de
atenție). Cel mai bun mod de a ne feri copiii de aceste boli este de a evita consumul de alimente
stropite cu pesticide.

Alimentele ecologice au o mai mare capacitate antioxidantă

Știm cu toții cât de importanți sunt antioxidanții pentru sănătatea noastră. Ei stimulează
imunitatea și protejează celulele de atacul radicalilor liberi, ne apără de boli și întârzie îmbătrânirea.
Antioxidanții sunt cei prezenți natural în fructe și legume, produși de ele, pentru ele, și de care
beneficiem și noi atunci când le consumăm. Alimentele convenționale sunt ajutate, tratate cu pesticide
și nu mai au nevoie să producă în mod natural la fel de mulți antioxidanți pentru a-și păstra sănătatea.
Fructele și legumele ecologice prezintă deci, prin comparație cu cele convenționale, cantități
semnificativ mai mari de asemenea substanțe. Datorită antioxidanților, consumul de fructe și legume
certificate ecologic pot preveni apariția celulelor canceroase, afecțiunile cardiace, deteriorarea vederii
și alte consecințe ale înaintării în vârstă.

5. Soia nemodificată genetic

Originară din Asia, soia face parte din specia leguminoaselor, boabele acesteia crescând în
păstaie. În alimentaţie folosim doar boabele, însă în industie şi în medicină sunt folosite si celelalte
părţi ale plantei, inclusiv rădăcina.
Conţine aminoacizi esenţiali si, aproape 40%, protide, lipide, glucide, săruri minerale, enzime,
lecitine, vitamine. Între vitamine includem A, B1, B2, C, D si E.
Planta creşte până la o înalţime medie, are frunze colorate într-un verde intens şi flori mici,
albe sau violet. Chiar dacă boabele de soia cresc în păstăi, aceasta se deosebeşte de mazăre, fasole
sau linte. Şi asta datorită conţinutului foarte bogat de proteine şi grăsimi bune. În plus, conţine putine
glucide şi este o excelentă sursă de lecitină, substanţa care se sprijină memoria.
Culturile de soia s-au răspândit rapid la nivelul întregii planete, mai ales datorită valorii
nutriţionale ridicate a boabelor, dar şi pentru că este o plantă puţin pretenţioasă.
Tocmai pentru că are o paletă largă de beneficii, soia a fost victima propriului succes. Astfel,
sporirea productivităţii la culturile de soia a fost obţinută prin modificări genetice intenţionate ale
plantei. Tocmai pentru a ne putea bucura pe deplin de beneficiile acestei plante, trebuie să consumăm
doar varianta nemodificată genetic, netratată şi fără E-uri.
Din soia se pot obţine o multime de produse destinate consumului alimentar, precum: tofu,
alune din soia, pateuri, brânzeturi, lapte, iaurt din soia, miso - o pastă din soia, edamame - care este
soia verde - sau tempeh - un soi de boabe de soia fermentate cu ajutorul mucegaiurilor.
 Pe piaţă soia se găseşte sub diferite forme, cum ar fi:
 Soia boabe - este cea mai naturală forma de soia, pentru ca boabele de soia nu trec prin niciun
mecanism de procesare.
 Faina de soia - obţinută prin măcinarea boabelor de soia, are o capacitate de absorbţie a apei
mult mai mare în comparaţie cu făina obţinută din cerealele clasice. În plus, nu conţine gluten. Poate
fi folosită în reţetele de pâine şi în patiserie, combinată cu făina de grâu;
 Tofu - este brânza vegetală, obţinută din laptele de soia;
 Lapte şi lapte praf - este gustos şi hrănitor, însă nu conţine la fel de mult calciu ca laptele de
vacă. Pentru copiii aflaţi în creştere, medicii recomandă lapte de soia îmbogăţit cu adaos de minerale.
Din acest lapte se poate obţine şi iaurt vegetarian;
 Ulei de soia - boabele de soia contin ulei în proporţie de 19%. Acesta este bogat în acizi graşi
şi nu conţine colesterol. Este folosit în alimentaţie, industria farmaceutică şi cea cosmetică;
 Păstai de soia Edamame - sunt păstăile de soia verde. Foarte populare în Asia, pot fi găsite
mai ales sub formă congelată. Acestea nu trebuie gătite mai mult de 5 minute, pentru că îşi pierd
repede calităţile nutritive. Boabele din aceste păstăi sunt verde-deschis, foarte asemănătoare cu
fasolea.

Soia fermentată versus soia nefermentată

În timpul procesului de fermenţatie, boabele de soia sunt descompuse în substate mult mai
usor digerabile. Procesul transformă practic soia într-un probiotic, ajutând colonizarea intestinului cu
bacterii benefice şi facilitând astfel procesul digestiv. La fermentare se foloseste toata planta de soia,
rezultând un aliment complet, cu importante substanţe nutritive în compozitie si cu beneficii reale
pentru sănătate. Produsele din soia fermentata sunt tempeh, miso, natto, sosul din soia fermentata
natural sau tamari.
Produsele nefermentate sunt practic derivate din soia, fabricate şi transformate în alte
substante, care nici măcar nu mai reflectă leguma originală. Includem aici produse precum laptele,
brânza sau carnea din soia, acestea fiind imitaţii nesanătoase ale acestor alimente. Conţin aditivi,
surplus de zahăr şi grăsimi nesănatoase, care ne afectează în mod negativ sănătatea.

Proprietatile nutritive
Din punct de vedere nutritiv, soia contine: 36%proteine; 30% carbohidrati; 20% grasimi
sanatoase; 9% apa. Principalele elemente nutritive din soia:
  Antioxidantii din soia - soia este bogată in antioxidanţi, care contribuie la protejarea vaselor de
sânge, a inimii şi a sistemului circulator, în general. Aceştia scad intensitatea simptomelor cauzate de
menopauză, consumul de soia fiind recomandat femeilor mature;
 Fitonutrientii din soia - genisteina, daidzeina si glyciteina sunt trei substante continute de soia,
care au un efect similar cu cel al estrogenului asupra organismului, fiind considerate estrogeni de
natură vegetală;
 Proteinele din soia - soia conţine o cantitate de proteine similară cu cea pe care o găsim in carne,
fiind foarte apreciată printre vegetarieni;
 Carbohidratii si grăsimile din soia - sunt carbohidrati sănătosi, care îmbunătăţesc sistemul
digestiv si previn instalarea constipaţiei. Grăsimile nu conţin colesterol, ba dimpotrivă, contribuie la
reducerea nivelului acestuia din organism;
 Vitaminele si mineralele din soia - soia contine vitamina A, B1, B2, C, D si E, dar si aminoacizi
esentiali, protide, lipide, saruri minerale, glucide, enzime sau lecitine;
 Acid fitic - poate ajuta in lupta cu diverse afecţiuni. Pe de alta parte, acest compus poate avea
si un efect negativ, diminuând procesul de absorbţie a unor minerale. Se recomandă să nu facem exces
de soia în alimentatie;
 Saponine - se găsesc şi în fasole, mazăre sau quinoa şi pot da un gust amar mâncării.

Figura 1. Soia
Concluzii
Alimentele ecologice, organice sau bio sunt produse în conformitate cu standardele
organismelor de certificare ecologică. Sunt produse și procesate fără a se apela la chimicale,
pesticide, conservanți artificiali. Dacă le analizăm din punct de vedere al conținutului de
ingrediente provenite din culturi ecologice, pe etichele alimentele certificate ecologic putem regăsi
diverse procente, toate corecte din punct de vedere al legilor și reglementărilor Uniunii Europene:
- 100% ingrediente ecologice
- Cel puțin 95% ingrediente ecologice
- Cel puțin 70% ingrediente ecologice
- Sub 70% ingrediente ecologice
Restul ingredientelor, până la 100%, trebuie să fie ingrediente naturale.
Făcând o comparaţie finală asupra avantajelor şi dezavantajelor utilizării produselor
alimentare ecologice şi non-ecolgice, putem concluziona:
Produsele alimentare ecologice:
- sunt crescute cu ajutorul îngrăşămintelor naturale (gunoi de grajd, compost)
- în acest caz furajele sunt controlate în mod natural (rotaţia culturilor, plivit manual, arat, etc.)
- insectele sunt înlăturate cu ajutorul metodelor naturale (păsări, insecte care apără culturile,
capcane)
Produsele non-ecologice:
- sunt crescute cu fertilizatori chimici sau sintetici
- furajele sunt controlate cu erbicide chimice
- sunt utilizate insecticide pentru distrugerea insectelor si prevenirea/tratarea eventualelor boli.

Bibliografie

Păuna Dan – Mărfuri alimentare şi securitatea consumatorului, suport de curs

https://republicabio.ro/blogs/stiri/5-beneficii-ale-consumului-de-alimente-ecologice-organice-
sau-bio

https://ro.wikipedia.org/wiki/Alimente_organice
https://adevarul.ro/sanatate/medicina/unde-gasim-alimente-ecologice-
1_50aceb4b7c42d5a6638bd9ed/index.html