Sunteți pe pagina 1din 5

CULTURA VTEI DE VIE IN SISTEM ECOLOGIC

Problema organizrii i producerii strugurilor i aa produselor de procesare


industrial (sucuri,concentrate, buturi rcoritoare i vinuri de diferite tipuri) de
categoria biologici (ecologici) necesit o abordare complex care s ia n considerare
exigenele de baz, formulate de instituiile internaionale deprofil: Organizaia
Mondial a Sntii, Organizaia Mondial pentru Alimentaie i Agricultur,
Organizaia Mondial a Viei i Vinului i altele.
Practica european vitivinicol din ultimul deceniu demonstreaz posibilitile reale
de obinere a strugurilor i produselor biologice din ei, respectnd standardele UE
Pe piaa european strugurii i vinurile biologice ocup un loc deosebit. Sunt mai
scumpe dect cele tradiionale, au la baz certificatul instituiilor respective de
conformitate, sunt mult mai solicitate de ctre consumatori. Cererea pentru aceast
categorie de produse alimentare de origine vitivinicol este satisfcut actualmente
doar la 50-60%, aflndu-se mereu n cretere.

Cultura vitei de vie in sistem ecologic

Pentru a produce in sistem ecologic, arealul trebuie sa fie inclus in limitele de


cultura a vitei de vie. Criteriile ce pot fi folosite la aprecierea potentialului ecologic
rezulta din relatiile vitei de vie cu factorii de mediu (factorii climatici, pedologici,
orografici, biotici, etc.).
Putem produce ecologic acolo unde se cultiva vita de vie daca tinem cont de
unul din deziderentele acestui sistem de cultura; folosirea la maxim a resurselor
naturale.
Pentru o cultura ecologica, mai mult decat pentru o cultura in sistem
conventional, o importanta majora o au indicatorii limitativi.
Pentru infiintarea unei plantatii in sistem ecologic se recomanda urmatoarele:
- amenajarea parcelelor si canalelor de desecare sa nu aiba impact negativ asupra
mediului
- analize de sol complete inainte de plantare si in functie de rezultate se executa
fertilizarea cu produse autorizate
- inainte de plantare se face eliminarea minutioasa a tuturor surselor de infestare;
- inierbarea suprafetei un an inainte de plantare
- evitarea lucrarii solului prin rasturnarea brazdelor
- plantarea se face numai cu material biologic certificat
- alegerea soiului-portaltoiului se face in functie de potentialul arealului
- limitarea lungimii randului se face in functie de panta terenului
- forma de conducere se adapteaza in functie de soiul vinifera si conditiile locale;
- se asigura echilibrul de crestere si productia de struguri
- programele de combatere fitosanitara se fac conform conceptului de productie
ecologica prin limitarea riscurilor de poluare si respectarea reglementarilor privind
securitatea metodelor de administrare a produselor fitofarmaceutice.

Principiile agriculturii ecologice.

Prin agricultura biologica se intelege acel sistem de cultura care vizeaza


valorificarea si pastrarea sistemelor biologice productive, fara a recurge la substante
chimice de sinteza.
In secolul nostru datorita factorilor sociali-economici au avut loc schimbari radicale
asupra fertilitatii solului prin cresterea productiei.
Agricultura biologica reprezinta o metoda de productie care tine seama de
cunostintele traditionale si care integreaza progresele stiintifice realizate in toate
domeniile.
Principalul obiectiv al agriculturii ecologice il constituie protejarea biosferei si a
resurselor planetei, cu excluderea ingrasamintelor chimice, a pesticidelor de sinteza
si a erbicidelor. Aceasta metoda de productie contribuie la reducerea considerabila a
risipei, prin folosirea rotatiei culturilor, prin fixarea azotului atmosferic de catre
leguminoase si reciclarea sistematica a resturilor organice, in special a dejectiilor
animale.
Mentinerea starii de sanatate a culturilor se bazeaza pe folosirea soiurilor
rezistente, a lucrarilor culturale potrivite, a tehnicilor de lupta biologica si folosirea
substantelor naturale. Principiile agriculturii ecologice se sprijina pe valorificarea
maxima a resurselor locale, pe reducerea la minimum a resurselor economice si
ecologice, pe integrarea cunostintelor traditionale cu progresul stiintific.
Metodele de producie ecologic utilizate n obinerea produselor ecologice
trebuie s ndeplineasc urmtoarele reguli :
- respectarea principiilor productiei ecologice
- neutilizarea de fertilizatori si amelioratori ai solului, pesticide, materiale furajere,
aditivi alimentari, ingrediente pentru prepararea alimentelor, substante folosite in
alimentatia animalelor, substante ajutatoare pentru pregatirea furajelor, produse
pentru curatarea si dezinfectarea adaposturilor pentru animale si de alte produse,
dect a acelor produse permise sa fie folosite in agricultura ecologica;
- folosirea de seminte sau material vegetativ saditor obtinut prin metode de
productie ecologica.

Principiile de baz ale produciei ecologice stabilite prin lege sunt:


- eliminarea oricarei tehnologii poluante
- realizarea structurilor de productie in cadrul carora rolul principal il detin soiurile cu
inalta adaptabilitate
- sustinerea continua si ameliorarea fertilitatii naturale a solului;
- utilizarea economica a resurselor energetice conventionale si inlocuirea acestora
in mai mare masura prin utilizarea rationala a produselor secundare refolosibile;
- aplicarea unor tehnologii care sa satisfaca cerintele speciilor, soiurilor si raselor

Principiile agriculturii ecologice sunt:


1) Mentinerea fertilitatii solului. Solul este considerat ca un mediu viu, complex care
se afla in stransa interactiune cu plantele si animalele care il colonizeaza. Toate
actiunile vizate de agricultura biologica (lucrarile solului, fertilizarea, alegerea
preparatelor pentru combaterea bolilor si daunatorilor, etc) au ca scop intensificarea
activitatii microbiologice a solului, marirea si sporirea fertilitatii lui.
2) Protectia mediului inconjurator. Agricultura ecologica urmareste pastrarea
nevatamata a mediului, prin folosirea ingrasamintelor organice si acelor minerale mai
putin solubile, composturilor, prin evitarea folosirii produselor care pot avea efecte
daunatoare.
3) Respectul pentru sanatatea consumatorilor. Prin practicarea unei agriculturi
biologice se urmareste obtinerea de produse de calitate, fara reziduri de pesticide si
cu un continut ridicat de elemente nutritive (protide, lipide, glucide), acizi organici,
vitamine si saruri minerale.
4) Ferma, ca o unitate, un organism in echilibru. Organizarea unei ferme trebuie sa
tina seama de respectarea stricta a legilor naturii, indicatorul sintetic al unei bune
gospodariri constituindu-l conservarea si sporirea fertilitatii solului.
In sistem ecologic se pune accent deosebit pe valoarea nutritive si igienica a
produselor care se comercializeaza. Calitatea gustative a produselor biologice este
superioara fata de cea a produselor conventionale.
Produsele ecologice obtinute nu au reziduri deoarece nu se folosesc produse
chimice de combatere a bolilor si daunatorilor. Continutul in nitrati al produselor
horticole obtinute depinde de fertilizare si de conditiile pedoclimatice ale anului si mai
putin de modul producerii lor.
Produsele hortiviticole obtinute in varianta agriculturii biologice sunt mai
sanatoase, mai naturale si, desi nu au un aspect comercial deosebit pretul este
mai ridicat datorita calitatii lor biologice.

Perioada de conversie si obiectivele agriculturii ecologice.

Conversia productiei conventionale la cea ecologica are in vedere realizarea unui


agrosistem viabil si durabil. Intreaga unitate, ferma sau o parcela din ferma, trebuie
sa fie transformata in concordanta cu standardele ecologice nationale si
internationale intr-o anumita perioada.
Durata perioadei de conversie la plantatiile cultivate cu vita de vie este de 3 ani.
Dupa o analiza obiectiva a plantatiilor supuse conversiei trebuie sa elaboram un
program tehnologic in vederea aducerii plantatiei la un potential de productie
ecologica.
O plantatie viticola ecologica nu trebuie sa aiba o desime mai mare de 5000
butuci/ha ca sa nu se creeze fenomenul de autoumbrire care genereaza conditii
favorabile dezvoltarii ciupercilor patogene.
Numarul de goluri nu trebuie sa depaseasca 5% deoarece nu poate fi recuperat
de butucii vecini prin extinderea aparatului vegetativ. In cazul in care procentul de
goluri depaseste 5% se face completarea golurilor cu material certificat in perioada
de primavara.
Principiul de baza al reconversiei la agricultura biologica este acela ca trebuie
aplicat pe toata suprafata.
Se intocmeste un caiet de sarcini care trebuie respectat in intregime pe toata
perioada de reconversie. Caietul de sarcini trebuie sa corespunda conceptului de
viticultura ecologica si este aliniat la legislatia in vigoare.

In viticultura, reconversia are loc pe etape, intrucat dureaza 3 ani.


Etapele reconversiei:
-intocmirea si respectarea unui plan de reconversie care sa contina o descriere
detailata a etapelor de reconversie
- dovada c au fost efectuate controalele tehnice de producie, tratamentele
fitosanitare;
- elaborarea unui raport asupra tehnologiei de cultur i fcut dovada controlului
acesteia; planul de reconversie precizeaz de asemenea metodele de exploatare i
a suprafeelor convenionale dup urmtorul principiu ct mai biologic posibil, ct
mai repede posibil
- delimitarea precis a parcelelor dup sistemul lor de exploatare i separarea clar
a fluxului de produs de la recolt, la comercializare. Trebuie evitat fragmentarea
sever a parcelelor biologice i nebiologice;
- exploatarea temporar n sistem convenional a unei parcele ecologice este strict
interzis.
Principiile stabilite prin lege se aplica parcelelor, pe o perioada de conversie de
minimum 3 ani inainte de prima recoltare a produselor. Organismele de inspectie si
certificare, cu aprobarea A.N.P.E., decid ca aceast perioad sa fie marit sau
redus, avand in vedere utilizarea anterioara a parcelelor.
Reducerea perioadei de conversie este conditionata de respectarea urmatoarelor
conditii:
- parcelele erau deja convertite sau erau in curs de conversie la agricultura
ecologic
- reziduurile de la produsele pentru protectia plantelor sunt prezente in cantitati
nesemnificative in sol si in plante, in cazul plantelor perene
- recolta obtinuta, care a fost supusa unui tratament cu produse chimice, nu se
comercializeaza cu specificarea "produs ecologic".
Fertilitatea si activitatea biologica a solului trebuie mentinute si ameliorate prin:
- cultivarea de plante leguminoase, plante pentru ingrasaminte verzi sau plante
perene corespunztoare
- incorporarea de substante ecologice in sol, sub forma de compost sau nu,
provenind de la unitatile producatoare in conformitate cu regulile de productie
stabilite in prezentele norme metodologice. Pot fi utilizate produse derivate provenind
din fermele de animale, cum ar fi blegarul de curte, daca acestea provin din unitatile
de crestere a animalelor care respecta regulile nationale existente sau in absenta
acestora, practicile internationale recunoscute, referitoare la productia animaliera
ecologica.
- alte ingrasaminte ecologice sau minerale mentionate in anexa nr. 2 pot fi aplicate
numai in masura in care nu este posibila nutritia corespunzatoare a recoltei sau
ameliorarea solului prin metodele stabilite mai sus.
- pentru activarea composturilor se utilizeaza microorganisme sau preparate pe
baza de plante.
Bolile, daunatorii si buruienile vor fi combatute prin imbinarea urmatoarelor
masuri: alegerea de specii si varietati tolerante sau rezistente, procedee mecanice si
fizice de combatere, protejarea entomofaunei utile prin asigurarea de conditii
favorabile, cum ar fi: garduri vii, locuri pentru cuibrire, lansare de pradatori, arderea
cu flacara a buruienilor.
Conversia productiei conventionale la cea ecologica va avea in vedere realizarea
unui agrosistem viabil si durabil care este un principiu de baz al produciei
ecologice. Acest principiu se poate realiza prin :
- exploatarea solului cu menajamente ;
- abordarea responsabilitilor cu seriozitate;
- pstrarea biodiversitii;
- pstrarea sau reconstituirea unui sol viu;
- protecia preventiv a plantaiilor;
- respectul fa de patrimoniul genetic natural;
- producii de calitate
- meninerea calitii
- valoarea produselor
Exploatarea solului cu menajamente.Un sol sntos, un aer sntos, o ap
sntoas, ca i ntreaga lume vegetal i animal sunt de nenlocuit. Viticultura
ecologica trebuie s se comporte ntotdeauna deschis fa de natur i cu cel mai
mare menajament posibil.
Abordarea responsabilitilor cu seriozitate. Cei care practic viticultura ecologic
trebuie s fie contieni de responsabilitatea lor fa de baza natural a vieii i s
ncearce s armonizeze munca lor cu procesele i ciclurile naturale. Interveniile
umane n natur au consecine asupra viitorului.
Pstrarea biodiversitii. Viticultura ecologic trebuie s fie sntoas. ntr-un
sistem ecologic lizierele, marginea drumurilor, arborii nali, marginea drumurilor, etc,
mbogesc nu numai peisajul, ele contribuie la pstrarea diversitii biologice i deci,
la dezvoltarea organismelor auxiliare.
Pstrarea sau reconstituirea unui sol viu. Pe termen lung, numai solurile vii, adic
biologic active, vor continua s furnizeze recolte, de aceea viticultura ecologic
recurge la tehnici de cultur adecvate, acord o atenie cu totul particular pstrrii i
ameliorrii fertilitii naturale ale solurilor. Tot ceea ce contrazice obiectivul principal,
trebuie abandonat. Se interzice folosirea ngrmintelor chimice sau de sintez.
Protecia preventiv a plantaiilor.Sntatea plantaiilor este determinat de
alegerea soiurilor adaptate climatului i rezistente, prin alegerea unei feritlizri
armonioase i echilibrate, prin alegerea judicioas a metodelor de lucru asupra
solului i de ntreinere. Este interzis utilizarea produselor fito-chimice sau de
sintez.
Respectul fa de patrimoniul genetic natural.Viticultura ecologic renun la
manipularea genetic.
Producii de calitate.Creterea cantitii produciei nu trebuie s se fac n
detrimentul calitii.
Meninerea calitii.Calitatea produselor ecologice trebuie s fie supravegheat din
cmp, pn la consumator. Procesele de transformare a produselor ecologice n
produse finite trebuie s asigure nu numai conservarea calitii, ci i pstrarea
substanelor eseniale pe care le conin.
n interesul consumatorilor.Oferind produse alimentare de nalt valoare pentru
sntate i protejnd cel mai bine mediul, viticultura
ecologic acioneaz n interesul consumatorilor i a sntii lui.
Valoarea produselor. Viticultura ecologic i supravieuirea ei depind de capacitatea
consumatorilor de a aprecia valoarea produselor sntoase i de disponibilitatea lor
de a plti un supliment de pre.
Viticultura ecologic i viitorul ei. Viitorul pe termen lung al agriculturii nu poate fi
garantat dect prin armonia cu natura. n acelai timp, agricultura bio trebui s
permit omului s triasc. Vor supravieui numai exploataiile agricole beneficiare de
condiii de via satisfctoare i corect lucrate
.
Obiectivele produciei viticole ecologic sunt:
- viticultur respectuoas fa de mediului nconjurtor, care i menine n timp
funciile sale multiple;
- conservarea i ameliorarea n timp a fertilitii solului;
- minimizarea polurii apei, a solului i a aerului,
-producii de struguri la potenial ecologic, sntoi, de nalt calitate, cu prezen de
reziduuri fitofarmaceutice n limitele standardelor U.E..