UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ,
CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SISTEME DE PROCESARE ŞI CONTROLUL CALITĂŢII ALIMENTELOR, ID

LUCRARE DE DIZERTAŢIE
OBŢINEREA LEGUMELOR ECOLOGICE IN SERA

Coordonator Stiintific: Absolvent:

Prof.Dr. SEVASTITA MUSTE SOCACI ILDO CAMELIA
PRODUCTIA ECOLOGICA DE
LEGUME
• Este o alternativa la agricultura
conventionala care nu utilizeaza produse
chimice de sinteza
• Trecerea de la legumicultura conventionala
la cea ecologica se face printr-o perioada de
conversie de 2 ani
• Elementul de baza in productia ecologica de
legume il constituie mentinerea si
inbunatatirea conditiilor de fertilitate ale
solului prin administrarea de ingrasaminte
organice naturale ce contin elemente
nutritive cu solubilitate redusa
 Principalele obiective ale agriculturii ecologice
• Sa realizeze produse cu calitati nutritive si gustative
superioare si in cantitati suficiente
• Sa dezvolte si sa consolideze sistemele vii in contextul
ciclurilor ecologice
• Sa promoveze si sa diversifice ciclurile ecologice
respectand micro-organismele, flora si fauna solurilor
• sa utilizeze atat cat este posibil resursele naturale si cele
reciclabile la scara locala
• sa evite toate formele de poluare care pot rezulta din
agricultura
• sa mentina diversitatea genetica a sistemelor agrare, a
mediului si protectia plantelor
• sa permita o buna retribuire a agricultorilor, care sa le dea
satisfactia muncii si sa le creeze un mediu de lucru sigur
si sanatos
 « afacerea bio » o oportunitate
deosebită pentru România
• se preteaza foarte bine pentru o afacere familiala
• legumele fiind un produs de consum zilnic reprezinta 72%
din piata europeana de produse ecologice;
• pentru foarte multe specii legumicole, conditiile
pedoclimatice din tara noastra sunt deosebit de favorabile
obtinerii unor productii ecologice. Putem deveni astfel lider
de piata in Europa in productia ecologica a tomatelor,
ardeiului, vinetelor, pepenilor galbeni si verzi si a altor specii
care permit obtinerea unor productii eficiente si de foarte
buna calitate.
• produsele ecologice nu sunt rezultatul unui proces industrial,
de aceea consumatorul nu va emite pretentii deosebite la
aspecte calitative privind: calibrarea, simetria, uniformitatea
culorii etc., elemente esentiale pe piata conventionala
 Agricultura ecologica este
diferita de cea conventionala in:

• conceptia despre nutritia si fertilizarea

plantelor
• natura mijloacelor folosite pentru
protectia plantelor fata de atacul
bolilor si daunatorilor
 Ce sunt produsele ecologice
Sunt considerate produse rezultate din agricultura
ecologica acele produse agricole a caror
producere, conservare sau eventual transformare
(industrializare) se realizeaza fara a utiliza
substante chimice de sinteza si nici o alta
substanta in afara de:
– substante minerale provenind din zacaminte naturale,
care nu au suferit dupa extractie decât tratamente
mecanice de decantare, spalare, dizolvare in apa sau
de maruntire
– substante organice provenind de la animale, plante din
flora spontana sau din cultura, realizate conform unui
caiet de sarcini omologat si acceptat de agricultura
ecologica;
– anumite substante obtinute prin procedee industriale
care sunt agreate de reglementarile nationale si
admise de organele de certificare si control.
• Toate tehnicile din agricultura ecologica respecta si
protejeaza natura
• toate interventiile efectuate de om fiind favorabile
mentinerii ecosistemelor si a echilibrelor acestora
• in ansamblul de practici adoptate de agricultura
ecologica, asolamentul multianual constituie veriga de
baza.
• O rotatie la 5-6 ani (sau mai multi) este benefica, atât
pentru sol, cât si pentru evitarea unor contaminari cu
boli, daunatori sau buruieni.
• Nu se poate concepe agricultura ecologica in afara unui
asolament rational,multianual, cu sola stationara de
leguminoase perene sau de pasune artificiala
 La lucrarile solului este necesar sa
se respecte urmatoarele principii:

• materia organica proaspata (compost, ingrasamânt verde

sau reziduuri de cultura) nu se incorporeaza in sol.
• aratura adânca si cu rasturnarea brazdei, este defavorabila
vietii microbiene din sol
• Afânarea solului se realizeaza cu rotosapa la 18-20 cm, fara
rasturnarea completa a brazdei, pentru o buna aerisire a
stratului arabil de sol, fara a modifica stratificatia naturala
• la intervale de 5-7 ani este bine sa se faca un subsolaj, mai
ales in terenurile agricole argiloase, care au fost supuse unor
excese de umiditate sau tasarii
• nu trebuie exagerat cu lucrarile „mecanice“
 FERTILIZAREA LEGUMELOR ÎN
SISTEM ECOLOGIC

• nutritia plantelor nu se face cu saruri fertilizante usor

solubile, ci se faciliteaza utilizarea acestora prin
intermediul organismelor vii din sol (fungi, bacterii,
insecte si viermi).
• trebuie sa se stimuleze activitatea organismelor vii
din sol.
• cu cât un teren este mai bogat în organisme vii, cu
atât este mai fertil, iar plantele vor fi mai rezistente la
atacul parazitilor
• baza fertilizarii o constituie îngrasamintele organice
naturale pregatite dupa o tehnica speciala si
îngrasaminte minerale greu solubile cu folosire lenta
(faina de fosforite, silicati, saruri potasice naturale).
• În afara de dejectiile animale provenite din zootehnie,
legumicultura ecologica se bazeaza si pe reciclarea
materiei organice, a productiei secundare formata din
resturile vegetale.
• Pentru mentinerea fertilitatii solului se vor aplica doze
moderate, aplicate fractionat si nu doze mari care pot
inhiba germinatia semintelor, favorizeaza cresterea
luxurianta în detrimentul fructificarii si sensibilizeaza
plantele fata de atacul bolilor si daunatorilor. De
asemenea, introducerea materiilor organice la
adâncime duce la descompunerea lor anaeroba, cu
producere de compusi toxici pentru plante
 Ingrasaminte folosite:
• Gunoiul de grajd este considerat un îngrasamânt complet,
deoarece contine în cantitati apreciabile atât azot cât si fosfor,
potasiu si calciu. Cantitatile de gunoi de grajd care se aplica în
cultura legumelor difera cu tipul solului, cu starea de fertilitate
naturala a acestuia, cu specia cultivata
• Mranita provine din descompunerea avansata a balegarului si
contine o cantitate destul de mare de substante nutritive usor
accesibile plantelor si, datorita acestui fapt, se aplica în cantitati
de 1-2 ori mai reduse decât balegarul obisnuit.
• Compostul este un îngrasamânt organic, provenit din
descompunerea lenta a diferitelor resturi organice din
gospodarie (frunze, buruieni, pleava). În comparatie cu gunoiul
de grajd, compostul ca si mranita, este mai sarac în azot dar mai
bogat în celelalte elemente fertilizante (P2O5, K2O, CaO)
• Turba este un amestec de resturi vegetale semidescompuse.
• Îngrasamintele verzi provin din descompunerea plantelor verzi
care sunt încorporate în sol si care-l îmbogatesc în materie
organica si substante nutritive.
 Protectia plantelor
Lupta impotriva buruienilor se realizeaza
prin lucrarile solului si prin asolament sau
prin metode fizice adecvate:
– prasile manuale sau mecanice;
– termo-erbicidare prin flacara sau
solarizare;
– crio-erbicidare – erbicidarea prin frig;
– bio-erbicidarea – prin utilizarea unor agenti
fito-patogeni specifici
Procedeele si produsele autorizate pentru
combaterea bolilor si daunatorilor
• Lupta ecologica:
– lansarea de paraziti si pradatori;
– utilizarea feromonilor;
– utilizarea mal-sterilitatii.
• Pentru combaterea bolilor:
– preparate vegetale;
– sulful;
– saruri de cupru;
– zeama bordeleza;
– silicatul de sodiu;
– permanganatul de potasiu.
• Pentru combaterea parazitilor animali:
– uleiuri parafinice;
– produse de origine virala;
– produse de origine bacteriana (Bacillus thuringiensis);
– ciuperci entomofage;
– extracte de plante;
– capcane colorate, adezive
 Semintele si materialul saditor
Sunt admise in momentul de fata urmatoarele
categorii de seminte:
• - seminte ecologice certificate sau standard
produse in ferme specializate
• - seminte produse in ferma proprie – selectia
si producerea unor seminte in propriile ferme
certificate ecologic;
• - seminte conventionale – netratate chimic, in
cazul in care organele certificatoare aproba
utilizarea acestora, datorita lipsei categoriilor de
seminte mentionate anterior
 ROTATIA CULTURILOR
• Practica dovedeste ca rotatia culturilor si
respectarea cu strictete a asolamentului este singura
sansa de reusita in realizarea unor culturi ecologice,
avantajele acestui demers neputându-se compensa
prin alte tehnici.
• Programarea in spatiu si timp a culturilor este un
demers esential de care depinde, in mare masura,
reusita tehnica si economica a unei exploatatii
destinate agriculturii ecologice.
• Rotatia culturilor reprezinta succesiunea sistematica
a culturilor pe o parcela data, in functie de anumite
criterii si, bineinteles, de obiectivele economice ale
exploatatiei
 Necesitatea rotatiei
• monocultura risca sa realizeze o supraexploatare a stratului
de sol in care se dezvolta sistemul radicular, obtinându-se o
dezechilibrare a mediului nutritiv prin preluarea repetata a
acelorasi elemente de nutritie;
• riscul de autointoxicatie prin monocultura – numita
„oboseala solului“ – a fost pus in evidenta si la unele specii
legumicole
• in legumicultura, lipsa de alternanta poate atrage efecte
nefaste privind cresterea riscului fitopatogen, favorizând
dezvoltarea bolilor si daunatorilor
• lipsa unei rotatii corespunzatoare poate antrena si o
dezvoltare nedorita a buruienilor, fiind bine cunoscut faptul
ca sunt specii de plante cultivate care „imburuieneaza“ solul
si specii care il „curata“;
• faptul ca in agricultura ecologica este interzis a se utiliza
azotul mineral face obligatorie cultura leguminoaselor in
asolament (in proportie de 15-20%), aportul acestora in azot
„biologic“ (fixat de bacterii) fiind esential in realizarea
productiilor mai ales la speciile exigente
 Reguli generale in rotatia culturilor
• se vor alterna plante având tipul de vegetatie diferit, de exemplu:
– legume pentru frunze: telina de petiol, cardon, salata, spanac, cicoare, varza,
fenicul, ceapa, usturoi, praz etc. cu
– legume pentru radacina sau tuberculi: sfecla, morcov, patrunjel, telina de
radacina, nap, pastârnac, ridiche, salsifis, scortonera cu
– legume-fructe: castravete, dovleac, dovlecel, pepene galben si verde, tomate,
ardei, vinete cu
- leguminoase pentru boabe sau pastai: bob, fasole, mazare, soia, linte
• - se va evita succesiunea a doua plante cu tip de vegetatie diferit, dar
apartinând aceleiasi familii botanice;
• - se va reveni cu regularitate (la 3-4 ani) cu o leguminoasa de consum
(bob, fasole, mazare, soia, linte) sau cu ingrasamânt verde (trifoi,
mazare, mazariche, lupin), plante ce vor imbogati solul in azot
• - se vor alterna culturile exigente care pretind fertilizare organica
abundenta, cu cele mai putin exigente
• - nici o cultura din asolament nu trebuie sa depaseasca 25% din
suprafata totala deoarece exista pericolul dereglarii rotatiei;
 Compostul
• Compostajul este un proces natural care transforma in
prezenta oxigenului (aerobiotic) materia organica intr-un
produs asemanator solului cunoscut sub denumirea de
compost
• Avantajele composturilor:
– amelioreaza cresterea vegetativa a plantelor, precum si a
sistemului radicular;
– amelioreaza ritmul de difuzare a elementelor nutritive in sol;
– amelioreaza capacitatea de retinere a apei;
– creste rezistenta la eroziune a solului (eroziune eoliana);
– elimina sau amelioreaza atacurile de boli la plantele cultivate
 Utilizarea ingrasamintelor verzi
• Este o metoda de fertilizare organica care se bazeaza
pe incorporarea in sol a unor plante din diverse familii
botanice care realizeaza intr-un interval de timp scurt o
mare cantitate de masa vegetativa.
• Calitatile ingrasamintelor verzi:
– reduc eroziunea si levigarea elementelor pe profilul de soi;
– imbogatesc solul in elemente nutritive. Leguminoasele fixeaza
azotul atmosferic sub forma de azot organic care prin
mineralizare ajunge la dispozitia plantelor;
– stimuleaza activitatea biologica a solului, ingrasamintele verzi
„hranind“ microorganismele;
– amelioreaza structura solului;
– reprezinta un mod de lupta impotriva buruienilor care, distruse
odata cu specia cultivata, participa pozitiv la efectul de
ingrasamânt verde.
 PRINCIPALELE BOLI SI DAUNATORI CARE
AFECTEAZA CULTURILE LEGUMICOLE

• Mana legumelor
• Fainarea legumelor
• Mucegaiul cenusiu
• Alternarioza legumelor
• Septorioza legumelor
 Insecte daunatoare in culturile legumicole

• Coropisnita
• Paduchii si purecii
• Viermii sârma
• Melcii fara cochilie – limacsi
• Paianjenii
PRODUSE FITO-FARMACEUTICE UTILIZATE ÎN
AGRICULTURA ECOLOGICA

• Cuprul poate fi considerat printre primele

produse cu actiune fungica si bacteriana care a
fost utilizat in tehnicile moderne de protectie a
plantelor
• Sulfatul de cupru sau piatra vânata – CuSO4 .
5H2O - este un fungicid foarte puternic,
distrugând ciupercile si bacteriile mult mai bine
decât cele mai multe produse noi, moderne, de
sinteza
• Sulful - cel mai vândut fungicid din lume
Combaterea daunatorilor prin metode de lupta biologica
• Lupta biologica consta in utilizarea unor fiinte vii (insecte,
ciuperci, bacterii etc.) impotriva daunatorilor culturilor
agricole, o alternativa la lupta chimica
• factori care favorizeaza in prezent dezvoltarea luptei
biologice sant:
- aparitia fenomenelor de rezistenta la pesticide, a principalilor
daunatori;
- dificultatea de a utiliza produse foarte toxice ca urmare a
productiei care se consuma cel mai adesea in stare proaspata;
- impactul asupra mediului prin poluarea aerului, apei, solului si in
final, a productiei destinate alimentatiei umane;
- reglementarile din ce in ce mai stricte privind utilizarea
pesticidelor
Principalii daunatori combatuti prin mijloacele luptei
biologice sunt: musculita alba de sera, paianjenul
rosu si purecii
 CERTIFICAREA PRODUSELOR
ECOLOGICE
Certificatele atestă conformitatea cu standardele
naţionale şi internationale care reglementează
agricultura ecologică
Obtinerea certificatului de produs ecologic
• Încheierea contractului cu un organism de inspectie
• Inregistrarea operatorului la ANPE
• Efectuarea inspectiilor de catre organismul de
inspectie si intocmirea raportului de inspectie
• Decizia de certificare ale Comisiei de Certificare si
eliberarea certificatului