Produsele lactate ecologice

Alimentele ecologice sunt produse diversificate, sănătoase, libere de boli şi dăunători, lipsite
de reziduri nocive, cu un conţinut echilibrat în substanţe bioactive şi minerale. Sunt rezultate din
tehnologii ecologice tradiţionale , tehnologii care nu utilizează îngrăşăminte chimice şi pesticide.

Produsul ecologic alimentar este, în primul rând, obţinut din ingrediente provenite din
agricultura ecologică.

Produsele lactate ecologice inclusiv laptele, untul, iaurtul (Fig. 1.) şi brânzeturile sunt
obţinute din cel mai bun lapte de la animalele crescute în sistemul de agricultura ecologică.
Diversitatea lor reflectă preferinţele consumatorilor, inovaţiile producătorilor şi tradiţiile regionale.

De exemplu, brânzeturile ecologice acoperă un spectru foarte larg de specialități europene.

Toate animalele sunt hrănite cu iarbă şi nutrețuri de înaltă calitate, care nu conțin organisme
modificate genetic. Animalele beneficiază de adăposturi şi culcuşuri corespunzătoare, pot face
mişcare în mod regulat, beneficiază de acces la păşuni şi de plimbări în aer liber. Astfel, toate
necesitățile lor fiziologice sunt respectate.

Fig. 1. Iaurt bio

(https://covalact.ro/produse-covalact-
de-tara/lactate-bio)
Principii şi reguli pentru obţinerea de produse lactate ecologice

Pentru obţinerea unor produse lactate ecologice de calitate şi sigure pentru consum trebuie
respectate următoarele principii şi reguli:

- eliminarea oricărei tehnologii poluante într-o zonă nepoluată;

- utilizarea de soiuri şi specii cu rezistenţă sporită la condiţiile de mediu;

- ameliorarea şi menţinerea fertilităţii naturale a solului;

- utilizarea de fertilizatori şi amelioratori ai solului, pesticide, materii prime pentru

prepararea furajelor, ingrediente pentru prepararea alimentelor în conformitate cu lista produselor
permise în agricultura ecologică;

- absenţa organismelor modificate genetic (GMO) şi a iradierii plantelor;

- absenţa aditivilor chimici de sinteză: conservanţi, coloranţi, arome, emulgatori, acidifianţi,

întăritori de gust, agenţi de îngroşare, etc.

În plus, animalelor nu li se taie coarnele şi cozile şi nu sunt legate sau izolate. Produsele
lactate procesate sunt obținute în conformitate cu cerințele consumatorilor şi cu regulile de
siguranță alimentară şi nu conţin arome artificiale şi îndulcitori.

De asemenea furajele ecologice pentru animale trebuie să fie produse:

- din materie primă ecologică, în afară de cazul când aceasta nu este disponibilă în formă
ecologică

- cu o cantitate minimă de aditivi şi substanţe complementare de procesare, care pot fi

folosite numai în cazul unei nevoi esenţiale sau pentru un scop nutriţional aparte.

Principiile şi regulamentele ecologice impun, de asemenea, ca animalele crescute ecologic

să aibă acces permanent la păşune în aer liber şi la furaje grosiere, şi de asemenea hrana trebuie să
îndeplinească cerinţele nutriţionale pentru fiecare etapă de dezvoltare.
 RESTRICŢII: Următoarele ingrediente sunt interzise în furajele ecologice:

 Agenţii de creştere
 Aminoacizii sintetici
 Organismele modificate genetic (OMG-uri)

Alte ingrediente, cum sunt cele listate mai jos, pot fi folosite numai în anumite condiţii:

 Materiale nonecologice de origine vegetală

 Materiale de origine animală şi minerală
 Aditivi alimentari
 Substanţe ajutătoare pentru pregătirea furajelor
 Auxiliari de fabricaţie

În cazul unităţilor de prelucrare a laptelui se constată următoarele :

Aspectul de mediu cu cel mai însemnat impact îl reprezintă eutrofizarea datorată apelor
uzate evacuate.

Apa uzată din fabricile de lapte conţine concentraţii mari de substanţe organice
nebiodegradabile exprimate prin indicatorul CCO, substanţe solide în suspensie şi grăsimi.
Substanţele organice nebiodegradabile apar în special din grăsime, lactoză şi proteine conţinute în
lapte şi în produsele de lapte. Există şi mici concentraţii de ingrediente care nu vin din lapte ci din
anumite adaosuri în produse şi de la chimicalele de curăţare şi lubrifianţi. Solidele în suspensie sunt
asociate cu laptele coagulat, particule de brânză, caş şi ingrediente ne-lactate. Alţi poluanţi
semnificativi prezenţi în apa uzată sunt fosforul, azotul şi clorurile.

Un impact important este dat de emisiile ce determină epuizarea resurselor abiotice,

acidifierea, schimbările climatice şi formarea ozonului fotochimic.

Epuizarea resurselor abiotice se datorează extragerii din mediu a combustibililor necesari

producerii şi consumului energiei electrice şi carburanţilor.

Acidifierea atmosferei datorată emisiilor de SOx, NOx şi HF, schimbările climatice cauzate
de emisiile de CO2 şi N2O şi formarea ozonului fotochimic determinată de emisiile de CO, NOx şi
SOx se datorează producerii energiei termice, producerii şi consumul de energie electrică şi
carburanţi.

Protejarea mediului înconjurător

Când consumatorul alege produse ecologice nu este doar în avantajul lui, ci speră în acelaşi
timp că astfel contribuie la protejarea mediului înconjurător. Formele de exploatare agricolă
ecologică nu poluează natura, iar oamenii care trăiesc într-un mediu nepoluat sunt mai sanătoşi.

Produsele care au un grad de poluare potenţial sunt supuse unor analize pe toate etapele
ciclului de viaţă, începând cu proiectarea şi până la reintegrarea lor în natură sau valorificarea lor
după utilizare.

La analizarea produselor se iau în considerare următoarele aspecte ecologice: poluarea

solului, a apei si a aerului, efectele deşeurilor rezultate în urma folosirii, nivelul zgomotului,
consumul de energie şi de resurse naturale, precum şi impactul ambalajelor asupra mediului.

Stabiliarea criteriilor ecologice, specifice fiecărei grupe de produse, se face de către

comitetele naţionale de atribuire a mărcii, forumul consultativ de la Bruxelles care cuprinde
reprezentanţi ai industriei, comerţului, organizaţiile consumatorilor, organizaţiilor ecologice şi de
un Comitet de reglementare, format din specialişti din fiecare ţară membră în UE.

În vederea reducerii impactului activităţii de producere şi prelucrare a laptelui asupra

mediului se impune a se acţiona în următoarele direcţii :
- reducerea consumului de energie electrică. Aceasta se poate realiza printr-o altă abordare a
politicii de marketing a societăţii prelucrătoare,scăzându-se numărul mare al magazinelor de
desfacere.
- valorificarea într-o mai mare măsură a zerului rezultat din procesul tehnologic şi
respectarea codului bunelor practici agricole în privinţa fertilizării solurilor cu îngrăşăminte
naturale.
 Bibliografie

1. Ion TONCEA Enuţă SIMION Georgeta IONIŢĂ NIŢU Daniela ALEXANDRESCU

Vladimir Adrian TONCEA. MANUAL DE AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ (Suport de curs);

2. MARIANA GHERMAN, 2012. TEHNOLOGII ECOLOGICE IN CRESTEREA

ANIMALELOR, Ihttp://www.ijarul.ro/ferma_ecologica

3. http://ec.europa.eu/agriculture/organic/animal-welfare/feed_ro

4. http://ec.europa.eu/agriculture/organic/animal-welfare/husbandry_ro

5. http://www.afaceri-agricole.net/2011/03/ferma-ecologica-de-vaci/

6. http://www.agriculturae.ro/index.php/agricultura-ecologica/tehnologii-ecologice/ 65-
ferma-ecologica-de-vaci-cu-lapte.html

7. http://agricultura-romania.ro/tipuri-de-hrana-pentru-vaci-bovine/

8.http://www.voceabasarabiei.net/index.phpoption=com_content&task=view&id
=14391&Itemid=1695SBN: 978-973-53-0897-1;

9. https://covalact.ro/produse-covalact-de-tara/lactate-bio

10. http://agriculturadurabila.ro/wp-content/uploads/2016/06/manual.pdf.