Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Știinte Economice

Departamentul economie Marketing și Turism

Proiect de cercetare

Tema: Dispute privind produselor bio sau eco

A efectuat: 

. 

Chişinău, 2021

 
 CUPRINS

Introducere ...........................................................................................................................3pag.

Subiectul I: Beneficiile alimentelor ecologice....................................................................4-6pag.

Subiectul II: Procedura de înregistrare a operatorilor în agricultura ecologică……….…7-9pag

2.1 Echitetarea produselor ecologice.............................................................................10-12pag

2.2Mai putine chimicale și bacterii rezistente………………………………………....12-16pag

2.3Alimente ecologice și cum le deosebim de cele convenționale…………………….17-18pag

Concluzii ........................................................................................................................19-20pag

Bibliografie .........................................................................................................................21pag

 
 INTRODUCERE

O comunitate puternica si sănătoasă se aşează mai ales pe iubire si nu doar pe prosperitate.

Este vremea unei schimbări, a unei întoarceri la firea lucrurilor, la valorile dintr-un început
ale creaţiei.

Industria alimentară foloseşte termenul de „natural,, pentru a indica faptul că un aliment a fost
procesat într ‐o măsură minimă şi că nu sunt adăugaţi conservanţi . Alimentele naturale pot
include alimentele ecologice, dar nu toate alimentele naturale sunt ecologice. (Natural nu
înseamnă neapărat Ecologic).

Produsele de origine animală sauvegetală care au fost obţinute fără utilizarea substanţelor
chimice sintetice saua componentelor modificate genetic, nu au fost expuse iradierii iar în
urmaproducerii lor mediul înconjurător nu a avut de suferit. Pentru a se consideraorganică,
producţia agricolă sau zootehnică trebuie să se desfăsoare conform principiilor ecologice minim
o perioadă de timp care diferă de la un produs la altul.
Carnea, ouăle, lactatele ecologice provin de la animale care nu au fosttratate cu antibiotice şi nu
li s‐au administrat hormoni de creştere, iarcondiţiile de igienă şi alimentaţie din fermă sunt în
conformitate cu reglementările în domeniu.
În ceea ce priveşte culturile vegetale ecologice, pentru acestea nu suntutilizate pesticide şi
fertilizanţi obţinuţi prin metode artificiale.
De asemenea, atât în cazul sectorului animalier, cât şi a celui vegetalprodusele nu sunt obţinute
prin inginerie genetică.
AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ ‐ termen protejat şi atribuit de U.E României, similar cu
termenii „agricultură organică" sau „agricultură biologică"utilizaţi în alte state membre. În mod
simplu, agricultura ecologică este un sistem agricol menit să furnizeze consumatorilor alimente
proaspete, gustoase şi autentice şi care, în acelaşi timp, respectă ciclul natural de viaţă al
sistemelor.
Agricultura ecologică are o contribuţie majoră la dezvoltarea durabilă, la creşterea activităţilor
economice cu o imporimportantă valoare adăugată şi la sporirea interesului pentru spaţiul rural.
ECOLOGIC, ECO, ORGANIC, BIO ‐ termeni ce au aceeaşi semnificaţie, fiecare fiind specific
unui alt spaţiu geografic:
Termenul „organic" se utilizează în spaţiul anglo‐saxon (vorbitori de engleză): organic food,
organic milk, organic expo, etc.

3
1 . Beneficiile alimentetelor ecologice

Producţia de legume, fructe si carne organice nu foloseşte substanţe chimice (pesticide, hormoni
etc.), spre deosebire de cea obişnuită. Spre exemplu, mărul cultivat în mod convenţional conţine
în jur de 30 de substanţe artificiale, concentrate în coajă , chiar şi după spălare.
Produsele organice conţin cu minim 50% mai multe vitamine, minerale, enzime şi fitoelemente
comparativ cu cele convenţionale. Cromul este un micronutrient deficitar în dieta modernă şi se
află mai concentrat cu 78% mai mult în alimentele ecologice. Seleniul este un antioxidant
puternic care ne protejează de radicalii liberi şi are un nivel de concentrare mai mare cu 400% în
alimentele organice faţă de cele convenţionale. Calciul are biodisponibilitate cu 70% mai mare în
alimentele ecologice. Litiul, folosit în tratarea diverselor forme de depresie, este cu 200% mai
concentrat
în alimentele ecologice, iar magneziul necesar sistemului muscular cu 140%.
Alimentaţia organică este singurul mod practic de evitare şi protest împotriva produselor
modificate genetic.
Lactatele, spre exemplu, trebuie consumate cât mai naturale deoarece tot ce există în
supermarket provine din ferme în care animalele sunt tratate şi hrănite cu amestecuri de
antibiotice, hormoni şi alte medicamente cu rol de creştere a producţiei. În plus, există riscul
hrănirii animalelor cu soia modificată genetic.
Gustul şi aroma fructelor şi legumelor ecologice sunt mult mai autentice faţă de ale celor
crescute conventional.
Obiectivele, principiile şi normele aplicabile producţiei ecologice sunt cuprinse în legislaţia
comunitară si naţională din acest domeniu.
Aceste norme, alaturi de definirea metodei de producţie în sectorul de producţie vegetală,
animalieră şi de acvacultură reglementează şi următoarele aspecte legate de sistemul de
agricultură ecologică: procesarea, etichetarea, comerţul, importul, inspecţia şi certificarea.
Prevederile privind etichetarea produselor obţinute din agricultura ecologică, stabilite în
Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producţia ecologică şi etichetarea
produselor ecologice şi în Regulamentul (CE) nr. 889/2008 al Comisiei de stabilire a normelor
de
aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 sunt foarte precise şi au în vedere oferirea
încrederii
depline a consumatorilor în produsele ecologice, ca produse obţinute şi certificate în
conformitate
cu reguli stricte de producţie, procesare, inspecţie şi certificare.

Articolul 2 din REGULAMENTUL (CEE) NR. 2092/91 AL CONSILIULUI din 24 iunie 1991

privind metoda de producţie agricolă ecologică şi indicarea acesteia pe produsele agricole şi

alimentare.
În sensul prezentului regulament, un produs este considerat ca purtând indicaţii privindmetoda de
producţie ecologică în cazul în care, pe etichetă, pe materialele publicitare sau în documentele
comerciale, produsul în cauză, ingredientele sau materiile sale prime sunt descries în termeni
care sugerează cumpărătorului că produsul, ingredientele sau materiile sale prime au fost
obţinute în conformitate cu normele de producţie prevăzute la articolul. În special, următorii
termeni, derivatele lor obişnuite (precum bio‐, eco‐ etc.) sau diminutivele, folosiţi singuri sau în
combinaţii, sunt consideraţi indicaţii privind metoda de producţie ecologică pe întreg teritoriul
Comunităţii şi în orice limbă comunitară, cu excepţia cazului în care aceşti termeni nu se aplică
produselor agricole din produsele alimentare sau furaje sau nu prezintă, în mod evident, nici o
legătură cu această metodă de producţie.
Atunci când consumatorii aleg să cumpere produse ecologice, ei trebuie să ştie că primesc exact
acel produs pentru care au plătit. Sigla şi sistemul de etichetare ecologic reprezintă mecanismul
ce face posibil acest lucru.
Acest sistem este creat să ofere încredere deplină că produsele cumpărate sunt produse în
totalitate în conformitate cu legislaţia naţională si/sau Regulamentul UE privind producţia
agricolă ecologică sau, în cazul bunurilor importate, conform unui sistem echivalent, cu reguli la
fel de stricte.
Producţia şi comercializarea produselor pe piaţă ce poartă etichete şi sigle naţionale / UE
specifice modului dde producţie ecologic urmează un proces strict ce trebuie urmat întocmai. Pe
durata întregului lanţ de obţinere a unui produs ecologic, operatorii trebuie să respecte permanent
regulile stabilite în legislaţia comunitară şi naţională. Ei trebuie să‐şi supună activitatea unor
vizite de inspecţie, realizate de organisme de inspecţie şi certificare, în scopul controlului
conformităţii cu prevederile legislaţiei în vigoare privind producţia ecologică.
Fermierii ce practică agricultura convenţională trebuie mai întâi să supună exploataţia unei
perioade de conversie de minimum doi ani înainte de a putea obţine produse agricole ce pot fi
comercializate ca produse ecologice. În cazul în care vor să obţină atât produse ecologice cât şi
convenţionale, ei trebuie să separe clar aceste două operaţiuni, în cursul fiecărei faze de
producţie.
Atât producătorii cât şi procesatorii trebuie să respecte tot timpul regulile specifice precizate în
legislaţia naţională în domeniu si/sau Regulamentul UE. Ei trebuie să‐şi supună activitatea unor
inspecţii din partea organismelor sau autorităţilor de inspecţie si certificare naţionale /UE, pentru
a se asigura că fermierii respectă legislaţia în vigoare privind produsele ecologice. Operatorii
care trec cu succes de aceste inspecţii vor primi apoi certificarea ecologică şi îşi vor putea
eticheta
5
produsele ca fiind ecologice.
Odată cu încheierea procesului de conversie, operatorii continuă să fie supuşi unor inspecţii
anuale ce cuprind:
• Inspecţia documentaţiei privind achiziţiile şi vânzările, stocul de animale şi evidenţa privind
medicaţia etc.;
• Este posibilă luarea de mostre;
• Inspectarea condiţiilor de viaţă ale animalelor, în interior şi în exterior;
• Inspectarea depozitelor, terenurilor, livezilor, serelor şi pajiştilor.
Inspectorii pot planifica inspecţii neanunţate şi vizite "la faţa locului" în cazul operatorilor care
prezintă un risc mai mare.
Fiecare Stat Membru UE a stabilit un sistem de inspecţie şi a desemnat un număr de autorităţi
publice şi/sau organisme private de inspecţie şi certificare recunoscute, ce desfăşoară inspecţia şi
certificarea producţiei ecologice
In urma controalelor efectuate de organismele de inspecţie şi certificare, operatorii care au
respectat regulile de producţie vor primi certificatul de produs ecologic şi îşi vor putea eticheta
produsele cu menţiunea „ecologic". Pe eticheta aplicată unui produs ecologic sunt obligatorii
următoarele menţiuni: referire la producţia ecologică, siglele, numele şi codul organismului de
inspecţie şi certificare care a efectuat inspecţia şi a eliberat certificatul de produs ecologic.
În cazul operatorilor care nu îndeplinesc toate cerinţele, acestora li se poate retrage certificarea
ecologică şi dreptul de a‐si promova si vinde produsele ca produse ecologice..
În vederea atestării originii ecologice, etichetele alimentelor ecologice trebuie să conţină în clar
cuvântul "ecologic" sau "organic".
Folosirea simplă a unuia dintre acesti doi termeni ("ecologic" / "organic") indică faptul că
alimentele conţin cel puţin 95% ingrediente ecologice;
Alimentele inscripţionate cu "100% ecologic" trebuie să conţină doar ingredient ecologice;
Alimentele care au cel putin 70% conţinut ecologic pot fi etichetate "făcut din ingredient
ecologice".
Regulamentul conţine reguli stricte privind etichetarea şi folosirea siglei, pentru a se evita orice
confuzie în rândul consumatorilor sau potenţialele abuzuri:
Pentru produsele nonecologice nu poate fi folosit nici un termen ca de pildă organic, bio, eco
etc., inclusiv termenii folosiţi în mărcile înregistrate şi sunt interzise practicile de etichetare sau
publicitate ce ar putea induce în eroare pe consumatori sau utilizatori prin sugerarea faptului că
produsul sau ingredientele acestuia satisfac cerinţele stabilite în această Regulament.

6
2. Procedura de înregistrare a operatorilor in agricultura ecologică

Principiile și normele privind producția ecologică, certificarea și utilizarea indicațiilor în

etichetare și în publicitate, precum și normele privind controalele în domeniu vor fi reglementate
în Republica Moldova de o lege specială. Proiectul legii privind producţia agroalimentară
ecologică şi etichetarea produselor ecologice este propus pentru consultări publice de către
Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. Documentul este elaborat în scopul
asigurării dezvoltării durabile a producției ecologice, funcționării eficiente a pieței prin
concurența loială, dar și protecția intereselor consumatorilor. Produsele de origine agricolă, cele
provenite din acvacultură și apicultură, chiar atunci când acestea sunt sau se intenționează ca
acestea să fie produse, pregătite, etichetate, distribuite, introduse pe piață, importate ori exportate
vor fi obiectul aplicării legii. Conform documentului, produsul ecologic este definit drept unul
care provine din producția ecologică, altul decât un produs obținut în timpul perioadei de
conversie.
Proiectul stabilește normele de producție, cerințele de etichetare a produselor ecologice și de
utilizare a mărcii naţionale „Agricultura Ecologică – Republica Moldova” (proprietate a
statului), de introducere pe piață a produselor respective. Capitole aparte în proiect
reglementează politica de stat în sectorul agriculturii ecologice şi controlul asupra respectării
legislaţiei în domeniu, importul şi exportul produselor agroalimentare ecologice, măsurile şi
sancţiunile aplicate în vederea respectării prevederilor legale. Conform proiectului, stimularea
promovării şi dezvoltării agriculturii ecologice se va efectua prin acordarea de subvenţii din
Fondul naţional de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural, iar mărimea subvenţiilor şi modul
de alocare a acestora vor fi stabilite de Guvern. .
Înainte ca producătorii să înceapă desfăşurarea unei activităţi în acest domeniu au obligaţia să se
înregistreze la M.A.D.R. înregistrarea producătorilor în agricultura ecologică este obligatorie, în
fiecare an, prin completarea Fişelor de înregistrare în agricultura ecologică. În fiecare an, până la
data de 1 iunie, operatorii au obligaţia de a‐si înregistra activitatea la Ministerul Agriculturii,
Pădurilor si Dezvoltării Rurale, prin Direcţiile pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală .
Fac excepţie producătorii care desfăşoară activităţi de colectare din flora spontană, procesatorii şi
comercianţii care îşi pot înregistra activitatea până la data de 31 decembrie a fiecărui an.
Procedura de înregistrare a producătorilor în agricultura ecologică este reglementată prin Ordinul
nr. 219/2007 pentru aprobarea Regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura
ecologică, cu completările şimodificările ulterioare.
Urmare a procesului de înregistrare, M.A.D.R elaborează în fiecare an Lista operatorilor din
agricultura ecologică care este pusă la dispoziţia celor interesaţi.
7
Constituie contravenţii săvârşirea următoarelor fapte, dacă au fost săvârşite în astfel de condiţii
încât, potrivit legii penale să fie considerate infracţiuni:
- nerespectarea de către producător, procesator sau comerciant a contractelor încheiate cu
organismele de inspecţie şi certificare;
-nerespectarea de către producător, procesator sau comerciant a caietelor de sarcini, ghidurilor şi
a standardelor de producţie ecologică;
- comercializarea de produse care nu sunt obţinute prin metode de producţie ecologică şi care nu
sunt supuse sistemului de inspecţie şi certificare acreditat; lipsa evidenţei producerii, tranzacţiilor
şi a stocurilor produselor ecologice; refuzul operatorului de a prezenta documentele şi evidenţele
la cererea Agricultura ecologică este un sector dinamic în România, care a cunoscut în ultimii ani
o evoluţie ascendentă, atât în sectorul vegetal cât şi în sectorul de producţie animalieră.
Organizarea comercializării produselor ecologice constituie un element important din filiera de
agricultură ecologică. Comercializarea produselor ecologice se face numai de către comercianţi
înregistraţi la M.A.D.R.M, prin diferite canale de piaţă: vânzări la poarta fermei, vânzări prin
magazine en‐gros, vânzări prin magazine specializate , vânzări prin bursa on‐line pentru produse
ecologice
Una dintre condiţiile esenţiale pentru dezvoltarea agriculturii ecologice o reprezintă promovarea
conceptului de agricultură ecologică în vederea conştientizării consumatorilor de avantajele
consumului de produse ecologice, astfel încât aceştia să ofere un preţ mai mare pentru produse
curate, a căror calitate este garantată de un sistem de inspecţie şi certificare.
Acţiunile de informare a producătorilor, de instruire şi de promovare a conceptului de agricultură
ecologică sunt realizate de către organizaţii de stat şi private. Educaţia în agricultura ecologică,
în vederea formării de specialişti pentru acest domeniu constituie o preocupare a instituţiilor de
profil din învăţământul superior. Ca parte a campaniei de promovare a agriculturii ecologice în
Uniunea Europeană, la iniţiativa Directoratului General pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală
al Comisiei Europene, a fost creat site‐ul www.ec.europa.eu/ agriculture/organic /home_ro ce are
ca principal obiectiv informarea publicului larg cu privire la sistemul de agricultură ecologică
precum şi punct de plecare în realizarea campaniilor promoţionale în diferite State Membre.
În vederea promovării produselor ecologice, Comisia Europeană acordă sprijin de până la 50%
programelor de informare şi promovare propuse de organizaţiile profesionale şi interprofesionale
din sector, care participă cu minim 20 % din costul real al acţiunilor, cofinanţarea fiind asigurată
de la bugetul de stat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 3/2008 al
Consiliului privind acţiunile de informare şi promovare pentru produsele agricole pe piaţa
internă şi în ţările

8
terţe şi cu Regulamentul (CE) nr. 501/2008 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a
Regulamentului (CE) nr. 3/2008. Eco sau nu? Cum deosebim produsele ecologice de cele fals
etichetate.
Pe lângă faptul că sunt mai sănătoase, produsele eco au devenit un adevărat trend, iar unii
producători și comercianți n-au uitat de faptul că, astfel poate fi obținut și un profit bunicel. Dar,
de multe ori, în scopuri comerciale pe ambalaj este indicat că produsul ar fi bio sau ecologic,
chiar dacă nu este așa, iar consumatorii, fiind duși în eroare, achită un preț mai mare pentru un
produs obișnuit.

Un produs ecologic este un produs obținut, păstrat și procesat fără utilizarea substanţelor chimice
de sinteză, în conformitate cu regulile de producţie ecologică şi cu standardele naţionale şi
internaţionale din domeniu. Pe eticheta produselor ecologice certificate conform legislației
naționale se aplică sigla „Agricultura Ecologică – Republica Moldova”, iar pe produsele
importate din UE – Logo-ul European pentru Agricultura Ecologică. Un prim cadru legal a fost
dat agriculturii ecologice in 2005, cînd a fost adaptată legea nr. 115 din 09,06,2005 ,, privind
produsele alimentare ecologice. Aceasta a fost active prin HG nr. 1498 din 10,02,2006, cu reguli
de implementare detaliate. Termenul ,, reglementare ecologică moldovenească se referă in
principal la acest document.

De obicei, identificăm etichetarea unui produs realizată incorect și utilizarea termenilor ecologic,
bio, organic fără temei. Acest lucru cel mai des este întâlnit în piețe, însă, am identificat și câteva
magazine care manipulează cu acești termeni, indicându-i pe anumite produse fără ca acestea să
fie certificate ecologic.
Pe lângă siglă, în compoziția produselor eco trebuie să fie indicată materia primă produsă
ecologic. Totodată, pe ambalaj trebuie să fie indicat codul organismului de certificare.
Pentru produsele certificate conform standardului european, este indicată sigla Uniunii
Europene pentru produsele ecologice – dreptunghi verde cu steluțe de culoare albă (acesta uneori
poate să fie de culoare neagră) sub care neapărat este indicat codul organismului de certificare
(țara+eco sau bio+3 cifre caracteristice organismului de certificare). Sub acest cod, este indicat
dacă produsul este obținut din agricultura ecologică UE sau produsele au fost importate”.
Magazinele trebuie să dispună de un raft aparte pentru produsele eco?
Produsele depozitate pentru păstare, trebuie neapărat să fie depozitate separat. Însă, în
supermarketuri acestea pot fi plasate împreună (în cazul în care sunt ambalate corespunzător).

Nu și în cazul în care produsele sunt comercializate în vrac, când acestea trebuie plasate separat
pentru a nu crea confuzii pentru cumpărători. Uneori, pe rafturi este indicat „Produse Eco”, însă
nu toate produsele de pe raft sunt ecologice, acest lucru nu este corect”.

2.1 Echitetarea produselor ecologice.

Ne supunem vreunui risc cumpărând produse fals etichetate?

„ Nu vorbim de faptul că, acest produs fals etichetat este neapărat unul ofensiv pentru sănătate,
dar, nu este corect consumatorii să achite un preț mai mare pentru un produs ce nu are acele
valori prezentate. Mai ales că, la noi în țară producerea și etichetarea produselor eco este
reglementată prin lege”.

Produsele BIO au capatat o gramada foarte inalta de popularitate si pe meleagurile noastre in

ultimii ani. Le mai gasesti si sub denumirile de “ECO” sau “organic”.

Lumea e innebunita dupa produse bio. Cam asa se comporta unii cand vine vorba de astfel de
produse.

De unde toata nebunia cu produsele bio? Si… exista vreun motiv intemeiat in spatele utilizarii de
produse bio sau e doar o goana interminabila dupa cai verzi pe pereti?

Hai sa analizam situatia . La sfarsit, iti dau lista cu cele mai contaminate 15 si cele mai curate 15
fructe si legume.
Ar putea fi o intrebare foarte pertinenta pe care ti-ai putea-o pune intr-un moment puternic de
reflexie asupra nemuririi.
Adevaru-i ca oamenii sunt puternic influentati de ultimul trend aparut si au o capacitate
fantastica de a adera la astfel de capricii. (Fie vorba intre noi, de-ar avea aceeasi adeziune si
pentru un stil de viata sanatos, ce bine ne-ar fi tuturor…)

- “A aparut iPhone 8? Trebuie sa-l am!”

- “A aparut Samsung Galaxy S8? De unde-l comand?”

Cam asa-i si cu bio asta. Da-le oamenilor ceva cu iz de scurtatura si vor sari imediat sa-l insface.
,,Boss, ia de-aici conopida asta bio. E tot ce ai nevoie pentru a duce o viata lunga si lipsita de

10

griji. Nu mai trebuie sa faci absolut nimic altceva.

Oamenii adora o scurtatura buna, care sa-i scuteasca de efort. Stai sa vezi cand o sa se inventeze
pilula magica de slabit cum vor fi cozile, mai ceva ca la tigai pe gratis.

Participantii au raportat produsele “organice” ca avand mai putine calorii, mai putine grasimi si

mai multe fibre. Totodata, erau mai dispusi sa plateasca pretul cerut pe acestea.
Foarte avansati oamenii. Cred ca putem fi amandoi de acord ca ar fi foarte misto sa-ti poti da
seama cate calorii are un aliment doar punându-l in gura.

Dar stii care-i partea amuzanta? Ca ambele tipuri de produse (organic si obisnuit) erau, de fapt
identice.
La noi in tara, vei gasi astfel de produse marcate cu unul din cele 2 logo-uri.

În perioda de producţie la fermă se interzice utilizarea organismelor modificate genetic (OMG-

uri şi derivatele aacestora) a fertilizanţilor şi pesticidelor de sinteză, a stimulatorilor şi
regulatorilor de creştere, hormonilor, antibioticelor etc.

În etapa de procesare a alimentelor se interzice folosirea aditivilor alimentari, a substanţelor

complementare şi a substanţelor chimice de sinteză, pentru prepararea alimentelor ecologice.
Agricultura ecologică are o contribuţie majoră la dezvoltarea durabilă a agriculturii, la creşterea
activităţilor economice cu o importantă valoare adăugată şi la sporirea interesului pentru
dezvoltarea spaţiului rural.
Suna bine, nu? Cel putin pe hartie, dar ia sa vedem daca se translateaza beneficiile astea
anticipate si-n practica. De ce “pot avea” in locul unui categoric “au sigur”? Pentru ca studiile
efectuate in sensul asta au condus la rezultate mixte.

Pe de-o parte, avem studiile care au aratat cum, recolta venita din agricultura ecologica, contine
nivele mai mari de antioxidanti si unii micronutrienti, precum vitamina C, zinc sau fier .
Exista si o logica, daca stai si te gandesti. Avand in vedere ca astfel de fructe si legume nu
“beneficiaza” de pesticide pentru protectie, trebuie sa se bazeze pe mecanismul lor natural de
aparare: antioxidantii. De asemenea, nivelele de nitrati par sa fie mai mici in cultura bio .
Si, in plus, lactatele și cărnurile bio au un profil de grasimi superior, cu concentratii mai mari de
omega-3, care deja stim ca iti sunt foarte benefice.
Pe de alta parte, exista studiile conform carora exista insuficiente dovezi ce conduc la
recomandarea mâncării bio fțta de cea normala .

11

Citat direct dintr-un astfel de studiu:

Din studiile publicate pana acum lipsesc dovezi concrete ca alimentele bio sunt semnificativ mai
nutritive decat cele conventionale. Consumul de alimente bio reduce expunerea la pesticide si
bacterii rezistente la antibiotice.
Si-atunci, de unde toata tevatura cu alimentele bio? Pai tocmai din aceasta ultima
propozitie: reduce expunerea la pesticide si bacterii rezistente la antibiotice.

2.2 Mai putine chimicale si bacterii rezistente.

Ziceam ca, odata cu consumul de alimente bio, iti reduci expunerea la pesticide si baterii
rezistente la antibiotice.

Ca pesticidele-s nasoale, nu cred ca mai tre’ sa-ti spun. Dar daca nu bagi pesticide cu polonicul
la mic dejun, pranz si cina pe langa alea 2 mere si-o gutuie cat mananci tu pe zi, nu trebuie sa-ti
faci griji .
In plus, prin simpla lor spalare sau gatire, deja scapi de o mare parte din reziduurile de pesticide.
Mai nasol e cu bacteriile alea rezistente la antibiotice. Ce doamne iarta-ma or mai fi si astea?!

Daca iti administrezi antibiotice intr-o veselie, acestea vor inceta sa mai functioneze. De ce?
Pentru ca tot ce vei face, in loc sa omori bacteriile care te fac bolnav, e sa le faci mai puternice si
rezistente.

Dar s-ar putea sa nu ti-o faci tu cu mana ta, direct, ci involuntar, fara ca macar sa stii.
Exista sanse bune ca puiul ăla neorganic pe care ti-l faci pe gratar sa fie pompat cu antibiotice
mai ceva ca pe sectia de boli infecțioase. Asa ca, optând pentru carne bio, iti vei reduce si
numarul de bacterii rezistente la antibiotice pe care le bagi in tine. Si nu in ultimul rand, ai grija
ca junk food-ul bio ramane tot gunoi. Poate sa scrie “bio” cu fir de aur si sa aiba 23 de sigle “ae”,
junk-ul tot junk ramane.
Daca alimentul are o tona de calorii, zahar, grasimi – si mai alea din-alea misto, trans -, sare,
poa’ sa fie organic si ras-organic, tot lepadatura ramane.

Deci să nu cazi în capcana în care incepi sa mananci chips-uri, tot felul de prajiturele si sa bei
cantitati industriale de sucuri doar pentru ca sunt bio si “hei, sunt sanatoase si bune pentru
mine!”. Nu, nu sunt.

Clasamentul a fost intocmit de o organizatie non-guvernamentala din SUA, dar se aplica la fel de
bine si pentru Europa.

12

Contine, in ordine, cele mai curate 15 fructe si legume, precum si cele mai contaminate 15.

Asta inseamna ca, cu cat produsele sunt mai sus in primul top, cu atat contin mai putine reziduuri
de pesticide. In schimb, alimentele de pe pozitiile fruntase din al doilea clasament sunt cele pe
care au fost gasite concentratiile cele mai mari de pesticide.

Moldovenii devin tot mai interesați de alimentația eco. Deoarece cererea pentru alimentele
ecologice este în creștere, tot mai multe magazine din țară au început să amenajeze rafturi special
destinate pentru aceste produse. În același timp a crescut și numărul producătorilor locali care
oferă alimente ecologice de înaltă calitate, astfel că moldovenii au la îndemână tot mai mult de
ce e nevoie pentru a putea duce un mod sănătos de viață.

Vlada Gurduza se numără printre moldovenii care deja de o perioadă bună de timp a renunțat la
alimentele îmbâcsite cu E-uri. Este mămica unei fetițe de patru ani. Imediat ce a aflat că va aduce
pe lume un copil, a făcut mai multe schimbări în modul ei de viață, în special în alimentație.
Acum ea optează mai mult pentru produse ecologice, pentru a-și proteja copilul de alergii și
intoxicații alimentare, care ar putea fi provocate de „chimia” din alimente.

„Mă strădui să cumpăr alimente eco, deoarece știu că influențează pozitiv asupra  sănătății și
dezvoltării copilului. Alimentele le cumpăr fie din magazine specializate, fie de la piață, unde
vând oamenii simpli de la țară. Deseori apelăm la ajutorul bunicii de la sudul Moldovei, care
crește legume, păsări și animale, fără a apela la ajutorul îngrășămintelor sintetice”, spune
proaspăta mămică.
Cererea mare de produse bio i-au atras ca un magnet pe agricultorii moldoveni. Denis Apostu
este un producător de căpșuni eco din Băcioi. Dorința de a deveni agricultor eco a apărut din
pasiunea

pentru a cultiva căpșune, dar și pentru a-i oferi hrană gustoasă și sănătoasă copilului său. 

Însă, ceea ce s-a născut dintr-o pasiune, acum a devenit și o mică afacere pentru Denis. De trei
ani acesta își bucură familia cu căpșune naturale și sănătoase, iar principalii consumatori ai
acestora sunt copiii, spune tânărul.

„Totul a început de la faptul că am o pasiune de a cultiva căpșune. De ce eco? Pentru că am

vrut să aduc un produs sănătos pe piață, mai ales că căpșuna este un fruct îndrăgit de toți ”,
spune tânărul.

Denis mai menționează că 90 la sută dintre clienți săi sunt mămicile care au copii alergici.
„Avem multe cazuri când micuții cu alergii, după ce au consumat căpșunile naturale nu au avut
nici o reacție adversă. Clienții sunt foarte mulțumiți că facem așa produse calitative.

13

Avantajul acestor produse este că le putem mânca oricând, chiar de pe câmp și să fim convinși
că nu vom avea intoxicații sau alergii de la produsul dat. În câteva luni urmează să primesc
certificatul eco și sunt încântat”, vorbește entuziasmat tânărul.

La fel de pasionat de produsele eco este și Vitalie Pintilei. Acesta a cultivat pe un  teren de cinci
hectare plantație de aronia - niște pomușoare mici de culoare neagră. Spune că ceea ce l-a
motivat să devină producător eco este în primul rând mâncarea sănătoasă pentru familie, dar și
posibilitatea de avea o afacere profitabilă.

„Mănânci natural, crești sănătos! Mie îmi place să mănânc sănătos și ecologic. Asta ofer și
recomand și altora”, spune agricultorul.

Beneficiile produselor organice sunt apreciate și de către medici. Aceștia recomandă consumul
lor, deoarece sunt foarte sănătoase și bogate în substanțe nutritive.

„Produsele ecologice sunt benefice pentru toate patologiile, inclusiv maladiile bronho-
pulmonare, renale, gastro-duodenale. Consumul acestor alimente scade riscul bolilor gastro-
intestinale și renale”, a precizat Ecaterina Stasii, expert în sănătatea copilului din cadrul biroului
Organizației Mondiale a Sănătății din Moldova. Specialistul însă ne atenționează să alegem cu
grijă magazinele de unde cumpărăm produsele ecologice, deoarece nu toate sunt calitative, așa
cum se laudă fiecare vânzător.  

Cu toate că cuvintele „eco”, „bio” sau „organic”, care de fapt au același sens, sunt în vogă în
ultimii ani, puțini știu de fapt care este diferența dintre un produs ecologic și unul obișnuit, dar și
ce condiții trebuie să îndeplinească un agricultor pentru a putea fi numit „eco”.

În primul rând, este vorba despre deținerea unui certificat „eco”, care demonstrează că producția
unui anumit lot de pământ este ecologică.

Certificatul eco confirmă în ce mod produci materia primă. Agricultura ecologică impune niște
reguli stricte și bine delimitate. Interzicerea îngrășămintelor sintetice și pesticidelor este doar
unul dintre condițiile impuse”, afirmă Tamara Șchiopu, consultant în agricultura ecologică.

O altă regulă care se cere respectată este prezența unui gard verde, care să delimiteze terenul
producătorului agricol de cel al vecinilor, pentru a evita pătrunderea pesticidelor din acea fermă.
„De asemenea, normele mai cer un alsolament al culturilor agricole. Nu putem crește roșie după
roșie sau castravete după castravete în fiecare an. Sunt anumite principii, pe care dacă le respecți
dăunătorii nu se acumulează în sol, iar acesta devine mai fertil” a mai adăugat specialista.

14

Primul pas pe care trebuie să-l facă agricultorii este să se adreseze cu o cerere la o agenție
specializată, unde vor mai prezenta și analiza solului și a apei, iar ulterior un inspector le
controlează terenul și înregistrează ferma. După asta vor urma doi-trei ani de conversie a solului,
în funcție de cultura dorită, în unul mult mai fertil.  „Agricultorul este verificat anual, dacă
respectă toate normele enumerate mai sus, iar peste trei ani va primi certificatul eco, oferit de
agenția de certificare, împreună cu un logotip, care poate fi inclus pe ambalajul produsului”, a
încheiat Tamara Șchiopu.

Produsele ecologice nu conțin organisme modificate genetic sau aditivi sintetici, deoarece în
timpul creșterii culturilor, agricultorii folosesc doar îngrășăminte biologice. În Republica
Moldova sunt aproximativ 70 de producători certificați ECO, dintre care 30 sunt orientați pe
piața locală, iar 40 spre export. Prețurile produselor ecologice, de regulă, sunt mai mari, decât a
celor obișnuite. Spre exemplu dacă sunt produse primare (legume, fructe proaspete, cereale,
fasole) prețurile sunt cu 15-20% mai înalte, iar dacă sunt produse cu valoare adăugată, diferența
poate ajunge și la 50-100%.
 Un produs alimentar ecologic, bio, organic, este un produs în compoziția căruia se folosesc
ingrediente care provin din agricultura ecologică în proporție de minim 95% (conform legislației
europene)

Mergem în magazine sau chiar în piețe și cumpărăm legume și fructe; le preferăm,

bineînțeles, pe cele locale, și le căutăm asiduu pe cele care par "de la țară". Și cu toate
astea, de cele mai multe ori ne alegem cu roșii cu gust de carton și aspect de plastic,
salată care ține cu săptămânile și usturoi care nu încolțește. Nu e de mirare atunci că
fructele și legumele de azi nu mai seamănă la gust cu cele de odinioară. Doar aspectul
a rămas la fel, în linii mari, ca să le mai putem recunoaște. De fapt, toate arată de parcă
ar fi vedete de revistă: au forma perfectă, fără pete sau neregularități. Arată de parcă ar
fi butaforie, din plastic sau ceară: lucioase, viu colorate, aproape identice.

Acesta este rezultatul tratamentelor și stropirilor cu chimicale, injectării cu hormoni de

creștere și manipulării genetice a soiurilor: alimente perfecte și super-rezistente. Dar
fără gust și, adesea, chiar nocive. Chimicalele nu dispar atunci când spălăm alimentul.
Ele rămân în coajă și mai ales în pulpă și ajung de acolo în organismul nostru și al
copiilor noștri.. E un top util mai ales acum vara, când piețele sunt pline de fructe și
legume locale sau de import, provenite din agricultura ne-certificată ecologic.

15

Prin consumul acelor fructe și legume stropite, în organismul nostru pătrund un mare
număr de substanțe pe care numeroase le-au corelat cu alergii, eczeme, tulburări
digestive și chiar cancer. Singura soluție pentru a ne proteja de acestea este să
consumăm alimente certificate ecologic. Din ce în ce mai multe persoane descoperă
importanța consumului acestor alimente. Ele, care mai sunt etichetate și organice sau
bio - ceea ce, conform legislației UE este practic același lucru - sunt singurele care nu
sunt tratate cu chimicale nocive și nu sunt modificate genetic. În plus, certificarea lor
implică un control riguros în toate fazele de producție, garantându-ne faptul că vom
consuma exact ceea ce e trecut pe etichetă și nimic în plus (nimic nesănătos, desigur).

Deoarece alimentele ecologice nu suferă modificări genetice și nu sunt tratate cu

diverse substanțe chimice pentru a rezista mai mult la raft, gustul lor este superior
alimentelor ne-ecologice. Legumele și fructele au gustul și aroma specifice celor
crescute la țară de bunicii noștri, în armonie cu natura.
Diverse studii au demonstrat faptul că organismele modificate genetic (OMG) conduc
la slăbirea imunității și, drept urmare, cresc riscul de alergii, disfuncții sexuale sau
cancer. Din păcate, există numeroase studii plătite chiar de producătorii de OMG-uri
care vin să contrazică aceste rezultate. Modificarea genetică și efectele sale pe termen
lung nu sunt încă suficient de bine înțelese, dar e important să ne protejăm de riscurile
pentru sănătate consumând cât mai multe alimente ecologice și evitându-le pe cele ne-
ecologice.

Antibioticele sunt un mijloc de protecție împotriva bacteriilor. Însă, alimentele ne-

ecologice precum carnea de vită sau carnea altor animale crescute în fermele
convenționale sunt contaminate cu antibiotice. Asta duce la creșterea rezistenței
organismului la antibiotice; așadar, atunci când ne îmbolnăvim, există riscul ca acestea
să nu mai fie eficiente. Se produce practic efectul contrar celui scontat: în loc ca
imunitatea corpului să fie stimulată, aceasta este redusă.

Pentru a proteja legumele și fructele de atacul dăunătorilor, producătorii care practică

agricultura convențională folosesc numeroase pesticide. Deși acestea sunt eficiente în
lupta împotriva dăunătorilor, se elimină prea puțin de pe aliment prin spălare.
Rezultatul este că mare parte dintre acestea ajung în corpul nostru prin ingerare. Unele
dintre aceste substanțe sunt organofosfații, substanțe minerale artificiale care ajung în
organism în special prin consumul de alimente stropite cu pesticide.

16

Acestea au fost corelate cu autismul și ADHD-ul (tulburarea hiperkinetică cu deficit de

atenție). Cel mai bun mod de a ne feri copiii de aceste boli este de a evita consumul de
alimente stropite cu pesticide.

Știm cu toții cât de importanți sunt antioxidanții pentru sănătatea noastră. Ei

stimulează imunitatea și protejează celulele de atacul radicalilor liberi, ne apără de boli
și întârzie îmbătrânirea. Antioxidanții sunt cei prezenți natural în fructe și legume,
produși de ele, pentru ele, și de care beneficiem și noi atunci când le consumăm.
Alimentele convenționale sunt ajutate, tratate cu pesticide și nu mai au nevoie să
producă în mod natural la fel de mulți antioxidanți pentru a-și păstra sănătatea.

Fructele și legumele ecologice prezintă deci, prin comparație cu cele convenționale,

cantități semnificativ mai mari de asemenea substanțe. Datorită antioxidanților,
consumul de fructe și legume certificate ecologic pot preveni apariția celulelor
canceroase, afecțiunile cardiace, deteriorarea vederii și alte consecințe ale înaintării în
vârstă.

2.3Alimentele ecologice și cum le deosebim de cele convenționale.

Alimentele ecologice, organice sunt bio sunt produse în conformitate cu standardele

organismelor de certificare ecologică. Sunt produse și procesate fără a se apela la
chimicale, pesticide, conservanți artificiali. Dacă le analizăm din punct de vedere al
conținutului de ingrediente provenite din culturi ecologice, pe etichele alimentele
certificate ecologic putem regăsi diverse procente, toate corecte din punct de vedere al
legilor și reglementărilor Uniunii Europene:

 100% ingrediente ecologice.

 Cel puțin 95% ingrediente ecologice
 Cel puțin 70% ingrediente ecologice
 Sub 70% ingrediente ecologice

Restul ingredientelor, până la 100%, trebuie să fie ingrediente naturale.  

17

 Produs Natural nu este același lucru cu Produs Certificat Ecologic.

Producătorii pot folosi denumirea de natural pe produsele comercializate în absența

unor standarde clare care să definească ce înseamnă acest lucru. Astfel, un produs
poate conține în mare parte ingrediente artificiale și să fie totuși etichetat ca fiind
natural. Natural nu înseamnă netratat cu pesticide, hormoni de creștere sau nemodificat
genetic. Nu vă lăsați, prin urmare, păcăliți de etichete.
 18

Concluzia

Produsele bio au anumite beneficii:

 se poate sa aiba mai multi antioxidanti, vitamine si minerale

 te vor expune la mai putine chimicale, hormoni si bacterii rezistente la antibiotice
Reversul medaliei e ca produsele bio:

 costa mai mult

 se strica mai repede
E situatia clasica de a pune carul inaintea boilor. Cred ca prima data ar trebui sa ne asiguram ca
avem o alimentatie potrivita pentru noi in materie de calorii si macronutrienti, apoi sa ne batem
capul cu daca ce mancam e bio sau nu.
Și mai cred ca magnitudinea la care se face atâta valva in jurul produselor bio e, in mare,
nejustificata. Pana la urma, e o chestie de preferinta personala daca vrei sau nu sa te orientezi
catre produsele bio.

Eu as zice ca totusi e mai important să mânanci natural și apoi să mânanci echilibrat caloric si
nutritiv. Uitându-ne in jur cate fetițe au ciclu cu ani mai devreme pentru că mânanca hormonii
din pui, mai ales aripioare, uitându-ne in jur câte persoane se îmbolnavesc de cancer, uitându-ne
ce se intampla cu cei care administreaza pesticidele – leucemii, căderi definitive ale dintilor,
probleme pulmonare.
In schimb uitându-ne la bunicii care au mancat toata viața slănina (si nu margarina, care e otrava!
Și miere și nu zahar,ca nu era) si care daca au mancat cantitati rezonabile, nu au nici colesterolul
mărit nici nu sunt obezi. Valabil înca la cei care nu s-au aruncat să cumpere din raioanele cu
“mancare-gunoi” cum spun multi, din super-market-uri. Deci dacă mănînci bio cu adevarat (si
aici trebuie citite etichetele, din pacate) ai sanse mai mari sa fii sanatos. Daca nu mananci bio,
nu, chiar daca mananci ok caloric .Si mai uitându-ne la cine face studiile, cine le comanda, cat
plateste pt asta si care e interesul. Citeste tot cand citesti un studiu, inclusiv despre cei care l-au
facut/condus/participat. De multe ori concluziile tale nu o sa semene cu ale lor, daca faci asta.
Si, sa nu uitam: suntem facuti din ce gandim, simtim, respiram, bem, mancam!
Cele 2 (mancat natural si mancat echilibrat) merg mână în mână, după părerea mea, și sunt
interdependente. Dupa cum am spus si mai sus, daca mananci in mare parte natural, ai sanse mari
s-o faci si echilibrat. Relatia e valabila si in sens opus. In cele mai multe cazuri, cei care sunt
atenti la calorii si macronutrienti, au si o alimentatie cat de cat sanatoasa. Nu prea poti sa
mananci prostii

19

toata ziua si inca sa fii in bugetul tau caloric decat daca faci un efort constient si considerabil sa
te asiguri de asta . Altfel, daca adopti strategia asta si te bazezi pe mancat intuitiv, o sa depasesti
cu usurinta caloriile pentru ca le vei subestima mereu.

Hrănește-te inteligent! Află diferența dintre produsele eco, bio, organice și natural. Calitatea
vieţii este strâns legată de sănătate, iar aceasta din urmă merge mână în mână cu calitatea
hranei pe care o consumăm. Deci, mare atenție la alimentele pe care le mâncăm!

Naturale – produse alimentare naturale obținute exclusiv din plante sau animale. Pot conține
substanțe chimice de sinteză, conservanți sau coloranți artificiali. Produsul natural provine din
agricultura convențională. Produsele denumite generic naturale sunt bazate pe plante. Ele însă nu
au fost cultivate pe terenuri organice și nici nu au fost supuse procedeelor naturale de prelucrare.
 20

Biografie

https://ea.md/wp-content/uploads/2019/11/2.png

https://agrobiznes.md/eco-sau-nu-cum-deosebim-produsele-ecologice-de-cele-fals-etichetate.html

https://madein.md/news/eco-madein-md/produsele-alimentare-eco-de-ce-e-bine-sa-le-consumam-si-unde-le-gasim

https://valentinbosioc.com/produse-eco-bio-organice-naturale/

http://e-sanatate.md/News/5459/produsele-eco-noul-trend-in-materie-de-sanatate-in-republica-moldova

http://moldnova.eu/ro/produsele-eco-moldovenesti-au-unda-verde-pentru-cuceri-piata-ue-18454.html/

https://republicabio.ro/blogs/stiri/5-beneficii-ale-consumului-de-alimente-ecologice-organice-sau-bio
https://mamaplus.md/stiri/trendul-produselor-eco-si-bio-rindurile-moldovenilor

https://i.simpalsmedia.com/point.md/news/809x456/e459ca36a87763575460b3726b28bb23.jpg

21