I.

Agricultura organic si producele ecologice

PRODUSELE ECOLOGICE
Aparitia unor efecte metabolice nedorite induse de dezechilibre alimentare a dus la
constientizarea importantei actului de nutritie, ceea ce a implicat fundamentarea
comportamentului alimentar pe principii sntoase si a determinat segmente semnificative de
consumatori s se ndrepte spre alimente ct mai pure din punct de vedere biologic, spre asanumitele produse biologice, care pot avea si denumiri similare: produse ecologice, produse
organice, desi exist diferente terminologice ntre aceste denumiri.
Agricultura biologic utilizeaz metode specifice, cum ar fi fertilizarea solului cu
ngrsminte organice, acoperirea solului (pentru asigurarea protectiei mpotriva uscrii),
utilizarea de ngrsminte naturale minerale (fosfati, praf de roc, calciu provenit din var,
ngrsminte din alge marine), rotatia culturilor, efectuarea de arturi usoare si nu foarte
adnci, nlturarea parazitilor prin mijloace biologice, pentru a evita deteriorarea solului.
n pofida faptului c agricultura organic este nc o industrie penurie, importanta sa
n sectorul agricol a crescut ntr-un numr nsemnat de tri cu un nivel de dezvoltare diferit.n
anumite tri dezvoltate, agricultura organic reprezint un segment important al sistemului
agro-alimentar (ca de exemplu 10% n Austria sau 7,8% n Elvetia), iar n multe alte state
agricultura organic nregistreaz o crestere de peste 20% anual (de exemplu n S.U.A.,
Franta, Japonia, Singapore).O parte din trile n curs de dezvoltare ncadreaz piete mici de
produse ecologic pure (Egipt), iar altele au nceput s exploreze oportunittile de export ce le
ofer agricultura organic (ca de exemplu exporturi de cafea mexican sau bumbac din
Uganda).
Cererea cresctoare de consum pentru produsele alimentare si fibrele ecologic pure a
creat noi oportunitti de desfacere pentru fermieri si ntreprinztori n ntreaga lume.
nregistrnd un real succes de-a lungul anilor, sectorul privat si-a dezvoltat independent
conceptele si pietele pentru produsele ecologic pure.
Planul de Actiuni al Summit-ului Alimentar Mondial a apreciat importanta investitiilor
n tehnologie, n tehnici fermiere si alte metode durabile, cum ar fi agricultura organic,
acordarea de asistent n cresterea profitabilittii activittilor organice, avnd drept scop
reducerea degradrii mediului nconjurtor.
Mentiunea "organic" indic faptul c produsul oferit a fost fabricat utiliznd anumite
metode de producere. Astfel, un mr care a fost crescut utiliznd metodele acceptate de
producerea organic, poate fi asemntor cu un mr crescut prin intermediul metodei clasice
de crestere.
Un numr de tri si o multitudine de organizatii private de certificare au acordat
agriculturii organice diverse definitii. n trecut, acestea difereau ntr-o mare msur, ns
cerintele de consistent a vnztorilor internationali au dus la o uniformitate vdit. Federatia
International de Promovare a Agriculturii Organice (I.F.O.A.M.), o organizatie nonguvernamental de promovare a agriculturii organice, a alctuit un numar semnificativ de
ndrumare, care sunt utilizate n producerea si procesarea organic.
Agricultura organic este una din metodele de abordare a problemei agriculturii
durabile si multe din tehnicile utilizate n cadrul acesteia (strngerea intern a recoltei, rotatia
culturilor, dubla spare, integrarea culturilor cerealiere cu cele animaliere) sunt practicate n
diferite sisteme de agricultur.

Specificul care face ca agricultura organic s fie unic const n interzicerea

majorittii investitiilor sintetice si n mandatarea rotatiei culturilor ce "mbogteste solul".

I.

Agricultura organic (ecologic) n Romnia

n ultimul deceniu, populatia Romniei a nceput s fie mai preocupat de calitatea si

securitatea alimentelor. Consumatorii doresc s se asigure de faptul c alimentele pe care le
cumpr din magazine sau le consum n restaurante si fast-food-uri sunt corespunztoare din
punct de vedere igienic, calitativ si nutritiv si corespund unui anumit standard.
Evenimente precum boala "vacii nebune" sau cele privind dioxina prezent n alimente
au generat stri de ngrijorare si anxietate privind siguranta produselor agroalimentare. Pe de
alt parte, consumatorii sunt interesati de aspecte privind calitatea alimentelor consumate si
solicit informatii despre modul de producere al acestora. Politica privind calitatea produselor
agricole si alimentare este o component a politicii agroalimentare a Romnie, fiind elaborat
de ctre Ministerul Agriculturii, Pdurilor si Dezvoltrii Rurale, sub forma unor reglementri hotrri si ordonante, norme metodologice si standarde pe produs.

II.

Contextul actual al elaborrii politicii calittii produselor

agroalimentare

Majoritatea statelor ncearc s-si construiasc sistemul national de calitate bazat pe

ntelegerile dintre productori si consumatori, fr a se recurge la impunerea acestora de ctre
autorittile publice, actionnd n principal pe cale etic, prin educatie, dar si pe cale represiv,
prin actiuni de sanctionare a abaterilor din sistem. n multe state, reglementrile privesc
introducerea progresului tehnic, a propagandei pentru calitate sau a programelor de
sensibilizare a populatiei vis--vis de calitate.
Calitatea produselor agricole poate fi mentinut prin:
mijloace etice de creare a unui cadru favorabil ideilor despre calitate,
prin intermediul educatiei si al propagandei;
crearea unor organizatii (fundatii) nationale si zonale de promovare a
calittii;
crearea unui sistem national al calittii.
Romnia a mostenit consecinte dramatice ale abordrii "pasiv-represive" a calittii care,
timp de 25 de ani, a planat asupra produselor agricole si alimentare destinate consumului
intern. n economia planificat, caracteristicile politicii calittii erau urmtoarele: utilizarea de
standarde obligatorii, a unei legislatii orientate exclusiv ctre controlul de stat al calittii,
existenta si actiunea unui organism represiv specializat supranumit "politia calittii".
Interesul national primordial al Romniei trebuie s constea n dezvoltarea unei economii
competitive prin calitate, capabil s fac fat tendintelor actuale ale comertului internationalglobalizarea si liberalizarea pietelor agroalimentare.
Ca membru al UE, Romnia trebuie s elaboreze o politic a calittii produselor agricole
si alimentare complementar politicii comunitare, pentru a putea aplica cele trei principii ale
Politicii Agricole Comunitare: unicitatea pietei, preferinta comunitar si finantarea comun.

Fr un nivel corespunztor de calitate, produsele agroalimentare romnesti nu vor putea fi

compatibile cu cele europene si nu vor fi supuse acelorasi reglementri si principii.

III. Piata intern a produselor ecologice

CEREREA
n perioada actual, cererea de bunuri si servicii ecologice se afl ntr-o permanent
crestere. Aceast cerere conditioneaz comportamentul consumatorilor si si exercit influenta
asupra cadrului legislativ n vigoare. n ultimii ani, consumatorii au manifestat un interes din
ce n ce mai mare pentru produsele agricole si alimentare de calitate.
Utilizarea intensiv n sectorul agricol a unor cantitti sporite de substante chimice,
att pentru fertilizare ct si pentru tratarea culturilor, a condus la aparitia pe piat a unei cereri
pentru produse "curate", din partea unui numr din ce n ce mai ridicat de consumatori.
Agricultura ecologic reprezint o solutie posibil la urmtoarele dou probleme:
satisfacerea cererii pentru produse naturale, obtinute prin metode care nu presupun
utilizarea substantelor chimice;
diversificarea sectorului agricol, n contextul general al protectiei mediului.
Bazat pe sisteme de productie agricole durabile, agricultura ecologic vizeaz asigurarea
obtinerii de produse agricole n cadrul exploatatiilor agricole prin reducerea intrrilor, n
special a pesticidelor si a ngrasamintelor chimice.Mentinnd diversitatea biologic si
utiliznd specii adaptate mediului n care vor fi cultivate, specii rezistente la atacurile bolilor
si ale duntorilor, agricultura ecologic asigur mentinerea unui capital genetic important
pentru perioada urmtoare, oferind n acelasi timp consumatorilor produse agricole variate.
Restrictiile n ceea ce priveste fertilizarea si utilizarea de substante fitosanitare
garanteaz obtinerea unor produse sntoase si, n acelasi timp, elimin riscul contaminrii
mediului, fie la nivelul solului, fie la cel al pnzei freatice.
Transformarea unei exploatatii agricole traditionale ntr-o exploatatie care practic o
agricultur de tip ecologic comport o serie de riscuri, att din punct de vedere tehnic ct si
economic.
n perioada de conversie, agricultorul nu poate compensa pierderea de productivitate,
deoarece produsele "curate" se obtin ntr-un interval de timp relativ ndelungat: cu ct
intensivitatea practicilor traditionale este mai mare, cu att perioada de conversie este mai
ndelungat. De asemenea, se consider c agricultura ecologic presupune costuri de
productie mai ridicate dect agricultura conventional, costuri datorate, n principal, utilizrii
unei forte de munc mai ridicate si a randamentelor sczute ale culturilor.
OFERTA
Romnia reprezint un potential agricol care nu poate fi neglijat, iar marea sans o
constituie faptul c n ultimii ani nu s-au folosit ngrsminte chimice si pesticide n exces,
ceea ce constituie un avantaj considerabil n momentul conversiei spre agricultura ecologic.
Consumatorul care cumpr produse alimentare ce prezint indicatii referitoare la
modul de producere - ecologic, si doreste un produs corespunztor calitativ din punct de
vedere al caracterului su "natural".

n acest context, reglementrile existente n prezent limiteaz utilizarea n procesul de

transformare industrial a ingredientelor de origine neagricol (aditivi, arome etc.). Este
vorba, n acest caz, de a descoperi un punct de echilibru ntre asteptrile consumatorilor care-si doresc produse naturale si restrictiile tehnologice legate de producerea si aducerea pe
piat a unei game suficiente de produse alimentare prezentate sub titulatura de "ecologice".
Procesul de transformare industrial a produselor agricole provenite din sectorul
ecologic este supus att reglementrilor internationale ct si celor din fiecare stat (trile din
Uniunea European constituie cele mai semnificative).
De exemplu,reglementarea CEE 2092/1991 interzice recurgerea la tratamente
ionizante pentru obinerea produselor ecologice; de asemenea, recurgerea la utilizarea unor
microorganisme genetic modificate, care sunt n mod curent utilizate n procesul de
transformare al produselor agricole n produse alimentare conventionale nu este posibil n
sectorul de transformare ecologic.
Orice produs ecologic nu poate fi comercializat dect dup ce a fost controlat si i-a
fost certificate aceast calitate. n Romnia, inspectia si certificarea produselor agroalimentare
ecologice se realizeaz de ctre organisme de inspectie si certificare din trile Uniunii
Europene.
n materie de control exist, de asemenea, reglementri stricte:
n cazul n care n aceeasi exploatatie agricol se practic att agricultur de tip
conventional, ct si agricultur ecologic, se impune separarea parcelelor si a spatiilor
destinate stocrii. Controlul se va exercita la nivelul ntregii exploatatii agricole;
productorul agricol trebuie s aib o evident strict a programului su de cultur;
pentru unittile care efectueaz transformarea produselor ecologice se impune
respectarea unor principii asemntoare, ca si n cazul productorilor agricoli. Un rol
deosebit de important este detinut de contabilitate: realizarea unei evidente stricte a
intrrilor si iesirilor de produse ecologice va putea facilita activitatea de control;
n cazul n care organele de control constat nereguli, se vor elimina indicatiile care
fac referire la caracterul ecologic al produsului.
n situatia n care infractiunea are un efect prelungit, i se poate retrage operatorului
respective dreptul de a produce sau comercializa produse de tip ecologic.
Mediul ambiant continu s se deterioreze si acest lucru impune luarea unor msuri
drastice de protectie si, n acelasi timp, necesitatea manifestrii vointei politice si n acest
domeniu.
n ultimii ani, n Romnia au fost semnalate numeroase cazuri n care sntatea unui
numr nsemnat de consumatori a fost periclitat, prin lansarea pe piat, implicit n consum, a
unor produse improprii consumului uman.
Agricultura din prezent este o agricultur "industrializat", care de multe ori se
ndeparteaz de procesele naturale. Agricultorii sunt dependenti de natura industrial si
actioneaz sub presiunea marilor retele de distributie.
Consumatorul care cumpr produse alimentare ce prezint indicatii referitoare la
modul de producere - ecologic, si doreste un produs corespunztor calitativ din punctul de
vedere al caracterului su "natural".

V. Reprezint produsele agro-alimentare ecologice un plus de

garantie pentru sntatea consumatorilor?
n prezent, realittile pietei interne si externe adaug o dimensiune suplimentar
problemei privind calitatea, si anume factorul de "competitivitate n conditii de concurent".
Noua viziune privind calitatea produselor trebuie s aib un caracter integrator, asamblnd o
sfer larg de preocupri, ca de exemplu:
cunoasterea n profunzime a strategiei productorului, n scopul consolidrii si
extinderii pozitiei sale pe piat;
importanta produselor n programul general de vnzare si productie;
stabilirea conditiilor de utilizare a produselor;
cunoasterea caracteristicilor produselor etc.
Pentru aprecierea calittii produselor, puterile publice nationale si comunitare au elaborat
si pus n aplicare norme (standarde) si semne de calitate. Prin acestea se concretizeaz vointa
puterilor publice respective de a pune la dispozitia productorilor, distribuitorilor,
utilizatorilor si consumatorilor criterii comune obiective pentru aprecierea calittii produselor
si serviciilor.
Propriettile pot fi definite ca nsusiri ale mrfurilor, care le confer acestora o anumit
utilitate n consum, oferind un anumit serviciu consumatorilor.
Cunoasterea propriettilor produselor constituie un aspect important din punct de vedere
economic, ca urmare a faptului c acestea se modific pe parcursul pstrrii, respectiv
utilizrii produselor si, n acelasi timp, datorit aportului lor la definirea calittii si a ncadrrii
produselor n anumite clase de calitate.
Propriettile produselor sunt foarte diverse, ele putnd fi clasificate n functie de diverse
criterii. Astfel, distingem:
dup ponderea pe care acestea o detin n determinarea calittii: proprietti critice, care
determin n mod hotrtor calitatea; aceste proprietti, dac nu nregistreaz un
anumit nivel, pot schimba destinatia produsului respectiv;
dup aportul propriettilor la realizarea utilittii produselor la consumator:
1. proprietti tehnico-functionale
2. proprietti economice
3. proprietti psihosenzoriale
4. proprietti ecologice;
dup modalitatea de apreciere a calittii, propriettile pot fi:
1. direct msurabile;
2. indirect msurabile si apreciate organoleptic.
Produsele cu performante ecologice sunt rezultatul unui proces integrat, n sensul c,
nc din faza de concepere vor fi avute n vedere cerintele ecologice pe care le va satisface
noul produs. Includerea anumitor restrictii nc din faza de concepere a unui nou produs
presupune efectuarea unei cheltuieli suplimentare. Abordarea ecoprodusului nu poate fi
realizat doar la niselul unei singure verigi sau etape din ciclul de viata al acestuia. Aceasta
trebuie s fie unitar, complex, s porneasc din momentul conturrii conceptului privind
noul ecoprodus si s se ncheie cu faza de deseu si de reciclare a acestuia.
Absenta absolut a substantelor chimice de sintez sau a altor polunati este greu de
realizat, tinnd cont de dispersia si omniprezenta acestora n natur.
Chiar si n ecosistemele ndeprtate, precum ecosistemele arctice sau cele ale pdurilor
ecuatoriale vesnic verzi, au fost gsite urme de metale grele, poluanti sau alte substante de
sintez provenite din activittile economice desfsurate la mii de kilometri deprtare.

Un alt aspect important este faptul c nu toti aditivii alimentari naturali sunt neaprat
mai sntosi. Chiar si talcul, un aditiv mineral natural, utilizat n cantitti care depsesc
limitele prevzute de legile sanitare este asociat cancerului gastric.
De asemenea, pentru a fi corespunztoare din punct de vedere igienic, produsele
alimentare ecologice trebuie s respecte normele de igien n vigoare.
Legislatia de producere a alimentelor ecologice se refer n mod strict la productia
ecologic. Prin urmare, dac acestea nu sunt respectate, orict de naturale ar fi, aceste produse
nu asigur siguranta alimentar. Marele avantaj al alimentelor ecologice l constituie absenta
pesticidelor.
Astfel, studii realizate de diversi cercettori au relatat urmtorul fapt: concentratia
reziduurilor chimice din urina unor copii hrniti cu alimente produse prin tehnici agricole
conventionale, sunt n general de nou ori mai mari dect aceleasi concentratii n cazul
copiilor hrniti cu alimente ecologice.
Domnul doctor Gheorghe Mecinicopschi, directorul Institului de Cercetri Alimentare
din Bucuresti afirma, n acest sens c, desi exist tehnologia determinrii calitative si
cantitative a concentratiei pesticidelor n alimente, determinrile realizate n Romnia, n tar
sunt foarte rare.

VI. Legislatia n domeniul produselor

ecologice n Romnia
n Romnia, bazele acestui tip de producie au fost puse n anul 2000, cnd, prin
intermediul O.U.G. nr. 34 privind produsele agroalimentare ecologice, s-a nfiintat Autoritatea
Naional a Produselor Ecologice aflat n subordinea Ministerului Agriculturii si
Alimentatiei, cu scopul de a asigura respectarea prevederilor legale specifice si de a
monitoriza metodele de productie ecologic a produselor agroalimentare.
Productia agroalimentar ecologic are drept scop realizarea unor sisteme agricole
durabile, diversificate si echilibrate, care asigur protejarea resurselor naturale si sntatea
consumatorilor.
Organismele modificate genetic si derivatele acestora nu sunt permise n productia
agroalimentar ecologic.
Acest act normativ se refer la produsele obtinute si etichetate astfel nct s
informeze cumparatorul ca produsul si/sau, dupa caz, ingredientele din produs au fost obtinute
n conformitate cu metode de productie ecologic, si anume:
a) produsele vegetale primare neprocesate, animalele si produsele animaliere
neprocesate;
b) produsele de origine vegetal si animal procesate, destinate consumului uman,
preparate din unul sau mai multe ingrediente de origine vegetala si/sau de origine animala;
c) furajele, furajele compuse si materiile prime, care nu sunt cuprinse la lit.

VII. Ce sunt alimentele modificate genetic si care este avantajul

acestora?
Alimentele modificate genetic sunt alimente provenite de la organisme (plante sau
animale) care ce au suferit modificri genetice. Aceste organisme mai sunt denumite si

organisme transgenice sau, n Statele Unite ale Americii, organisme rezultate ale tehnicilor de
biotehnologie.
Ingineria genetic poate transfera materialul genetic ntre dou plante sau animale
apartinnd unor specii diferite, sau chiar ntre regnuri: ntre animale, plante sau microbi.
Astfel, prin aceste tehnici au loc tranformri de gene care n general nu au loc n natur.
Scopul producerii de astfel de organisme este de a transfera nsusiri avantajoase de la
anumite specii la specii. Astfel, este obtinut industrial insulina, o substant necesar
persoanelor care sufer de diabet zaharat, prin transferal genei la o bacterie. Se poate inocula
plantelor agricole nsusirea de a mbuntti solul n azotati, ca n cazul produselor
leguminoase, existnd posibilitatea transferrii nsusirii de la microorganismele capabile s
realizeze acest lucru.
Se pot transfera propriettile unor plante rezistente la secet, frig sau duntori unor
plante folositoare, devenind n acest fel mai rezistente la factorii de mediu.
n ceea ce priveste animalele, se pot obtine rase de vaci care s produc lapte n
cantitti mai mari si mai bogat n substante nutritive. Prin intermediul ingineriei genetice ar
putea fi gsite solutii de hrnire a omenirii n conditiile cresterii demografice si a degenerrii
mediului nconjurtor.

VIII. Dezavantajele ingineriei genetice n ceea ce priveste

alimentele
Gena consituie o parte din materialul ereditar care este responsabil, n numr de una
sau mpreun cu alte gene, de exprimarea unei anumite nsusiri, ca de exemplu generarea
culorii ochilor. Locul n care se insereaz gena poate fi constrolat n mic msur.
Gena se situeaz pe ADN (acidul nucleic) care se gseste n aproape toate celulele
fiecrei vietuitoare). n urma transferrii acestea n ADN-ul altui organism, pot aprea efecte
neasteptate, ca de exemplu un impact negative asupra functionrii normale a procesului de
exprimare a nsusirilor).
Unul din avantajele consumului de alimente provenite din organisme modificate
genetic acestor alimente poate fi caracterizat din punct de vedere material. Acestea, fiind mai
rezistente la factorii de mediu (secet, nghet etc.) necesit mai putine costuri din partea
productorului agricol, prin urmare pretul este mai sczut.
Un alt avantaj l constituie aromele mai pronuntate, mrimea fructelor sau
experimentarea unor gusturi noi, ca de exemplu n timpul consumrii unui mr avnd gust de
ananas. Dezavantajele consumului de alimente provenite din organisme modificate genetic
sunt urmtoarele:
IV.
Prin transferul de gene de la un organism la altul pot fi transferate accidental si
gene care se exprim prin fabricarea de toxine sau alergeni (substante ce pot cauza
alergii). De asemenea, pot aprea si intoxicatii care pot genera handicapuri.
V.
Transferul de gene de la o plant care contine substante toxice la alta poate antrena
producerea de toxine n noua plant.
VI.
Prin insertia de noi gene si introducerea de linii metabolice noi, poate aprea si un
efect de scdere a valorii nutritive. Astfel, acestea pot avea mai putine proteine,
vitamine, lipide etc.
Unul dintre principalele dezavantaje ale alimentelor modificate genetic este acela al
cresterii rezistentei microbiene la antibiotice.

n tehnologia producerii de organisme modificate genetic se folosesc frecvent "gene

marker" de rezistent la antibiotice, precum ampicilin.
Pe piata romneasc exist mai multe companii internationale care cultiv plante
modificate genetic. Plantele modificate genetic cultivate pe o arie extins n Romnia sunt
soia si porumbul.
Conform legislatiei n vigoare, metodele de productie ecologic utilizate n obtinerea
produselor ecologice trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii:
a) respectarea principiilor productiei ecologice;
b) neutilizarea de fertilizatori si amelioratori ai solului, pesticide, materiale furajere,
aditivi alimentari, ingrediente pentru prepararea alimentelor, substante folosite n alimentatia
animalelor, substante ajuttoare pentru pregtirea furajelor, produse pentru curtarea si
dezinfectarea adposturilor pentru animale si de alte produse, dect a acelor produse permise
a fi folosite n agricultura ecologic;
c) folosirea de seminte sau material vegetativ sditor obtinut prin metode de productie
ecologic.

IX. Principiile de baz ale produciei agroalimentare

ecologice
Acestea sunt:
- eliminarea oricrei tehnologii poluante;
- realizarea structurilor de producie i a asolamentelor, n cadrul crora rolul principal
l dein rasele, speciile i soiurile care prezint o nalt adaptabilitate;
- sustinerea continua i ameliorarea fertilitatii naturale a solului;
- integrarea creterii animalelor n sistemul de producie a plantelor i
produselor din plante;
- utilizarea economic a resurselor energetice convenionale i nlocuirea acestora n
mare msur prin utilizarea raional a produselor secundare
refolosibile;
- aplicarea unor tehnologii att pentru cultura plantelor, ct i pentru creterea
animalelor, care s satisfac cerinele speciilor, soiurilor i raselor.
Conversia produciei convenionale la cea ecologic va avea n vedere realizarea
unui agrosistem viabil i durabil. ntreaga unitate, ferm sau o parcel din ferm, incluznd
creterea animalelor, trebuie s fie transformat n concordan cu standardele ecologice
naionale i internaionale ntr-o anumit perioad. Durata perioadei de conversie va fi de:
- 2 ani pentru culturile de cmp anuale;
- 3 ani pentru culturile perene i plantaii;
- 2 ani pentru pajiti i culturi furajere;
- 12 luni pentru vite pentru carne;
- 6 luni pentru rumegtoare mici i porci;
- 12 sptmni pentru animale de lapte;
- 10 sptmni pentru psri pentru producia de ou sau carne, cumprate la vrsta de 3 zile;
- 1 an pentru albine, dac familia a fost cumprat din stupine convenionale.

X. Etichetarea produselor ecologice

Etichetarea produselor ecologice se realizeaz cu respectarea urmtoarelor
reguli:
- precizarea denumirii i a adresei productorului sau prelucrtorului;
- menionarea denumirii produsului, inclusiv a metodei de producie ecologic
utilizate;
- specificarea denumirii i a mrcii organismului de inspecie i certificare;
- respecatarea condiiilor de pstrare;
- menionarea termenului minim de valabilitate;
- interzicerea depozitrii n acelai spaiu a produselor ecologice alturi de alte
produse.
Etichetele vor conine i o sigl specific produselor ecologice controlate, nregistrat
la Oficiul de Stat pentru Invenii i Mrci, emis i aplicat pe baza sistemului de certificare,
indicnd faptul c produsul respectiv este n conformitate cu regulile de producie ecologic.
De asemenea, pe eticheta unui produs agroalimentar ecologic poate aprea i
meniunea "Agricultur ecologic Ecorom - Sistem de control RO", doar dac produsele
ndeplinesc urmtoarele cerine:
- au fost obinute prin metode de producie ecologic;
- au fcut obiectul inspeciei pe tot parcursul ciclului de producie, preparare i
comercializare;
- au fost produse sau preparate de operatori de produse agroalimentare care au fost
supuse controlului de ctre organismele de inspecie i certificare acreditate;
- au fost ambalate i transportate la punctul de comercializare n ambalaje nchise.
Conform legislaiei n vigoare, este obligatorie nregistrarea operatorului de produse
agroalimentare ecologice la Autoritatea Naional a Produselor Ecologice, informaiile despre
acesta referindu-se la:
- denumire i adres;
- amplasarea incintelor i a parcelelor unde se desfoar operaiunile;
- natura operaiunilor i a produselor;
- angajamentul operatorului pentru efectuarea operaiunilor n conformitate
cu cerinele reglementate;
- denumirea organismului de inspecie i certificare la care operatorul se nregistreaz
pentru inspecia unitii/firmei.

XI. Activitile premergatoare ale F.A.O.

F.A.O. a ntreprins un set de activiti specifice agriculturii organice, majoritatea
acestora situndu-se n etapa de dezvoltare.
Comitetul Codex cu privire la Etichetarea Alimentelor elaboreaz Proiectul
ndrumarului pentru Producerea, Prelucrarea, Marketing-ul i Etichetarea Produselor Ecologic
Pure.
Agricultura organic a fost plasat ca unul dintre punctele de interes ale Serviciului de
Resurse Naturale i ale Mediului nconjurtor.

XII. Funciile viitoare ale F.A.O. n agricultura organic

Funciile principale care au fost propuse sunt urmtoarele:
Asigurarea forumului
Analiza politicii i Ajutorul informaional
Facilitarea cercetrilor i extinderea schimbului
informaional
Asistena tehnic.

10

XIII. BIBLIOGRAFIE
1. Banu, C., Vasu, C.,Produsele alimentare si inocuitatea lor, Bucuresti, Editura Tehnic,
1982.
2. Balint, C. Procedee de mbunatatire a calitii si a stabilitii produselor alimentare,
Bucuresti ,Editura Tehnic, 1982.
3. www.produseecologice.org
4. http://www.referat.ro/referate_despre/produse_ecologice.html
5. https://www.scribd.com/doc/168873234/Referat-Alimente-Ecologice-SAPCO-I

11