Universitatea de tiine Agricole i Medicin

Veterinar a Banatului Timioara

Facultatea de Tehnologia Produselor Agroalimentare

Proiect la disciplina

Psihologia Alimentatiei

Prof. Coordonator:
.L. Dr. Ing. Mic Corina

Student:Naghi Andrei
Anul IV,Grupa Ipa 1

Timioara
2013

Cuprins
Ce este alcoolul?

Teoria genetica a alcoolismului

Implicatiile psihiatrice ale alcoolismului

Simptomele dependentei de alcool

Tratamentul personalitatii adictive

Efectele alcoolului asupra creierului si sistemului nervos si psihicului.

Bibliografie

Ce este alcoolul?

Alcoolul este un hipnotic sedativ care induce depresia sistemului nervos central, dind
consumatorului o stare de relaxare.
Dependenta este o boala neurobiologica primara, cronica, cu factori contribuitori genetici,
psihosociali si externi, influentind dezvoltarea sa si manifestarile. Implica una sau mai multe
dintre urmatoarele: pierderea controlului fata de consumul drogului, consumul compulsiv,
continuarea consumului in ciuda efectelor daunatoare.
Dependenta fizica este manifestata prin sindromul de sevraj specific unui drog produs prin
incetarea administrarii, reducerea rapida a dozei, scaderea nivelului sanguin al drogului si
administrarea unui antagonist.
Toleranta reprezinta adaptarea fizica a corpului la drog: cantitati mari de drog sunt necesare in
timp pentru a atinge efectul initial pe masura ce corpul se obisnuieste si adapteaza cu drogul.
Pseudodependenta este un termen folosit pentru a descrie comportamentul pacientului aparut
cind durerea este tratata deficitar. Pacientii cu dureri severe devin obsedati de a obtine
medicamente si droguri.
Teoria personalitatii adictive: Personalitatea adictiva se refera la un set particular de modele
de personalitti care fac un individ predispus la dependente. Persoanele dependente de
substante sunt caracterizate de dependenta fizica sau psihosociala cu efect negativ asupra
vietii acesteia. Acestia sunt asociati cu consumul de droguri dar sunt la risc si de a deveni
dependenti de jocuri de noroc, alimente, pornografie, exercitii fizice, munca sau relatii
sociale. Aceste persoane tind sa-si organizeze viata in jurul dependentei. Aceste persoane sunt
mult mai sensibile la stres, fac fata problemelor mai greu, sunt frustrate, au o stima de sine si
incredere slab dezvoltate si vor prezenta comportament compulsiv cum este consumul excesiv
de cafeina, folosirea internetului, consumul de ciocolata sau alte dulciuri, vizionatul
televizorului sau chiar fumatul.
3

Teoria genetica a alcoolismului

Diferentele genetice existente intre grupele rasiale afecteaza riscul de a dezvolta dependenta
de alcool. Capacitatea organismului de a metaboliza alcoolul explica in parte diferitele rate ale
dependentei de alcool printre grupele rasiale. Alelele genei dehidrogenazei alcoolice ADH1B3
determina metabolizarea mai rapida a alcoolului. Acestea se gasesc doar la africani si triburile
de americani native.acestia au un risc redus de a dezvolta alcoholism. Aceeasi cantitate de
alcool determina o intoxicatie mai grava la femei decit la barbati, datorita hormonilor diferiti
eliberati de corp, a cantitatii mai mici de apa si a concentratiei mai mari de alcool in singe.
Teoria bolii alcoolice: Moderna teorie a bolii alcoolice sugereaza ca aceasta ar fi cauzata de o
boala a creierului caracterizata de alterarea structurii si a functiei cerebrale. Existenta
alcoolismului ca boala este acceptata de unele persoane din lumea medicala si cea stiintifica,
desi critici exista. Asociatia Americana Medicala a declarant ca alcoolismul este o boala in
1956.
Riscul de a dezvolta alcoolsim depinde de numerosi factori, cum este mediul inconjurator. Cei
cu istoric familial de alcoholism sunt mai predispusi de a dezvolta boala, totusi indivizii
dezvolta alcoolism si fara istoric familial pozitiv. Cum consumul de alcool este necesar
dezvoltarii alcoolismului, disponibilitatea si atitudinea de acceptare fata de alcool prezenta in
mediul de viata al unui individ afecteaza tendinta sa de a face boala. Datele stiintifice arata ca
la barbati si femei alcoolismul este determinat genetic 50 - 60 %, lasind 40 - 50 % factorilor
de mediu.
Implicatiile psihiatrice ale alcoolismului
Consumul de lunga durata a alcoolului poate cauza o gama larga de probleme mentale de
sanatate. Problemele cognitive severe nu sunt neobisnuite; aproximativ 10 % dintre toate
cazurile de dementa sunt legate de consumul de alcool, facind alcoolismul a doua cauza de
dementa. Tulburarile psihiatrice sunt frecvente la alcoolici, 25 % suferind afectari psihiatrice
severe. Cele mai prevalente simptome psihiatrice sunt anxietatea si depresia. Simptomele se
agraveaza in timpul sevrajului alcoolic, dar se amelioreaza sau dispar in abstinenta continuata.
Psihoza, confuzia si sindromul organic cerebral pot fi cauzate de consumul de alcool
conducind la diagnostice gresite precum schizofrenie. Tulburarea de panica se poate dezvolta
sau agrava ca rezultat direct al consumului pe termen lung al alcoolului.
Tulburarile psihiatrice difera in functie de sex. Femeile cu dependenta de alcool prezinta
diagnostic psihiatrice precum depresia majora, anxietatea, panica, bulimie, stres posttraumatic sau tulburari de personalitate de granita. Barbatii cu dependenta de alcool au
diagnostice psihiatrice precum narcisism, personalitate antisociala, tulburare bipolara,
schizofrenie, hiperactivitate si deficit de atentie. Femeile alcoolice au in istoricul lor familial
abuz sexual si fizic, violenta domestica fata de populatia generala, care pot conduce la o
tendinta mai mare de a dezvolta boli psihiatrice si dependenta de alcool.
Efectele adverse de scurta durata ale alcoolului: Acestea sunt dependente de cantitatea de
alcool consumata si pot varia mult de la persoana la persoana si in functie de situatie.
Efectele principale asupra creierului determina:
- limbaj incoerent
- pierederea coordonarii
- atentie si judecata afectate
4

- neliniste si pierderea echilibrului la mers si repaus

- pierderea inhibitiei
- somnolenta.
Dozele relativ mici de alcool relaxeaza consumatorul facindu-l mai vorbaret si agitat. Dozele
mai mari conduc la miscari necoordonate, afectarea judecatii si sedare. Efectele depresive ale
alcoolului asupra creierului normal functional, mai ales cele care detemina afectarea judecatii
sunt principalele motive pentru care aceasta substanta trebuie evitata in timpul condusului
autovehicolelor.
Efectele adverse pe termen lung ale alcoolului: Efectele cumulative ale consumului excesiv de
alcool, mai ales asociat cu o dieta deficitara afecteaza fiecare segment al corpului. Principalele
organe afectate sunt ficatul si sistemul nervos. Ficatul se poate distruge progresiv datorita
instalarii cirozei care conduce la insuficienta hepatica, cancer hepatic si deces. Sistemul
nervos poate fi afectat la mai multe nivele. Leziunile cerebrale pot interfera cu functia
intelectuala si creste riscul de anxietate si depresie, confuzie si dementa. Leziunile asupra
sistemului nervos periferic pot conduce la pierderea echilibrului, impotenta, parestezii in miini
si picioare, tremor si orbire.
Alcoolismul este implicat si in dezvoltarea diabetului, inflamatiilor pancreasului, hemoragiilor
intene, slabirii cordului, hipertensiunii si atacului cerebral. Consumul de alcool in timpul
sarcinii este daunator fatului.
Simptomele dependentei de alcool
Dezvoltarea unei necesitati compulsive de a bea
- bea alcool imediat dup ace s-a trezit pentru a reduce simptomele sevrajului peste noapte
- nu mai au capacitatea de a controla cantitatea si frecventa consumului
- isi organizeaza viata in jurul consumului de alcool.
Cele trei faze ale alcoolismului: Alcoolismul este o boala cronica avind capacitatea de a
distruge cariera, familia si sanatatea fizica a dependentului pe termen lung. Debutul
alcoolismului nu este greu de depistat si poate fi tratat. Dezvoltarea bolii urmeaza in mod
normal trei faze: de inceput, de mijloc si finala. Cu cit dependentul sau familia sa identifica
mai repede aceste faze cu atit este mai usor de stopat dezvoltarea bolii.
In faza de inceput a dependentei de alcool individul consuma alcool pentru a se relaxa sau
pentru a face fata unor probleme temporare care ii cauzeaza anxietate. Cind bea durerea este
mai usor de suportat, simtindu-se bine, astfel consumul de alcool devine mecanismul standard
prin care acesta face fata problemelor. In timp dezvolta un obicei fix pe care nici membrii
familiei sale nu il pot recunoaste intotdeauna. Consumatorul pare normal in acest stadiu,
putind fi considerat chiar mai stabil emotional si increzator in sine.
Daca este intrebat asupra cantitatii de alcool consumata acesta isi va rationaliza portia de
alcool intr-un fel in care sa convinga pe cei apropiati de absenta unei probleme cu alcoolul,
cel putin pe temen scurt.
Faza de mijloc a dependentei de alcool in care pacientul dezvolta o dependenta fizica
completa fata de drog. Dorinta de a consuma alcool creste progresiv, iar daca individul s-a
straduit in prima faza sa-si controleze consumul acum aceasta rezistenta a cedat. Pe masura ce
aportul de alcool creste, capacitatea organismului de a procesa alcoolul scade. Dependentul
intra in stare de ebrietate foarte repede chiar si la cantitati mici de alcool. In acest stadiu ar
5

trebui sa fie evident pentru toata lumea, chiar si pentru alcoolic ca exista o problema, desi
acesta deja simte ca a pierdut lupta.
Faza finala a dependentei de alcool este marcata de bautul obsesiv si evitarea disperata de
a accepta problema. Acum toate persoanele din jurul dependentului observa problema. Cind
confrunta dependentul acesta devine agresiv, defensive sau chiar violent. Sanatatea fizica
degenereaza sistematic terminind cu decesul daca nu este tratata. Doar alcoolicul hotaraste
cind vrea ajutor de specialitate si sa se vindece.
Sunt un alcoolic? Din motive evidente, majoritatea persoanelor se ascund de a-si aplica
termenul de alcoolici. Chiar si cei care beau obsesiv regulat vor spune; "Stiu ca beau mult, dar
nu sunt un alcoolic". Din acest motiv este de ajutor o lista de indicatori obiectivi care
identifica dezvoltarea unei probleme de adictie fata de alcool. Puneti persoanei in cauza aceste
intrebari:
- Consumi alcool singur regulat?
- Iti cauti scuze pentru a mai bea un pahar?
- Simti ca nu poti sa te opresti din baut?
- Iti este dificil sa reduce cantitatea consumata?
- Ai membrii ai familiei cu istoric de probleme cu alcoolul/?
- Cum raspunzi daca cineva te confrunta asupra consumului de alcool?
- Devii violent?
- Alimentatia ta are de suferit de cind bei regulat?
- Ai probleme in ati mentine aspectul fizic?
- Esti tentat sa aduci bauturi alcoolice la serviciu sau sa bei in timp ce conduci?
Test screening pentru alcoolism!
Desigur exista o singura intrebare care defineste alcoolismul; poti sa te opresti din baut?, dar
majoritatea marilor bautori raspund: "Pot sa ma opresc din baut cind vreau". Din acest motiv
sunt folosite aceste 9 intrebari. Desigur pentru o persoana faptul de a recunoaste ca este un
alcoolic este foarte greu. O asemenea recunoastere poate conduce usor la suicid. Din acest
motiv o data ce o persoana recunoaste ca este bolnava este important sa fie afirmat ca au facut
cel mai important si greu pas din recuperarea lor doar prin acceptare.

Tratamentul personalitatii adictive

Personalitatile adictive si adictiile lor sunt dificil de tratat. Comportamentul adictiv are
consecinte psihologice de lunga durata. Dependenta fizica altereaza chimia cerebrala facind
drumul recuperarii lung si dificil. Frecvent persoana dependenta nu poate fi expusa obiceiului
fara a cadea din nou in dependenta. De aceea ratele de vindecare sunt indeaproape urmate de
6

cele de recadere. Primul pas in procesul de recuperare este cel de a admite ca individul are o
problema si de a cauta ajutor. Interventia medicala poate fi necesara pentru cei cu abuz de
substante - medicatia pentru a trata simptomele de sevraj si malnutritia. Multe forme de
interventie psihologica sunt deasemeni disponibile pentru personalitatile adictive incluzind
consilierea, terapia de grup, terapia comportamentala.
Tratamentul dependentei de alcool: Tratamentele sunt variate deoarece exista multiple
perpective ale alcoolismului. Cei care abordeaza alcoolismul ca o conditie medicala sau boala
recomanda tratamente diferite fata de cei pentru care conditia este una de alegere sociala.
Deoarece alcoolismul implica factori multipli care incurajeaza o persoana sa bea, tratamentul
presupune acordarea de atentie tuturor acestor factori pentru a preveni recaderile. Un astfel de
tratament este detoxifierea urmata de terapia de sustinere, aderarea la grupuri de auto-ajutor si
dezvoltarea de mecanisme de copiere. Comunitatea de tratament pentru alcoolism sustine un
abord terapeutic prin abstinenta si toleranta zero, totusi exista unele persoane care
promoveaza o reducere a dozei deasemeni.
Dependena de alcool este o boal cronic, precum diabetul zaharat sau hepatitele, cu
recderi, la fel cum se ntmpl n hipertensiunea arterial sau n astm, ns, n Romnia, sunt
doar dou centre de tratament gratuit pentru persoanele dependente, spune psihiatrul Eugen
Hriscu.
Potrivit directorului medical de la Aliana pentru Lupta mpotriva Alcoolismului i a
Toxicomaniilor (ALIAT), dr. Eugen Hriscu, cele dou centre au fost nfiinate n Bucureti i
Trgovite, din fonduri structurale.
n cei doi ani de cnd funcioneaz cele dou centre, peste 900 de pacieni au beneficiat de
sprijin medical, psihologic i social. Specialitii centrului din Bucureti au precizat c 80 la
sut dintre pacieni nu i-ar fi permis, din punct de vedere financiar, s urmeze un tratament
complex, care s dea rezultate n tratarea dependenei, avnd n vedere c doar o edina de
psihoterapie cost ntre 70 i 200 de lei.
Pe de alt parte, specialitii, dar i fotii consumatori dependeni, atrag atenia c renunarea la
alcool nu este doar o chestiune de voin, fiind vorba despre o boal care trebuie tratat ca
atare.
"Serviciile i discuiile (pe acest subiect - n.r.) nu s-au dezvoltat deloc n Romnia. Dup
1989, aceast zon era complet liber, iar n facultile din Romnia, nici acum, studenii de la
Medicin nu sunt pregtii pentru tratarea dependeelor", a explicat psihiatrul.
Potrivit unui studiu naional de evaluare a sistemului de servicii pentru persoanele cu un
consum problematic de alcool, ALIAT 2011, medicii romni sunt dispui s trateze pacienii
cu probleme legate de consumul de alcool, ns se confrunt cu lipsa formrii n domeniu, att
n programele de formare obligatorie (facultate, rezideniat), ct i n cele de formare
continu.
"Medicii de familie recunosc rar cazurile mai uoare de abuz de alcool, iar n spital ajung n
special pacieni vrstnici i cronici. Persoanele care apeleaz la servicii tind s aib peste 50

de ani, vrsta la care dependena de alcool este foarte sever. De asemenea, serviciile nu
reuesc s ajung la populaia tnr, cu probleme mai puin grave", a artat Eugen Hriscu.
Medicul a explicat c un consum de risc este definit prin consumul de alcool n cantiti mai
mari, ce poate avea efecte negative asupra organismului i comportamentului, dar care, n
aceast etap, nu a generat consecine negative asupra strii de sntate a individului.
Dependena apare, spun specialitii, atunci cnd o persoan s-a confruntat, n ultimele
12 luni, cu cel puin trei dintre criteriile urmtoare: tolerana la alcool (adic necesitatea
de a crete cantitatea de alcool pentru a obine acelai efect), sevraj, creterea consumului,
dorina persistent, mai mult timp consumat pentru obinerea buturii, continuarea
consumului n ciuda contientizrii unor probleme fizice sau psihice i abandonarea unor
activiti.
Specialitii mai spun c se poate vorbi despre abuzul de alcool atunci cnd o persoan
identific unul sau mai multe din urmtoarele criterii manifestate ntr-o perioad de 12 luni
(fr a ndeplini criteriile pentru dependen): neglijarea obligaiilor, consumul repetat al
substanei n situaii n care acesta este periculos fizic, probleme legale, probleme sociale sau
interpersonale repetate cauzate sau exacerbate de efectele substanei.
Consumul la risc are efecte negative asupra organismului, ducnd la creterea presiunii
arteriale, la boal coronarian, tipuri de accident vascular cerebral, afeciuni hepatice, ciroz
hepatic, cancer n zona gurii i a gtului i probleme de natur psihic i emoional, inclusiv
depresie.
Specialitii atrag atenia c, pentru tratamentul dependenelor, nu exist o soluie unic,
nevoile fiind multiple i n schimbare. Acetia recomand tratament bio-comportamental,
detoxifierea ca un prim pas n procesul terapeutic, reabilitarea i tratamentul afeciunilor
asociate consumului abuziv de alcool (psihiatrice i somatice).
Att medicii, ct i pacienii sunt de acord c stigmatizarea tulburrilor legate de consumul de
alcool este principala barier n calea accesrii serviciilor de ctre cei care ar avea nevoie de
acestea, ns admit i c sistemul naional de servicii de sntate pentru problemele legate de
abuzul de alcool este deficitar.
n medie, tratamentul dureaz trei luni i poate fi medicamentos, psihologic sau combinat, iar
n cazurile foarte grave se poate apela la o comunitate terapeutic.
Un fost consumator dependent de alcool a explicat c problema dependenei ar fi, de fapt,
urmarea unor probleme cu care se confrunt individul.
El a povestit c, n cazul su, consumul a debutat din dorina de a se relaxa, fiind ntr-o
situaie foarte tensionat cauzat de unele nenelegeri cu prinii.

"Nu i dai seama cnd pierzi controlul. Bei pentru a te liniti, dar a doua zi, cnd te trezeti,
problema e tot acolo. Am nceput s beau pentru a atenua o problem, ns, dup ceva timp,
mi-am dat seama c am pierdut controlul", a mai spus tnrul, care a admis c are o problem
i a cerut ajutorul specialitilor de la ALIAT.
n opinia acestuia, fiecare consumator de alcool a ajuns la dependen din cauza unor
probleme i fiecare ar trebui, cu ajutorul psihoterapeuilor, s identifice "nucleul problemei",
adic ceea ce l-a determinat s bea.
"Nimeni nu a avut ca scop n via s ajung alcoolic", a explicat el.
n prezent, tnrul este cstorit, ateapt un copil i ncearc s i ajute i pe alii s scape de
dependen, dar i s schimbe ceva n mentalitatea romnilor.
"Nu exist Dac vrei cu adevrat. Singur poi obine doar abstinena, dar este foarte
probabil s cedezi i s consumi i mai mult dup. n aceast problem, trebuie s gndeti ca
la ah: mai multe mutri i o strategie", a explicat el, subliniind c n acest proces este foarte
important suportul familiei i al prietenilor.
n cazul su, tratamentul a durat aproximativ trei luni, timp n care a lucrat "la generatorul
problemei", mpreun cu psihoterapeutul, a fost la dezintoxicare i a urmat i tratament
medicamentos.
"Dorina fizic a disprut dup tratamentul din spital, dar trebuie s te gndeti c, n viitor,
vor exista tentaii", a adugat el, preciznd c, n prezent, nu mai simte nevoia de a bea.
n Romnia, nu exist date oficiale despre consumatorii de alcool problematici, dar se
estimeaz c cinci la sut dintre cei care au aceast problem prezint o dependen cronic.
Alcoolul constituie n prezent o ameninare la nivel mondial i n special la nivel european,
fiind al treilea contribuitor major la mortalitate i morbiditate. O mare parte dintre costurile
atribuite consumului excesiv de alcool pot fi evitate prin msuri de prevenie, potrivit unui
studiu recent realizat de Asociaia Romn pentru Promovarea Sntii (ARPS) mpreun cu
Lundbeck Romnia.
Anul trecut, n Romnia s-au nregistrat aproximativ 70.000 de cazuri externate asociate
consumului de alcool (1,6 % din totalul spitalizrilor) i peste 500.000 de zile de spitalizare
aferente acestor cazuri. n ceea ce privete cazurile spitalizate, aproape jumtate au prezentat
complicaii: peste 73% au fost cazuri de boli i tulburri ale sistemului hepatobiliar i ale
pancreasului i circa 22% (15.574) au fost tulburri mentale organice induse de consumul de
alcool sau droguri. n 2012, Casa Naional de Asigurri de Sntate a rambursat pentru
cazurile internate din cauza problemelor de sntate cauzate de consumul de alcool,
aproximativ 25 de milioane de euro. Valoarea medie rambursat per pacient internat a fost
1.537,6 lei. Valoarea de 25 de milioane de euro a fost calculat pe baza tarifelor rambursate,
nu pe costurile reale. Aceast sum reprezint doar o mic parte din costurile reale generate de
9

consumul de alcool. Multiple categorii de costuri considerate relevante pentru costul total nu
au putut fi identificate (de exemplu costuri ale asistentei primare i ambulatorii, costuri ale
asistentei de urgen, costuri aferente concediilor medicale sau costurile induse de accidente
rutiere care au avut drept cauz consumul de alcool). De asemenea, studiul evideniaz faptul
c exist multe tipuri de servicii care ar fi necesare pentru controlul consumului excesiv de
alcool la nivelul populaiei, ns aceste servicii nu sunt furnizate n prezent nici prin sistemul
de asigurri sociale de sntate, nici prin programe de sntate (servicii de prevenie
secundar pentru identificarea precoce a persoanelor alcoolice i rezolvarea acestor cazuri
nainte da apariia bolilor sau a complicaiilor asociate consumului de alcool). Cercetrile
moderne au evideniat c dependena de alcool nu este un viciu, ci o afeciune cerebral, o
tulburare mintal i de comportament recunoscut medical i una dintre cele mai frecvente
afeciuni mintale n Europa. Dependena de alcool prezint o probabilitate crescut de evoluie
progresiv, tulburrile asociate consumului de alcool fiind printre primele zece boli cu impact
major la nivel mondial, avnd consecine grave asupra vieii persoanei dependente de alcool i
a familiei sale. Strategiile terapeutice actuale, abstinena i reducerea consumului duntor
de alcool ofer specialitilor n domeniu soluii de succes pentru tratarea acestui complex de
fenomene fiziologice, comportamentale i cognitive, a declarat prof. dr. Doina Cosman, ef
al Disciplinei de Psihologie Clinic, din cadrul Universitatea de Medicin i Farmacie Iuliu
Haieganu Cluj-Napoca. Studiul a fost realizat n perioada mai - octombrie 2013.

Efectele alcoolului asupra creierului si sistemului nervos si psihicului.

Celulele nervoase nu se regenereaza. La fiecare consum de alcool sunt distruse mii de celule
nervoase. Distrugerea treptata a neuronilor se observa in timp, mai ales de catre persoanele
apropiate alcoolicului. Aceasta reducere a numarului neuronilor cauzeaza si reducerea
performantelor creierului, vizibile in scaderea capacitatii de memorizare (apar lacune de
memorie), a capacitatii de gandire, de intelegere, pierderea simtului critic si a
discernamantului. Consumul abuziv poate cauza in timp deteriorari si leziuni organice la
nivelul creierului, ajungandu-se la psihosindromul organic, la convulsii, delirium tremens sau
la dementa.
Din punct de vedere psihic, dependentul de alcool manifesta o raceala emotionala, o alterare
treptata a sentimentelor, indispozitii frecvente si schimbari bruste a opiniilor.
Mai pot sa apara:
- neliniste interioara, agresivitate, iritabilitate
- tulburari de somn, cosmaruri,
- lacune de memorie (nu-si mai aduce aminte ce a facut in urma cu doua ore sau doua zile)
- depresie, frica, complexe de inferioritate ascunse uneori in spatele unei fatade de
grandomanie
- lipsa de vointa, promite dar nu-si tine promisiunea
- izolarea si reducerea sferelor de interes
- lipsa de igiena, decadere fizica si psihica.

10

. Efectele alcoolului asupra vietii sociale

Dependenta de alcool cauzeaza in timp tulburarea relatiilor interpersonale, reducerea
sentimentelor de responsabilitate, neglijarea educatiei copiiilor, intarzierea si absenta de la
locul de munca, accidente de munca si de circulatie, delicventa, divort, pierderea locuintei si a
locului de munca.

Detoxifierea organismului:
Detoxifierea alcoolica este intreruperea brusca a consumului de alcool alaturi de administrarea
de medicamente cum sunt benzodiazepinele, cu efecte similar asupra creierului pentru a
preveni sevrajul. Indivizii care sunt la risc de simptomatologie usoara sau moderata de sevraj
alcoolic pot fi detoxifiati la domiciliu. Cei cu risc de sevraj sever precum si cei cu conditii
comorbide asociate sunt in general tratati prin internare. Detoxifierea nu vindeca alcoolismul
si este utila alaturi de un program terapeutic pentru dependenta sau abuz de alcool pentru a
reduce riscul de recadere.
Terapia de grup si psihoterapia:
Diferite forme de terapie in grup sau psihoterapie pot fi folosite pentru a trata problemele
psihologice asociate consumului de alcool. Grupul de auto-ajutor si consiliere este unul dintre
cele mai comune forme de a ajuta alcoolicii. Alcoolicii Anonimi a fost una dintre primele
organizatii formate pentru a aduce consiliere nonprofesionala, mutuala fiind inca cel mai
mare.
Moderatia si rationalizarea:
Aceste programe nu se bazeaza pe abstinenta complete. In timp ce majoritatea alcoolicilor nu
reusesc sa-si limiteze consumul de drog, unii revin la consumul moderat.
Medicatia:
Sunt prescrise o varietate de medicamente ca parte a tratamentului alcoolismului.
Medicamente folosite astazi curent:
Antabuse (disulfiram) previne eliminarea de acetaldehida, un chimical pe care corpul il
produce cind metabolizeaza alcoolul. Acetaldehida este cauza dorintei obsesive de a bea
alcool. Efectul sau este discomfort sever cind alcoolul este ingerat. Acest efect descurajeaza
consumul de alcool in cantitati semnificative pe perioada medicatiei.
Temposil (carmbamid de calciu) lucreaza in acelasi fel ca si antabuse; are avantajul unor
efecte adverse mai slabe decit cele ale disulfiramului; hepatotoxicitatea si somnolenta nu apar.
Naltrexone este un antagonist competitiv pentru receptorii opioizi blocind efectul
endorfinelor si a opiaceelor. Este folosita pentru a diminua dorinta de alcool si a incuraja
abstinenta. Alcoolul determina eliberarea de endorfine in corp, care elibereaza la rindul lor
dopamina. Medicamentul reduce efectul placut al consumului de alcool. Naltrexone este
folosita in metoda de tratament numita Sinclair care trateaza pacientii prin administrare de
naltrexone si continuarea onsumului de alcool.
Campral (acamprosate) stabilizeaza biochimia cerebrala care este alterata de dependenta de
alcool prin antagonizarea actiunii glutamatului, un neurotransmitator care este hiperactiv in
faza post-sevraj.
Medicatie experimentala:
11

Topamax (topiramate) un derivat al monozaharidului natural D-fructoza, gasit eficient in

diminuarea cantitatii de alcool consumate. Substanta antagonizeaza receptorii de glutamat
excitaori, inhiba eliberarea de dopamina si creste functia acidului GABA. Reduce dorinta de a
consuma si efectele severe ale sevrajului ameliorind calitatea vietii.

Bibliografie
http://www.scritub.com/medicina/Ce-este-dependenta-dealcoolal54213.php
http://adevarul.ro/sanatate/politici-bani/dependenta-alcoolafectiunecerebrala-25-milioane-euro1_527246b4c7b855ff569f5a37/index.html
bonuspastor.ro/ro/dependenta-de-alcool
www.la-psiholog.ro/info/dependenta-de-alcool

12