Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ciocolata
Student: Spiridonescu Gabriela
Specializare: Medicina Dentara
Anul II
Cuprins
Introducere
Istoric
Preparare
Proprietati
Idei preconcepute despre ciocolata
Concluzii
Bibliografie
Istoric
Ciocolata a aprut n America Central
acum circa 2000 de ani din cultura arborelui
de cacao.
Cristofor Columb (1502) a fost primul
explorator care a luat contact cu boabele de
cacao din Lumea Nou. Aduse n Europa,
acestea nu s-au bucurat de o prea mare
atenie, deoarece nimeni nu tia la ce
folosesc.
n 1519, conchistadorul Hernando Cortez a
descoperit c Montezuma, conductorul
aztecilor, obinuia s bea o butur
preparat din semine de cacao, numit
"chocolatl"
Locuitorii Spaniei au nceput, treptat, s
aprecieze miraculosul preparat, servit cu
precdere de aristocraie. Ei nu au dezvluit
Europei secretul acestei buturi timp de un
secol.
Fructele de cacao serveau ca moned de schimb, iar amanda (pulpa de cacao) se folosea pentru
prepararea buturii zeilor, "tchocolaltl", ciocolata cu efecte stimulatorii pentru nlturarea
oboselii i cu gust foarte plcut. Arborele de cacao poate atinge 8 metri n 12 ani, nflore te n
tot cursul anului, avnd aproape 100.000 flori n buchete, dar din care doar 0,2 % dau fructe.
n 1847, o companie englez a creat un proces tehnologic de solidifiere a ciocolatei, iar doi ani
mai trziu, suedezul Daniel Peter aduga lapte condensat dnd natere primului baton de
ciocolat cu lapte.
La scurt timp, o nou invenie a marcat istoria ciocolatei: temperatura de topire mai sczut
dect cea a corpului uman.
Mai trziu, n 1930, n Romnia ia natere o fabric de ciocolat, ce exporta bomboane dup
reetele renumitei Case Capa din Paris ce a primit brevet pentru inventia ciocolatei solubile.
Preparare
Cacaua provine din fructul arborelui de cacao, fiind
produsul final al unui proces ce implic prjirea i pisarea
boabelor. Iniial era preparata ca un amestec ntre pudra de
cacao i o butur.
Spaniolii au fost cei care au adugat un ingredient-cheie
care avea s transforme pudra de cacao, amruie la gust,
n ceva dulce: trestia de zahar.
In secolul al XIX-lea pudra de cacao a fost amestecata cu
untul de cacao pentru a da produsului finit o consistent
mai buna. O companie englez produce prima ciocolat
solid de mncat - ciocolata fondant fin, iar n 1876,
elveianul Daniel Peter a introdus laptele n ciocolat,
crend un adevrat deliciu: ciocolata cu lapte.
Proprietati
Previne bolile de inim. Ciocolata este recunoscut i pentru
faptul c favorizeaz scderea nivelului de colesterol din snge i
c menine elasticitatea pereilor vaselor sanguine, datorit
coninutului bogat de antioxidani.
Antidepresiv natural. Ciocolata acioneaz la
nivelul creierului cu efecte asemntoare
medicamentelor, combtnd depresia.
Ajut la arderea caloriilor. Datorit
teobrominei, substan cu proprieti
asemntoare cafeinei, ciocolata accelereaz rata
metabolismului bazal i astfel stimuleaz arderea
caloriilor.
Concluzii
Una dintre cele mai mari inventii ale
omenirii este, fara doar si poate, ciocolata.
Aceasta ramane un aliment controversat,
considerat de unii specialisti benefic pentru
sanatate si de altii un desert care ar trebui sa
se regaseasca rar in meniul zilnic. Ciocolata
are o multime de proprietati benefice pentru
corp desi marea majoritatea a oamenilor o
consuma pentru gustul inconfundabil.
Bibliografie
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ciocolat%C4%83
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/arta
-ciocolatei-o-scurta-istorie
http://bloguldeciocolata.wordpress.com/2010/02/19/cio
colata-beneficii-si-virtuti/
http://www.descopera.ro/mari-intrebari/10705040-cinea-inventat-ciocolata
http://www.ziare.com/magazin/inedit/10-lucrurifascinante-despre-lumea-ciocolatei-1219683
http://adevarul.ro/sanatate/dieta-fitness/5-beneficiiconsumului-ciocolata1_50bd45e17c42d5a663c9a82c/index.html