UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE AGRONOMIE
SPECIALIZAREA: MASTER PROTECTIA MEDIULUI ÎN AGRICULTURĂ

Tehnologia de
cultură ecologică
pentru cartof

Student: Stana Petrică

Anul II
ANUL 2018-2019

Pagina 1 din 69
Cuprins
INTRODUCERE..........................................................................................................................................3
1.Particularităţi botanice şi biologice ale cartofului..................................................................................5
2 Cerinţele faţă de factorii de vegetaţie....................................................................................................6
2.1. Căldura.................................................................................................................................................6
2.2. Umiditatea...........................................................................................................................................7
3. Tipurile de soluri din țara noastră și influența lor asupra culturii de cartof.....................................9
4. Soiuri recomandate în cultura ecologică...............................................................................................9
5. Tehnologia cadru de cultură...............................................................................................................10
a)Rotaţia culturilor................................................................................................................................10
b)Pregătirea terenului...........................................................................................................................11
c)Semănatul..........................................................................................................................................11

Pagina 2 din 69
 d)Fertilizarea.........................................................................................................................................11
e)Întreţinerea culturii............................................................................................................................11
f)Combaterea bolilor şi dăunătorilor.....................................................................................................12
f.1 Combaterea bolilor......................................................................................................................12

f.1.1 Măsuri preventive şi/sau curative pentru diminuarea pierderilor produse de boli...............12

f.1.2 Preparate minerale folosite în combaterea bolilor................................................................12

f.2 Combaterea dăunătorilor.............................................................................................................14

f.2.1 Combaterea buruienilor........................................................................................................14

f.2.2. Combaterea buruienilor prin măsuri preventive şi măsuri curative......................................14

f.2.3 Măsuri preventive şi/sau mă suri curative pentru combaterea dăunătorilor la cartof.........16

g)Recoltarea..........................................................................................................................................20
Bibliografie.............................................................................................................................................21

INTRODUCERE
Agricutura ecologică promovează sisteme de producţie durabile, diversificate şi echilibrate, în vederea
prevenirii poluării recoltei şi mediului. Producţia ecologică în cultura plantelor, fără utilizarea produselor
tradiţionale nocive, cunoaşte o preocupare specială de câteva decenii în ţările dezvoltate economic.
Interesul pentru produsele şi producţia ecologică este în continuă creştere şi în ţara noastră.

În vederea extinderii sistemului de agricultură ecologică în România, s-au stabilit reglementări legislative
naţionale privind producerea, prelucrarea şi valorificarea produselor agroalimentare ecologice, în
concordanţă cu normele internaţionale în acest sens. Între acestea, amintim: Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 34/2000, respectiv Legea nr. 38/2001; H.G. nr. 917/2001 pentru aprobarea normelor
metodologice de aplicare a acestor reglementări (inclusiv anexele la normele metodologice) etc.

Pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor acestor reglementări, funcţionează Autoritatea Naţională a

Produselor Ecologice (ANPE), ca serviciu de specialitate în cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei,
Pădurilor şi Mediului, care asigură respectarea tuturor prevederilor legale specifice şi asigură controlul
privind metodele de producţie ecologică a produselor agroalimentare. Tehnologiile plantelor de câmp sunt
elaborate în spiritul acestor reglementări, eficiente economic şi nepoluante, cu prevenirea deteriorării
mediului şi menţinerii resurselor fundamentale ale agriculturii. Se recomandă amplasarea culturilor în
asolament pe parcele convertite la agricultura ecologică, după cele mai bune premergătoare, unele care
îmbunătăţesc şi fertilitatea solului (cum sunt plantele leguminoase şi îngrăşămintele verzi), utilizarea numai
a îngrăşămintelor admise în agricultura ecologică şi excluderea tuturor pesticidelor care poluează producţia
şi mediul. Bolile, dăunătorii şi buruienile în acest sistem de cultură, se combat prin cultivarea celor mai
rezistente soiuri/hibrizi, prin asolamente corespunzătoare, procedee mecanice şi fizice de combatere,
protejarea entomofaunei utile etc. Soluţiile tehnologice preconizate au la bază cunoaşterea elementelor de

Pagina 3 din 69
biologie ale plantelor, orientând specialistul în aplicarea lor în diferite condiţii de climă şi sol. Sunt
evidenţiate condiţiile optime de vegetaţie, întregul complex de măsuri fitotehnice, în vederea sporirii
randamentului fotosintetic de producere a biomasei utile şi punerii în valoare a potenţialului genetic al
soiurilor şi hibrizilor cultivaţi. Plantele incluse în acest ghid asigură o mare parte din produsele necesare
alimentaţiei oamenilor şi furajării animalelor, reprezentând şi o importantă sursă de materii prime pentru
diferite industrii producătoare de bunuri de consum.

Agricultura ecologică a apărut ca o alternativă la practica intensivă, convenţională (industrializată) de

agricultură bazată pe maximizarea producţiilor prin folosirea de intranţi, de stimulatori ai producţiei cu
caracter energo-intensiv în cantităţi mari, cu scopul creşterii continue a producţiei agricole, pentru o
populaţie în continuă creştere, preponderent urbană. Accentuarea factorilor de intensivizare ca: folosirea
în cantităţi mari a îngrăşămintelor chimice de sinteză cu aport şi accesibilitate rapidă asupra plantelor,
mobilizarea unor rezerve nutriţionale şi biotice din sol, prin intervenţii drastice asupra solului, introducerea
în genomul plantelor de cultură a unor gene de rezistenţă la boli, dăunători şi buruieni prin aşa-numitele
organisme modificate genetic (OMG), cu impact asupra biodiversităţii şi echilibrului biotic din sol, apă,
atmosferă şi produse agricole au avut consecinţe deosebit de grave prin diminuarea progresivă a
conţinutului de materie organică din sol, prin deteriorarea structurii solului, prin creşterea pericolului de
eroziune, reducerea numărului de reprezentanţi ai mezofaunei (râme, colembole, carabide s.a.), prin
creşterea gradului de compactare şi tasare a solului şi, în final, prin reducerea semnificativă a fertilităţii
naturale a acestuia.

Asupra mediului s-au adus prejudicii grave prin poluare cu nitriţi şi nitraţi în apele de suprafaţă şi cele
freatice, prin acumulări de substanţe toxice în sol, furaje şi produse agricole cu consecinţe grave asupra
sănătăţii oamenilor şi animalelor. Ca urmare a penetraţiei toxinelor în circuitul sol-plantă-animal-om s-au
produs mutaţii ireversibile asupra faunei micro, mezo şi macrobiotice cu consecinţe asupra echilibrului
milenar al mediului şi îndeosebi asupra sănătăţii omului.

Sistemul de agricultură de tip industrial, cu neajunsurile care o însoţesc, tinde să fie înlocuit de "agricultura
ecologică" ("agricultura durabilă"). Aceasta a început să capete un contur tot mai clar încă din deceniul
trecut şi la noi în ţară. Agricultura a fost de la începuturile sale "ecologică", însă în anii din urmă se caută
aplicarea în agricultură a viziunii sistematice şi a tehnologiilor moderne. Agricultura ecologică promovează
cultivarea pământului prin acele mijloace care asigură un echilibru între agroecosisteme şi ambianţă
(generând "agroclimaxuri specifice") (I. Puia şi V. Soran, 1981). Ea se bazează pe folosirea acelor mijloace şi
6 metode oferite de societate, de cuceririle ştiinţifice şi tehnice care asigură obţinerea unor producţii mari,
constante şi de calitate superioară, în condiţiile protecţiei mediului ambiant. Agricultura ecologică devine
de fapt sinonimă cu agricultura anilor care vin, care asigură integritatea biosferei, valorificarea la maximum
a capacităţii de producţie a agroecosistemelor şi obţinerea unor produse de bună calitate (Al. Ionescu,
1988). Ea va necesita o muncă mai conştiincioasă şi mai imaginativă şi va asigura o abundenţă de alimente
în condiţiile reducerii consumului de energie fosilă, a menţinerii sau sporirii fertilităţii naturale a solurilor, a
îmbunătăţirii mediului de viaţă al omului şi protecţiei mediului ambiant în ansamblul său. Agricultura
ecologică, agricultura care se naşte în prezent pentru viitor, este şi trebuie gândită pe scara din ce în ce mai
largă, eficientă şi generoasă, asigurând prosperitatea societăţii şi naturii pe toate meridianele globului.
Structura noilor planuri de învăţământ şi a programelor analitice în învăţământul agronomic superior
trebuie să răspundă orientărilor privind dezvoltarea agriculturii pe principii ecologice şi în ţara noastră. În
temeiul acestei raţiuni, cercetarea ştiinţifică agricolă din ţara noastră trebuie să acţioneze de pe baze
sistemice, atât în domeniul creării soiurilor (hibrizilor) de plante şi rase de animale, cât şi în cel al
perfecţionării tehnologiilor de cultivare a plantelor şi creşterii animalelor, nepoluante, a protejării florei şi
faunei, păstrării echilibrelor ecologice şi a protecţiei mediului înconjurător

Pagina 4 din 69
 1. Etimologie și istorie
Cartoful (Solanum tuberosum) este o plantă erbacee din familia solanaceelor, cu flori albe sau violete şi
tulpini subterane terminate cu tuberculi de formă rotundă, ovală sau alungită. Planta este cultivată pentru
aceşti tuberculi care sunt comestibili, bogaţi în amidon, motiv pentru care sunt folosiţi în alimentaţie, dar şi
ca furaj.

Plantele inrudite cu cartoful sunt: atropa belladona [ matraguna ] , capsicum annum [ ardei ] , datura
stanonim [ ciumfaie ] , nicotina tabucum [ tutun ]

Cartofii sunt originari din America de Sud, din regiunea Munţilor Anzi. În perioada precolumbiană, în
zonele aflate azi în Chile, Peru, Ecuador şi Columbia, se cultivau circa 200 de specii de cartof. După orez,
grâu şi porumb, cartofii reprezintă a patra sursă de energie alimentară.

În limba română, „cartof” derivă din germanul Kartoffel, cuvânt care derivă prin intermediul limbii
italiene din latinescul tuber(„umflătură”).

Cartoful a fost descoperit în Peru, de către spanioli, cam pe la 1530 şi introdus, puţin după aceea,
în Spania şi în Italia.

Originar din Chiloè, arhipelag al Pacificului, la sud de Chile, Patata incaşilor a fost importată în Spania şi în
ţările din sudul Europei către 1540. Patruzeci de ani mai târziu, amiralul englez Raleigh o introduce în
Insulele Britanice şi în Țările de Jos. În vremea aceea, cartoful trecea drept toxic pentru om, riscând să-i dea
lepra, şi nu servea decât la hrănirea vitelor.

Un farmacist al armatelor franceze, prizonier în Germania, îl descoperă la fiecare masă în gamela lui. Întors
în Franţa, în 1763 „spiţerul Armatelor”, Antoine-Augustin Parmentier, se încumetă să facă tot posibilul ca
leguma să fie adoptată în Franţa, încercând să găsească un leac al foametei. Însă, o violentă opoziţie se
declanşează şi, în anumite provincii, se interzice cultivarea „plantei dăunătoare”. Parmentier a izbutit,
totuşi, să-i convingă pe Franklin, pe Lavoisier şi pe rege, care îşi împodobeşte butoniera cu flori de cartofi 1

Planta nu era apreciată în Franţa decât pentru calităţile ei ornamentale. În secolul al XVIII-lea, Parmentier
s-a străduit s-o introducă în alimentaţie şi nu fără greutăţi: primii cartofi aveau un gust acru. Parmentier a
perfecţionat metodele de semănat şi a înmulţit speciile, ceea ce, în cele din urmă, i-a permis să obţină
varietăţi cunoscute în zilele noastre. Totuşi, populaţia rămânea neîncrezătoare. În 1771, Academia de
Medicină din Paris conchide că tuberculul e nedăunător şi recomandă folosirea sa.

Pentru a trezi interesul, chibzuit susţinut de Ludovic al XVI-lea, Parmentier a recurs la numeroase
subterfugii. El a intervenit pentru plantarea de terenuri cu cartofi la periferia Parisului (astăzi cartierele la
Porte Maillot şi Grenelle) şi „a pus să fie păzite în mod ostentativ ziua, ca să îndemne populaţia să le fure
noaptea2

 În Belgia există un muzeu despre cartofi. Printre exponatele sale se numără mii de articole despre
istoria cartofilor - de la timbrele poştale cu imaginea lui la faimoasele picturi pe aceeaşi temă
(Mâncătorii de cartofi a lui Van Gogh).

 În oraşul Mariinsk, regiunea Kemerovo, monumentul Cartof a fost deschis în 2008.

1
Tratamentul bolilor prin legume, fructe și cereale, Jean Valnet, editura CERES, Bucureşti 1991, pp. 102.
2
Tratamentul bolilor prin legume, fructe și cereale, Jean Valnet, editura CERES, Bucureşti 1991, pp. 102.
Pagina 5 din 69
 1.1. Importanţa şi utilizările cartofului
Cartofii sunt cultivaţi în peste 120 de ţări şi sunt consumaţi zilnic de peste un miliard de oameni 3.În anul
2007, recolta totală de cartofi a fost de 300 de milioane de tone 4

Cartoful prezintă o deosebită importanţă în alimentaţia oamenilor, medicina alopată, furajarea

animalelor şi în industria alimentară. În alimentaţia oamenilor cartoful se foloseşte în stare
proaspătă sau sub formă de preparate uscate şi semipreparate.
Pentru o mare parte a populaţiei cartoful reprezintă alimentul de bază în alimentaţie. Consumul
anual de cartofi pe locuitor oscilează, în diferite ţări ale lumii între 44 şi 140 kg.
În România consumul anual de cartofi pe locuitor este de circa 100 kg. Datorită gustului plăcut, a
digestibilităţii ridicate şi a valorii nutritive preparatele din cartof satisfac nevoile nutritive ale
populaţiei.
Cartoful poate fi consumat fiert, copt sau prăjit, sub formă de supe, salate, piureuri, substituind cu
succes produsele făinoase. Cartoful este un aliment indispensabil în alimentaţia dietetică.
Compoziţia chimică a tuberculilor conferă cartofului o valoare energetică ridicată. Cartofii conțin
amidon, vitamina C, fibre, proteine și mult potasiu5 Cartoful conține glicoalcaloizi, cum ar
fi solanina și ciaconina. Acești alcaloizi, care protejează planta, se găsesc în special în frunze,
germeni, vlăstari și fructe6 . Expunerea la lumină, deteriorarea fizică și îmbătrânirea cresc
conținutul de glicoalcaloizi din tuberculi7, concentrațiile lor puternice aflându-se imediat sub piele.
Gătitul la temperaturi de peste 170 °C distruge parțial aceste substanțe. Glicoalcaloizii pot produce
dureri de cap, diaree, crampe iar în cazuri severe coma sau decesul, ceea ce se întâmplă însă foarte
rar. Expunerea la lumină produce înverzire prin sinteză de clorofilă, aceasta indicând cazurile în
care tuberculii devin mai toxici; totuși acest indicator nu este sigur, deoarece înverzirea și
acumularea de glicoalcaloizi se pot petrece una fără cealaltă.

3
Supercartoful va scapa omenirea de foamete?, 20 iulie 2011, Revista Magazin, accesat la 30 octombrie 2012
4
Supercartoful va scapa omenirea de foamete?, 20 iulie 2011, Revista Magazin, accesat la 30 octombrie 2012
5
Prof.dr. Martijn B. Katan (2008:93) Wat is nu gezond? Fabels en feiten over voeding. Uitgeverij Bert Bakker,
Amsterdam, a VI-a imprimare.
6
^ „Tomato-like Fruit on Potato Plants”. Iowa State University
7
„Greening of potatoes”. Food Science Australia. 2005.
Pagina 6 din 69
Pentru consumul alimentar în stare proaspătă sunt mai valoroase soiurile care conţin mai puţin
amidon (12,5 – 17%) şi cu un conţinut ridicat în proteine.
Cartoful se utilizează în industria alimentară obţinându-se: făină, fulgi, griş, chips.
În medicina alopată sucul de cartof crud este folosit cu succes în ameliorarea şi/sau vindecarea
anumitor afecţiuni, cum ar fi: gastrite, ulcere gastrice şi duodenale, dispepsii, hepatism şi litiază
biliară, constipaţie, hemoroizi, diabet, scorbut, flegmoane, arsuri, plăgi, erupţii, crăpături. În
industrializarea cartofului se folosesc tuberculii pentru obţinerea de amidon, alcool şi a altor
produse derivate: glucoză, dextroză, cleiuri şi cauciuc sintetic.
Pentru furajarea animalelor este valoros la speciile de porcine şi bovine. De regulă se folosesc mai
ales tuberculii răniţi la recoltare sau cei cu dimensiuni mici. Se cere o oarecare prudenţă deoarece
acumularea solaninei în tuberculi imprimă hranei un gust amar, care produce deranjamente ale
tubului digestiv la animale, cartofii nu se folosesc în alimentaţia animalelor gestante.
Cartoful este o plantă importantă şi din punct de vedere fitotehnic deoarece:
valorifică bine terenurile uşoare, nisipo – lutoase;
- lasă terenul curat de buruieni; - valorifică rentabil gunoiul de grajd şi apa de irigaţii;
- se pretează bine în zonele mai umede unde cerealele nu ajung la maturitate;
- este o plantă premergătoare deosebit de valoroasă pentru majoritatea culturilor.
Pornind de la conceptul fundamental pe care se bazează agricultura ecologică, că natura dispune de
un ansamblu de mecanisme, de relaţii biologice în interacţiune, echilibrate între ele, care asigură
dezvoltarea plantelor, prevenirea bolilor, garantarea calităţii produselor, în acest sistem de
agricultură se caută a se asigura plantelor cele mai bune condiţii de creştere şi dezvoltare. Prin
cultivarea cartofului în sistem ecologic valoarea tuberculilor este superioară, gustul este diferit de
cel al cartofilor cultivaţi în sistem convenţional iar poluarea solului, aerului şi apei este redusă8

8
ing. SEBASTIAN BRUMĂ Tehnologii ecologice de cultivare a cartofului
Pagina 7 din 69
2 Particularităţi botanice şi biologice
2.1. Rădăcina
Rădăcina este pivotantă, atunci când planta se dezvoltă din sămânţă şi fasciculată când se dezvoltă
din tuberculi.

Rădăcina fasciculară este formată din ramificaţii primare, mugurale care se formează la nodurile
tulpinii subterane şi rădăcini secundare sau stolonifere care sunt grupate în jurul fiecărui
stolon. Sistemul radicular este relativ puţin dezvoltat, reprezentând sub 8 – 10% din masa
întregii plante având, însă, o bună capacitate de absorbţie a apei şi a elementelor nutritive.

Rădăcinile pătrund în sol până la adâncimea de 70 – 100 cm şi se răspândesc în jurul plantei pe o

rază de 30 – 60 cm. Sistemul radicular este mai dezvoltat la soiurile tardive şi semitardive.

După răsărire rădăcinile cresc intens, masa cea mai mare înregistrându-se de la formarea mugurilor
florali la înflorire. Dezvoltarea rădăcinilor este influenţată de caracteristicile soiului,
condiţiile pedo-climatice şi tehnologia aplicată.

2.2. Tulpina
Tulpina cartofului cuprinde două porţiuni: subterană şi aeriană (epigee). Tulpina se formează din
mugurii tuberculului la înmulţirea vegetativă sau din sămânţă la înmulţirea generativă. Tulpina este
ierboasă, erectă la începutul vegetaţiei, semierectă sau culcată la maturitate cu lungimea de 30 –
150 cm. Tulpina epigee este de regulă rotundă în partea superioară şi prismatică, triunghiulară sau
pătrată în partea bazală având culoarea verde cu pigmentaţie brună – roşcată, albastră violacee,
roşie purpurie, acestea fiind caractere de soi. Creşterea intensă a părţii aeriene durează la diferitele
soiuri între 37 şi 80 de zile de la răsărire. În general, când raportul dintre vrejuri şi tuberculi este
de 1:1 tufa işi încetează creşterea acumulându-se substanţe de rezervă în tuberculi. La o cultură de
cartofi normal dezvoltată, greutatea tuberculilor în final este de 3 ori mai mare decât a părţii
epigee. Numărul de tulpini ce se formează dintr-un tubercul oscilează între 4 şi 8, în funcţie de soi,
formând tufe de formă sferică sau conică, erectă, semierectă, culcată, răsfirată sau compactă.
Tulpina subterană este rotundă pe ea formându-se rădăcinile şi stolonii. Stolonii sunt ramificaţii ale
tulpinii subterane, în număr de 12 –15 la o plantă, sunt scurţi (sub 10 – 15 cm) pentru a asigura
gruparea compactă a tuberculilor în cuib, sunt mai groşi decât rădăcinile şi poartă frunze
modificate (solzi) la fiecare nod,
7 având forma unor ramuri îngroşate, suculente, cărnoase de culoare albă sau pigmentate. Ei au
poziţie orizontală sau oblic în jos, cresc la început în lungime formând noduri şi internoduri, apoi
se îngroaşă, depăşind rădăcinile de care se diferenţiază. Stolonii îşi îngroaşă ultimele 10 – 12
internodii la partea terminală, transformându-se în tuberculi de cartofi. Tuberculii au iniţial forma
unor noduli, ca apoi prin creşterea în grosime (mai repede) şi în lungime (mai încet) să capete

Pagina 8 din 69
mărimea şi forma caracteristică soiului. Tuberculul este o tulpină subterană tuberizată. Tuberculul
de cartof are o parte bazală cu care se prinde de stolon şi o parte opusă, apicală. Iniţierea formării
tuberculilor are loc la 10 – 35 de zile după răsărirea plantelor, iar creşterea acestora durează 45 –
85 de zile, perioadă considerată critică pentru apă şi substanţe nutritive. În funcţie de raportul
dintre lungimea şi lăţimea tuberculilor se defineşte forma acestora. Forma tuberculilor este un
caracter de soi şi poate fi: rotund, rotund-oval, oval, oval-lung, lung-oval spre lung, lung. După
greutate tuberculii se împart în: mari (peste 120g), mijlocii (80 -120g), mici (40 - 80g) şi foarte
mici (sub 40g)
2.3. Frunzele
Frunzele formate după germinarea seminţei sau pe lăstarii proveniţi din
tuberculi, sunt mici şi simple. Celelalte frunze sunt compuse şi imparipenat-sectate,
au foliole de mărimi diferite care alternează, foliola terminală fiind mai mare şi unită
cu una sau ambele foliole laterale la unele soiuri. Numărul de frunze pe tulpină
oscilează între 8 şi 12, în funcţie de soi. Foliolele au formă eliptică, ovală, ovoidală,
cu vârful lung sau scurt. Frunzele au culoarea verde-închis, verde-gălbuie sau verde-
cenuşie, fiind lucioase sau mate

2.4. Florile
Florile sunt grupate în cime simple sau compuse. Petalele sunt de culoare albă, violacee deschis sau închis,
albastră, albastră-violacee, roză-violacee, albă-gălbuie iar anterele sunt de culoare galbenă sau portocalie.
Polenizarea este predominant autogamă. Înfloritul şi durata lui variază în funcţie de soi şi condiţiile
climatice. La soiurile timpurii şi în zonele mai calde înfloritul este mai slab şi de durată scurtă. Plantele
cultivate în condiţii optime înfloresc şi fructifică mai bine.

2.5. Fructul
Fructul este o bacă de formă sferică, cărnoasă, indehiscentă (nu se desface), polispermă (150 – 200
seminţe). Baca este de culoare verde sau verde pigmentată în albastru sau violaceu.

2.6.Sămânţa
Sămânţa este mică, de formă ovoidală-turtită, de culoare albă-gălbuie, cu capacitate germinativă mai mare
în anul al doilea, fiind utilizată în ameliorare.

2.7. Fazele de vegetaţie Fazele de vegetaţie prezintă interes

în tehnologia de cultivare:
- cunoaşterea intervalului de la plantare la răsărire ajută la stabilirea lucrărilor de îngrijire;

- cunoscându-se numărul de zile de la răsărire la formarea tuberculilor se evită irigarea în această etapă
deoarece se reduce numărul tuberculilor şi se prelungeşte perioada de tuberizare;

- după formarea tuberculilor şi până la încetarea creşterii tufelor, irigarea duce la creşterea randamentului
la hectar; - după încetarea creşterii tufei nivelul minim de irigare poate fi scăzut.

Pagina 9 din 69
Fazele de vegetaţie la cartof

2.8. Ciclul de vegetaţie

Ciclul de vegetaţie cuprinde trei etape:

- repausul germinativ;

- creşterea lăstarilor;

- creşterea plantelor şi tuberizarea.

Repausul germinativ începe de la recoltare şi durează 2 – 3 luni, timp în care nu formează lăstari.
Tuberculii, în timpul păstrării, formează ca şi frunzele o substanţă ce stimulează tuberizarea numită
,,hormon de tuberizare’’.

Acumularea substanţei de tuberizare în tubercul se face treptat, cu atât mai repede cu cât temperatura de
păstrare este mai ridicată. Tuberculii buni de plantat trebuie să fie în stadiul II fiziologic, când mugurii de pe
partea apicală pornesc în vegetaţie. Factorii care influenţează evoluţia lăstarilor sunt: soiul cultivat şi
condiţiile de păstrare a tuberculilor. În etapa de creştere şi tuberizare se remarcă: creşterea foliară,
procesul inducţiei şi desfăşurării tuberizării, creşterea şi tuberizarea, procese ce se desfăşoară consecutiv
3. Tipurile de soluri din țara noastră și influența lor asupra culturii de cartof

Cele mai favorabile soluri pentru cartof sunt solurile mijlocii, luto-nisipoase sau nisipo- lutoase,
calde, profunde, bogate in humus, bine aprovizionate in fosfor, potasiu si calciu, bine structurate,
cu capacitate mare de retinere a apei, cu reactie neutra (pH=6,7-7,5), cum sunt cernoziomurile,
solurile brun-roscate si aluviunile. Nu dau rezultate bune pe soluri grele, argiloase, cu exces de
umiditate, neaerate, acide, nisipoase, saraturoase etc.
Cartofa găsește conditii favorabile de cultura in majoritatea zonelor agricole din tara noastra. Zona
foarte favorabila se intalneste in Campia de Vest, in centrul si nord-vestul Banatului, unde
precipitatiile sunt bine repartizate, iar temperatura din perioada fructificarii se situeaza in jurul a 20
0
C.

Pagina 10 din 69
Zona favorabilă I cuprinde sudul Câmpiei Române (cu excepţia Bărăganului şi a zonei nisipurilor
din Oltenia), Câmpia Transilvaniei, Valea Mureşului şi Târnavelor, Depresiunea Sibiului, Ţara
Bârsei, Câmpia Crişurilor, nord- vestul ţării şi Depresiunea Jijiei- Bahlui.
Zona favorabilă II şi III include restul terenurilor agricole din vestul ţării, Podişul Transilvaniei,
Podişul Getic, Bărăganul, Dobrogea şi cea mai mare parte a Moldovei. Zona puţin favorabilă
cuprinde regiunile premontane, subcarpatice şi nisipurile din Lunca Dunării şi Siretului

4. Soiuri recomandate în cultura ecologică

Soiurile aflate în cultură la noi în ţară aparţin varietăţii vulgatum, având seminţe mici-mijlocii,
netede, de culoare galbenă, galbenă-portocalie. In unele ţări mari cultivatoare au fost create în
ultimii ani şi s-au răspândit în cultură soiuri de cartof de câmp cu unele însuşiri care permit
recoltarea directă cu combina, reducând pierderile prin scuturarea boabelor.
Este vorba de soiurile de tip „afila” (aici aparţine şi soiul românesc Dora) la care coacerea păstăilor
este mai uniformă, foliolele frunzelor sunt transformate în cârcei, iar plantele îşi menţin poziţia
erectă la maturitate, uşurând recoltarea direct din lan cu combina.
Cartofa are anumite cerinţe faţă de structura şi textura solului. Solurile cele mai potrivite sunt cele
cu drenaj bun, care se zvântă repede la suprafaţă dar au în acelaşi timp o capacitate ridicată de
reţinere a apei. Cartofa preferă soluri structurate, cu pH neutru.
Sortimentul actual cuprinde numerose soiuri, care se grupează în funcţie decaracteristicile bobului,
existând soiuri cu bob neted şi soiuri cu bob zbârcit.
Soiurile cultivate trebuie să răspundă următoarelor cerinţe:
- Rezistenţă ridicată la boli, viroze, bacterioze, micoze.
- Adaptabilitate la condiţiile de mediu.
- Capacitate ridicată de producţie.
- Uniformitate şi coloraţie accentuată.
- Rezistenţă la transport şi manevrare.
- Să nu aparţină OMG – urilor (organisme modificate genetic).
Principalele soiuri cultivate sunt: Alaska, Fină verde, Işalniţa 100, Cornelia, Vidra
187, Armonia, Afila SC.

Pagina 11 din 69
5. Tehnologia cadru de cultură

Cartofa este cultivată exclusiv în câmp deschis, prin semănare. Elementele tehnologiei de cultură
sunt următoarele:
a)Rotaţia culturilor: cartofa poate fi cultivată după orice cultură care nu părăseşte prea
târziu terenul în toamnă. Sunt indicate ca premergătoare varza,cartoful, tomatele, mai ales
dacă au fost fertilizate cu gunoi de grajd. Nu este indicat ca cartofa să urmeze după
leguminoase din cauza unor boli comune.

b)Pregătirea terenului.
-Nivelarea: se execută după recoltarea plantei premergătoare pe teren uscat,prin afânarea terenului
cu grapa cu discuri şi 1-2 lucrări cu nivelatorul.Nivelarea terenului este necesară atât pentru
efectuarea în condiţii optime asemănatului cât şi pentru a asigura efectuarea recoltării mecanizate
fărăpierderi.
– Arătura: trebuie să fie de bună calitate şi să se asigure încorporarea resturilor vegetale. Se
execută la adâncimea de 22-25 cm.
– Pregătirea patului germinativ: se efectuează primăvara cât mai devreme printr-o trecere cu
combinatorul pentru afânarea solului la adâncimea de 8 cm. Această lucrare poate fi precedată de o
trecere cu grapa cu discuri grele.
c)Semănatul: cartofa, fiind o plantă rezistentă la temperaturi scăzute, se seamănă primăvara
foarte timpuriu, în mustul zăpezii, calendaristic în jurul datei de 10 martie.
- Desimea culturii: pentru soiurile cu dezvoltare vegetativă puternică, în condiţii bune de
aprovizionare cu apă şi elemente fertilizante se recomandă o densitate de 90-100 plante/m2.
Densităţi de 100-110 plante/m2 sunt recomandate pentru soiurile tardive.
- Norma de sămânţă: norma de sămânţă se stabileşte în funcţie de MMB şi de facultatea
germinativă a fiecărui lot, aceasta variind în limite destul de largi (180- 220 kg/ha).
- Schema de semănat: intervalul între rânduri este de 12,5 dacă se seamănă cu maşini de semănat
de tip SUP29, dar pot fi folosite şi distanţe de 15 – 20 cm între rânduri.
- Adâncimea de semănat: variază în funcţie de condiţiile din sol, astfel, pe un sol rece şi cu
umiditate ridicată se seamănă la 3 cm adâncime, în timp ce pe un sol mai uşor sau la semănatul
întârziat adâncimea poate să fie de 5 cm.
Indiferent de adâncimea la care se seamănă seminţele trebuie să fie bine acoperite de sol.
d)Fertilizarea: fertilizarea organică nu se aplică la cartof decât pe soluri foarte sărace în
humus.În cazul în care sunt necesare lucrări de fertilizare se vor folosi produse ecologice gen
Biohumussol, Organofert, Dolofer
Pagina 12 din 69
 e)Întreţinerea culturii:
– Prăşitul: pentru culturile care se înfiinţează în rânduri rare, atunci când plantele au 10 cm se
poate face un prăşit mecanic, superficial, cu viteză mică.
– Irigarea: trebuie condusă cu grijă pentru a nu produce o dezvoltare excesivă a masei foliare şi
posibilităţi de intensificare a atacului bolilor. Perioada critică este înainte şi imediat după înflorit
când se pot aplica două udări cu 200 –300 m3 apă/ha.

f)Combaterea bolilor şi dăunătorilor

f.1 Combaterea bolilor

Bolile cele mai întâlnite la cultura de cartof sunt: antrancnoza, mana şi arsura bacteriană, iar
dintre dăunători cei mai importanţi sunt tripsul cartofi, păduchele verde al cartofi, gărgăriţa
frunzelor, gărgăriţa cartofi, molia păstăilor, buha cartofi.
În cultura cartofului, buruienile, bolile şi dăunătorii provoacă o diminuare a producţiei
cu aproximativ 30%, astfel, buruienile reduc producţia cu 8,9%, bolile cu 10,1%, iar
dăunătorii cu 8,7%. Pentru ca pierderile de recoltă să fie minime plantele trebuie ajutate
prin anumite măsuri de protecţie, specifice fiecărei culturi.
Bolile pot diminua recolta de cartof, atât cantitativ cât şi calitativ, în proporţie de 10%, dar se poate
ajunge până la compromiterea totală a culturii.
BACTERIOZE:
1. Arsura bacteriana a mazarii produsa de (Pseudomonas syringae pv pisi)

Simptome:
 Sunt atacate toate organele aeriene, începând cu frunzele bazale pe care apar pete mici, de
1-6 mm, colţuroase, galbene-cafenii, apoi brune.
 La început petele sunt hidrozate, cu exsudat pe suprafaţă, apoi se brunifică, se necrozează.
 Pe tulpini apar pete alungite, gălbui, apoi brune.
 Păstăile tinere atacate se acoperă de pete mici (3-8 mm), care se brunifică.
 La infecţii puternice păstăile se usucă, rămânînd seci.
 Sămânţa formată este infectată fie direct, de la păstaie, fie sistemic, prezentând pete verzi,
apoase în jurul hilului.
Pagina 13 din 69
Metode de prevenire si combatere:
 Folosirea de sămânţă sănătoasă provenită din culturi lipsite de atac
 Cultivarea de soiuri rezistente.
 Seminţele vor fi tratate înainte de semănat
 După recoltare si adunarea vrejurilor, resturilor infectate vor fi îngropate prin arătură
adâncă
 Tratamente chimice cu Fungicid Champ 77 WG, Zeama bordeleza, Fungicid Melody
Compact 49 WG, Fungicid Funguran OH 50 WP, Copernico Hi-Bio.
MICOZE:
1. Antracnoza produsa de ciuperca Mycosphaerella pinodes

Simptome:
 Sunt atacate toate organele plantei, mai frecvent frunzele, tulpinile si păstăile.
 Pe frunze si stipele apar pete rotunde, de 2-10 mm diametru, brune, cu sau fără bordură
evidentă si cu câteva punctisoare mici, brune-negricioase, în porţiunea centrală – picnidiile
ciupercii.
 Ţesuturile atacate se necrozează.
 Foarte păgubitor este atacul pe tulpini, mai ales când se manifestă la baza plantei; apare sub
forma unor pete brune, adâncite, care înconjoară tulpina, ducând la strangularea ei si la
uscarea întregii plante sau a porţiunii superioare locului atacat.
 Pe păstăi apar pete brune sau cafenii-cenusii, cu bordură brună, adâncite, cu punctisoare
brune-negricioase pe suprafaţă.
 La atac timpuriu si puternic petele confluează, păstăile se usucă, seminţele nu se formează
sau sunt mici zbârcite, brunificate.
 Pe boabele deja formate apar pete cafenii, cu margine difuză, tegumentul se zbârceste.
 Plantele provenite din boabele infectate pier la scurt timp după apariţie sau rămân debile.
Metode de prevenire si combatere:
 Cultivarea de soiuri rezistente
 Folosirea de sămânţă sănătoasă
Pagina 14 din 69
  Rotaţia culturilor (3-4 ani)
 Adunarea resturilor vegetale, arături adânci etc.
 Tratamente chimice cu Fungicid Dithane M45, Fungicid Topsin 70 WDG, Fungicid
Merpan 80 WDG, Captan 80 WDG, Fungicid Melody Compact 49 WG.
2. Rugina mazarii – Uromyces pisi
Simptome:
 Pe cartof boala se manifestă sub formă de pustule de culoare brună-deschis (uredosorii),
apoi pustule brune-negricioase (teleutosorii).
 Poate apărea pe toate organele aeriene, atacul puternic ducând la uscarea acestora.
 Plantele de Euphorbia infectate au frunzele lăţite, elipsoidale, având pe faţa inferioară
punctisoare negricioase – picnidiile si cerculeţe portocalii, reliefate – ecidiile.
Metode de prevenire si combatere:
 Adunarea vrejurilor
 Ingroparea resturilor vegetale prin arătură
 Rotaţia culturilor
 Izolarea culturilor faţă de terenurile îmburuienate
 Distrugerea plantelor de Euphorbia din apropiere
 Cultivarea de soiuri rezistente etc. sunt măsuri, în general, suficient de eficace pentru
menţinerea atacului la nivel scăzut
3. Fuzarioza produsa de ciuperca Fusarium oxysporum

Simptome:
 Atacul se observa incepand cu faza de inflorire-fructificare a plantelor si se manifesta prin
ingalbenirea si ofilirea rapida a frunzelor bazale, care este insotita de o usoara cloroza a
marginilor si a spatiilor dintre nervuri.
 In primele zile dupa debutul ofilirii, plantele atacate isi revin in timpul noptii, insa ziua,
cand insolatia este puternica, ofilirea se intensifica si in cele din urma devine ireversibila.
 Boala progreseaza treptat catre varful plantelor.
 Radacinile plantei sunt brunificate si ulteror putrezite.
Pagina 15 din 69
  Inaltimea si productia plantelor bolnave sunt mult mai reduse in comparatie cu cea a
plantelor sanatoase.
Metode de prevenire si combatere:
 Rotatia corecta a culturilor.
 Dezinfectia semintelor.
 Tratamente chimice cu Fungicid Topsin 500 SC,Fungicid Topsin 70 WDG. Se prepara
o solutie de 0.05 – 0.1 % (5 sau 10 g la 10 l de apa) si se stropeste fiecare planta cu 0.5 l
(din solutia respectiva).
4. Putregaiul alb produs de ciuperca Sclerotinia sclerotiorum

Simptome:
 Simptomele putregaiului alb survin la sfârşit de mai, început de iunie.
 La 10-14 zile după infectare, pe tulpini apar leziuni decolorate (20-30 cm) unde epiderma
se poate exfolia.
 Pe aceste leziuni se dezvoltă o ciupercă albă, pufoasă.
 Tulpinile afectate se usucă şi devin fragile.
 În interiorul acestora se dezvoltă scleroţi, iniţial de culoare albă care apoi devin negri şi
duri.
 Putrezirea ţesutului în zona infectată poate duce la aplecare/frângere şi îmbătrânirea
prematură a plantei, provocând pierderi de recoltă
Metode de prevenire si combatere:
 Rotatia corecta a culturilor
 Sstrangerea si distrugerea resturilor vegetale, dupa recoltare
 Eliminarea plantelor afectate din cultura
 Evitarea irigarii prin aspersiune
 Fertilizarea echilibrata
 Tratamente chimice cu: Fungicid Topsin 500 SC, Fungicid Ortiva 250 SC, Fungicid
Switch 62.5 WG, Fungicid Rovral 500 SC, Fungicid Orius 25 EW
VIROZE:
Pagina 16 din 69
1. Mozaicul mazarii produs de Pea enation mosaic virus.

Simptome:
 Pe frunzele tinere infectate se observă o decolorare şi o îngroşare a nervurilor
 Pe frunzele mature apar dungi de culoare verde-deschissau pete neregulate ca formă, de
nuanţe verzi-deschis, situate între nervuri şi uneori îngroşări vizibile pe partea inferioară a
frunzelor, lângă nervuri.
 Plantele infectate au înălţimea redusă, o ramificaţie mai bogată, frunze mai mici, încreţite
şi uneori ofilite.
Metode de prevenire si combatere:
 Izolări spaţiale, faţă de celelalte specii de plante din cercul de gazde ale virusului
 Cultivarea de soiuri rezistente
 Aplicarea insecticidelor pentru a tine sub control populatia de afide
Principalii daunatori sunt:
1. Tripsul mazarii (Kakothrips robustus)

Specia prezinta o singura generatie pe an iernand in stadiul de larva. Adultii apar la inceputul lunii
mai. Femelele depun ponta pe organele florale ale plantei gazda, larvele isi fac aparitia dupa 10
zile, care dupa alte 15 zile ating maturitatea. Odata ajunse la maturitate acestea parasesc planta
gazda si se refugiaza in sol la o adacime de circa 30 cm unde vor ierna pana in primavara
urmatoare.
Este daunator ce provoaca pagube atat in forma larvara cat si adult, atacand diferite specii de
leguminoase din flora spontana, mai ales mazarea si bobul.
Metode de combatere:

Pagina 17 din 69
  Tratamente cu Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Mavrik 2 F, Insecticid Karate
Zeon 50 CS, Insecticid Decis Mega 50 EW
2. Gargarita mazarii (Bruchus pisorum)

Gargaritele ierneaza in boabele de mazare depozitate iar in anii cu toamne lungi si calde acestea
ies cateodata din boabe si se retrag in crapaturile peretilor, dusumelelor, podelelor, grinzilor.
Gargarita mazarii este cel mai mare daunator al culturilor de mazare fiind endemica in tara noastra
procentul de boabe atacate poate sa ajunga pana la 50-75% consumand in medie 50% din
volu¬mul boabelor de mazare . Sunt infestate toate soiurile de mazare.
Metode de combatere:
 Tratamente in vegetatie cu Insecticid Decis Mega EW 50, Insecticid Mavrik 2
F, Insecticid Fastac Active, Insecticid Reldan 22 EC sau tratament in depozite
cuInsecticid K-Obiol EC 25
3. Molia pastailor de mazare (Laspeyresia dorsana)
Iernează ca larvă în sol iar adulții depun ouăle pe flori și păstăile în formare. Larvele rezultate, de
culoare alb-gălbui cu capul de culoare închisă, pătrund în boabe unde consumă miezul și depun
multe dejecții. Toamna larvele pătrund 2 – 3 cm în sol și se îmbracă în cocon de mătase pentru
iernare.

Metode de combatere:
 Tratamente chimice cu Insecticid Fury 10 EC, Insecticid Laser 240 SC, Insecticid
Kaiso Sorbie 5 WG, Insecticid Decis Meg EW 50

Pagina 18 din 69
f.1.1 Măsuri preventive şi/sau curative pentru diminuarea pierderilor produse de boli

A. Măsuri preventive: carantina fitosanitară, distrugerea buruienilor problemă, prognoza şi

avertizarea.
B. Masuri curative – plantele ,,bolnave’’ se pot trata prin mai multe metodeecologice, în funcţie de
specie, stadiu de dezvoltare, natura agentului patogen, astfel, prin:
1. Metode fizico – mecanice: termosterilizarea (arderea părţilor vegetale puternic infestate;
tratarea cu aburi fierbinţi a seminţelor şi a amestecurilor de sol), văruirea (este o măsură de igienă).
2. Metode biotehnice: folosirea unor alte plante ca îngrăşământ verde pentru combaterea bolilor
3. Metode biologice: pentru combaterea bolilor se pot face tratamente cu diferiteproduse biologice
4. Metode genetice: ameliorarea plantelor are ca rezultat varietăţi noi, cu calităţisuperioare,
inclusiv cu rezistenţă sporită la atacul agenţilor patogeni.
5. Metode biochimice: combaterea bolilor se poate realiza cu preparate mineraleşi/sau cu fungicide
vegetale.

f.1.2 Preparate minerale folosite în combaterea bolilor

- permanganat de potasiu – se foloseşte în concentraţie de 0,01-0,03% pentrutratarea seminţelor .

- hidroxid de cupru (CHAMPION 50 WP, FUNGURAN OH 50 WP, KOCIDE 101)
- oxiclorura de cupru (TURDACUPRAL 50 PU, OXICIG 50 PU) se foloseşte în
Fungicide vegetale:
Unele plante cultivate sau din flora spontană conţin unele substanţe biologic activecu acţiune
antimicrobiană.
Pentru combaterrea bolilor se folosesc preparate (infuzie, decoct, macerat,extract, tinctură, purin)
obţinute din diferite organe ale plantelor.
a) decoctul de coada – calului (Eqvisetum arvense)
Mod de preparare: 1 kg plantă proaspătă/10 litri de apă. Se pune la macerat timp
de 24 de ore, amestecând din când în când, apoi se fierbe timp de 15-20 de minute, se
strecoară şi se lasă la răcit.
Utilizare: decoctul de coada-calului se foloseşte împotriva bolilor criptogamice
(mana - Phytophtora) din sol şi din plantă. Tratamentele la sol se fac tot timpul anului
pentru însănătoşirea populaţiei de microorganisme utile şi combaterea celor patogene.
Decoctul diluat (50 g decoct/litru de apă) se foloseşte pentru tratarea seminţelor de
cartof
b) purinul de urzică vie (Urtica diotica)
Pagina 19 din 69
Mod de preparare: 1 kg plantă proaspătă sau 200 g plantă uscată/10 litri de apă. Se
lasă la macerat la soare, timp de 12-14 zile după care se filtrează.
Utilizare: purinul de urzică vie se foloseşte pentru stimularea creşterii plantelor şipreventiv
împotriva manei (Phytophtora). Se foloseşte o soluţie de purin diluat de 20 de ori
cu apă (de ploaie sau de fântână).
c) infuzia de muşeţel (Matricaria chamomilla)
Mod de preparare: se prepară din 250g flori crude sau 50g flori uscate la 1 litru de
apă de ploaie.
Utilizare: tratamente la sămânţă, infuzia se foloseşte nediluată pentru stimularea
germinaţiei şi distrugerea unor boli la cartof. Seminţele se pun într-un săculeţ
permeabil şi se scufundă în soluţie timp de 10 – 15 minute după care se zvântă şi se
seamănă în aceeaşi zi sau în ziua următoare.
d) purin de ceapă (Allium cepa)
Mod de preparare: 500g frunze proaspete sau 200g coji la 10 litri de apă. Se lasă lamacerat timp de
8 – 10 zile, în funcţie de temperatura mediului. Mai poate fi folosit şi suculplantei într-o diluţie de
1:5.
Utilizare: se foloseşte diluat de 10 ori pentru întărirea plantelor, şi în caz de atac
împotriva unor boli bacteriene –antracnoza .
e) infuzie şi macerat de usturoi (Allium sativum)
Mod de preparare: infuzie din 75g de bulbili/10 litri de apă; macerat în apă timp de 1
oră din 100g bulbili tocaţi la 10 litri de apă; se poate folosi şi sucul plantei în diluţie de 1:5.
Utilizare: se folosesc nediluate la tratarea seminţelor, iar în caz de atac puternic
direct la plante împotriva unor boli bacteriene .

f.2 Combaterea dăunătorilor

f.2.1 Combaterea buruienilor

Prin buruieni se înţelege totalitatea plantelor nedorite într-o cultură. Pe de o parte ele reprezintă
concurenţi ai plantelor de cultură, dar multe sunt plante medicinale sau cu
valoare furajeră, sau constituie o componentă esenţială care permite structurareaecosistemului
natural în cadrul unei comunităţi de plante.
Ţinând seama de principiile agriculturii ecologice, trebuie renunţat la aplicareaerbicidelor în
combaterea buruienilor, principala măsură este folosirea îngrăşămintelor verzi, acoperirea
(mulcirea) şi aerarea solului fără întoarcerea brazdelor, cosirea – tăierea– smulgerea buruienilor

Pagina 20 din 69
înainte de a forma seminţe şi utilizarea acestora ca mulci şi lacompostare, fără a mai afecta grav
viaţa organismelor din sol cu substanţe chimice, dar şia consumatorilor umani şi animali.

f.2.2. Combaterea buruienilor prin măsuri preventive şi măsuri curative.

a) Măsuri preventive – măsură sau succesiune de măsuri care au drept scopîmpiedicarea apariţiei
sau răspândirii buruienilor.
Pentru prevenirea apariţiei buruienilor pot fi luate o serie de măsuri preventive, după cum urmează:
carantina fitosanitară, respectarea asolamentelor, practicarea de rotaţii lungi, alternarea adâncimii
de lucrare a solului, curăţirea materialului de semănat, semănatul în epoca optimă, asigurarea
densităţii plantelor, respectarea adâncimii de semănat, ocuparea neîntreruptă a terenului prin
introducerea culturilor succesive şi a îngrăşămintelor verzi, asigurarea raportului optim între
substanţele nutritive, înlăturarea excesului de apă, fertilizarea cu compost fermentat, distrugerea
focarelor de buruieni de pe suprafeţele necultivate, curăţirea maşinilor agricole înainte de semănat,
folosirea la irigat a apei libere de seminţe de buruieni, efectuarea la timp a lucrărilor agricole.
b) Măsuri curative – procedee prin care se urmăreşte distrugerea buruienilor apărute în cultură.

f.2.2.3 Metode folosite pentru distrugerea buruienilor apărute în cultură

- metode fizico – mecanice: - combatere manuală: plivit, prăşit cu sapa, cosit;

- combatere mecanică: plivit mecanic, prăşit mecanic, lucrări adânci, discuiri repetate;
- combatere termică- ardere;
- combatere hidrică (inundare);
- metode biotehnice: mulcirea, pregătirea terenului pe întuneric sau cu utilaje acoperite, forţarea
germinaţiei seminţelor;
- metode biologice: combatere alelopatică, entomofagă, fungică;
- metode biodinamice: reproducerea noilor buruieni este inhibată de introducerea în sol a cenuşii
obţinută prin arderea propriilor seminţe.
În tabelul următor sunt prezentate modalităţile ecologice de combatere a buruienilor problemă
din culturile de cartof.
Denumire populară Denumire ştiinţifică Modalităţi de combatere
Muştar alb Sinapis arvensis măsuri mai energice în anii umezi;
combatere până în momentul formării silicvelor
Ştir Amaranthus distrugerea buruienilor, îndeosebi a celor izolate, până în
momentul înfloririi, apoi fiind foarte greu de smuls sau
retroflexus
tăiat.

Pagina 21 din 69
Denumire populară Denumire ştiinţifică Modalităţi de combatere
Căpriţa Chenopodium album distrugerea buruienilor, îndeosebi a celor izolate, până în
momentul înfloririi apoi fiind foarte greu de smuls sau
tăiat
Zârnă Solanum nigrum lucrări de întreţinere permanente şi în faze tinere (la
maturitate sunt greu de distrus, iar pagubele sunt mari)
Cornuţi Xanthium italicum plantele mature au rădăcini adânci de 1-1,2 metri şi
întinse lateral pe o rază de 1,5-2 metri, prăşit sau plivit
repetat, când plantele sunt încă tinere.
Torţel Cuscuta spp. pe terenurile puternic infestate, se vor cultiva cereale
păioase;
într-o fază mai avansată se poate distruge şi prin cosire,
nu numai prin răzuire;
strângerea resturilor vegetale şi îngroparea lor la 20 cm
adâncime sau arderea lor este obligatorie.
Pir târâtor Agropyron repens arături superficiale vara, urmate de arături mai adânci
după apariţia plantelor din rizom;
arături adânci (30 cm) toamna; praşilele dese şi culturile
înăbuşitoare(dar nu de ovăz)
epuizează rizomii.
Susai Sonchus spp. praşile cât mai adănci, iar materialul vegetal tăiat să nu
rămână în contact cu solul.
Costrei Sorghum halepense expunerea rizomilor la soare şi ger;
praşile la adâncimi mai mari, cu mobilizarea solului şi
lateral, de o parte şi de alta a tufei;
opt praşile executate la interval de 14 zile duce la
înlăturarea completă a îmburuienării.
Pălămidă Cirsium arvense pentru plantele tinere se recomandă plivitul, nu prăşitul
deoarece se smulg mai de jos şi cu mai mulţi muguri;
declanşarea praşilelor cât mai devreme, cu tăierea tuturor
plantelor, oricât de mici ar fi;
praşile mai adânci, repetate cu mobilizarea solului
lateral;
combatere mai energică în anii ploioşi.
Pir gros Cynodon dactilon arătura adâncă de toamnă;
praşile dese, adânci de epuizare.
Volbură Convolvulus arvense arătura adâncă de toamnă;
prăşirea plantelor tinere cât mai devreme şi la adâncime
cât mai mare;
combatere mai energică în anii ploioşi;
monocultura de sorg (2 ani) sau de soia (2 ani)
combate 70-100% din plante.

Pagina 22 din 69
f.2.3 Măsuri preventive şi/sau mă suri curative pentru combaterea dăunătorilor la
cartof

A. Măsuri preventive: carantina fitosanitară, prognoza şi avertizarea, condiţionarea

materialului semincer, distrugerea ,,buruienilor gazdă’’, depozitarea producţiei în condiţii
optime de igienă.
B. Măsuri curative: distrugerea sau îndepărtarea dăunătorilor cartofului se poate face prin mai
multe metode:
B.1Metode fizico – mecanice: termoterapia, helioterapia, radioterapia, inundarea, metode sonore,
metode atractante.
B.2 Metode biotehnice: instalarea de capcane alimentare, instalarea de capcane cu feromoni.
B.3 Metode biologice: combaterea biologică este o metodă de tip ,,viu contra viu’’:
a) plante contra insecte – metoda se bazează pe însuşirea unor plante de a secreta unele substanţe
repelente sau distrugătoare pentru dăunători
Plante cu acţiune repelentă sau distrugătoare Dăunători combătuţi
Denumire populară Denumire ştiinţifică
Coada şoricelului Achillea millefolium Afide, acarieni, omizi
Omag Aconititum spp Larve de coleoptere, omizi
Vinariţă/ vineţică Ajuga reptans Diverse insecte
Ceapă Allium cepa Acarieni, furnici
Lemnul domnului Artemisia abrotanum Diverse insecte, efect
repelent
Pelin Artemisia absinthium Nematozi, omizi, purici
Năfurilică Artemisia annua Afide
Pelin negru Artemisia vulgaris Afide, purici, gândacul din
Colorado, furnici, răţişoara
Muştar negru Brassica nugra Nematozi
Căpriţa Chenopodium album Gândacul din Colorado
Coriandru Coriandrum sativum Afide, păianjeni, gândacul
din
Colorado
Nemţişor de câmp Delphinium consolida Afide, larve de coleoptere,
diverse lepidoptere, tripşi
Fenicol Feniculum vulgare Nematozi
Nuc Junglans regia Diverse insecte
Levănţică Lavandula angustifolia Afide, lăcuste, nematozi
Păduchelniţa Lepidium ruderale Diverse insecte, afide, muşte
Tomate Licopersicum esculentum Omizi, gândacul din
Ccolorado,
afide, nematozi, purici
Pagina 23 din 69
Sulfina albă Melilotus albus Gândacul din Colorado
Mentă Mentha spp Gândacul din Colorado
Tutun Nicotiana tabacum Afide, acarieni, omizi, tripşi,
Gândacul din Colorado
Busuioc Ocimum basilicum Afide, muşte, nematozi
Ricin Ricinus communis Afide, nematozi
Zârnă Solanum nigrum Afide, gândacul din
Colorado
Păpădie Taraxacum oficinalis Gândacul din Colorado,
lăcuste
Tisa Taxus bacata Diverse insecte
Urzică vie Urtica dioica Afide, acarieni
Lumânărică Verbascum phlomoides Gândacul din Colorado,
Rozătoare
Laptele câinelui Euphorbia spp Rozătoare
Schinduf Trigonela foenumgrecum Rozătoare (induce
infertilitatea)
b) prădători naturali (fauna utilă): broaşte, guşteri, şerpi, păsări insectivore şi răpitoare – piţigoi,
ciocănitoare, cucu, pupăza, graurul, cucuveaua, striga şi mamifere insectivore – lilieci arici, cârtiţă,
bursuc, nevăstuică;
c) prădători entomofagi: principalele specii de insecte folosite în combaterea ecologică a
dăunătorilor sunt prezentate în tabelul următor.
Specii de insecte folositoare Dăunători combătuţi
Denumire populară Denumire ştiinţifică
Ţânţarul Aphidoletes aphidimyza Păduchi de frunze
Ochi de aur Crysopa carneea Păduchi de frunze, tripşi
Viespea parazită Dacnusa sibirica Musca minieră
Viespea parazită Encarsia hormosa Musculiţa albă de seră
Păianjenul prădător Ambliseius cucumeris Tripsul plantelor de seră
d) combatere microbiologică: constă în folosirea unor preparate pe bază de microorganisme vii
(virusuri, bacterii, ciuperci)care parazitează şi omoară unii dăunători.
-Preparate care conţin ciuperci: MUSCARDIN M 45, BEAUVERIA SPORES, BOVERIN,
MITECIDIN – cu acţiune împotriva gândacului de Colorado;
- Preparate care conţin bacterii: AGRITOL, DIPEL, THURICIDE, THURINGINE,
ENTOBAKTERIN, THIBACTUR, BAKFUKOL, THURINTOX, EKOTECH, FORAY – cu
acţiune împotriva omizilor;
-Preparate care conţin virusuri: BIOTROL VHZ şi VSE, VITEX R – combat omizile, buha
verzei.

Pagina 24 din 69
e)Metode genetice: prin ameliorare se urmăreşte obţinerea de soiuri şi/sau hibrizi care să prezinte
rezistenţă la anumiţi dăunători.
f)Metode biochimice: în funcţie de materia primă folosită, preparatele utilizate în protecţia
ecologică a legumelor împotriva dăunătorilor se pot împărţi în două categorii:insecticide minerale
şi insecticide vegetale.
f.1 Insecticide minerale folosite pentru combaterea dăunătorilor:
1.ALAUN (piatra acră)
Întrebuinţare: preparatul se foloseşte sub formă de soluţie în concentraţie de 0,4% cu eficacitate
bună împotriva păduchilor şi a omizilor, de asemenea prin stropirea solului se previne atacul
melcilor fără cochilie. Soluţia de stropit se prepară prin dizolvarea a 40g ALAUN în puţină apă
fierbinte, care apoi se completează cu apă rece până la 10 litri.
2.FĂINĂ DE BAZALT
Întrebuinţare: principala metodă de administrare este prăfuirea, dar se poate aplica şi sub formă de
soluţie (suspensie fină) în concentraţie de 1-3%. Preparatul are o capacitate foarte bună pentru
îndepărtarea tuturor dăunătorilor care atacă exteriorulorganelor aeriene, inclusiv dăunătorii
sugători. Acţiunea de prevenire şi combatere a dăunătorilor manifestată de făina de bazalt se
explică prin: schimbarea pH-ului de la suprafaţa organelor vegetative aeriene, de la slab acid la
slab alcalin; acţiunea directă mecanică a cristalelor de cuarţ asupra corpului, ochilor şi traheelor
insectelor.
3.SĂPUN DE POTASIU
Întrebuinţare: împotriva omizilor, păianjenului roşu şi a larvelor gândacului din Colorado: 100-
300g săpun de potasiu + 0,5 litri alcool alimentar + o lingură de var şi una de sare de bucătărie la
10 litri apă.
4.SĂPUN DE POTASIU CONCENTRAT
Întrebuinţare: preparatul se foloseşte sub formă de soluţie în concentraţie de 2%, cu eficacitate
bună împotriva păduchilor şi puricilor de frunze.
5.SULFAT DE ALUMINIU
Întrebuinţare: 200g se omogenizează cu 1litru apă apoi se diluează cu 9 litri apă şi se foloseşte prin
stropiri împotriva cochenilelor şi a musculiţei albe. Soluţia de stropit se omogenizează prin
amestecare de mai multe ori cu o mătură de nuiele.
f.2 Insecticide vegetale obţinute din următoarele plante:
1.URZICA VIE (Urtica dioica)
Întrebuinţare: purinul se diluează de 50 de ori, se agită circular timp de 20 de minute apoi se
tratează plantele pentru întărirea sistemului imunitar şi împotriva ataculuide afide şi de acarieni.
Pagina 25 din 69
2.FERIGA (Dryopters filix - mas )
Întrebuinţare: purinul de frunze şi decoctul, nediluate se folosesc împotriva melcilor fără cochilie.
3.PELINUL (Artemisia absinthium)
Întrebuinţare: purinele se folosesc nediluate prin aplicare directă pe plante, primăvara sau ori de
câte ori este nevoie, în funcţie de evoluţia dăunătorilor, împotriva furnicilor, omizilor, păduchilor.
Extractul la rece se diluează de 2 ori şi se trateazăsolanaceele
4.VETRICEA (Tanacetum vulgare)
Întrebuinţare: infuzia de vertice se foloseşte nediluată împotriva furnicilor, afidelor, acarienlor,
purricilor şi altor insecte; decoctul se foloseşte nediluat .
5.LEURDA / USTUROIŢA (Allium ursinum)
Întrebuinţare: infuzia de leurdă se foloseşte nediluată prin stropirea repetată a plantelor la intervale
de trei zile împotriva acarienilor şi a afidelor. Purinul se foloseştenediluat .
6.USTUROIUL (Allium sativum)
Întrebuinţare: tratamentul cu preparate pe bază de usturoi se face la sămânţă şi în caz de atac direct
la plante. Biopreparatele se pot folosi şi pentru stropirea unor composturi, iar usturoiul ca atare,
eventual cultivat în benzi are efect nematocid şi alungă şobolanii de câmp.
7.ROTENONA (Derris spp)
Întrebuinţare: se adresează unui număr mare de afide, acarieni, nematozi, muşte, tripşi şi insecte cu
atât mai vulnerabile cu cât capacitatea lor de ingestie este mai mare.
Toxicitatea este practic nulă pentru animalele cu sânge cald, dar se manifestă pentru celelalte, mai
ales prin ingestie, toxicitatea fiind ireversibilă.
8.NEEM (Azadirachta indica)
Întrebuinţare: preparatele din Neem îndepărtează sau distrug ouăle, larvele şi adulţii a peste 200 de
specii de dăunători din cele mai diverse clase: nematozi, furnici,termite, pirale, ploşniţe, lăcuste.
Tratamentele cu Neem se aplică pe sol şi/sau pe plante prin stropiri cu emulsii de diferite
concentraţii.

g)Recoltarea
În culturile de cartof de grădină destinate vânzării pe piaţă sub formă de păstăi se practică 3 – 4
recoltări manuale succesive. Pentru vânzarea în stare proaspătă, păstăile trebuie să prezinte forma,
dezvoltarea şi coloraţia tipică soiului, să fie fragede, suculente şi să conţină cel puţin 5 boabe.
Păstăilenu trebuie să prezinte nici o alterare datorită încingerii. De asemenea boabeletrebuie să fie
bine formate, fragede (presate între degete ele trebuie să se spargă fără a se diviza în cele două
cotiledoane) şi să aibă gustul dulce.

Pagina 26 din 69
Recoltarea se face divizat (în două etape): în prima etapă se smulg sau se taie plantele (manual sau
mecanizat), care rămân pe teren, în brazdă continuă, 2-3 zile pentru uscare, iar în a doua etapă se
treieră direct în câmp.
Cartofa destinată industrializării poate fi recoltată în modalităţi diferite:
– Smulgere manuală urmată de încărcarea în remorci şi batozarea la posturi fixe.
– Pentru recoltarea mecanizată se foloseşte maşina de recoltat cartof (MRM-2,2 M) care smulge
sau taie plantele şi le lasă pe teren în brazde (poloage) continui, late de 1 m, câteva zile pentru
uscarea completă a boabelor.
– Treieratul se face cu combina de cereale prevăzută cu ridicător de brazdă. Pentru evitarea
spargerii boabelor, la combină se reduce turaţia tobei (maximum 600 rotaţii/minut) şi se măreşte
distanţa dintre bătător şi contrabătător. Lucrarea de treierat se face cu pierderi minime la umiditatea
boabelor cuprinsă între 18-20 %. .
La recoltarea cartofului se întâmpină unele dificultăţi datorită coacerii eşalonate a păstăilor (de la
bază spre vârful tulpinii), scuturării boabelor şi poziţiei culcate a plantelor. Momentul optim de
recoltare este atunci când plantele s-au îngălbenit, frunzele s-au uscat şi 70 % din păstăi sunt
galbene şi boabele s-au întărit. Culturile semincere se recoltează ceva mai târziu. Pentru prevenirea
pierderilor prin scuturare se recomandă ca recoltarea să se facă într-un timp foarte scurt, în zile
noroase, dimineaţa devreme, pe rouă şi spre seară.

Pagina 27 din 69
Exista mai multe modalitati de obtinere a tratamentelor
ecologice impotriva bolilor si daunatorilor. Dupa
capacitatile de procesare se impart in:

1. Extract – preparat obtinut la rece. Partile de planta

maruntite se pun in contact cu apa 12 – 24 ore in vase
de sticla, lemn sau plastic.In timpul extractiei se agita
continutul din vas de mai multe ori. Extractul final se
filtreaza prin panza de tifon inainte de folosire.

2. Infuzie sau ceaiuri – se prepara din material vegetal

verde sau uscat, in stare maruntita,prin turnarea peste
acesta de apa clocotita,dupa care, se lasa, sub capac,
pana la racirea complete.Se filtreaza inainte de folosire
pentru anu infunda duzele aparatului de stropire.

3. Decoct sau fiertura – Mai intai se inmoaie materialul

vegetal in apa din vasul de fierbere timp de 24 de
ore,la temperature camerei sub capac.Apoi se fierbe
continutul timp de 30 de minute.Dupa racire se
filtreaza.

4. Plamadeli – Sunt zemuri fermentate care de obicei se

produc in cantitati mai mari avand o gama larga de
intebuintare.Materialul vegetal maruntit se introduce
in butoaie de 40 – 60 de litrii. Butoiul se aseaza intr-un
loc insorit,aerisit si ferit de ploi (sopron sau
copertina).Se toarna apa astfel incat nivelul acesteia
sa se gaseasca cu cca 20cm. mai jos de gura
butoiului(spatiu de captare a spumei de
fermentare).Butoiul se acopera cu un gratar de
scandura.Se agita zilnic continutul butoiului cu o
lopata de lemn. Terminarea fermentarii se recunoaste
prin aceea ca nu se mai formeaza spuma, iar lichidul a
capatat o culoare mai inchisa.Se filtreaza inainte de
folosire.

Reguli de folosire a pesticidelor ecologice:

Pagina 28 din 69
  Se folosesc mai intai preparatele care indeparteaza,
fortifica sau protejeaza si numai la urma cele care
omoara

 Cea mai buna apa pentru preparate este apa de ploaie

sau dedurizata

 Daca in decurs de 6 ore de la stropire a plouat stropitul

se repeata

 Stropirile incep la primele semene de atac

 Preparatele natural nu se amesteca unele cu altele

pentru a combate mai multi daunatori in acelasi timp

Iata solutiile bio cu plante de la A la Z:

ARDEIUL IUTE – insecticid impotriva afidelor

Mod de utilizare:

10 g pulbere de ardei, 5 l de apa, se filtreaza si se da direct

pe plante o data pe saptamana. apa de ardei iute
ingrediente: 1 sapun, 8 ardei iuti, 1 l apa. 1 sticla cu
pulverizator.
Sapunul se da pe razatoare, ardeiul iute se toaca
marunt. Un pumn de sapun dat pe razatoare, cei 8 ardei
iuti tocati marunti si 1 l de apa se amesteca bine. Se
pulverizeaza pe plante fiind un bun insecticid, este
indicat si pentru plantele care atrag iepurii si veveritele.
Ardei iute macerat – Se macereaza 250 g de ardei iute în
500 ml de apa timp de 24 de ore, dupa care se dilueaza
15 ml din preparat în 4l de apa pentru tratament.

Pagina 29 din 69
Pentru afide, paianjeni – amestecam doua linguri de ardei
iute uscat si pisat cu cateva picaturi de sapun lichid în
0,25 l de apa. Lasam amestecul peste noapte la macerat,
apoi il agitam si il turnam intr-un flacon cu pulverizator.
Agitam flaconul din cand in cand, in timp ce imprastiem
continutul peste plante.

– Pentru insecte cu corp semi-moale (capuse, paduchi

verzi).
Ardei iute si pelin – Acesa este un spray care poate fi
pulverizat pe plante pentru a indeparta animale ca
iepurii, melcii si limacsii sau pentru a ucide afidele,
musculitele albe si alte insecte mici.
Aveti nevoie de: 1 cana de ardei iuti,1 cana de frunze de
pelin si 6 cani de apa. Mixati ardeii iuti cu pelinul si cu o
cana de apa, adaugati 5 cani de apa si tineti pe foc pana
da in fiert. Lasati sa fiarba incet timp de o ora apoi
filtrati si folositi pentru pulverizare.
Acest lichid este foarte iritant, atat pentru ochi cat si
pentru piele. Folositi-l cu atentie! Ca sa ii mariti
eficienta, puteti adauga fulgi de sapun sau ulei de cocos,
Puteti mari eficacitatea acestui spray adaugand
ingrediente aditionale care sa il faca sa adere mai bine
pe suprafetele pe care este aplicat, fie prin folosirea
fulgilor de sapun (10 g pentru fiecare litru de spray, fie
prin folosrea uleiului de nuca de cocos – 5 ml pentru
fiecare litru de spray).

ALCOOL – insecticid

Mod de utilizare:

Solutie alcoolica 1 – se amesteca 2-3 linguri de sapun cu o

jumatate de cana de alcool si cu aproximativ 1 litru de
apa calda. se aplica proaspat preparata. Nu se pastreaza
in timp.

Pagina 30 din 69
 Solutie alcoolica 2 – se amesteca 1 lingurita de detergent
lichid cu 1 cana de alcool si 1 litru de apa. Separat se tin
3 linguri de ardei iute pisat intr-o jumatate de cana de
apa fiarta. Se strecoara si se adauga la solutia cu
detergent si alcool. Se poate folosi in loc de ardei, sos de
ardei iute sau boia.se aplica impotriva a numeroase
insecte.

ALOE – fungicide

Mod de utilizare:

“Impotriva imbolnavirilor bacteriale semintele pot fi tratate

cu suc de aloe: 1 frunza de aloe de la o planta de cel
putin trei ani, se tine la intuneric si la rece (frigider) pret
de 6-7 zile dupa care piseaza, sau se da prin masina de
tocat, iar sucul stors se dilueaza cu apa in parti egale.” E
bine de tinut la frigider.

ARPAGIC – fungicid

Mod de utilizare:

Ceai de arpagic – peste o legatura buna de frunze de

arpagic tocate, se toarna apa cloco-tita si se lasa sa stea
pana se raceste. Se stropeste cu aceasta solutie de 2-3
ori pe sapta-mana. previne infestarea cu diverse ciuperci
la dovlecei, castraveti, pepeni.

Amidon din cartofi – insecticid

Mod de utilizare:

Pagina 31 din 69
 Amidon de cartofi contra daunatorilor(Nu este toxic, in
schimb omoara insectele care fac rau plantelor.): 30 g
amidon de cartofi, 1250 ml apa calda, o lingurita de
sampon natural. amestecati amidonul de cartofi cu apa
pana ce se dizolva complet. Puneti-l intr-un pulverizator,
apoi adaugati samponul. Scuturati bine si stropiti
plantele.

Bicarbonatul de sodiu – fungicid general

Mod de utilizare:

Se dilueaza o lingurita de bicarbonat la un litru de apa,

adaugand eventual 10 picaturi de ulei esential de
arborele de ceai. Poate fi folosit si pentru curatenia serei
inainte de venirea iernii

Solutie de bicarbonat de sodium in 4 litri de apa se pun 1

lingura de bicarbonat de sodiu si 2 linguri jumate de ulei
de bucatarie. Se amesteca si se mai adauga o jumatate
de lingu-rita de sapun. Cu aceasta solutie se sprayeaza
inclusiv pe sol, odata pe saptamana daca e cazul. Se
aplica ca fungicid general preventiv contra diversilor
fungi ce ataca rosiile si alte legume.

Busuioc – insecticid

Mod de utilizare:

Plantat impreuna cu rosiile, busuiocul le pazeste de

daunatori. In plus, si in farfurie, frunzele aromate de
busuioc fac casa buna cu rosiile

Busuiocul in infuzie – Puneti la infuzat, timp de o jumatate

de ora, 150 gr busuioc proaspat, tocat mare, in 5 litri de
apa clocotita. Se raceste ,se strecoara si se pulverizeaza
direct pe plante.
Pagina 32 din 69
 Cartof– insecticid

Mod de utilizare:

Ceai din frunze de cartofi – se lasa sa stea peste noapte 2

cani de frunze de cartofi in aproximativ 0,5 litri apa. Se
strecoara si se mai adauga la solutie inca 0,5 litri apa si
un sfert de lingurita de sapun. Se stropesc frunzele sau
solul.se aplica contra gandacului de aspa-ragus,
diversilor viermi si gandaci.

Ceapa – fainari si rugini, proprietati repelente, antiseptice,

antibacteriene si antivirale.

Tine departe daunatorii morcovului si vice versa

Mod de utilizare:

-fiertura (decoct) din foi de ceapa. Intr-un vas

emailat punem o mâna de foi de ceapa si turnam peste
ele 1,5 l de apa fiarta. Lasam sa fiarba cam5-7 minute,
dupa care vasul îl lasam, acoperit, sa se ostoiasca, vreo
2 ore. Dupa ce s-a racit si a ajuns la temperatu-ra
camerei, vom strecura decoctul (fiertura) si apoi putem
stropi plantele mâhnite si chiar substratul.Este foarte
bine, daca o data pe luna, în scop profilactic, vom stropi
plantele si substratul cu acest leac. Plantele nu numai ca
se vor înviora, dar vor fi si satule, dat fiind ca infuzia are
si proprietati hranitoare.

Pagina 33 din 69
 Prepararea infuziei nu se deosebeste cu mult de cea a
fierturii. Într-un vas, din sticla sau emailat, turnam un
litru de apa calduta, punem vreo 20 gr. de foi de ceapa,
acoperim si lasam la odihna cam o zi. Apoi strecuram si
stergem, cu grija, frunzele plantelor atacate de acarienii
obraznici, mai cu seama, pe partea inferioara . A doua zi,
dupa procedura, va trebui sa spalam bine plantele, cu
apa curata. Cu toate acestea, trebuie retinut un fapt
important. Infuzia si fiertura (decoctul) nu se folosesc
decât proaspat preparate. De aceea, de fiecare data,
vom pregati un leac nou.

Foile întrebuintate, (eu folosesc foile de doua sau chiar trei

ori) le vom îngropa în brazde, sau la radacinile copiilor
nostri vegetali. Deopotriva de folositoare vor fi foile
cepei noastre si, în cazul în care, le vom adaposti în
groapa de compost.

Dezinfectant – Stropesc cu infuzia (într-un vas emailat

punem o mâna de foi de ceapa si turnam peste ele 1,5 l
de apa fiarta. Lasam sa fiarba cam 5-7 minute, dupa care
vasul îl lasam, acoperit, sa se ostoiasca, vreo 2 ore.
Dupa ce s-a racit si a ajuns la temperatura camerei, vom
strecura decoctul (fiertura) si apoi putem stropi
plantele) de 2-3 ori la 6 zile. Se curata substratul de
rauri si radacinile primesc si leac si bunataturi.

Cenusa de lemn – ingrasamant, insecticid

bogata in potasiu si fosfor – doua elemente care ajuta la

cresterea florilor si a fruc-telor antidot impotriva
melcilor si a insectelor vatamatoare, daca e presarata la
piciorul plantelor.

Cimbrisor – protejeaza varza de atacul fluturelui alb,alunga

melcii

Pagina 34 din 69
Cimbrisorul in infuzie la infuzat, timp de o jumatate de ora,
150 gr cimbrisor usor zdrobit, in 5 litri de apa clocotita.
Se raceste ,se strecoara si se pulverizeaza direct pe
plante.

Cimbru – protejeaza varza de atacul fluturelui alb –patarea

bruna a frunzelor,vestejirea

cimbrul protejeaza varza de atacul insectelor si-I confera o

aroma de nedescris, Nici un spray de plante nu alunga
mai bine daunatorii verzei,

Citrice – insecticide

Ceai din coji de citrice – peste coaja de la un fruct de citrice

se toarna 2 cani de apa clo-cotita si se lasa sa stea timp
de 24 ore. Se strecoara, se mai adauga cativa stropi de
sapun lichid. Se stropeste cu lichidul rezultat.se aplica
contra afide, gandaci lanosi, furnici etc.

Coada calului – protejarea culturilor, insecticid,

fungicid,stimulator de crestere, ingrasamant, activator
de compost

Decoctul, diluat in apa in raport de 1:3 si cu argila, pentru

tratarea plantulelor, impotriva bolilor criptogamice.

Adaugarea de silicat de sodiu de 0,5-1 %, de macerat de

urzica, creste eficacitatea in tratamentele impotriva
bolilor precum ruginile, mucegaiul alb, mucegaiul
cenusiu, etc. pentru combaterea se fac trei zile
consecutive la fiecare trei saptamani.

Infuzia, diluat cu cinci parti de apa, si adaugand macerat de

urzica si sapun neutru (0,3 %) rezulta eficace impotriva
afidelor si a paianjenului rosu.

Pagina 35 din 69
 Cine doreste sa aiba plante sanatoase trebuie sa
stropeasca cu infuzie de coada calului atat plantele, cat
si solul de sub ele, pana la 7 ori pe an. Aceasta infuzie
are actiune preventiva , ea intareste peretii celulari ai
plantelor si intarzie infectia.In pomicultura preparatul
este recomandat pentru prevenirea atacului de rapan si
monilioza.

De 3 ori pe an se stropesc si plantatiile de capsun si zmeur

cu aceasta infuzie pentru a preveni atacul de
fitoftorioza( arsura tulpinilor de zmeur).

Fiertura de coada calului – Fiertura de coada calului este

bogata in acid salicic fortifica tesutul plantei,asfel sporii
ciupercilor pot penetra mai greu.Prepararea este
simpla.Macerati timp de de 24 ore in 10 litri de apa,1 kg
coada calului prospata sau 150 gr coada calului
uscata(se poate procura din farmacii).Fierbeti apoi
solutia o jumatate de ora, diluati-o in proportie de 1:5 si
stopiti plantele periclitate.

Ca mijloc de prevenire a bolilor provocate de ciuperci, se

poate stropi planta cu un decoct de coada calului

Coada calului contine un procent insemnat de acid silicic, o

substanta care creeaza un obstacol impotriva infectiilor
cu spori. Decoctul se obtine usor, lasand la inmuiat 1
kg.de tulpini verzi tocate in 10 litri de apa, pana a doua
zi. se fierbe apoi amestecul timp de juma-tate de ora, se
lasa sa se raceasca si se strecoara prin tifon, storcand si
tulpinile fierte. Se obtine o solutie de culoare verde-
inchis care se pulverizeaza pe frunzele plantelor si pe
sol.

Tratamentul se poate aplica preventiv de doua ori pe luna,

rezultatul vizibil fiind o intarire a frunzelor care se
observa la pipait.

Pagina 36 din 69
 Ca mijloc de prevenire a bolilor provocate de ciupercile
patogene, se poate stropi planta cu un decoct de coada
calului .. Decoctul se obtine usor, lasand la inmuiat 1 kg
de tulpini verzi tocate in 10 litri de apa, pana a doua zi.
Se fierbe apoi amestecul timp de jumatate de ora, se
lasa sa se raceasca si se strecoara prin tifon, storcand si
tulpinile fierte. Se obtine o solutie de culoare verde-
inchis care se pulverizeaza pe frunzele plantelor si pe
solul din ghiveci. Tratamentul se poate aplica preventiv
de doua ori pe luna, rezultatul vizibil fiind o intarire a
frunzelor care se observa la pipait.

Ceaiul de coada calului se pregatese din tulpini culese vara

cand planta a devenit tare si foarte rezistenta. Planta se
pune la uscat. Se iau 300 grame si se fierbe la foc mic
jumate de ora in cinci litri de apa, dupa care se
multiplica concentratul cu apa de cinci ori cantitatea
initiala.

Coada soricelului – insecticid , fertilizator- afide,

acarieni,psilide, tripsi

prin plantarea in gradina cu flori putem mari vitalitatea lor,

deoarece aduna fosforul, calciul si siliciul in sol,
elementele esentiale pentru cresterea si dezvoltarea
normala a plantelor

Ceai de coada soricelului – se pune o cana de plante in

aproximativ 0,5 l apa si se lasa sa stea timp de 24 ore.
Se strecoara si se amesteca cu aproximativ 4 l apa si ¼
lingurita de sapun.se aplica contra afidelorsi a altor
insecte care sug seva; Coada soricelului este si un
bun fertilizator natural.

Pagina 37 din 69
 Coji de citrice – afidelor, gandacilor lanosi, fungus gnat,
furnicilor etc.

Ceai din coji de citrice – peste coja de la un fruct de citrice

se toarna 2 cani de apa clocotita si se lasa sa stea timp
de 24 ore. Se strecoara, se mai adauga cativa stropi de
sapun lichid. Se stropeste cu lichidul rezultat.Se aplica
contra afidelor, gandacilor lanosi, fungus gnat, furnicilor
etc.

Compost – Fungicide

Ceai de compost – intr-o galeata de 10 litri (2.5 gal) se pune

o lopata de compost peste care se toarna apa. Se
amesteca o data pe zi si dupa aproximativ 2-3 saptamani
se stre-coara si se stropesc frunzele.

Coriandru – insecticid – afide

Coriandru infuzie puneti la infuzat, timp de o jumatate de

ora, 150 g coriandru proaspat, tocat marunt, in 5 litri de
apa clocotita. Se raceste ,se strecoara si se pulverizeaza
direct pe plante.- gandacul de Colorado

Spray – Are efect asupra repelent asupra capuselor si

afidelor.

Aveti nevoie parti egale de planta de coriandru si apa.

Fierbeti coriandrul in apa timp de 10 minute, strecurati
si folositi prin pulverizare. La fel, puteti folosi fulgi de
sapun sau ulei de cocos pentru rezultate mai bune.

Craite – nematozi, melci – rugina fasolei

Pagina 38 din 69
Plantate intre rasadurile de rosii tine departe paduchii si-
au dovedit eficacitatea in combaterea nematozilor.
Craitele se introduc în asolamente sau se cultiva
intercalat între plantele cele mai sensibile: capsun,
cartof, morcov, patrunjel, ceapa, usturoi.

Crizantema – contin piretrina utilizata ca

insectcide Gandacul din Colorado, paduchii de frunza,
paduchii lanosi, tripsii si cicadele

Se cultiva langa plantele cu nevoi de protectie

Multe preparate cu care cultivatorii de plante s-au obisnuit

deja contin astfel de piretroide: Decis, Fastac si
Permetrina.

Tanacetum vulgare infuzie – Se infuzeaza 150 de grame de

planta taiata marunt în 5 l de apa fierbinte, dupa care se
filtreaza.

Feriga – insecticid

Luam 1 kg de feriga, o zdrobim usor si o punem la macerat

in 10 litri de apa, timp de cel putin 1 saptamana. Se
acopera recipientrul si se agita o data la doua zile. Dupa
10 zile, se strecoara si se dilueaza 1: 10 cu apa in
perioada de vegetatie si nediluat in repaus.- combate
paduchele testos si lanos la pomii fructiferi

Galbenele – nematozi, melci

Planteaza intre rasadurile de rosii tine departe paduchii

Pagina 39 din 69
Galbenelele sunt renumite pentru puterea lor de a alunga
din gradina insectele nedorite. Cu cat miros mai
puternic, cu atat puterea lor de respingere a
daunatorilor e mai mare. Pentru rezultate optime,
plantati pretutindeni straturi de galbenele.

Ceai de galbenele – 1 cana de frunze si flori de galbenele se

zdrobeste si se amesteca cu 0,5 litri apa. Se lasa sa stea
timp de 24 ore, apoi se strecoara si se adauga 1,5 litri
apa si un sfert de lingurita de sapun. Cu solutia rezultata
se stropeste.se aplica contra gandacului de asparagus,
viermelui care ataca fructul de rosiei, insectelor care rod
frunzele.

Hreanul – fungicid, insecticide, dusman al ciupercii Monilia

Pentru a preveni aparitia bolilor numite monilioze este de

ajuns sa cultivati cateva tufe de hrean in jurul
trunchiurilor, sau la marginea livezii.

plantat printre piersici previne atacul de basicare a

frunzelor previne unele boli la visin Ceapa, usturoiul,
hreanul Cel mai bine este atunci cand folosim cele 3
plante la prepararea de plamadeli cu apa de ploaie.Se
foloseste impotriva fainarii la diferite plante de cultura,
prin stropiea repetata la interval de cateva zile. Nu se va
stropi in orele de arsita.

Cu infuzia de hrean se poate preveni atacul de moniloza la

visin. Se stropeste in plina floare, cu o infuzie cu
concentratia de 3%.

Extract de radacini de hrean – 10 kg radacini/ 10 litri apa

( si pentru seminte)

Pagina 40 din 69
Ceai de hrean – o cana de radacina de hrean tocata cat mai
marunt, se pune in 0,5 litri de apa si se lasa sa stea timp
de 24 ore. Se strecoara si se mai adauga 2 litri de apa.
Cu aceasta solutie se stropeste preventiv.

Ceai de hrean – se dau in clocot 3 litri de apa. Se da apa la

o parte de pe foc si se adauga ¼ radacina de hrean
taiata bucati si 2 cani de ardei iute. Se lasa sa stea timp
de 1 ora. Se raceste, se strecoara si se sprayeaza.se
aplica contra afidelor, musculitelor albe, omizilor,
gandacului de Colorado etc.

Humus de padure – fortifiant si ingrasamant

Extractul de humus de padure – Preparatul este deopotriva

ingrasamant cat si un fortifiant pentru plante. este
folosit de foarte mult timp.Se recolteaza pamant din
paduri de stejar sau gorun, pamant bine maruntit.
Pamantul se cerne si peste humusul fin se adauga apa.
Extractul obtinut se foloseste pentru stropirea plantelor,
o data pe luna.

Iedera – insecticide

Infuzie; puneti la infuzat, timp de o jumatate de ora, 150 gr

iedera proaspata, tocat mare, in 5 litri de apa clocotita.
Se raceste ,se strecoara si se pulverizeaza direct pe
plante.- impo-triva mustelor de pe morcovi si a larvelor
mustei de carne.

Lamaita – insecticide

Pagina 41 din 69
Lamaita in infuzie Puneti la infuzat, timp de o jumatate de
ora, 150 gr lamaita proaspata, tocat mare, in 5 litri de
apa clocotita. Se raceste, se strecoara si se pulverizeaza
direct pe plante. Este bun si impotriva viermilor de
varza.

Lapte diluat sau zer – creste rezistenta la boli

Pentru rosii se mai poate folosi zar sau lapte acru diluat 1:1
,cu care stropiti planta 1 sapta-mana la rand.

Solutie de lapte – fungicide: se face o solutie din lapte si

apa folosind cantitati in proportie de 50/50 si se
stropeste cu ea combate diverse ciuperci ce ataca
rosiile, dovleceii, castravetii etc. Se aplica odata la 3-4
zile.

Pentru mucegaiul plantelor. Amestecam parti egale de

apa si lapte si pulverizam lichidul obtinut peste plantele
afectate. Trei tratamente saptamanale sunt suficiente
pentru mentinerea sub control a bolii.

Levantica – apara speciile de rosaceae de padu-chii

frunzelor,ciuperca monilia Gandacul de Colorado

Pastreaza trandafirii sanatosi ferindu-i de afide

Mararul – protejeaza de paduchi

Atrage insectele care consuma paduchii de Frunze

Margareta colorata – pesticid

Pagina 42 din 69
 Acest pesticid este piretrum-ul natural – un insecticid ce
poate fi extras din margareta colorata (Pirethrum Daisy –
Tanaceum coccineum). Aceasta planta este o planta
companion obisnuita in gradinile organice. De asemenea,
se foloseste si planta cunoscuta sub numele de spilcuta,
iarba fetei sau musetel salbatic (Tanacetum parthenium)
– cunoscuta atat pentru intrebuintarile medicale cat si
pentru calitatile de repelent pentru insecte. Atat marga-
retele colorate cat si spilcutele atrag deasemenea
insecte folositoare, cum ar fi sirfidele, care se hranesc cu
afide si cu alte insecte daunatoare.

Aveti nevoie de: 1 parte flori de margarete colorate, 2 parti

flori de spilcute, ulei mineral sau kerosen, 2 picaturi de
ulei de susan.

Preparare: Taiati marunt florile, acoperiti-le cu kerosen sau

ulei mineral si lasati-le la macerat peste noapte intr-un
loc intunecos. Scurgeti lichidul, apoi diluati o parte de
lichid in sase parti de apa si adaugati uleiul de susan,
apoi spreiati. Puteti mari eficacitatea acestui spray
adaugand ingrediente aditionale care sa il faca sa adere
mai bine pe suprafetele pe care este aplicat, fie prin
folosirea fulgilor de sapun (10 g pentru fiecare litru de
spray, fie prin folosrea uleiului de nuca de cocos – 5 ml
pentru fiecare litru de spray).

Maghiran – patarea bruna a frunzelor fuzarioza, vestejirea

-ulei, sucul plantei

Menta – protejeaza varza de atacul fluturelui alb

Menta infuzie. Se infuzeaza 150 g de menta taiata marunt

în 5 l de apa fierbinte. INSECTICID – afide.

Pagina 43 din 69
 Spray de menta – se amesteca cu blenderul o cana de
frunze tocate de menta cu o cana de frunze tocate de
ceapa verde si cu o jumatate de cana de ardei iute tocat.
Se adauga o jumatate de cana de apa. Amestecul
rezultat se toarna in aproximativ 4 litri de apa la care se
mai adauga jumatate de cana de detergent lichid. Din
acest amestec se ia cate o jumatate de cana si se
dilueaza in 1litru de apa.se aplica impotriva insectelor
care rod.

Musetel – insecticide,fungicide

Spray anti-insecte, din plante o lingura de musetel salbatic

tocat, o lingurita de ceapa ver-de tocata, o lingurita de
virnant tocat, 125 ml apa clocotita, 2-3 picaturi de
sampon. varsati apa clocotita peste ierburile tocate,
acoperiti vasul si lasati lichidul sa se raceasca total.
Strecurati, apoi varsati-l intr-un pulverizator de
gradina.Adaugati samponul, scuturati bine, apoi
vaporizati-va plantele. Alungati insectele devoratoare.

Ceai de musetel se toarna 2 cani de apa clocotita peste o

jumatate de cana de musetel. Se lasa sa se raceasca, se
strecoara si se stropeste- fungicide

Se prepara din musetel, ceapa perena (chives – Allium

schoenoprasum), soc, hrean si casuarina.

Acest fungicid este bun pentru tratarea bolilor provocate

de ciuperci, cum ar fi patarea frunzelor, ruginile,
mucegaiurile. In reteta originala este specificata
aceasta casuarina,dar cred ca putem incerca si fara.

Avem nevoie de: fllori de musetel, frunze de ceapa perena,

frunze de soc, frunze de hrean, frunze de casuarina.
Pagina 44 din 69
 Preparare: acoperiti florile si frunzele cu apa, dati
amestecul in fiert, apoi lasati-l sa stea 30 de miute.
Strecurati si folositi. Puteti deasemenea sa adaugati
sapun sau ulei de cocos, pentru un efect mai puternic.

Nuc – insecticide

Frunzele de nuc fierte in apa (lichidul) reprezinta un

insecticid natural impotriva furnicilor. Varsati decoctul
pe furnicar sau pe drumul furnicilor

Otet – fungicid, ierbicid

Solutie de otet in 4 litri de apa se pun 3 linguri de otet cu

5% aciditate. Se amesteca si se stropeste.se aplica
contra diversilor fungi.

Ierbicidul se realizeaza din:

 1 lingura otet

 1 lingurita sapun

 4 litri de apa fierbinte

Dupa ce ati amestecat ingredientele, turnati substanta intr-

o stropitoate si imprastiati-o peste buruieni. Cand faceti
acest lucru, aveti grija sa nu udati si iarba. Otetul ucide
buruienile, dar poate face acelasi lucru si cu iarba
ornamentala.

Sunt plante care prefera sa fie udate cu substante ceva mai

acide, precum azaleele.Acestea prefera apa de ploaie in
locul apei de la robinet. In acest caz, poti turna o
lingurita de otet la doua cani de apa curata si sa iti
hranesti planta.
Pagina 45 din 69
 Patrunjel – insecticid

Puricii de plante urasc mirosul de patrunjel plantati

patrunjel aproape de plantele sensibile la pureci,
Semanati patrunjel in jurul plantelor mai sensibile la
paduchi.

Puneti la infuzat, timp de o jumatate de ora, 150 gr

patrunjel proaspat, tocat mare, in 5 litri de apa clocotita.
Se raceste ,se strecoara si se pulverizeaza direct pe
plante. Se utilizeaza si impotriva furnicilor si a
gandacului de Colorado

Piper – furnici

Un amestec de piper negru, usturoi si marar alunga

furnicile de pe plante. Reteta: 50 g piper macinat, 50 g
usturoi ras, 60 g marar uscat macinat. Preparare si
folosire: amestecati bine toate ingredientele, apoi
imprastiati compozitia in jurul tulpinei plantelor
afectate.

Spray contra insectelor, cu piper si usturoi: 1 capatana de

usturoi, 8 boabe de piper iute, 125 cl de apa, o picatura
de sampon natural. Preparare: pisati usturoiul si piperul,
apoi amestecati-le cu apa intr-un robot de bucatarie.
Lasati-le sa macereze o noapte, strecurati lichidul si
puneti-l intr-un pulverizator. Adaugati samponul si
scuturati bine. Vaporizati-va plantele din belsug, o data
pe saptamana si de cate ori ploua, pana ce observati ca
intrusii din gradina au disparut.spray-ul se poate pastra
la frigider vreme de o luna.

Piper infuzie – Se infuzeaza 150 g de planta de piper taiata

marunt în 5 l de apa fierbinte.- insecticid total

Pagina 46 din 69
Pelin – actioneaza impotriva insectelor, furnicilor si este util
impotriva ruginei

Coacazul nu va mai fi atacat de rugina daca alaturi de el se

planteaza pelin.

Se folosesc frunzele si inflorescentele de vara: o lingurita

de planta uscata pentru un litru de apa, infuzie sau
decoct. impiedica frunzele arbustilor fructiferi sa mai
rugineasca,

pentru combaterea paduchilor de frunza la pomi si arbusti

fructiferi se foloseste infuzia de pelin preparata din iaba
intreaga aflata in pragul infloririi. Doza este de 200-300
g de pelin in stare uscata pentru 10 l de apa.Infuzia
dureaza o jumatate de ora. Se stropesc partile de plante
afectate de paduchi . In caz de atac puternic, se uda
solul din jurul plantei cu aceasca infuzie. daca in timpul
zborului albilitei verzei , se stropesc plantele de cateva
ori cu infuzie de pelin, fluturele va fi indepartat.

Lichid impotriva purecilor. O infuzie puternica de pelin

alunga purecii plantelor. Reteta: 100 g pelin proaspat
tocat, 125 ml apa clocotita, 1/2 lingurita de sampon
delicat (pentru uz cotidian). Preparare si folosire: Turnati
apa clocotita peste plante, acoperiti vasul cu un capac si
lasati-l sa se raceasca. Strecurati lichidul, apoi puneti-l
intr-un pulverizator cu pompa. Adaugati samponul,
scuturati bine si stropiti-va plantele.

Pelinul in infuzie Puneti la infuzat 150 gr de pelin proaspat,

tocat mare, in 5 litri de apa clocotita. Lasati timp de 10
minute, apoi strecurati. Se raceste si se pulverizeaza pe
plante. Se aplica tratamentul in trei reprize, o data la
trei zile

Pagina 47 din 69
Ceai de pelin – 250 g frunze de pelin se fierb in 2 litri de
apa. Se raceste, se strecoara si se adauga 1 lingurita de
sapun. Se stropeste cu aceasta solutie.se aplica
contra afidelor, omizilor etc. se stropeste direct asupra
daunatorilor daca este posibil.

Propolisul – antibiotic, antimicrobian, anticripto-gamic,

dezinfectant e cicatrizant, este pretios in tratarea
ruginei si a mucegaiurilor

Produsele pe baza de propolis se gasesc in magazinele

naturiste: de obicei se utilizeaza solutia hidro-alcolica,
care vine diluata 1:10.

Rostopasca – putregai cenusiu, fuzarioza

Rosii – gandacului de asparagus, diversilor viermi si

gandaci

Ceai din frunze de rosii sau de cartofi – se lasa sa stea

peste naopte 2 cani de frunze de rosii in aproximativ 0,5
l apa. Se strecoara si se mai adauga la solutie inca 0,5 l
apa si un sfert de lingurita de sapun. Se stropesc
frunzele sau solul. Se aplica contra gandacului de
asparagus, diversilor viermi si gandaci.

Rozmarin – insecticid

Infuzie din 250g planta fara radacina in 5 l apa fierbinte

Sapun – Spray insecticid cu sapun omoara o multime de

daunatori, printre care la loc de frunte se afla limacsii de
sera, purecii si paduchii de plante.

Pagina 48 din 69
Pentru insecticide: o lingura de sapun ras se dizolva in 2,5
litri de apa. Lichidul se pune intr-un pulverizator cu care
se stropesc plantele o data pe saptamana si dupa ploaie.

Apa cu sapun – diluati 30 ml sapun lichid sau detergent de

vase in 4 litri de apa. Adaugati un sfert de litru alcool de
70 grade, apoi pulverizati imediat. Se clatesc plantele
inainte ca apa sa se usuce.

Sapunul de Marsilia – actiune insecticida, deoarece distruge

cuticula ceroasa a multor insect.

Poate fi adaugata si alte preparate pentru cresterea

puterii. Se dilueaza o lingurita pentru un litru de apa, se
clateste, terenul se protejeaza cu o folie de celofan

Salvie – protejeaza varza de atacul fluturelui alb

Pentru indepartarea fluturilor de varza plantati printre

randuri rozmarin, salvie, menta si cimbru.

Sare – acarieni si viermi de varza

Solutie de sare – se amesteca 2 linguri de sare cu 4 litri de

apa.se aplica contra acarienilor si a viermilor de varza.

Soc – insecticide

Pagina 49 din 69
Ceai de frunze de soc – fungicid: se fierb aproximativ 230 g
de frunze de soc in aproximativ 0,5 l de apa timp de 30
minute. Se strecoara si se lasa sa se raceasca. Separat in
0,5 l de apa calduta se dizolva 1 lingura de sapun. Se
adauga apa cu sapun la ceaiul de frunze, se lasa sa se
raceasca si se stropeste apoi cu aceasta solutie. se
aplica contra afidelor, musculitei morcovului, gandacilor
de castraveti, daunatorilor ce ataca fructele pomilor si
radacinile, etc.

Flori de soc infuzie – Se infuzeaza 150 g de flori de soc

taiate marunt în 5 l de apa fierbinte- insecticid pt afide si
paianjeni

Frunzele de soc pot fi folosite si ca fungicid ecologic.

Pesticid general si fungicid cu spectru larg, pe baza de soc

Acest spray este in mod special indicat pentru afide, omizi,

tripsi si patarea frunzelor (petele negre).Aveti nevoie de:
500 g frunze de soc, 3,5 l apa.

Preparare: fierbeti frunzele la foc mic, timp de 30 de

minute, apoi completati apa pierduta prin fierbere.
Strecurati si folositi. Puteti mari eficacitatea acestui
spray adaugand ingrediente aditionale care sa il faca sa
adere mai bine pe suprafetele pe care este aplicat, fie
prin folosirea fulgilor de sapun (10 g pentru fiecare litru
de spray, fie prin folosrea uleiului de nuca de cocos – 5
ml pentru fiecare litru de spray).

Spilcuta –iarba fetei sau musetel salbatic – pesticide

Pagina 50 din 69
 Acest pesticid este piretrum-ul natural – un insecticid ce
poate fi extras din margareta colorata (Pirethrum Daisy –
Tanaceum coccineum). Aceasta planta este o planta
companion obisnuita in gradinile organice. De asemenea,
se foloseste si planta cunoscuta sub numele de spilcuta,
iarba fetei sau musetel salbatic (Tanacetum parthenium)
– cunoscuta atat pentru intrebuintarile medicale cat si
pentru calitatile de repelent pentru insecte. Atat marga-
retele colorate cat si spilcutele atrag deasemenea
insecte folositoare, cum ar fi sirfidele, care se hranesc cu
afide si cu alte insecte daunatoare.

Aveti nevoie de: 1 parte flori de margarete colorate, 2 parti

flori de spilcute, ulei mineral sau kerosen, 2 picaturi de
ulei de susan.

Preparare: Taiati marunt florile, acoperiti-le cu kerosen sau

ulei mineral si lasati-le la macerat peste noapte intr-un
loc intunecos. Scurgeti lichidul, apoi diluati o parte de
lichid in sase parti de apa si adaugati uleiul de susan,
apoi spreiati. Puteti mari eficacitatea acestui spray
adaugand ingrediente aditionale care sa il faca sa adere
mai bine pe suprafetele pe care este aplicat, fie prin
folosirea fulgilor de sapun (10 g pentru fiecare litru de
spray, fie prin folosrea uleiului de nuca de cocos – 5 ml
pentru fiecare litru de spray).

Sunatoare – insecticid

Sunatoarea (pojarnita) la infuzat, timp de o jumatate de

ora, 150 gr sunatoare proaspata, tocat mare, in 5 litri de
apa clocotita. Se raceste, se strecoara si se pulverizeaza
direct pe plante.

Este buna si contra mustei de varza si a viermelui de

porumb.

Pagina 51 din 69
 Tataneasa – stimuleaza cresterea si inflorirea, activeaza
compostul, ingrasamant natural, sursa de potasiu
organic.

Retete pentru gradina: 1 kg de tataneasa, 10 litri apa de

ploaie. Tataneasa se toaca marunt si se lasa la macerat 2
saptamani. Se acopera si se amesteca 1 data la 2 zile,
dupa care se strecoara ,se dilueaza 15%. Nu se utilizeaza
ca atare deoarece poate arde plantele.

Plantele se stropesc,cu aceasta solutie, o data la 10 zile si

in momentul plantarii.Se utilizeaza in special la cultura
cartofului, a tomatelor si in general la legume-fructe si
fructe mici.Poate fi asociata, fara probleme, cu urzica.
Frunzele de tataneasa se mai pot toca si aduga in groapa
de plantare a cartofilor, aparandu-i impotriva anumitor
boli. La fel la rosii, ,ardei, coacaze, agrise, zmeura, pomi
fructiferi. Tocatura de frunze poate constitui si un
excelent mulci pentru legumele si fructele descrise mai
sus. Tocatura se acopera cu iarba taiata pentru a se
pastra umeda. Frunzele si tulpinile pot activa compostul
daca sunt amestecate in straturile acestuia.Tataneasa se
descompune foarte repede. In medicina traditionala se
utilizeaza cel mai frecvent radacina. Aceasta se curata,
se taie felii, se intinde pe ata si se usuca in cuptorul
deschis, cam la 40 grade. Se macina. Se foloseste ca si
terciuri in durerile reumatice sau musculare.

Ceai de tataneasa – tataneasa este foarte bogata

in potasiu si in alte substante necesare plantelor (calciu,
fier, azot, magneziu) si se poate folosi ca fertilizator in
multe feluri ( mulch, compost, solutii etc.).

Iata o reteta:

Pagina 52 din 69
 – Se culege o mana buna de plante, se pune intr-un vas (o
galeata), se aseaza peste ele o greutate si se acopera cu
apa Vasul se acopera si se lasa sa stea 4-5 sapatamani,
pana ce tataneasa putrezeste. (Procesul va degaja miros
neplacut). Se strecoara si din aceasta solutie se dilueaza
1/3 de cana in 4 litri de apa. Se stropesc frunzele sau se
toarna in jurul plantelor.

Tomate – insecticide – fuzarioza

Se amesteca 50 g de planta la 1 l de alcool si se lasa sa se

macereze o saptamana. Se fil-treaza si se amesteca cu
10 l de apa in care s-a ras si s-a dizolvat 1,5 kg sapun de
casa. Produsul obtinut se pulverizeaza peste plantele
cotropite de insecte.

Macerat cu frunze de rosii. Frunzele de rosii sunt bogate in

alcaloizi, niste substante foarte nocive pentru insecte.
Reteta: 100 g frunze de rosii tocate, 125 ml apa, o
jumatate de lingurita de sampon delicat. Inmuiati
frunzele de rosii in apa, vreme de o noapte, apoi
strecurati lichidul printr-un tifon. Puneti-l intr-un
pulverizator,adaugati samponul, scuturati bine, apoi
stropiti plantele.

Extract din frunze de tomate, impotriva fluturelui alb al

verzei – o mana de frunze zdro-bite se lasa 2 ore intr-un
litru de apa. Preparatul obtinut se foloseste la stropirea
verzei im-potriva fluturelui alb (Pieris brassicae).

Ceai din frunze de rosii – se lasa sa stea peste naopte 2 cani

de frunze de rosii in aproxi-mativ 0,5 litri apa. Se
strecoara si se mai adauga la solutie inca 0,5 litri apa si
un sfert de lin-gurita de sapun. Se stropesc frunzele sau
solul. se aplica contra gandacului de asparagus,
diversilor viermi si gandaci.

Pagina 53 din 69
 Frunzele de rosie (tomate) in infuzie – Puneti la infuzat,
timp de o jumatate de ora, 150 gr frunze de rosie, tocat
mare, in 5 litri de apa clocotita. Se raceste ,se strecoara
si se pulverizeaza direct pe plante.

Tutun – insecticid

Infuzie de tutun – 100 grame frunze uscate de tutun/5 litri

de apa fierbinte;

Ceai de tutun – se pune o cana de tutun in aproximativ 4

litri de apa si se lasa sa stea 24 ore. Solutia trebuie sa
aiba culoarea usor maronie (ca un ceai). Daca este prea
intunecata atunci se mai adauga apa. Atentie sa nu fie
consumata de cineva. Este mortala pentru om. se aplica
contra omizilor, afidelor, ciuperci,tantari, paduchilor ce
ataca radacinile, contra viermilor din pamant etc. nu se
stropesc rosiile, ardeii, vinetele, cartofii, petuniile (So-
lanaceae) cu aceasta solutie fiindca le poate distruge.

Zeama de tutun. O tigara (sau tutunul corespunzator)

„dizolvata” in 5 litri de apa timp de 24 ore este un bun
remediu contra larvelor, omizilor, gandacului de Colorado
si a paduchilor testosi.

Astfel luam tutunul din 2-3 tigari din care facem o infuzie in
200 ml apa. Lichidul se lasa la racit dupa care se
introduce intr-un pulverizator si se imprastie atat pe
plantele afectate cat si cele pe cele sanatoase. Este
foarte bun si impotriva puricilor albi ai plantelor.

Uleiuri – insecticide, au proprietati antiseptice, regenerante

si stimulante

Pagina 54 din 69
 Se utilizeaza impreuna cu alte produse, pentru ai marii
efectul. Cele mai eficiente sunt cele de ienupar, cimbru,
oregano si arborele de ceai: 10-15 picaturi pentru un
litru de apa.

Spray multi-functional, cu uleiuri esentiale. Uleiurile

aromate (esentiale) de cimbru, salvie si lavanda sunt de
mare ajutor pentru inlaturarea unei mari varietati de
daunatori ai plantelor. Reteta: 3 picaturi de ulei de
cimbru, 3 picaturi de ulei de salvie, 5 picaturi de ulei de
lavanda, 1 lingurita de vodca sau de alcool de 90 de
grade, 250 ml apa, amestecati ule-iurile esentiale cu
vodca, ca sa se disperseze uniform in apa. Puneti lichidul
intr-un pulveri-zator si stropiti minutios plantele.

Solutie de ulei – se amesteca 1 lingurita de sapun

(detergent lichid) cu o cana de ulei de bucatarie. Se
amesteca bine si se adauga aproximativ 1 l apa.se aplica
contra musculitelor albe, acarienilor, afidelor,
daunatorilor morcovilor, ai ardeilor, vinetelor,
castravetilor, teli-nei etc. Se sprayeaza direct pe insecte
daca este posibil.

Solutie alcoolica 1 – se amesteca 2-3 linguri de sapun cu o

jumatate de cana de alcool si cu aproximativ 1 litru de
apa calda.Se aplica proaspat preparata. Nu se pastreaza
in timp.

Solutie alcoolica 2 – se amesteca 1 lingurita de detergent

lichid cu 1 cana de alcool si 1 litru de apa. Separat se tin
3 linguri de ardei iute pisat intr-o jumatate de cana de
apa fiarta. Se strecoara si se adauga la solutia cu
detergent si alcool. Se poate folosi in loc de ardei, sos de
ardei iute sau boia.Se aplica impotriva a numeroase
insecte.

Uleiul alb

Pagina 55 din 69
Uleiul alb organic este un pesticid natural usor si rapid de
preparat. Este folosit pentru a tine sub control paduchii
plantelor, afidele, unii gandaci, capusele si omizile de pe
trandafiri, plante ornamentale, lamai si alti copaci
fructiferi.

Insecticidele comerciale pe baza de ulei alb sunt facute din

produsi petrolieri, sunt scumpe si, de asemenea sunt
exact genul de produse pe care nu vreti cu adevarat sa
le imprastiati in jurul gradinii. Uleiul alb traditional este
o reteta pe baza de ulei vegetal si a fost folosit de circa
doua sute de ani. Daca a functionat tot acest timp,
functioneaza si acum!

Cum se prepara Uleiul Alb

Aveti nevoie de: 2 cani de ulei vegetal, ½ cana de sapun

lichid pur (reteta originala este cu sapun lichid organic
cu ulei de masline, dar mai jos e si reteta cu sapun
solid), un borcan gol sau o sticla cu gatul larg, un
recipient pentru spreyere.

Puneti uleiul vegetal si sapunul lichid si scuturati bine,

pana cand amestecul devine alb. Ati obtinut astfel
concentratul de Ulei Alb, care trebuie diluat cu apa
pentru a putea fi folosit. In acest scop, adaugati 10 ml
concentrat la un litru de apa (doua lingurite concentrat
la un litru de apa) si scuturati bine. Acum puteti spreia
plantele sau copacii dvs. Pastrati-l intr-un loc racoros si
uscat, durata de depozitare este de aproximativ trei luni
de la data prepararii.

Pagina 56 din 69
Precautii: folositi-l doar cand vremea nu este foarte calda.
Daca il folositi cand afara sunt temperaturi de treizeci de
grade sau chiar mai mari, va cauza stricaciuni plantelor
dumneavoastra, deoarece uleiul va astupa porii
frunzelor. O idee buna este sa il folositi dimineata sau
seara tarziu, dupa ce temperatura aerului a scazut.
Deasemenea, nu il folositi pe plantele care au frunze
sensibile sau frunze acoperite de perisori, va cauza
arsuri frunzelor. Aplicati prin pulverizare pe ambele parti
ale frunzelor, pe crengi si pe tulpina plantelor, pentru a
ajunge si la daunatorii care s-ar putea sa fie ascunsi.

Cum functioneaza Uleiul Alb?

Uleiul Alb functioneaza deoarece acopera insectele cu un

strat de ulei, blocandu-le caile respiratorii, ceea ce le
face sa se sufoce. Deoarece sufocarea este produsa de
un fac-tor mecanic, nu de unul chimic, insectele nu se
pot adapta niciodata la acest produs! Daca nu aveti
sapun lichid, nu disperati, vom folosi ceea ce avem la
indemana! Daca aveti sapun solid (natural, bineinteles –
la noi este sapunul de casa, sigur gasiti asa ceva la tara)
iata reteta de fabricare: ½ cana de ulei vegetal, 1 cana
apa, o lingura de fulgi de sapun (dati pe razatoare o
bucata de sapun), un pulverizator de plastic.

Radeti sapunul si puneti fulgii de sapun in sticla. Adaugati

apa si uleiul vegetal si scuturati bine, pana la
omogenizare. Astfel preparat, Uleiul Alb nu mai trebuie
diluat, puteti sa spreiati plantele direct (cu precautiile
de rigoare, bineinteles).

Urzica – indeparteaza insectele daunatoare si paraziti de

orice gen,activeaza compostul, fertilizant

Urzica este o planta foarte utila pentru intretinerea

gradinii, pentru ca ne permite sa luptam cu anumiti
paraziti, precum paduchii, musca morcovului si mana.
Pagina 57 din 69
Macerate: Tocam 1 kg de urzici si le punem la macerat timp
de 3 zile in 9 litri de apa.

Acoperim recipientul. Dupa 3 zile putem strecura solutia

obtinuta. Se pulverizeaza in fiecare saptamana.

Extractul de urzica se obtine din 1 kg de tulpini cu frunze

de urzica in 10 l apa. Se lasa 12 ore, dupa care se
foloseste la combaterea paduchilor de frunze. Extractul
de urzica indeparteaza acarienii.

Se amesteca 1 kg de urzici verzi tocate si 10 litri de apa.

Amestecul se lasa 12 ore dupa care se strecoara.
Preparatul obtinut se mai numeste “zeama care musca”.
Plantele stropite cu aceasta solutie sunt protejate
impotriva acarienilor si a paduchilor de frunze

Continutul ridicat in acid salicilic si de acid formic face din

preparatele pe baza de urzica un mijloc eficace pentru a
combate numerosi paraziti animali si vegetali.

Toate formulele pe baza de urzica se prepara utilizand

planta intreaga, fara radacini, in can-titate de 1 kg
planta proaspata sau 200 g de planta uscata pentru
fiecare 10 l apa.

Maceratul de urzica se prepara lasand urzica in apa rece

pana cand lichidul devine foarte inchis la culoare, si nu
mai formeaza spuma. Pentru accelerarea procesului
recipientul se poate expune la soare. Faina de alge si
cateva frunze de Angelica pot fi utilizate pentru a
neutraliza miro-sul intens amanat de preparat in timpul
fermentatei. Preparatul trebuie amestecat in fiecare zi,
si e pregatit dupa 7-10 zile. Maceratul de urzica nediluat,
este util pentru accelerarea maturatiei compostului, iar
stropit pe pamant tine departe furnicile.

Pagina 58 din 69
 Diluat cu apa in raport de 1:20 rezulta eficace pentru
accelerarea cresterii tinerele plante.

Cu aceasi diluare, stropit trei zile consecutiv, la interval de

2 saptamani, este util impotriva bolilor criptogamice
(mucegaiurilor, boala piersicului – Taphrina deformans,
boala vitei de vie cauzata de ciuperca Plasmopara
viticola), numeroase insecte (musca ciresului –
Rhagoletis cerasi, Tignola fasciata). Maceratul poate fi
folosit si pentru a dezinfecta radacinile plantelor
inaintea transvazarii.

In livada se planteaza urzica, care de cateva ori pe an se

coseste si se lasa pe sol sub for-ma de mulci.

Urzica macerat: 1kg la 10 l de apa, dupa care se filtreaza.

Ferment de urzici: (1 kg de urzici la 10 l de apa), lasand

plantele sa se macereze in apa, vreme de cateva zile.
Sucul obtinut se foloseste la fortificarea plantelor tinere
din gradina, ca si la indepartarea puricilor si a
plosnitelor prin pulverizarea cu macerat. Inainte de a-l
folosi, diluati-l intotdeauna cu apa (jumatate ferment –
jumatate apa), ca sa nu provocati arsuri pe frunzele si
radacinile plantelor.

Solutie de urzica (cu sau fara tataneasa) 1 kg urzica

proaspata fara flori sau radacini

– 10 litri de apa de ploaie

Se toaca urzica mai mare,se pune in recipientul cu apa de

ploaie si se acopera neaparat. Se amesteca in recipient
in fiecare zi timp de o saptamana.

Pagina 59 din 69
In acest timp urzica fermenteaza, dar emana un miros urat,
fapt pentru care se pune intr-un colt mai indepartat al
gradinii.dupa o saptamana se strecoara si se foloseste
1litru de solutie amestecat cu 9 litri de apa, ori stropind
plantele ori udandu-le la radacina.

Daca se foloseste si tataneasa se pune in combinatie cu

urzica

Extractul de urzica indeparteaza acarienii se amesteca 1 kg

de urzici verzi tocate si 10 litri de apa. Amestecul se lasa
12 ore dupa care se strecoara. Preparatul obtinut se mai
numeste „zeama care musca„. Plantele stropite cu
aceasta solutie sunt protejate impotriva acarienilor, a
paduchilor de frunze si a fluturelui alb al verzei.

Purinul de urzica este cel mai bun, cel mai natural, cel mai
eficace dintre fertilizanti, care alunga daunatorii,
imbogateste compozitia solului s stimuleaza imunitatea
plantelor la radacina carora este turnat:1 kg de urzici
proaspete pentru 10 kg de apa.

Materiale necesare pentru obtinerea a 200l de insecticid

organic

– recipient de 200l din material nonreactiv (plastic sau

lemn)

– 10-15 kg urzica proaspata sau 1,5-2 kg urzica uscata

– 200 l apa de ploaie sau de la robinet (caz in care avem

nevoie de otet)

– 10 l lapte degresat, zer sau lapte sintetic

Pagina 60 din 69
Apa folosita este foarte importanta. Ideala este apa de
ploaie, deoarece nu continte minerale calcaroase sau alti
aditivi, precum clorul, care pot intarzia sau chiar opri
fermen-tarea. Daca totusi vom folosi apa dura de la
robinet, atunci va trebui sa adaugam putin otet pentru a
scadea Ph-ul. Apa de la robinet va trebui sa stea in
recipient inainte de adaugarea urzicilor cateva zile
pentru a permite clorinei sa se evapore. Intreaga
cantitate de urzici si 100l de apa se pun in butoi. Pentru
ca nu cumva sa explodeze in timpul fermentarii, ori
facem cateva gauri in butoi ori ii acoperim gura cu o
bucata de material textil sau o placuta din plastic. Un
garaj neincalzit sau o magazie este locul ideal in care
putem tine butoiul cu urzici, de a carui temperatura
acesta din urma este dependent. Fermentarea poate
dura intre cateva zile (3-4) pana la cateva saptamani, in
functie de temperatura. Va trebuie sa amestecam
fiertura zilnic si, cand amestecul nu mai scoate bule,
fermentatia este completa.

Adaugam laptele degresat, amestecam iarasi pentru

omogenizare si a doua zi vom filtra solutia pentru a
impiedica fermentari ulterioare sau blocarea sprayerului
cand aplicam fiertura pe plante. Putem filtra cu ajutorul
unei strecuratori garnisite cu straturi de tifon, un tricou
vechi, filtru de cafea sau alta hartie filtranta. Adaugam
restul de 100l de apa.
Insecticidul astfel obtinut poate fi depozitat in recipiente
de otel sau plastic intr-un loc ferit de soare si racoros
(20C). Odata ce infuzia este gata, poate fi folosita cel
mai des fiind spray-ata, ca in cazul oricarui alt insecticid
sau fertilizator, avand grija ca jetul sa fie directionat de
jos in sus pentru a ajunge pe partea inferioara a
frunzelor.

Usturoi – este antibacterian, anti-afide, anti-acarieni

,fainari si rugini,protectia semintelor de infectii.

Pagina 61 din 69
 Gradinarii isteti cultiva adesea cateva fire de ceapa si
usturoi printre trandafiri, pentru a tine problemele la
distant protejeaza plantele din vecinatate impotriva
ciupercilor

Semanati intre randurile de mazare, pentru a tine sub

control afidele

prin mirosul sau tine departe foarte multe daunatori

( paduchii si rodenticidele) precum si fainarea

Infuzie: 75 g de bulbi la 10 l de apa, nediluat, direct pe

plante si teren

Usturoi infuzie: 150 g de usturoi macinat în 5 l apa în

fierbere ,

Usturoi macerat: Se macereaza 80 g de usturoi în 5 l de

apa timp de 12 ore dupa care se filtreaza si apoi se
adauga 4 ml alcool efect fungicid.

Usturoi în ulei: Se macereaza 100 g de usturoi în 20 ml de

ulei timp de 24 de ore. Se adauga 1 l de apa si 10 ml de
sapun. Se dilueaza 1/20 pentru aplicare. Se poate
combina si cu un macerat de ardei iute. – efect fungicid

Usturoi cu ceapa macerat – Se macereaza 80 g usturoi si

500 g de ceapa în 8 l de apa timp de 12 ore dupa care se
filtreaza. INSECTICID; FUNGICID: afide, paianjeni,melci,
rugina

Infuzie de usturoi si ceapa – 750 g catei de usturoi si 1 kg

bulbi de ceapa/ 10 litriapa. Concentratia este cea
rezultata. Se stropeste primavara (mai) in perioada de
crestere intensiva, pe planta si sol…

Pagina 62 din 69
Spray simplu cu usturoi – O capatana de usturoi curatata de
coji si tocata, se amesteca cu 1,250 litri apa calda. Se
lasa la macerat 4 ore, apoi lichidul se filtreaza, se toarna
intr-un pulverizator si se stropesc plantele afectate, din
doua in doua zile, vreme de doua saptamani.

Spray de usturoi -fungicid Se amesteca 1 capatana de

usturoi cu 1 lingura de boia iute sau cu ardei iuti. Se
adauga 2 linguri de ulei de bucatarie si o lamaie. Se
paseaza componentele, se amesteca bine si se lasa sa
stea peste noapte. (Acest amestec se pastreaza la
frigider mai mult timp). Se strecoara si se pune din
amestec cate 1 lingura la 1 litru de apa.

Spray de usturoi si ardei iute – se piseaza o capatana mare

de usturoi, se amesteca cu 1 lingura de boia iute si se
pune in 1 litru de apa. Se lasa sa stea 1 ora, se filtreza si
se stro-peste cu aceasta solutie. Mixtura se poate pastra
cateva saptamani in frigider.se aplica impotriva
insectelor care rod sau sug seva plantelor.

Spray de usturoi – se amesteca 2-3 capatani de usturoi

pisat cu 1 lingura de boia iute sau ardei iuti pisati. Se
adauga 1 lingura de ulei de bucatarie, 1 lingurita de
detergent lichid si 7 cani de apa. Se amesteca bine, se
strecoara si se stropeste cu solutia rezultata.

Pentru tratarea semintelor inainte de semanat, acestea se

scufunda in extract de usturoi. Substantele active din
usturoi au rolul de a preveni infectiile cu ciuperci.
Tratamentul semintelor cu extract de usturoi le asigura
viabilitatea iar in primele stadii de dezvoltare,
plantula tanara va fi protejata de infectii.

Extract de usturoi – 1 kg catei de usturoi/ 10 litri de apa (si

pentru seminte).

Pagina 63 din 69
Vetrice – indeparteaza furnicile,impiedica atacul paduchilor
de frunza

Se raspandeste in jurul plantelor sensibile, frunze cu miros

puternic si respingator, cum ar fi cele de ventrice, pelin,
craite, soc, oregano, nuc. Ventricea infuzie 300 g
ventrice proaspata sau 30 g uscata, se infuzeaza in 10
litri apa clocotita. Dupa ce se raceste se pul-verizeaza
direct pe plante. Se poate adauga sapun lichid.

Se stropeste planta cu o infuzie de vetricea (Tanacetum

vulgare) la care se adauga 3% bentonita – nu am incercat
( oricum nu am bentonita)- musculita alba

Zeama bordeleza – fungicide

Zeama bordeleza este un fungicid de contact,

(fungi=ciuperci – “combate bolile cauzate de unele
ciuperci”), – cuprul contribuie la buna maturare a
lemnului pomilor si coardelor vitei de vie – o buna
maturare ajuta planta sa treaca cu bine de inghetul de
peste iarna” – daca se fac tratamente cu zeama
bordeleza in lunile – august si septembrie, cu
concentratii de 0,5-0,75%;

– cuprul ajuta la cicatrizarea ranilor plantei, pentru acest

motiv se aplica produse cuprice imediat dupa
evenimente meteo ca (grindina, vant puternic);

– cuprul din fungicidele cuprice, isi aduce aportul in nutritia

plantelor horticole, (exemplu vita de vie are nevioe de
225 mg Cu/ha);

– cuprul ajuta la formarea vitaminelor B si C de catre

plante;

Pagina 64 din 69
 -cuprul ajuta la ingrosarea pielitei bobului de strugure
ceea ce confera o rezistenta crescuta la boli ca
Putregaiul cenusiu si Fainarea vitei de vie;

– combate numerosi agenti patogeni “ciuperci” prin

aplicare in perioada de repaus la pomi si vita de de vie.
Se fac tratamente in perioada de repaus a pomilor si
vitei de vie cu concentratii de 3%;

– combate ciuperci ce provoaca boli ca: fainari (fainarea

marului, fainarea tranda-firului), rapan, monilioza,
manari (mana tomatelor si cartofului, mana vitei de
vie),alternarioza “patarea neagra” – avand o actiune
preventiva(previne aparitia bolilor);

– produsele cuprice, aplicate la rasaduri impiedica

alungirea acestora, in conditii de lumina insuficienta:
zile inorate, primavara devreme, spatii protejate”sere,
solarii”, apartamente, etc);

– combate boli provocate de bacterii “bacterioze” ca (focul

bacterian, arsura comuna a fasolei, patarea unghiulara).

Se aplica in concentratii de 0,5-0,75% (50-70 g/10 l apa);

Variante de zeama bordeleza:

Pagina 65 din 69
Pentru prepararea zemei bordeleze se amesteca sulfat de
cupru cu lapte de var.Pentru prepararea a 10 l de zeama
bodeleza in concentratie 0,75% (concentratia care se
aplica in perioda de vegetatie la vita de vie), se iau 75
grame sulfat de cupru care se piseaza bine si se dizolva
in 5 litri de apa calda. Separat se va pregati laptele de
var cu 40 grame bulgare de var – stins cu 5 litri de apa.
La final se amesteca cele doua componente preparate
(sulfatul de cupru cu laptele de var). Preparati solutia in
galeti de plastic, intrucat solutia este puternic coroziva
pentru metale.

Pentru ca solutia de zeama bordeleza sa adere bine pe

frunze, putem adauga si 15-20 ml aracet la cei 10 litri
solutie “zeama bordeleza”.

ATENTIE!!! Aplicarea la legume, poate intarzia infloritul (cu

1-2 saptamani), deci implicit fructify-carea precoce, de
aceea aunci cand dorim precocitate – este indicata
eviatarea folosirii produselor cuprice la legume.

Se aplica in concentratie de 0,5% in perioada de vegetatie

si 1 – 2% in perioada repausului de iarna, la cires, visin,
cais, piersic, prun, in principal, dar si la mar si par.

Concentratia zemei bordeleze este data de cantitatea de

sulfat de cupru folosita.
Pentru obtinerea solutiei de 1% zeama bordeleza sunt
necesare 1 kg de piatra vanata (sulfat de cupru) si 500 g
var nestins (eventual 2 kg var stins, pasta), la 100 litri
apa.

Varul nestins, fara piatra, se stinge cu putina apa pe o

scandura intr-un vas de lemn sau galeata de
plastic.Varul stins se toarna intr-un vas de lemn de circa
110 – 120 litri si se completeaza pana la 50 litri de apa,
amestecand bine.

Pagina 66 din 69
Separat, intr-un vas de lemn(plastic), de circa 60 – 70 litri,
se toarna 50 litri de apa, in care se cufunda un saculet
de panza cu 1 kg de piatra vanata pisata.Solutia se
amesteca din cand in cand.Dupa ce toata cantitatea de
piatra vanata din saculet s-a dizolvat, solutia se toarna
cu incetul peste laptele de var din vasul de plastic de
110 – 120 l, amestecand tot timpul cu un bat de lemn.In
acest fel se obtine o solutie foarte slab alcalina.Daca
este acida, solutia produce arsuri pe planta.Verificarea
calitatii (reactiei) zemei bordeleze se face cu hartia de
fenolftaleina care, introdusa in zeama bine preparata, se
coloreaza in roz, sau cu hartie de turnesol care introdusa
in solutie se albastreste.

Daca zeama bordeleza nu e neutra se poate adauga var

stins sau piatra vanata, controland in permanenta
reactia solutiei.In final, zeama bordeleza bine preparata
trebuie sa aiba culoarea albastra a cerului senin de vara.

Pentru ca zeama bordeleza sa adere mai bine pe organele

tratate (frunze, lastari) se adauga melasa, lapte dulce,
albus de ou bine batut, dar cu rezultate mai bune se
folosesc substantele Detersen 0,2%, Aracet 0,15 – 0,2%.

Zeama sulfocalcica

Pagina 67 din 69
Zeama sulfocalcica sau polisulfura de calciu este obtinuta
pe baza de sulf si var.
Pentru obtinerea a 10 l de solutie apoasa, de culoare
rosie, sunt necesare 2,800 kg sulf macinat si 1,500 kg
var nestins, fara piatra, sfaramat in bucati mici, cat
nuca.Vasul in care se pregateste solutia trebuie sa fie
smaltuit, cu o capacitate de 15 – 20 litri, in care se pun
sulful si varul, peste care se toarna 2 – 3 l apa fierbinte si
se amesteca bine cu o lopatica de lemn pana ce se stinge
tot varul si se obtine o pasta galbena omogena.Peste
aceasta pasta se toarna inca 7 – 8 l apa fierbinte si se
inseamna nivelul continutului din vas.Solutia astfel
obtinuta se fierbe 45 minute, amestecandu-se continuu
si adaugandu-se apa fierbinte pentru a se mentine
nivelul initial al lichidului.

Pe parcursul fierberii, lichidul isi schimba culoarea din

galben in portocaliu, pentru ca la sfarsit sa devina rosu
carmin si sa emane un miros greu de hidrogen sulfurat.

Concentratia zemei sulfocalcice astfel obtinuta este in

general de 28 – 30° Beaumé si se poate determina in
orice gospodarie prin cantarirea lichidului, care trebuie
sa fie de 1,240 kg pentru 1 litru de zeama sulfocalcica de
28° Beaumé, 1,250 kg pentru 1 litru de 29° Beaumé si
1,260 kg pentru 30° Beaumé.

Zeama sulfocalcica astfel obtinuta, avand o reactie usor

alcalina este bine sa fie folosita imediat dupa preparare
sau, daca nu, trebuie pastrata in vase necorozive,
complet umplute, inchise ermetic, la temperaturi nu prea
ridicate si la intuneric.

Concentratiile in care poate fi folosita sunt de 20% in

tratamentele de iarna, 10% in stropirile de primavara,
inainte de dezmugurire, si 2% in timpul vegetatiei.

Pagina 68 din 69
 Bibliografie

1. Costel SAMUIL -TEHNOLOGII DE AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ

2. Ecaterina Constantinescu, M. Berindei, D. Torje, Gh. Perceali. Cultura cartofului. Editura Agro-
Silvică, Bucureşti, 1965

3. Gavrilă Morar. Cultura cartofului. Editura: Risoprint, Cluj-Napoca, 1999

4. Titus Catelly. Cartoful, banalitate sau miracol? Editura Ceres, Bucureşti 1988

5. Ruxandra Ciofu, Nistor Stan, Pelaghia Chilom, Arsenie Horgoş, Karl Fritz Lauer, Nicolae Atanasiu.
Tratat de legumicultură. Editura Ceres, Bucureşti, 2004

6. Valeriu Tabără. Fitotehnie. Vol. II. Plante tehnice tuberculifere şi rădăcinoase. Ed. Brumar,
Timişoara 2005.

7. Victor Starodub. Tehnologii în fitotehnie. Universitatea Agrară de Stat din Moldova. Chişinău, 2008

8. Patrick Rousselle, Yvon Robert, Jean Claude Crosnier. La pomme de terre: production,
amélioration, ennemis et maladies, utilisations. Editions Quae, Paris 1996

9. William H. Bohl, Steven B. Johnson. Commercial Potato Production in North America. The Potato
Association of America Handbook. 2010

10. Dick Vreugdenhil. Potato Biology and Biotechnology. Advances and Perspectives. Elsevier 2007

11. Roy Navarre, Mark J Pavek. The Potato: Botany, Production and Uses. Publisher: CABI 2014

12. P. M Harris. The Potato Crop: The scientific basis for improvement. Springer, 2013

13. ing. SEBASTIAN BRUMĂ Tehnologii ecologice de cultivare a cartofului

14. http://sfatnaturist.ro/solutii-bio-pentru-gradina-ta-prevenirea-si-combaterea-bolilor-si-
daunatorilor/

15. https://www.researchgate.net/publication/282751060_TEHNOLOGII_ECOLOGICE_DE_CULTIVARE_
A_CARTOFULUI

Pagina 69 din 69