Sunteți pe pagina 1din 12

Lehadus Ramona Bonitarea solurilor din Romania

Introducere
Solul este definit drept stratul de la suprafaa scoarei terestre. Este format din particule minerale, materii organice, ap, aer i organisme vii. Solul este un sistem foarte dinamic care ndeplinete multe funcii i este vital pentru activitaile umane i pentru supravieuirea ecosistemelor. n natura ca si n societatea umana, solul ndeplineste importante functii globale (economica, ecologica, energetica, industriala si informatica), care sunt esentiale pentru asigurarea existentei pe Terra, prin acumularea si furnizarea de elemente nutritive si energie organismelor vii si prin asigurarea celorlalte conditii favorabile dezvoltarii acestora. Atributul fundamental al solului este de a fi mediu de via al plantelor i de a face posibil obinerea de producii vegetale. Aceast proprietate poart numele de fertilitate, solul devenind o condiie vital pentru existena i perpetuarea generaiilor viitoare. Fertilitatea este cea mai importanta proprietate a solului si este definita de totalitatea insusirilor fizice, chimice si biologice, care asigura plantelor cantitatile de substante nutritive in timpul perioadei de vegetatie. Toate terenurile cultivate au o fertilitate naturala si una artificiala. Fertilitatea naturala se formeaza in procesul de geneza a solului sub actiunea biocumulativa din diferitele zone biochimice. Fertilitatea artificiala sau culturala se realizeaza ca rezultat al interventiei omului in evolutia naturala a solului prin masuri agroameliorative.[*] Intrucat la baza fertilitatii artificiale sta totusi fertilitatea naturala(potentiala), in practica ele nu se pot separa intrucat definesc impreuna fertilitatea economica a solului, care constituie factorul principal al bonitarii terenurilor agricole. Expresia "bonitare" deriva de la expresia din limba latina "bonitas", care inseamna preturi sau evaluare, iar prin bonitarea solului se intelege aprecierea calitativa a acestuia(aprecierea fertilitatii).[b] Bonitarea terenurilor agricole este conceputa ca o operatie complexa de cunoastere aprofundata a insusirilor si conditiilor de crestere si rodire a plantelor si de determinare a gradului de favorabilitate a acestor conditii pentru fiecare planta si respectiv folosinta in parte(deoarece un teren poate fi nefavorabil pentru anumite folosinte si culturi,dar favorabil pentru altele).[4,6]
1

Lehadus Ramona Bonitarea solurilor din Romania

Obiectul bonitarii il constituie pamantul/terenul agricol conceput ca habitat pentru plante, cu toate insusirile lui ecologice, care actioneaza simultan pe fiecare portiune de teritoriu.[6] Bonitarea este o activitate complexa care studiaza legaturile dintre Teren - Culturi agricole Valoare economic i care presupune cunoaterea nsuirilor terenurilor studiate, a tipurilor de folosine agricole, a modului lor de organizare i exploatare de ctre proprietari. Sub aspect economic si social, bonitarea terenurilor agricole ia in consideratie faptul ca fertilitatea solului, sau mai corect capacitatea de productie a terenului, reprezinta, in afara fenomenului fizic masurabil, o relatie sociala cu implicatii largi in economie. Avand in vedere faptul ca fertilitatea solului, respectiv capacitatea de productie a terenului nu raman neschimbate in decursul timpului ci se modifica atat sub influenta factorilor naturali cat mai ales sub influenta activitatilor antropice, bonitarea terenurilor agricole trebuie actualizata in permanenta pentru a raspunde exigentelor fiecarei etape de dezvoltare a agriculturii si a economiei in ansamblu.[6] n timp ce spaiul i comunitatea rural furnizeaz, nc, un bogat i variat peisaj semi-natural, tehnologiile, din ce n ce mai sofisticate au multiplicat consecinele agresiunii umane asupra mediului. ntr-un agroecosistem, omul tinde s reduc diversitatea pentru obinerea unor cantiti ct mai ridicate de recolt din speciile pe care le planific pentru cultur. n loc de a capitaliza efectele benefice ale elementelor componente ale mediului natural, agricultura modern i mai ales agricultura care implic folosirea intensiv a pesticidelor, neutilizarea ngrmintelor organice i cultivarea n condiii nefavorabile de umiditate a solului, poate distruge bunuri naturale valoaroase i de nenlocuit. Aici intervine bonitarea terenurilor care are rolul de a exprima favorabilitatea pentru diferite plante prin intermediul notelor de bonitare. In acest context, solul nu trebuie considerat un simplu suport inert pe care omul l chimizeaz, seamn i strnge recolta, ci ca un organism viu. ca pe un sistem biologic deschis, dependent de coninutul in materie organic, baza material a fertilitii solului si ansamblul proceselor biologice ce se desfoar n sol i care constituie factorul dinamic al fertilitii.[d] In interpretarea practica a cercetarii conditiilor naturale pentru nevoile productiei agricole se deosebesc doua laturi si anume : bonitarea si caracterizarea tehnologica a terenurilor.
2

Lehadus Ramona Bonitarea solurilor din Romania

1. Bonitarea terenurilor
In tara nostra , bonitarea terenurilor se face pe baza sistemului elaborat si imbunatatit de catre Dumitru Teaci. Exprimarea favorabilitatii pentru diferite plante se face prin note de bonitare in conditii naturale si prin potentarea notelor de bonitare, prin aplicarea lucrarilor de imbunatatiri funciare si a unor tehnologii curente ameliorative.[4] Bonitarea se face iniial pentru condiiile naturale de vegetaie. Ulterior, n urma aplicrii lucrrilor de mbuntiri funciare (ndiguiri, desecri, drenaj, irigaii, combaterea salinitii i alcalinitii, prevenirea i combaterea eroziunii) i a unor lucrri ameliorative (amendarea cu calcar i gips, afnarea adnc, combaterea polurii) se realizeaz potenarea notelor de bonitare natural adic se obine o bonitare potenat.[1,2,4] Bonitarea natural se face pentru poriuni de teritoriu pe care fiecare din factorii naturali(temperatura medie anuala, precipitatii medii anuale, textura, volum edafic, pH, rezerva de humus) se manifest uniform, numite TEO1, si practic defineste capacitatea de productie a terenurilor.[5] Intocmirea hartii de unitati TEO (constituirea, delimitarea, caracterizarea unitatilor TEO) se face prin suprapunerea hartilor de soluri (cu unitati cartografice delimitate pe baza indicatorilor de sol), peste harta cu unitati cartografice delimitate, pe baza indicatorilor de relief, clima, hidrologie si antropici. Notarea TEO - lor este arbitrara, folosindu-se cifre arabe de la 1 la numarul care individualizeaza ultima unitate TEO delimitata. Terenurile agricole din Romania sunt cuprinse in cca. 122.000 TEO-uri (scara 1: 50.000).[4] Lucrarea de bonitare se face numai pentru terenurile productive, cu exceptia urmatoarelor categorii: suprafete pe care sunt amplasate constructii gospodaresti (curti, gradini)pana la 1.000 m2; terenuri proprietate de stat, indiferent de categoria de folosinta, deoarece pentru acestea nu se percepe impozit; terenuri ocupate de poligoane de exercitiu pentru armata si aerodroamele; terenurile situate in lungul cailor ferate sau digurilor (zone de protectie).[7] Dupa efectuarea lucrarilor de bonitare se intocmeste harta de bonitare.
1

teritoriu ecologic omogen

Lehadus Ramona Bonitarea solurilor din Romania

n atingerea scopului fundamental al studiilor de bonitare se i-au n considerare toi factorii care influeneaz capacitatea de producie a terenurilor, cu ajutorul crora se calculeaza o not de bonitare i se face ncadrarea terenurilor n clase de calitate. 1.1. Notele de bonitare Pentru calcularea notelor de bonitare in conditii naturale se folosesc anumiti indicatori, denumiti indicatori de bonitare, iar pentru potentarea notelor de bonitare, prin aplicarea lucrarilor de imbunatatiri financiare si a unor tehnologii curente ameliorative, se utilizeaza indicatorii de potentare.[4] 1.2. Indicatorii de bonitare Avnd n vedere multitudinea conditiilor de mediu care caracterizeaza fiecare unitate de teren(UT sau TEO), n scopul aprecierii capacitatii de productie, se iau n considerare cele mai importante elemente si anume, conditiilor legate de relief, de resursele climatice, de hidrologie si de nsusirile fizico-chimice ale solului. n cadrul acestor grupe de factori se folosesc urmatorii indicatori de bonitare mai importanti: - temperatura medie anuala - adncimea apei freatice - precipitatii medii anuale - inundabilitatea - gleizarea - porozitatea totala n orizontul restrictiv - stagnogleizarea (pseudogleizarea) - continutul de CaCO3 total pe 0-50 cm - salinizarea (alcalizarea) - reactia n 0-20 cm - textura n 0-20 cm - gradul de saturatie n baze 0-20 cm - poluarea - volumul edafic - panta - rezerva de humus n stratul 0-50 cm - alunecari - excesul de umiditate la suprafata [6] La bonitarea terenului fiecare indicator particip la stabilirea notei de bonitare cu un coeficient care variaz ntre 0 i1 dupa cum i nsuirea respectiv este total nefavorabil (0) sau optim (1) pentru planta respectiv. Nota de bonitare pe folosine i culturi se obine nmulind cu 100 produsul coeficienilor indicatorilor care particip la stabilirea notei de bonitare i se exprim n puncte de la 1 la 100.[1,2,3,4,6,**,c,e] Aadar, n cazul bonitrii terenurilor pentru condiii naturale (maxim 100 puncte) vor rezulta 10 i respectiv 5 clase de bonitare. Cele 10 clase se noteaz cu
4

Lehadus Ramona Bonitarea solurilor din Romania

cifre de la I-X (I-pentru clasa cea mai bun cu 100 la 90 puncte, iar X-pentru clasa cea mai slaba cu 10 la 1 puncte), iar cele 5 clase cu litere majuscule A la E (Apentru clasa cea mai buna, cu 81-100 puncte, iar E pentru clasa cea mai slaba cu 120 puncte). Tabel Nr.1. Clasele de bonitare
Clase de bonitare Cod Nota de bonitare Grupe de clase de bonitare Cod Nota de bonitare Clase de bonitare Cod Nota de bonitare Grupe de clase de bonitare Cod Nota de bonitare

XV XIV XIII XII XI I II III IV

> 141 131 140 121 130 111 120 101 110 91 100 81 90 71 80 61 70

A+

> 101

A B

81 100 61 80

V VI VII VIII IX X

51 60 41 50 31 40 21 30 11 20 1 - 10

C D E

41 60 21 40 1 20

[2,***,e]

Culturile care se iau n considerare sunt urmatoarele: pasuni (PS), fnete (FN), mar (MR), par (PR), prun (PN), cires-visin (CV), cais (CS), piersic(PC), vie-

Lehadus Ramona Bonitarea solurilor din Romania

vin (VV), vie struguri de masa (VM), gru (GR), orz (OR), porumb (PB), floareasoarelui(FS), cartof (CT), sfecla de zahar (SF), soia (SO), mazare-fasole (MF), inulei (IU), in-fuior (IF),cnepa (CN), lucerna (LU), trifoi (TR), legume (LG).[**] Tabelele cu scarile valorice si marimea coeficientilor de bonitare pentru fiecare indicator, n functie de folosinta sau de cultura sunt n "Instructiunile de lucru pentru bonitarea terenurilor agricole"elaborat de I.C.P.A2. Pentru a obtine notele de bonitare pe folosinte si culturi se nmulteste cu 100 produsul coeficientilor celor 18 indicatori: y = (x1 x2 x3. x18) 100 , n care: y - nota de bonitare; x1, x2,x18 - valorile coeficientilor indicatorilor.[6] Cnd toti acesti factori sunt n optim fata de cerintele plantei luate n consideratie (toti indicatorii au coeficient egal cu 1) nota de bonitare va avea valoarea maxima egala cu 100. Cu ct valoarea coeficientilor se apropie mai mult de valoarea 0 (zero) si limita inferioara a notei de bonitare va tinde spre 0.[4,5,6] n functie de valoarea notei de bonitare, se stabilesc 5 clase de bonitare ale terenului notate cu cifre romane de la I la V: - clasa I - 81-100 puncte; - clasa a II a 61-80 puncte; - clasa a III a 41-60 puncte; - clasa a IV a 21-40 puncte; - clasa a V a 0-20 puncte.[4,5,6]
Tabel nr.2. Repartizarea terenurilor agricole pe clase de calitate in Romania

Institutul de Cercetri Pedologice i Agrochimice al Academiei de tiine Agricole i Silvice

Lehadus Ramona Bonitarea solurilor din Romania

O cerinta esentiala care conditioneaza realizarea lucrarilor de bonitare a terenurilor agricole este aceea a existentei si deci a utilizarii cartarilor pedolodice. Pentru lucrarile de bonitare cadastrala a terenurilor este necesar ca pe planul cadastral adus la zi sa se transpuna si limitele unitatilor de sol preluate din planul de cartare pedologica existent la dosarul lucrarii de cartare pedologica (stationara). Se pot executa diferite hari cu calitile terenurilor putnd astfel oferi o mai bun analiz asupra necesarului efecturii unei investiii.Determinarea claselor de calitate pentru diferite folosine este foarte important n cazul stabilirii impozitului pentru teren la arendarea terenurilor agricole, evaluarea valoric a terenurilor agricole efectuarea unor lucrri ameliorative etc.

Fig.1. ncadrarea terenurilor agricole n clase de calitate in Romania

2.

Potentarea notelor de bonitare prin aplicarea lucrarilor de imbunatatiri funciare si a unor tehnologii curente ameliorative

Prin aplicarea lucrarilor de imbunatatiri funciare si a tehnologiilor curente de ameliorare, unele insusiri negative ale terenurilor, precum deficitul/excesul de apa,
7

Lehadus Ramona Bonitarea solurilor din Romania

salinitatea sau alcalinitatea ridicata, sunt corectate sau inlaturate astfel incat terenul respectiv isi mareste productivitatea. Lucrarile de imbunatatiri funciare si tehnologiile curente de ameliorare necesita informatii cat mai precise asupra posibilitatilor reale de crestere a capacitatii de productie a terenurilor, lucru care se realizeaza prin potentarea notelor de bonitare. Potentarea consta in marirea valorii coeficientilor de bonitare ai insusirilor asupra carora se actioneaza astfel incat sa fie marita nota finala de bonitare.[4] La bonitarea terenurilor amenajate i ameliorate, nota de bonitare poate ajunge pan la 150 puncte i vor rezulta 15 i respectiv 6 clase de bonitare. Notarea claselor pn la 100 de puncte se face ca i la bonitarea nepotenat, iar cele cu peste 100 puncte cu XI - XV (XI-pentru 101-110 puncte i 15 puncte pentru >141 puncte) i respectiv A+, > 101 puncte (vezi Tabel nr.1).[4,6,7] Potentarea notelor de bonitare se face numai pentru acele lucrari care au un efect de durata si care modifica substantial starea generala de productivitate a terenurilor. Lucrari de mbunatatiri funciare: 1. ndiguirea are ca principal scop apararea terenurilor de revarsarea apelor curgatoare. Aceasta lucrare anuleaza penalizarile introduse de coeficientii de bonitare prin inundabilitate. 2. Desecarea de suprafata elimina efectul negativ al stagnarii apei la suprafata solului, att al apei provenite din precipitatii ct si din alte surse, conducand la ameliorarea starii de stagnogleizare al solurilor. Coeficientii de potentare pentru desecarea de suprafata anuleaza penalizarile produse de coeficientii de bonitare pentru precipitatii medii anuale, pentru excesul de umiditate de suprafata si pentru stagnogleizare. 3. Drenajul de adncime se efectueaza pentru coborrea nivelului apei freatice si elimina efectul negativ al apei freatice situata la mica adncime si a starii de gleizare a solului. 4. Irigatia realizeaza aprovizionarea solului cu cantitati de apa suplimentare fata de cele primite n mod natural din precipitatii. Irigatia elimina efectul negativ al deficitului umiditate datorat precipitatiilor insuficiente si poate determina cresterea notei de bonitare la peste 100 ( maximul celui mai bun teren n conditii natural).

Lehadus Ramona Bonitarea solurilor din Romania

5. Combaterea salinitatii si alcalinitatii solului se realizeaza prin ndepartarea sarurilor solubile sau a ionului de Na+ din sol. Aceste lucrari anuleaza penalizarile determinate de diferite grade de salinizare si alcalizare. 6. Prevenirea si combaterea eroziunii solului determina reducerea penalizarilor determinate de panta terenului si alunecarile de teren. 7. Terasarea terenurilor n panta are ca rezultat reducerea pantei naturale si favorizeaza n acelasi timp retinerea n sol a unei cantitati mai mari din apa din precipitatii.[1,3,**,***,a] Lucrari agropedoameliorative: 1. Amendarea cu calcar si gips urmareste corectarea n sens favorabil a reactiei solului si anuleaza penalizarile produse de reactia acida sau alcalina a solului. 2. Afnarea adnca a solului (fara ntoarcerea brazdei) mbunatateste porozitatea totala a solului si diminueaza penalizarile datorate porozitatii scazute a solului. 3. Fertilizarea ameliorativa contribuie la cresterea continutului de materie organica a solului si anuleaza penalizarile produse de rezerva mica de humus. 4. Combaterea poluarii solului urmareste depoluarea acestuia, refacerea capacitatii productive si nlatura penalizariile determinate de indicatorul de poluare a solului. [1,3,**,***,a] Potentarea notelor de bonitare naturala este valabila numai pentru situatiile n care au fost executate lucrari de ameliorare a solurilor iar acestea sunt functionale pentru scopul n care au fost proiectate.[1] In ansamblu, se poate aprecia ca, pana in prezent, bilantul potentarii este pozitiv dar exista o serie de fenomene negative care afecteaza nivelul de potentare, cum ar fi: reducerea rapida a continutului de humus in solurile irigate; continuarea proceselor de eroziune si alunecari; inmlastinarea si salinizarea secundara a unor suprafete irigate sau limitrofe.[5] Comparand datele cu privire la notele medii ponderate de bonitare din tara noastra in conditii efective, fara finalizarea investitiilor de ameliorare si mai ales fara terminarea irigarii pe suprafetele necesare cu cele ce se pot realiza in conditiile aplicarii tuturor masurilor de ameliorare, inclusiv irigarea intregii suprafete de teren care are nevoie de ameliorare, se pot preconiza cresteri insemnate ale capacitatii de productie a terenurilor care sa depaseasca cu 45-60% pe cea actuala. [4,6]
9

Lehadus Ramona Bonitarea solurilor din Romania

3.VALOAREA ECONOMICA A NOTELOR DE BONITARE Activitatea de productie in agricultura se concretizeaza in rezultate economice care difera extrem de mult de la o zona la alta si de la o unitate la alta. Aceasta diferenta se manifesta de la o parte de hectar la alta sau chiar de la o tarla sau o parcela la alta. In zonele foarte complexe sub aspect geomorfologic si pedologic, diferentierile sunt chiar in cadrul parcelelor de la cativa metri distanta. Variabilitatea nivelelor de productie la acelasi nivel al cheltuielilor de munca si materiale, conduce la o diferentiere puternica, la nivel global si net la hectar, a costurilor de productie si deci a nivelului rentabilitatii productiei agricole. Dintre indicatorii economici, ce se pot calcula in productia agricola pentru lucrarile de bonitare si pentru interpretarea acestora, de o importanta majora sunt: valoarea productiei unitatii de produs; costul unei unitati de produs; venitul net la hectar; costul productiei la hectar (cheltuielile la hectar).[**,a,c,e] In ansamblul agriculturii se realizeaza o echilibrare a cheltuielilor la hectar si a venitului global, neobtinandu-se nici venituri, nici pierderi la nivelul claselor 1-3 de bonitare. In toate cazurile situate sub acest nivel, respectiv sub cca. 45 de puncte - nivel mediu calculat pentru teren arabil - se obtin rezultate economice negative. Valoarea economica a notelor de bonitare poate fi folosita cu succes in fundamentarea economica a tuturor masurilor privind reglementarile raporturilor stat-detinator de pamant, a costurilor, a impozitelor agricole etc.[2,7] Valoarea economica a notelor de bonitare si notele in sine pot fi folosite pentru fundamentarea economica a tuturor masurilor care reglementeaza impozitul pe teren, impozitul pe venitul agricol, marimea arendei, taxa pe teren, valoarea pamantului, pretul pamantului etc.

4.ZONELE AGRICOLE DEFAVORIZATE Zonele defavorizate din Romnia caracteristici generale Caracterizarea zonelor defavorizate are ca surs de baz date furnizate de ctre Institutul Naional de Cercetare Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie i Protecia Mediului (ICPA).
10

Lehadus Ramona Bonitarea solurilor din Romania

Declararea zonelor defavorizate (agricol) a inut cont de Regulamentul (CE) 1257/1999. n baza acestuia s-au delimitat 3 tipuri de zone defavorizate: Zona Montan Defavorizat (ZMD), Zona Semnificativ Defavorizat (ZSD) i Zona Defavorizat de Condiii Naturale Specifice (ZDS).[****,e]
Tabel Nr.3. Pondere SAU3 INDICATOR Pondere SAU defavorizata din SAU Romania Pondere suprafata totala defavorizata din total suprafata Romania Total pondere SAU defaforizata din SAU Romania Total pondere suprafata totala defavorizata din total suprafata Romania

ZMD 20.14% 29.93%

ZSD 1.40% 2.47% 34.48% 42.26%

ZDS 12.94% 9.86%

[****,e]

5. CONCLUZII Bonitarea terenurilor agricole de pe un anumit teritoriu, prezinta o deosebita importanta pentru evaluarea terenurilor agricole, stabilirea ct mai corecta a folosintelor si alegerea culturilor celor mai indicate pentru anumite teritorii, pe baza nsusirilor intriseci ale solurilor. n urma efectuarii lucrarilor de bonitare se poate stabili potentialul productiv al solurilor pentru diferite culturi, se pot face previziuni ale evolutiei productiei, iar terenurile agricole sunt ncadrate n clase de calitate. Metodica actuala de bonitare respecta in ansamblu metodica larg cunoscuta si utilizata in Romania, dar se deosebeste prin aceea ca este mult mai analitica si obliga pe cel care o aplica sa fie extrem de atent atunci cand studiaza terenul pentru bonitare deoarece se cunoaste ca recolta nu este o functie simpla determinata numai de gradul de fertilitate a terenului, ci o functie complexa data de cele 3 grupe de factori: N- natura, calitatea pamantului si a climei ; B- biologia, calitatea solurilor si a hibrizilor de plante;
3

Suprafata Agricola utila

11

Lehadus Ramona Bonitarea solurilor din Romania

M- cantitatea de munca vie si materializata care se depune pentru obtinerea recoltei. Prin realizarea lucrarilor de bonitare a terenurilor agricole se cer rezolvate urmatoarele probleme: Precizarea capacitatii de productie a terenului pentru diferite plante de cultura, plantatii pomicole si viticole si pajisti naturale; Stabilirea cauzelor care limiteaza capacitatea de productie si evidentierea lor in vederea diminuarii sau inlaturarii efectelor negative care limiteaza recoltele; Fundamentarea masurilor economice pentru asigurarea echitatii socialeconomice pentru toti lucratorii din agricultura.

12