Sunteți pe pagina 1din 15

UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN BACU FACULTATEA DE INGINERIE SPECIALIZAREA: INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE ANUL DE STUDIU: III

Utilizarea produselor bio n alimentaie

STUDENT: COORDONATORI: Dr.ing. PLATON NICOLETA Prep.drd.ing. MUNTIANU GABRIELA

CUPRINS
Introducere 1. Produse bio. Alimente organice.......................................................................1 1.2 Ce nseamn termenul de organic sau bio de pe etichete?..........................4 1.3 Ce sunt produsele bio? Care sunt alimentele organice?..............................5 1.3.1 Lista produselor organice............................................................................6 1.4 De ce bio?.........................................................................................................6 1.4.1 Zece motive pentru care merita sa mananci produse bio ........................6 1.5 Avantajele agriculturii ecologice....................................................................8 1.6 Cum se fabric alimentele organice?.............................................................8 1.7 Ce conin produsele organice?........................................................................ 9 1.8 Ce nu conin produsele organice?...................................................................9 2. Alimentele organice i sntatea.......................................................................10 2.1 Alimentele organice conin mai multe substane nutritive dect celelalte alimente standard?................................................................................................................10 2.2 Ce substane nocive evitm atunci cnd mncm alimente bio?.................11 2.3 Alimente organice/ecologice............................................................................11 2.3.1 Laptele............................................................................................................12 2.3.2 Vinul................................................................................................................12 2.3.3 Carnea i produsele din carne......................................................................13 Bibliografie..........................................................................................................14

Introducere 1. Produse bio. Alimente organice

In limba greaca, "bios" inseamna viata. In lumea de consum, bio este marca produselor naturale, nemodificate genetic, fara ingrasaminte chimice, aditivi sau conservanti de sinteza. Produsele bio se mai numesc organice si sunt obtinute conform unor standarde stricte, unanim acceptate in toata lumea. Cele vegetale provin din culturi nepoluate, fara pesticide sau ingrasaminte chimice, din plante nemodificate genetic. Animalelor nu li se administreaza hormoni de crestere sau antibiotice, iar la prepararea produsului final nu se folosesc radiatii ionizante, conservanti sau alti aditivi alimentari. Agricultura si zootehnia realizate exclusiv pe cale naturala in urma cu cateva sute de ani par astazi un vis irealizabil. Civilizatia secolului XXI a adus modificari cantitative si calitative importante in modul nostru de viata si mai ales de hranire. Produsele bio nu sunt doar la mod n societatea de astzi ci o necesitate. Alimentele organice i agricultura bio ecologic ne menin sntoi i ne protejeaz de aciunea duntoare a ingredientelor chimice. Dupa entuziasmul starnit de obtinerea primelor rase de animale modificate genetic, care dadeau mai mult lapte sau carne, si a vegetalelor aratoase, dar fara gust, lumea si-a dat seama calegumele din gradina bunicilor, ciupercile de padure si laptele vacilor care pasc pe pasuni sunt, de fapt, cele bune. Bune la gust, bogate in substante nutritive si lipsite de toxicitate. Bio nu inseamna si dietetic! Zaharul din sfecla cultivata biologic este la fel de daunator sanatatii ca orice alt zahar rafinat, la fel si untul in exces sau slanina, oricat de sanatos ar fi crescut animalul din care provin acestea. Vandute initial in curtile micilor producatori sau in piete locale, produsele bio se gasesc astazi si in supermarket. In SUA, vanzarile de alimente organice au crescut cu 17-20% pe an, fata de cele 2-3 procente inregistrate anual la cresterea consumului de alimente conventionale. Revolutia ecologica se extinde si in Europa, cantitatea produselor obtinute fara pesticide dublandu-se in ultimul deceniu. In Italia, statul a hotarat ca pranzurile vandute copiilor in scoli sa fie compuse din produse exclusiv organice.

In Marea Britanie (lider in agricultura ecologica) recent au fost alocate culturilor bio peste 680.000 de hectare, lucru care o situeaza inaintea Frantei, cu o suprafata de doua ori mai mare. Austria si-a propus ca 10% din mancarea organica sa fie produsa intern. In Germania toata mancarea destinata bebelusilor este exclusiv bio, iar Mnchenul utilizeaza produse organice la peste 30% din productia de paine. Desi alimentele bio sunt cu 40% mai scumpe decat celelalte, consumul lor e in crestere si in Romania. Cota lor de piata este estimata la cca 2% in urmatorii 5 ani, Romania inregistrand cresteri mai rapide in acest sector decat celelalte tari europene. Produsele bio cultivate la noi sunt mai ales cerealele, plantele oleaginoase, fructele de padure, legumele si fructele, iar din 2006, avem si paine, ulei de floarea-soarelui, suc de mere si ceaiuri medicinale din culturi bio. In 2005, suprafata totala cultivata ecologic a crescut de 6 ori fata de cea din 2005. Mare parte din produsele bio romanesti se regasesc pe pietele externe. Nucile, ciupercile si cerealele reprezinta peste 50% din exporturile ecologice. Fructele si legumele, laptele si produsele lactate sunt la fel de bine cotate pe piata europeana bio, iar Italia, Germania, Elvetia si Olanda sunt principalele lor destinatii. 75% din mierea de albine ecologica este rezervata exportului. In importurile de produse ecologice (in cantitati foarte mici, de altfel) intra cafeaua si ciocolata, zaharul brun din trestie (Brazilia), biscuitii si napolitanele din Olanda, Italia si Germania sau painea ecologica din Polonia. Produsele de panificatie organice au fost si printre primele cu mare cautare pe pietele externe. 1.2 Ce nseamn termenul de organic sau bio de pe etichete? Termenul bio este folosit pentru a descrie produsele agricole i ingredientele care au fost crescute ecologic ntr-o ferm n conformitate cu standardele Departamentelor de Agricultur si Sntate. Aceste standarde implic urmtoarele reguli:

n agricultura bio se interzic interveniile sintetice (ngrminte i pesticide); Culturile cultivate ecologic trebuie s fie produse pe un teren pe care nu pot fi aplicate substane sintetice sau interzise (pesticide, erbicide, ngrminte) cu minim 3 ani nainte de recoltare; Terenul trebuie s aib definite limitele zonelor de protecie i de prevenire a culturilor pentru a preveni contactul cu substanele interzise de pe terenurile adiacente. Alimentele bio nu sunt modificate genetic Produsele bio nu au primit hormoni de cretere

Alimentele bio nu sunt iradiate Utilizarea nmolurilor de epurare este interzis pe terenurile dedicate culturilor agricole bio ecologice n agricultura bio ecologic nu sunt folosite antibiotice Ingredientele artificiale sunt excluse din tehnicile standard de obinere a produselor bio ecologice Animalele nu trebuie s primeasc antibiotice sau medicamente n absena unor boli iar dac s-au mbolnvit nu se mai ncadreaz n categoria bio

1.3 Ce sunt produsele bio? Care sunt alimentele organice? Produsul organic reprezint un produs natural certificat - trecut printr-un proces de monitorizare, testare, ce garanteaz consumatorului lipsa utilizrii n traseul de obinere al produsului a substanelor chimice precum pesticidele, fungicidele, organismele modificate genetic, conservani, colorani chimici; nseamn utilizarea unor semine nembuntite genetic, un sol fertilizat cu produse naturale, recoltare la perioada de maturitate, obinerea produsului imediat dup recoltare prin metode ce conserv ci mai muli nutrieni. Termenul de aliment bio sau organic implica creterea ntr-un pmnt prietenos. Prin modul de cultivare i prin metodele de cretele a animalelor i de prelucrare a alimentelor ne este protejat sntatea. Pentru strpirea buruienilor i a duntorilor sunt folosite practici ecologice care pun pe primul loc sntatea noastr i a planetei noastre. Este bine de tiut c termenul de organic poate fi aplicat pentru o varietate mare de alimente. Acest termen poate fi folosit pentru produsele agricole, pentru carne, ou i produse lactate. Termenul se aplic i pentru metodele utilizate pentru a procesa, gti sau ambala alimentele cultivate ecologic. Agricultorii bio nu utilizeaz substane chimice (pesticide, fungicide sau ngrminte) ntr-o manier duntoare mediului. Ei utilizeaz un amestec de tehnologii vechi i noi i rezultatele cercetrilor tiinifice pentru echilibrarea ecosistemelor terestre naturale. Exemple de metode folosite n agricultura bio-ecologic: Rotaie a culturilor pe acelai teren de la an la an. Acest lucru mpiedic dezvoltarea duntorilor i mbuntete fertilizarea solului.

Plantarea de arbuti i flori special selectate pentru a atrage insecte benefice i pentru a ndeprta duntori nedorii

Agricultura bio-ecologic implic un sol fertil, bogat n substane nutritive, care hrnete foarte bine plantele. n agricultura bio nu sunt folosite produse chimice tocmai pentru a proteja calitatea apei i a vieii slbatice. Agricultura ecologic ofer produse bio care ne menin sntoi i prin care suntem protejai de aciunea duntoare a chimicalelor.

1.3.1 Lista produselor organice Lapte, branz, iaurt, legume, fructe, leguminoase, oleaginoase, sosuti dressing-uri, biscuiti, jeleuri, cereale, carne i produse din carne (inclusiv mezeluri), pete i conserve din pete, alte tipuri de conserve, condimente pentru mncare. Buturi organice Lapte de soia, siropuri, sucuri, vin, bere.

1.4 De ce bio? Trim ntr-o perioad n care alimentaia este dominat de produse artificializate n urma procesrii intense, n care se pstreaz destul de puine caracteristici ale materiilor prime. Ni se poate prea deplasat acum s renunm la zahrul alb, la margarin, la alimente cu amelioratori de arom sau colorani sintetici. Deghizat n tot felul de ambalaje frumos colorate, cu mirosuri agresiv-apetisante, alimentaia convenional a ptruns n existena fiecruia dintre noi. Roii i struguri n miez de iarn, cu gusturi sintetice asemntoare, boli din ce n ce mai multe, doctori ce pun accentul din ce n ce mai mult pe o alimentaie snatoas muli dintre noi am nceput s citim cu grij lista de ingrediente coninut de fiecare produs, dorindu-ne o alimentaie sntoas, fr alimente modificate genetic, fr colorani, aditivi sau conservani.

1.4.1 Zece motive pentru care merita sa mananci produse bio Produsele ecologice sunt cele care au crescut in medii fara pesticide, fara ingrasaminte chimice si fara aditivi. Intrebarea care se pune, dincolo de moda si tendinte, este daca merita sa cumperi produse eco si daca pretul lor este justificat. Conform Plurielles dar si principiilor enuntate in cartea "A fi sau a nu fi bio", a lui Jacques-Pascal Cusin, specialist in nutritia alternativa, sunt cel putin 10 motive pentru care merita sa consumam alimente bio: 1. Sunt crescute fara substante chimice. Ingrasamintele sunt tot naturale, rezultate din produse care la randul lor au trait si s-au dezvoltat fara chimicale ori alte preparate de sinteza. Animalele din zootehnia bio cresc in spatii deschise, sunt hranite cu hrana bio, fara antibiotice sau medicamente de sinteza. Cultura bio este realizata pe un teren care vreme de doi ani nu suporta niciun fel de tratament chimic. Beneficiile pentru mediu sunt evidente. 2. Eliminarea pesticidelor rupe un cerc vicios. Daca cultura nu foloseste pesticide, nu mai este necesara fabricarea acestora si daca nu mai sunt produse, se reduce cantitatea de CO2 eliminata in atmosfera prin procesul tehnologic. 3. Institutul European pentru Agricultura a confirmat, in urma unor studii care au durat cinci ani, ca legumele, fructele si cerealele rezultate din culturile bio sunt cu 15% mai bogate in substante nutritive fata de cele produse industrial, iar gustul este mult mai bun. 4. Produsele bio sunt permanent verificate, ceea ce reprezinta o garantie suplimentara a calitatii. In agricultura bio sunt cu 25 mai multe filtre si controale decat in productia normala. 5. Alimentele bio au un continut dublu de antioxidanti fata de cele industriale. Pesticidele si ingrasamintele chimice consuma mai bine de jumatate din rezerva biologica de antioxidanti pentru a neutraliza chimicalele pe care le absorb din sol. In consecinta, cultura bio este mai bogata in antioxidanti decat cea clasica. 6. Pentru copiii, alimentele bio sunt o binefacere, acestia fiind mult mai sensibili la agresiunea produselor toxice din pesticide. Un amanunt - ambalajele pesticidelor au desenat pe ele traditionalul semn pentru otrava. Un studiu american realizat de Institutul Federal al Sanatatii din SUA a dovedit ca in sangele copiilor de pana la patru ani care au fost alimentati bio de la nastere se afla de sase ori mai putine reziduuri toxice decat in sangele copiilor care au mancat "normal".

7. Pentru ca nu contin pesticide, alimentele bio au o perioada de garantie mai mica decat cele "chimice". Din aceasta cauza nu pot fi transportate, astfel ca se reduce o importanta sursa de poluare - transportul, fie ca este pe sosea, in aer sau pe apa. Gandirea eco militeaza pentru consumul alimentelor doar in perioada in care este sezonul lor. 8. Agricultura si zootehnia bio au creat un nou stil de viata, in care principalul argument este respectul pentru ceea ce este in jur, respectul fata de natura si fata de munca. 9. Fructele si legumele bio nu pot fi culese decat la maturitate. Nu pot fi culese crude si coapte artificial in timpul transportului, pentru ca nu pot fi supuse tratamentelor chimice sau cu ozon care sa le faca rezistente la transport. 10. Agricultura bio reduce intermediarii, da valoare muncii din agricultura, responsabilizeaza consumatorul si ofera o cale de mijloc intre respectul pentru natura si nevoia de hrana a omului.

1.5 Avantajele agriculturii ecologice:


aer, ap i produse agroalimentare mai puin contaminate, datorit lipsei utilizrii

pesticidelor n procesul de producie;


condiii sigure de munc pentru agricultori, datorit eliminrii riscului de contaminare

a acestora cu pesticidele;
biodivesitate, prin dezvoltarea de ferme mixte, rotaia culturilor; sol fertil i sntos n agricultura ecologic fertilitatea i sntatea solului sunt

meninute prin rotaia culturilor, executarea de lucrri manuale, utilizarea ngrmintelor organice;
reducerea eroziunii solului, prin cultivarea de culturi de acoperire i utilizarea de

ngrminte organice; utilizarea eficient a apei;


protecia mediului nconjurtor, prin utilizarea ngrmintelor organice i a celor

minerale mai puin solubile, a composturilor, a ngrmintelor verzi, a preparatelor vegetale. Agricultura ecologic minimizeaz problemele globale de mediu, precum: ploaia acid, nclzirea global, reducerea biodiversitii, deertificarea, reducnd emisia de gaze rspunztoare de efectul de ser (CO2, metan, oxizi de azot).

protejarea generaiilor viitoare copii sunt expui mai mult dect adulii la efectul

nociv al pesticidelor folosite n agricultura convenional. Folosirea produselor ecologice n alimentaia copiilor are un efect pozitiv asupra dezvoltrii acestora.
economice piaa produselor ecologice este n plin expansiune, n special n rile

industrializate, determinnd pe muli fermieri s treac la practici ecologice, mai profitabile.

1.6 Cum se fabric alimentele organice? Viaa unui astfel de aliment ncepe ntr-o ferm certificat organic, unde sunt cultivate plante sau sunt crescute animale. Plantele sunt cultivate pe terenuri care nu au mai fost fertilizate de un numr de ani (de obicei 3-5) i, bineneles, nici la noile culturi nu se folosesc fertilizani, cel puin nu din cei chimici. mpotriva duntorilor nu se folosesc pesticide i ierbicide, ci soluii naturale, ierburile sunt smulse cu mna, insectele sunt inute la distan prin plante aromatice sau prdtori naturali. Numai n condiii speciale, si cu acordul autoritilor se pot folosi pesticide (atunci cnd recolta e n pericol) dar unele naturale, care se descompun n totalitate n contact cu oxigenul i cu razele UV ale soarelui. n ce privete animalele, acestea primesc numai hran organic, adic iarb i fn, far produse concentrate i nu tratate cu hormoni de cretere sau antibiotice. Cnd vine vremea recoltrii sau cnd animalul crete i este gata s fie sacrificat, se urmeaz n continuare regulile i legile stricte ale produciei organice. Planta sau carnea animalului nu intr n contact cu alte produse neorganice, iar transportul, dac este nevoie de el, se face n condiii speciale.

1.7 Ce conin produsele organice? Produsele organice conin numai substane cu adevrat naturale. Mncarea organic procesat (sosuri, mezeluri) este fcut numai din ingrediente organice, fie ele de origine vegetal sau animal. Pe lng cele cteva ingrediente care formeaz produsul finit pot s conin i ele colorani sau conservani, dar numai din cei naturali, extrai din plante prin procedee organice.

De exemplu, coloranii naturali sunt extrai din coaja fructelor i legumelor colorate (ridichi, ardei, etc). Nu numai c nu sunt periculoi i nu conin chimicale, dar sunt i bogai n antioxidani naturali,benefici pentru organismul uman.

1.8 Ce nu conin produsele organice? Produsele organice nu conin substane chimice din cele care nu aduc nici un beneficiu organismului uman. Asadar, ele nu conin: colorani artificiali, stabilizatori de arom, poteniatori de arome, stabilizatori de culoare, emulsificatori, ageni de afnare, conservani, ndulcitori artificiali, acidifiani, ageni de gelificare, substane de ngroare, arome artificiale, corectori de aciditate, gaze de ambalaj.

2. Alimentele organice i sntatea Alimentele organice sunt cel mai bun mod de a reduce expunerea la toxinele folosite din ce n ce mai des pentru obinerea unor alimente cu un aspect impecabil n galantare i care s reziste ct mai mult timp cu aspect proaspt i cu un termen de garanie ct mai lung. Aceste toxine includ nu numai pesticidele (multe dinte pesticide au fost deja clasificate ca avnd potenial cancerigen) dar i metale grele, cum ar fi plumb i mercur, precum i de solveni de benzen i toluen. Minimizarea expunerii la aceste toxine este un beneficiu major pentru sntatea ta. Metalele grele conduc la deteriorarea funciei nervoase fapt ce poate contribui la apariia unor boli precum scleroz multipl i scderea IQ, i deasemenea, blocarea produciei de hemoglobin i implicit anemie. Solvenii deterioreaz celulele albe, duc la scderea sistemului imunitar i scad capacitatea corpului de a rezista la infecii. n plus fa de diminuarea semnificativ a expunerii

10

la aceste substane ce afecteaz sntatea, produsele alimentare bio conin cantiti semnificativ mai mari de substane nutritive, cum ar fi proteinele, vitamina C i multe minerale.

2.1 Alimentele organice conin mai multe substane nutritive dect celelalte alimente standard? Da, alimentele asa numite bio conin n mod semnificativ mai multe substane nutritive iar superioritatea lor a fost demonstrat n numeroase studii. n 1998 a fost publicat a analiz a 34 de studii ce comparau coninutul organic (valorile nutritionale) faa de alimentele non ecologice - revista MEDLINE Terapii alternative (volumul 4, No. 1, pgs. 58-69). n aceast analiz alimentele ecologice au ieit mai bine la toate comparaiile: mai multe proteine, niveluri mai ridicate de vitamina C cu 58 %; ntre 5 i 20% valori mai mari pentru minerale; unele alimente organice au de trei ori mai mult fier dect celelalte. O analiz a 41 de studii comparative organic/non-organic pentru fructe, legume i cereale, indic, de asemenea, culturile organice ca fiind cele care ofer n mod substanial mai multe substane nutritive, printre care: 27% mai mult vitamina C 21.1% mai mult fier 29.3% mai mult magneziu 13.6% mai mult fosfor 2.2 Ce substane nocive evitm atunci cnd mncm alimente bio? Mncnd alimente bio evitm nenumeratele toxine din alimente, printre care enumerm: pesticidele (care sunt potenial cancerigene), solveni (benzen sau toluen) sau metale nocive (cadmiu, plumb, mercur). Alimentele organice au un gust bun dar cost mai mult! Se nelege de la sine c este mai greu sa se realizeze agricultura respectnd metodele ecologice, c producia este mai mic i mai scump.

2.3 Alimente organice/ecologice 2.3.1 Laptele

11

Laptele organic este mult mai bogat n nutrieni responsabili de reducerea riscului de cancer dect confratele convenional, potrivit unui studiu al Universitii Newcastle. Cercettorii au descoperit c, atunci cnd vacile sunt lsate libere pe puni s mnnce iarb i trifoi, laptele lor este mult mai bun avnd niveluri ridicate de acizi grai benefici, antioxidani i vitamine. Diferena de calitate dintre laptele ecologic i cel convenional este mai mic n timpul iernii, cnd toate vacile sunt hrnite cu furaje. Caracteristicile laptelui organic fa de laptele convenional ntre avantajele considerate pentru agricultura organic (ecologic) este i securitatea alimentar. Se apreciaz c produsele alimentare de origine animal obinute dup tehnologie organic, intre care i laptele, au o compoziie chimic i microbiologic optim, fiind lipsite de pesticide, antibiotice, metale grele, micotoxine, germeni patogeni. O serie de cercetri comparative referitoare la compoziia laptelui organic i/sau convenional evideniaz faptul c modificarea unor componente este influenat de metabolismul animalelor productoare, unele boli ale ulgerului, compoziia furajelor. De exemplu, o raie furajer cu un coninut redus de protein determin a scdere nesemnificativ a coninutului proteic din lapte, n timp ce o diet cu concentraie ridicat de protein produce o cretere a proporiei de N-neproteic. Ellis (2006) a efectuat un studiu comparativ privind coninutul de acizi grai din laptele organic i convenional, produs in unele ferme din Marea Britanie. S-au determinat urmtorii indicatori: raportul dinter acizii grai polinesaturai (PUFA) i acizii grai mononesaturai, acizii grasi totali i acidul linoic conjugat (CLA). Din datele prezentate de Ellis (2006) se constat c laptele organic i convenional nu difer semnificativ cu privire la coninutul de acizi grai saturai. Pe de alt parte, laptele convenional are un procent mai mare de acizi grai mononesaturai n comparaie cu laptele organic, care, n schimb, are un coninut superior de acizi grai polinesaturai.

2.3.2 Vinul Vinul organic este un produs al viticulturii organice, folosind un minim de substane chimice (aditivi chimici) pe parcursul procesului de obinere, dar i utilizand tehnologii neconvenionale i nepoluante, precum i utilaje i echipamente adecvate. Desigur, vinul organic nu este un fenomen nou. Agricultura convenional care folosete ngrminte chimice i pulverizri sistemice cu pesticide l-a nlocuit n a doua jumtate a secolului XX. Totui, n ultimele decenii, tot mai muli viticultori au revenit la metodele

12

tradiionale, fie din motive ecologice, fie, n anumite cazuri, ca parte a unei noi strategii de marketing. Diferenierea vinului organic fa de vinul nonorganic Vinul este un sistem polifazic complex alctuit din peste 1000 de componente ce se afl n proporii diferite i inconstante, gsindu-se sub diferite stri (molecule nedisociate, sub form de ioni, macromolecule, gaze dizolvate). Compoziia fizico-chimic ca i nsuirile senzoriale sunt dependente de o multitudine de factori dintre care mai importani sunt: soiul, gradul de maturare i starea de sntate a strugurilor, factorii ecologici, procedeele de procesare a strugurilor (ndeosebi modul de presare) i de condiionare i stabilizare ale vinurilor. n afara soiului, factorii edafici dar ndeosebi climatici ii pun amprenta n mod hotrtor asupra nsusirilor compozitionale i senzoriale ale vinurilor. Cele mai vizibile diferene ntre vinurile nonorganice i cele organice se inregistreaz n privina sanogenezei, vinurile organice fiind mai sntoase ntruct nu mai conin substane remanente folosite la tratarea i fertilizarea viei de vie, contaminani, iar coninutul de anhidrid sulfuroas este extem de redus. Cert este coninutul mult mai mic al vinurilor organice n substane minerale i metale grele, consecin a modului de fertilizare a solului i de combatere a bolilor i duntorilor viei de vie. 2.3.3 Carnea i produsele din carne n ncercarea noastr de a defini ct mai corect i cu respectul tuturor factorilor de influen putem spune c o carne ecologic (organic) reprezint carnea provenit de la animalele care s-au dezvoltat ecologic (cu regim de integralitate a indeplinirii condiiilor impuse de o agricultutur ecologic i de o zootehnie ecologic, deopotriv) i care a fost obinut printro tehnologie exterm de riguroas i de sever care exclud compromiterea calitii animalelor n viu. Dac lanul agricultur ecologic-zootehnie ecologic-transfer-abatorizare-prelucrare iniial a crnii pare a aduce riscuri mici pentru obinerea crnii ecologice, prelucrarea ulterioar a crnii n produse de carne ecologice pare e fi un pariu greu de ctigat. n procesarea crnii din punct de vedere ecologic (organic), vor aprea limite impuse, chiar daca pornim de la premiza ndeplinirii integrale a condiiilor de calitate din partea crnii intrat ca materie prim:

13

limite impuse de nivelul de tehnologie i dotare cu utilaj tehnologic limite de adaosuri, ingrediente i aditivi alimentari limite impuse de ambalaj limite impuse de procedeelede conservare Este evident c aceste limite introduc sau pot introduce sute de variabile i aceste variabile pot schimba singure sau mpreun calitatea ecologic iniial a crnii.

14

Bibliografie

1.Costin, G.M. 1997. Laptele i produsele lactate organice, Bufet. Inf. Ind. Laptelui, 12 (1-2), 1-7 2. Florea, T., S. Huszti, G.M. Costin 2006. Contaminani n lapte i produse lactate. I. Metale grele. Buletin de inf, Ind. Lapt. 21,4,201-222 3. ardea C., 2007. Chimia i analiza vinului, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iai 4. Bulancea M, Rapceanu Gabriela, 2001 Metode de determinare a falsificrilor produselor alimentare, Editura Fundaiei universitare Dunrea de Jos, Galai 5. Banu C., Alexe P., Vizireanu, C., 2003, Procesarea industrial a crnii, Ed. Tehnic, Bucureti, ISBN 973-31-1120-1; 6. Mencinicopschi, Gh, .a., 2006, Produse romneti din carne, Editura Alt Press Tour, Bucureti, ISBM 973-88016-1-3; 7. Mooiu, C., 2007, Calitatea i singurana produselor ecologice, Rev. Calita, Bucureti, ISSN 1582-16245, p 12-14; 8. http://www.naturame.ro/p2-De+ce+bio
9. http://prodieta.ro/produse-bio-alimente-organice-agricultura-bio-ecologicamagazine-specializate/

10. http://www.nou-nascuti.ro/bio-organic.html?id=2536 11. http://www.ecomagazin.ro/laptele-un-pahar-de-sanatate/ 12. http://www.cttecotech.ro/fisabiovin.pdf 13. http://www.avantaje.ro/Gastronomie/Mananca-sanatos/Alege-o-alimentatie-bio570275

15