ALIMENTATIA

FUNCTIONALA
“Alimentul să vă fie medicament şi medicamentul aliment“
HIPOCRAT
 Sănătatea populaţiei din întreaga lume civilizată este ameninţată
la începutul noului mileniu de cresterea ingrijoratoare a bolilor
cronice ca diabetul zaharat, obezitatea, patologia cardiovasculară,
cancerul, osteoporoza, bolile dentare.
In acest context, a aparut conceptul de aliment functional:
Alimentele funcţionale sunt produse alimentare precum şi
componente ale acestora, care îmbunătăţesc starea
generală de sănătate a consumatorilor, evită riscul
îmbolnăvirilor, ameliorează calitatea fizică sau psihică a
vieţii, precum şi capacitatea de recuperare după exerciţii
fizice extenuante sau diverse boli.
au fost clasificate în două categorii:
 alimente funcţionale destinate prevenirii unor boli

 alimente funcţionale destinate tratamentului

terapeutic
Termeni echivalenti utilizati pe plan mondial:
- alimente funcţionale - nutraceutice - alimente
proiectate
- alimente farmaceutice - alicamente - vitafood
Alimentul funcţional poate fi un:
 aliment natural
 aliment în care s-a adăugat un component
 aliment din care s-a eliminat un component
 aliment în care natura uneia sau mai multor
componente a fost modificată
 orice combinaţie a acestor posibilităţi

Alimentele funcţionale trebuie să rămână sub formă

de produse alimentare şi să-şi demonstreze efectele
în cantităţi care se consumă în mod normal în dietă.
Categorii de alimente functionale
 Produse prebiotice, probiotice si simbiotice
Se folosesc pentru corectarea unor dezechilibre ale
microflorei intestinale şi în scopul influenţării
pozitive a stării de sănătate a individului
 Probiotic – supliment alimentar cu organisme vii care

influenţează benefic organismul gazdă prin

îmbunătăţirea echilibrului microbian intestinal.
 Prebiotic – ingredient alimentar nedigerabil care

influenţează benefic organismul gazdă prin stimularea

selectivă a creşterii şi ⁄ sau activării unor anumite
bacterii în colon.
 Simbiotic – amestec de probiotice şi prebiotice format

din suplimente dietetice microbiene vii şi substante

care îmbunătăţesc supravieţuirea acestora.
Probioticele
Probioticele sunt microorganisme vii care se regasc in
mod natural in flora intestinala, fiind obtinute din
alimentatie. Aceste bacterii faciliteaza digestia, lupta
impotriva proliferarii altor microorganisme, daunatoare,
jucand un rol de „scut” al mucoasei intestinale, au efect
de detoxifiere, antialergic, de intarire a sistemului
imunitar, hipocolesterolemiant, produc vitamine,
aminoacizi, acid lactic.
Sunt clasificate ca bacterii probiotice lactobacili, bifidobacterii si
streptococi din următoarele specii: Lactobacillus plantarum,
Lactobacillus Johnsonii, Lactobacillus acidophillus, Lactobacillus
casei, Lactococcus lactis, Bifidobacterium longum,
Bifidobacterium breve, Bifidobacterium reuteri, Bifidobacterium
infantis, Streptococcus salivarius, Lactobacillus delbruecki
subsp. bulgaricus.
Prebioticele (factori bifidogeni)
 Prebioticele reprezintă substanţe organice care ajută
la dezvoltarea bacteriilor probiotice în tractul
intestinal. Aceste substanţe nu sunt metabolizate in
stomac si intestinul subtire şi deci ajung în colon
unde stimulează creşterea lactobacililor şi a
bifidobacteriilor, cresc biodisponibilitatea Ca şi Mg,
previn aparitia cancerului, jucand rolul fibrei în dietă.
 Sunt zaharuri cu lanţ relativ scurt - oligozaharide solubile în
apă, cu grad de dulce de 30-60% din cel al zaharozei.
Substante prebiotice:
inulina, fructo-oligozaharide, galacto-oligozaharide (lactuloza,
lactitolul, lactosucroza), oligozaharide din soia (rafinoza,
stahioza), xilo-oligozaharide, alte substanţe cu potenţial de
prebiotice: glucooligozaharide, oligozaharide pectice.

In laptele matern se gasesc in mod natural factori bifidogeni

 Consumul de probiotice, prebiotice şi simbiotice
contribuie la:
 inhibarea bacteriilor nedorite din tractul digestiv
 favorizarea peristaltismului intestinal
 detoxifiere
 produc vitamine (B1, B6, B12, PP, C, acid folic,),
aminoacizi, acid lactic asimilabil
 intensificarea absorbţiei mineralelor
 influenţă pozitivă asupra creşterii
 amelioreaza digestibilitatea alimentelor
 cresc imunitatea celulara si tumorala
 au acţiune hipocolesterolemiantă
 reducerea fenomenelor de intoleranţă la lactoză
 refacerea microflorei intestinale, în special după afecţiuni
gastro-intestinale severe sau utilizarea antibioticelor;
 evitarea constipaţiei;
Efecte benefice majore s-au obţinut în tratarea cu
prebiotice, probiotice şi simbiotice a :
- tulburări de tranzit intestinal
- boli ale ficatului (ciroză, steatoză, hepatite)
- pancreatită acută
- cancer colorectal
- infecţia cu Helicobacter pylori
- îmbunătăţirea structurii sistemului osos
- alergii
Produse lactate probiotice, prebiotice
si simbiotice fabricate industrial
Produsele lactate fermentate cu bacterii probiotice au un
grad de asimilare mai mare al nutrienţilor. Absorbţia
mineralelor, în special Ca şi Fe, este mult
îmbunătăţită.
Principalele specii de bacterii utilizate la fabricarea
produselor probiotice sunt: Lactobacillus acidophilus şi
diferite specii de Bifidobacterium, microorganisme
dominante în intestinul subţire, respectiv gros al
oamenilor.
1. Produse pentru sugari şi copii
Sunt produse obţinute prin fermentarea
laptelui cu compoziţie normală sau
modificată, cu culturi de bacterii lactice, cu
adaos de substante prebiotice, utilizate atât
pentru diversificarea alimentaţiei sugarilor
cât şi pentru sugarii suferinzi de anumite
afecţiuni digestive.
2. Produse lactate acide de tip probiotic
pentru adulţi
Pentru obţinerea unor rezultate
pozitive, consumul minim
trebuie să fie de 100ml zilnic, de
cel puţin două ori pe
săptămână.
Produse: Activia, Actimel
(Danone), Bifidus (Prodlacta),
Imunoplus (Milli), Lactis – iaurt
si sana probiotice
3. Smântâna probiotica
4. Brânzeturi probiotice
- brânza proaspătă de vaci
- brânzeturi semitari
fermentate cu bacterii probiotice

5. Unt probiotic
6. Îngheţată probiotică
se poate fabrica îngheţata din iaurt
ca substrat pentru bacterii probiotice.
 Alte produse cu adaos de probiotice si
Produse prebiotice
zaharoase
Supe
Cereale
Sucuri de
fructe
Pasta de dinti
 Alimente fortifiate
 Alimentele fortifiate se obţin prin suplimentarea cu
compuşi biologic activi a unor produse sărace sau
lipsite în astfel de substanţe nutritive. Substanţele
nutritive cu care se realizează fortifierea sunt
proteinele, aminoacizii, vitaminele, sărurile minerale.
Fortifierea trbuie realizată rational, deoarece
adaosuri excesive de nutrienţi pot crea la anumite
persoane tulburări majore.
1. Produse cerealiere
Fortifierea produselor cerealiere - se face cu
proteine, vitamine B1, B2, PP, acid folic, săruri
minerale: Fe, Ca, Mg.
In faina de grau se pot adauga ca fortifianti: faina de
soia, faina de floarea soarelui, derivate proteice
din lapte, zer, lapte praf degresat, faina
alimentara de peste, derivate din drojdii. De
asemenea, faina se poate imbogati in fibre.
Din ea se pot obtine produse de panificatie, biscuiti,
paste fainoase fortifiate.
Cerealele pentru micul dejun se pot fortifia cu
vitamine, minerale, aminoacizi.
2. Produse din fructe şi legume
Sucurile din legume si fructe, compoturile,
legumele si fructele congelate – se fortifiaza de
regula cu vitamina C, care se distruge partial in
procesul de prelucrare.
 3. Produse lactate
Se fortifiază în special cu vitaminele A şi D
si minerale
4. Margarină şi grăsimi alimentare
Margarina se fortifiaza obligatoriu
cu vitaminele A şi D
Uleiurile alimentare pot fi fortifiate
cu vitamina E şi fosfatide.
Fortifierea grasimilor se poate
face si prin introducerea în
compoziţia lor a grăsimii
dezodorizate de peşte bogată în
acizi omega-3.

5. Zahăr şi produse zaharoase.

Vitaminizarea produselor zaharoase se realizează cu
vitamina A si C, respectiv cu fier.
6. Formule speciale de lapte praf pentru sugari
Compozitia ideala este una cat mai apropiata de laptele matern si in
acest sens, producatorii se straduiesc sa scoata pe piata formule
imbogatite cu nutrienti care sa asigure o crestere la fel de sanatoasa
ca si cea a bebelusilor care sunt hraniti cu lapte matern.
În acest sens, formulele de lapte praf pentru sugari se îmbogățesc cu
fier, vitamine, acizi grași esențiali, probiotice și prebiotice.
Alimente de protecţie
Alimentele de protecţie sunt produse bogate în
compuşi biologic activi (’’factori de protecţie”),
obţinute pe baza unor materii prime cu potenţial
biologic ridicat sau prin procesări care permit
acumularea unui astfel de potenţial, şi se utilizează
ca adjuvanţi sau ca alimente de bază în tratamentul
sau profilaxia unor maladii.
Conţinutul ridicat în compuşi biologic activi, se reflectă
asupra imunităţii organismului şi rezistenţei sale.
1. Produse pe bază de fructe şi legume
(sucuri limpezi sau cu pulpa, siropuri etc.)
Au acţiune terapeutică, în bolile
cardiovasculare, digestive, au efect
antitumoral, antiinflamator, antitoxic,
reduc nivelul colesterolului sanguin,
influenţează pozitiv funcţia ficatului.
Celuloza si pectina stimulează funcţiile
motorii şi secretorii ale intestinului,
cicatrizează leziunile şi normalizează
tranzitul dereglat.
 2. Produse din cereale
Cereale şi produse cerealiere pentru micul dejun
Crupe si fulgi de cereale, produse expandate,
cerealele în amestec (granola şi muesli). Adesea,
conţin îndulcitori, sunt aromatizate şi­/sau fortifiate
cu minerale şi vitamine.
Produse din cereale germinate - contin compuşi
biologic activi, au acţiune benefică în afecţiuni
hepatice, cardiovasculare, denutritie. Au efect de
tonifiere, potentarea sistemului imunitar.
Exemple de produse: fulgi de grâu germinat,
malţul vitaminic , făina din malţ vitaminic ,
extractele de cereale germinate , biomalţul.
Produse din germeni de cereale rezultaţi ca
produse secundare în urma procesului de
măcinare a cerealelor pot fi consideraţi surse de
proteine în alimentaţie, grasimi nesaturate,
vitamine, substante mineralesi alte substante
biologic active.
 4. Produse din drojdie de bere
Drojdia de panificatie si drojdia de bere
reprezintă un material biologic valoros.
Conţinutul ridicat în proteine şi vitamine
exercită un efect protector asupra ficatului,
are efecte benefice în bolile digestive, in
maladii de nutriţie, ale sistemului nervos,
ateroscleroza, diabet.

5. Produse din peste oceanic

Grăsimea de peşte, exercită o acţiune complexă de
protecţie a organismului, iar acizii graşi omega-3 sunt
deosebit de eficienţi în potenţarea sistemului său
imunitar, reprezintă un agent hipocolesterolemiant
eficace si protejează organismul faţă de diferiţi
promotori cancerigeni.
 Utilizarea alimentelor funcţionale in terapia si
profilaxia bolilor
Practic este dificil să se realizeze un
aliment complex funcţional, cu o
anumită destinaţie, având în vedere
faptul că trebuie să se realizeze o
combinaţie echilibrată a ingredientelor
de bază şi a substanţelor biologic
active. Se recomandă ca în dieta zilnică
să intre acele alimente care, prin
componentele lor biologic active, pot
contribui la realizarea scopului urmărit.
Exemplu: pentru reglarea tranzitului intestinal incetinit, se recomanda
alimente care conţin multe celuloză, (pâine neagră, pâine graham),
legume, alimente care conţin pectină (mere, gutui, portocale, grapefruit),
alimente lichide cu caracter laxativ (sucuri de fructe), alimente simbiotice .
Referitor la necesitatea asigurării unei diete
corespunzătoare a populaţiei, Academia
Americană de Dietetică preciza:
’’Educaţia nutriţională, fortifierea
alimentelor şi suplimentele nutritive sunt
trei căi complementare accesibile de a
asigura aportul nutriţional al segmentelor
de populaţie cu risc mărit’’.