Alimentaţia dietetică în bolile cardiovasculare

La nivel mondial, decesul din cauza bolilor cardiovasculare reprezintă 50-55% din cazurile de
mortalitate. Factorii care predispun la aceste boli sunt:
- nemodificabili (vârstă, ereditate, gen, antecedente personale),
- modificabili (alimentaţia neadecvată, stresul, fumatul, sedentarismul)
- influenţabili, sensibili la dietă (ateroscleroza, hipertensiunea, diabetul, obezitatea, inflamaţia,
nivelul ridicat de colesterol etc.).

Bolile cardiovasculare (infarct miocardic, insuficiență cardiacă, hipertensiune arterială) impun

următoarele reguli de dietă:

 Se va avea în vedere asigurarea necesarului caloric şi de factori nutritivi furnizând

alimente care să solicite un efort minim din partea inimii în timpul masticaţiei şi digestiei
(evitarea alimentelor greu digerabile), precum şi evitarea acumulării de apă în organism
(reducerea aportului de sare - regim hiposodat sau desodat, consum mai redus de lichide).
 Regimul hiposodat va fi, în general, hipoproteic, mai ales când este afectată şi funcţia
renală. Raţia de proteine va fi de 60-80 g.
 Sunt permise: laptele, brânzeturile proaspete nesărate, carnea slabă de vacă, pasăre (100-
150 g/zi), oul (gălbenuşul în cantitate limitată, albuşul se va exclude din cauza
conţinutului de sodiu), unt, smântână, frişcă, margarină, uleiuri vegetale, pâine albă fără
sare, fructe sub orice formă, legume (salate, piureuri, soteuri) evitând legumele care
produc balonări, precum şi legumele bogate în sodiu (varza, ţelina, spanacul,
leguminoasele uscate, ridichile de iarnă, sfecla, usturoiul, conopida). Făinoasele sunt
permise fierte, fără sare. Dulciurile sunt permise în preparate fără sare, bicarbonat de
sodiu sau praf de copt. Sunt admise condimentele aromate şi sosurile dietetice. Ca
băuturi, se pot consuma ceaiuri de plante, sucuri de fructe.
 Sunt interzise brânzeturile grase, fermentate, sărate, grăsimile animale (slănina, untura),
legumele bogate în sodiu, fructele oleaginoase, băuturile alcoolice, ceaiul tare, cafeaua,
sosurile preparate cu supă de oase sau de carne (conţine sodiu), cu ceapă prăjită,
rântaşuri, maioneză, condimente iuţi. Se vor interzice fumatul, consumul de lichide în
timpul mesei, consumul de alimente reci sau fierbinţi.
 Regimul va trebui să solicite un efort minim din partea inimii. De aceea, se vor evita
mesele abundente, preferându-se mesele cu volum redus şi mai frecvente, se vor evita
alimentele greu digerabile, intens prelucrate.
 Pentru persoanele supraponderale - o condiţie esenţială este regimul desodat şi
hipocaloric – hipolipidic şi hipoglucidic (pentru scăderea surplusului ponderal).
Cantitatea de grăsimi din alimentaţie va fi scăzută la jumătate din cea a individului
normal.
 Din când în când (o zi pe săptămână), se recomandă un regim de descărcare, alcătuit din
fructe şi legume în exclusivitate.
 Bolnavul va urma un program de masă şi odihnă regulat, cu 4-5 mese zilnic, de volum
redus, foarte importantă fiind odihna şi echilibrarea nervoasă. Se vor evita lichidele în
cantitate abundentă, şi în general consumul de lichide în timpul mesei. Masa de seară se
va servi cu cel puţin 2-3 ore înainte de culcare.
 Nu sunt recomandate schimbările climatice bruşte, clima aspră, călătoriile prea lungi,
mijloacele foarte rapide de transport.