UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TARGOVISTE

FACULTATEA DE INGINERIA MEDIULUI SI STIINTA ALIMENTELOR

SPECIALIZAREA: MONTANOLOGIE

Referat la Ecoproduse agricole

montane

Cadru didactic: Student:Nae Alina Mihaela

Conf. dr. ing. Daniela Alexandresc

2021
Produse lactate ecologice

1
 Cuprins

1. Defnirea produselor ecologice

2. Produsele lactate ecologice

3. Principii şi reguli pentru obţinerea de produse lactate ecologice

4. Aspecte de mediu

5. Protejarea mediului înconjurător

6. Bibliografie

2
 1. Definirea produselor ecologice

Alimentele bio sau organice sunt produse de origine animală sau

vegetală care au fost obţinute fără utilizarea substanţelor chimice sintetice sau a
componentelor modificate genetic, nu au fost expuse iradierii, iar în urma
producerii lor mediul înconjurător nu a avut de suferit.
Este adevărat că alimentele organice sunt benefice pentru organism şi sunt
recomandate, însă sunt mai scumpe cu o pătrime faţă de celelalte, iar uneori
depăşesc preţul de bază al celorlalte alimente chiar şi cu 40%”.
Produsele ecologice, numite si produse bio, cunosc un veritabil succes.
Gama de produse este din ce în ce mai numeroasă: de la legume la carne, lactate
sau ouă, toate produsele vegetale şi animale trebuie să aibă înscrisă pe etichetă
menţiunea 100% natural. La această ascensiune rapidă au contribuit şi criza vacii
nebune şi legumele pline de nitraţi.
La noi în ţară, produsele ecologice nu sunt chiar atât de solicitate cum sunt
în ţǎrile occidentale, unde agricultorii, comercianţii ce se ocupǎ cu astfel de
produse beneficiazǎ de prevederi legale stricte, consumatorii fiind siguri de ceea ce
cumparǎ.
Un produs bio nu este un produs dietetic. Este un aliment ce provine dintr-
un mod de culturǎ specificǎ, în timp ce un aliment dietetic are o compozitie diferitǎ

3
şi corespunde unui obiectiv nutriţional indicat pe etichetǎ. Ouǎle, carnea, cerealele,
fructele, legumele ecologice nu sunt diferite din punct de vedere nutriţional faţǎ de
produsele obişnuite. Diferenţa constǎ în calitatea, gustul şi virtuţiile lor naturale,
ceea ce face ca oamenii sǎ le consume cu mare plǎcere.
Menţiunea ecologic este opusǎ elementelor chimice sau sintetice, produsele
alimentare bio fiind produse printr-o agricultuǎ naturalǎ, farǎ îngrǎsǎminte sau
pesticide chimice de sintezǎ.
Folosirea pesticidelor este strict interzisǎ în cultivarea produselor bio. Reziduurile
la suprafaţa plantelor sunt inexistente. În ceea ce priveşte contaminarea cu metale
grele, aceasta depinde de tipul de sol pe care cresc plantele. Teoretic, produsele
obişnuite conţin nitraţi, care în doze mari devin elemente cancerigene sau pot
produce probleme sangvine. Agricultura ecologicǎ aplicǎ şi principiul neutilizǎrii
produselor modificate genetic. Carnea atestata ca fiind bio garanteazǎ cǎ una dintre
principalele diferenţe între o culturǎ agricolǎ clasicǎ şi una ecologicǎ constǎ în
tipul de îngrǎsǎmânt utilizat. Astfel, îngrăsămintele utilizate pentru bio sunt
produse naturale, pe când în celalalt caz sunt îngrăsăminte chimice, într-adevar mai
eficiente. Asta pentru că aduc o mai mare cantitate de azot, element indispensabil
plantei pentru fabricarea proteinelor. Astfel, plantele hrănite cu chimicale vor fi
mai bogate în proteine, dar acestea sunt de slabă calitate, având carenţe în
aminoacizi esenţiali, substanţe vitale pentru organismul oamenilor. Aşadar, este
mai bine să consumăm produse ecologice cu proteine mai puţine, dar de o calitate
superioară.
Fructele şi legumele cultivate în regim ecologic sunt mai sigure din punct de
vedere al consumului. Deşi este dificil de stabilit legǎtura dintre tipul de agriculturǎ
şi efectele sale asupra sǎnǎtǎţii oamenilor, specialiştii au efectuat numeroase studii
prin care au demonstrat cǎ produsele ecologice au mai multe beneficii.

4
 Mai multe studii s-au axat pe bogăţia în vitamine, minerale şi
oligoelemente ale fructelor, legumelor şi produselor de origine animală obţinute în
regim ecologic. Bineînţeles că toate acestea depind şi de factori precum varietatea
cultivată, natura solului, hrana animalelor, condiţiile climatice etc. Vitamina C este
mult mai prezentă în produsele bio decât în produsele obişnuite.
Toţi amatorii afirmă că produsele 100 % naturale sunt mai bune la gust. Savoarea
adevărată a smântânii fără conservanţi, gustul unei roşii proaspete îi fac pe oameni
să aleagă produsele naturale. După un sondaj recent, doi francezi din trei aleg
produsele bio pentru gustul lor inimitabil. Este a doua motivaţie de cumpărare,
după preocuparea pentru sănătate.
Mai multe studii au fost realizate pe animale, iar rezultatele au fost surprinzătoare:
având posibilitatea de a alege, iepurii, găinile, soarecii preferă alimentele provenite
din agricultura ecologică. Aceasta nu înseamnă că este neapărat o chestiune de
gust, dar este vorba despre reziduurile de îngrăşăminte chimice care au îndepărtat
animalele.
Pentru om, testele au fost efectuate pe consumatori care au trebuit să guste
produsele neştiind provenienţa lor. Astfel s-a constat că diferenţele de gust sunt
semnificative pentru produsele lactate, morcovi, dovlecei, roşii şi fructe,
consumatorii preferându-le categoric pe cele ecologice.
Produsele ecologice trebuie să fie controlate de organismele abilitate tocmai pentru
a se evita înşelarea consumatorilor.
Dacă aveţi reclamaţii sau sugestii în legătură cu produsele naturale vă
puteţi adresa Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor. În Europa
există un cadru legislativ şi instituţional strict prin care se verifică în principal
modul de productie şi producătorii. Pe etichetă se menţionează produs ecologic
numai dacă minimum 95 % dintre ingrediente provin din agricultura ecologică.

5
Produsele sunt garantate prin respectarea unui caiet de sarcini omologat de
instituţiile abilitate.
România este printre ţările europene codase în ceea ce priveşte dezvoltarea
agriculturii ecologice. În Franţa 1 % din suprafaţa agricolă utilă este consacrată
agriculturii ecologice, Germania şi Italia înregistrează fiecare 2 % din suprafaţa
agricolă cultivată ecologic, Finlanda – 4 %, iar Suedia şi Austria – 9 % fiecare.

2.Produsele lactate ecologice

Alimentele ecologice sunt produse diversificate, sănătoase, libere de boli

şi dăunători, lipsite de reziduri nocive, cu un conţinut echilibrat în substanţe
bioactive şi minerale. Sunt rezultate din tehnologii ecologice tradiţionale ,
tehnologii care nu utilizează îngrăşăminte chimice şi pesticide.
Produsul ecologic alimentar este, în primul rând, obţinut din ingrediente
provenite din agricultura ecologică.
Produsele lactate ecologice inclusiv laptele, untul, iaurtul şi brânzeturile
sunt obţinute din cel mai bun lapte de la animalele crescute în sistemul de
agricultura ecologică. Diversitatea lor reflectă preferinţele consumatorilor,
inovaţiile producătorilor şi tradiţiile regionale.
De exemplu, brânzeturile ecologice acoperă un spectru foarte larg de specialități
europene. Toate animalele sunt hrănite cu iarbă şi nutrețuri de înaltă calitate, care
nu conțin organisme modificate genetic. Animalele beneficiază de adăposturi şi
culcuşuri corespunzătoare, pot face mişcare în mod regulat, beneficiază de acces la

6
păşuni şi de plimbări în aer liber. Astfel, toate necesitățile lor fiziologice sunt
respectate.

3. Principii şi reguli pentru obţinerea de produse lactate ecologice

Pentru obţinerea unor produse lactate ecologice de calitate şi sigure

pentru consum trebuie respectate următoarele principii şi reguli:
- eliminarea oricărei tehnologii poluante într-o zonă nepoluată;
- utilizarea de soiuri şi specii cu rezistenţă sporită la condiţiile de mediu;
- ameliorarea şi menţinerea fertilităţii naturale a solului;
- utilizarea de fertilizatori şi amelioratori ai solului, pesticide, materii prime pentru
prepararea furajelor, ingrediente pentru prepararea alimentelor în conformitate cu
lista produselor permise în agricultura ecologică;
- absenţa organismelor modificate genetic (GMO) şi a iradierii plantelor;
- absenţa aditivilor chimici de sinteză: conservanţi, coloranţi, arome, emulgatori,
acidifianţi, întăritori de gust, agenţi de îngroşare, etc.
În plus, animalelor nu li se taie coarnele şi cozile şi nu sunt legate sau izolate.
Produsele lactate procesate sunt obținute în conformitate cu cerințele
7
consumatorilor şi cu regulile de siguranță alimentară şi nu conţin arome artificiale
şi îndulcitori.
De asemenea furajele ecologice pentru animale trebuie să fie produse:
- din materie primă ecologică, în afară de cazul când aceasta nu este disponibilă în
formă ecologică
- cu o cantitate minimă de aditivi şi substanţe complementare de procesare, care
pot fi folosite numai în cazul unei nevoi esenţiale sau pentru un scop nutriţional
aparte.
Principiile şi regulamentele ecologice impun, de asemenea, ca animalele crescute
ecologic să aibă acces permanent la păşune în aer liber şi la furaje grosiere, şi de
asemenea hrana trebuie să îndeplinească cerinţele nutriţionale pentru fiecare etapă
de dezvoltare.
Respectând principiul folosirii resurselor de la faţa locului, furajele ecologice
trebuie produse, de preferinţă, chiar în ferma în care sunt crescute animalele.

RESTRICŢII:

Următoarele ingrediente sunt interzise în furajele ecologice:

 Agenţii de creştere
 Aminoacizii sintetici
 Organismele modificate genetic (OMG-uri)
Alte ingrediente, cum sunt cele listate mai jos, pot fi folosite numai în anumite
condiţii:
 Materiale nonecologice de origine vegetală
 Materiale de origine animală şi minerală
8
 Aditivi alimentari
 Substanţe ajutătoare pentru pregătirea furajelor
 Auxiliari de fabricaţie

APĂ
10 VIŢELE

EUTROFIZARE
0-3 LUNI

ENERGIE

10 VIŢELE
3-12 LUNI

DEJECŢII

PĂŞUNE NUTREŢ

10 VIŢELE CH4
12-22,5 LUNI
NH3

EMISII GAZE NOx

APĂ
NO

P2O5
10 JUNICI
22,5-27 LUNI H2S

MATERIALE

LAPTE
100 VACI DE LAPTE
VIŢEI

VACI
REFORMATE

Figura 1 Diagrama de flux (arborele de proces ) a unei ferme

9
Această etapă presupune examinarea intrărilor de energie, materii prime şi
materiale şi ieşirilor reprezentate prin emisii în aer, apă, sol şi deşeuri solide,
precum şi produsul principal,coprodusele şi subprodusele.

4. Aspecte de mediu

Epuizarea resurselor abiotice este semnificativă datorită în special

numărului mare de magazine în care se livreză produsele obţinute în unitatea
procesatoare şi în care se consumă energie electrică şi termică.
Schimbările climatice datorate emisiilor de CO2 şi NO2 este un aspect de
mediu ce trebuie luat în considerare şi este dat preponderent tot de producerea şi
consumul de energie electrică, dar şi de emisiile de CH4 degajate din fermentaţia
intestinală şi a
bălegarului.
Acidifierea atmosferei dată de emisiile de SOx, NOx, HCl, HF, pulberi şi
H2S se datorează producerii şi consumului de energie electrică dar şi activităţilor
zootehnice şi lucrărilor agricole.
Formarea ozonului fotochimic raportată emisiilor de CO SOx, NOx, NO, NMVOC
dar în special de CH4 este destul de importantă.
Celelalte aspecte de mediu nu afectează semnificativ impactul asupra
mediului.
În vederea reducerii impactului activităţii de producere şi prelucrare a laptelui
asupra mediului se impune a se acţiona în următoarele direcţii :
- reducerea consumului de energie electrică. Aceasta se poate realiza printr-o altă
abordare a politicii de marketing a societăţii prelucrătoare,scăzându-se numărul
mare al magazinelor de desfacere.
10
- valorificarea într-o mai mare măsură a zerului rezultat din procesul tehnologic şi
respectarea codului bunelor practici agricole în privinţa fertilizării solurilor cu
îngrăşăminte naturale.

În cazul unităţilor de producere a laptelui se constată următoarele:

 Aspectul de mediu cu cel mai însemnat impact îl reprezintă eutrofizarea
datorată emisiilor cu potenţial eutrofizant de CH4, NH3, NOx şi NO
degajate în timpul procesului de fermentaţie şi al împrăştierii pe câmp a
gunoiului în vederea fertilizării solului, dar şi nutrienţilor ce ajung pe sol şi
în apa subterană.
 Eutrofizarea solului este dată de emisiile cu potenţial eutrofizant de P2O5 şi
N din deşeurile rezultate la creşterea animalelor. Totuşi acestea contribuie la
reconversia ecologică a terenurilor prin componenta sa activă azotul.
 Eutrofizarea atmosferei este dată majoritar potenţialul eutrofizant al NH3
degajat în procesul de fermentare a deşeurilor animaliere, dar şi de emisiile
de NOx de la utilajele agricole;
În ordine, impacturi importante sunt date de emisiile ce determină acidifierea,
formarea ozonului fotochimic, epuizarea resurselor abiotice şi schimbările
climatice;
Acidifierea atmosferei este datorată emisiilor de SOx şi NOx degajate de la
consumul de energie electrică şi carburant şi de NH3 si H2S rezultate din
manipularea dejecţiilor lichide şi solide.
 Formarea ozonului fotochimic este determinată de emisiile de CO, NOx şi
SOx dagajate la producerea şi consumul de energie electrică şi la utilizarea
carburanţilor, dar şi emisiilor de NO degajate din managementul dejecţiilor
lichide şi solide.

11
Epuizarea resurselor abiotice se datorează extragerii din mediu a combustibililor
necesari producerii energiei electrice şi carburanţilor.
Schimbările climatice se datorează emisiilor de CO2 şi N2O rezultate din
consumul energiei electrice şi a stocării, fermentării şi împrăstierii pe terenuri a
dejecţiilor animalelor în vederea fertilizării solului.
 Activităţile cele mai poluante în activitatea fermelor de vaci de lapte sunt
producerea, stocarea, fermentarea şi împrăştierea dejecţiilor ( lucrările
agricole şi activităţile zootehnice).
În cazul unităţilor de prelucrare a laptelui se constată următoarele :
 Aspectul de mediu cu cel mai însemnat impact îl reprezintă eutrofizarea
datorată apelor uzate evacuate.
 Apa uzată din fabricile de lapte conţine concentraţii mari de substanţe
organice nebiodegradabile exprimate prin indicatorul CCO, substanţe solide
în suspensie şi grăsimi. Substanţele organice nebiodegradabile apar în
special din grăsime, lactoză şi proteine conţinute în lapte şi în produsele de
lapte. Există şi mici concentraţii de ingrediente care nu vin din lapte ci din
anumite adaosuri în produse şi de la chimicalele de curăţare şi lubrifianţi.
Solidele în suspensie sunt asociate cu laptele coagulat, particule de brânză,
caş şi ingrediente ne-lactate. Alţi poluanţi semnificativi prezenţi în apa uzată
sunt fosforul, azotul şi clorurile.
Un impact important este dat de emisiile ce determină epuizarea resurselor
abiotice, acidifierea, schimbările climatice şi formarea ozonului fotochimic.
Epuizarea resurselor abiotice se datorează extragerii din mediu a combustibililor
necesari producerii şi consumului energiei electrice şi carburanţilor.
Acidifierea atmosferei datorată emisiilor de SOx, NOx şi HF, schimbările
climatice cauzate de emisiile de CO2 şi N2O şi formarea ozonului fotochimic

12
determinată de emisiile de CO, NOx şi SOx se datorează producerii energiei
termice, producerii şi consumul de energie electrică şi carburanţi.

5. Protejarea mediului înconjurător

Când consumatorul alege produse ecologice nu este doar în avantajul lui, ci

speră în acelaşi timp că astfel contribuie la protejarea mediului înconjurător.
Formele de exploatare agricolă ecologică nu poluează natura, iar oamenii care
trăiesc într-un mediu nepoluat sunt mai sanătoşi.
Produsele care au un grad de poluare potenţial sunt supuse unor analize pe
toate etapele ciclului de viaţă, începând cu proiectarea şi până la reintegrarea lor în
natură sau valorificarea lor după utilizare.
La analizarea produselor se iau în considerare următoarele aspecte
ecologice: poluarea solului, a apei si a aerului, efectele deşeurilor rezultate în urma
folosirii, nivelul zgomotului, consumul de energie şi de resurse naturale, precum şi
impactul ambalajelor asupra mediului.
Stabiliarea criteriilor ecologice, specifice fiecărei grupe de produse, se face de
către comitetele naţionale de atribuire a mărcii, forumul consultativ de la Bruxelles
care cuprinde reprezentanţi ai industriei, comerţului, organizaţiile consumatorilor,
organizaţiilor ecologice şi de un Comitet de reglementare, format din specialişti
din fiecare ţară membră în UE.

13
DEZVOLTAREA DURABILA este menţinerea unui echilibru fragil între
Nevoile Umane de îmbunătăţire a stilului de viaţă şi a sentimentului de viaţă bună,
pe de o parte şi pe de altă parte a conservării resurselor naturale şi a ecosistemelor
de care depind generaţiile actuale şi viitoare.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

http://www.ijarul.ro/ferma_ecologica
http://ec.europa.eu/agriculture/organic/animal-welfare/feed_ro
http://ec.europa.eu/agriculture/organic/animal-welfare/husbandry_ro
http://www.afaceri-agricole.net/2011/03/ferma-ecologica-de-vaci/
http://www.agriculturae.ro/index.php/agricultura-ecologica/tehnologii-
ecologice/65-ferma-ecologica-de-vaci-cu-lapte.html
http://agricultura-romania.ro/tipuri-de-hrana-pentru-vaci-bovine/
http://www.voceabasarabiei.net/index.php?
option=com_content&task=view&id=14391&Itemid=1695

14