Sunteți pe pagina 1din 15

SISTEME DE PROCESARE I CONTROLUL CALITII PRODUSELOR ALIMENTARE

ECOALIMENTE

PROIECT

LAPTELE DE VAC
ECOLOGIC

Profesor coordonator:
Conf. univ. dr. Dorin IBULC
Masterand:
Alexandru-Dan GATEA

Cluj-Napoca
2015

Alexandru-Dan GATEA

Laptele de vac ecologic

CUPRINS
INTRODUCERE.......................................................................................................................3
CAP. 1 Conceptul de produs ecologic......................................................................................4
1. 1. Ce inseamna aliment ecologic?.......................................................................................4
1. 2. Agricultura ecologica......................................................................................................4
1. 2. 1. Provenienta vacilor de lapte....................................................................................5
1. 2. 2. Conversia fermei de vaci la tehnologia eco............................................................6
1. 2. 3. Creterea animalelor...............................................................................................7
CAP. 2 Producerea laptelui ecologic......................................................................................11
2. 1. Parametrii de calitate ai laptelui Bio.............................................................................12
CONCLUZII...........................................................................................................................14
BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................15

Alexandru-Dan GATEA

Laptele de vac ecologic

INTRODUCERE

Principalul obiectiv al creterii animalelor l reprezint, nc din cele mai vechi


timpuri, obinerea produselor alimentare necesare alimentaiei omului, precum oule, carnea,
laptele, etc. i materiile prime necesare industriei prelucrtoare (piei, lna, blnuri sau alte
produse).
Att pe plan mondial ct i la noi n ar, se constat o cretere a nevoilor de hran
ale populaiei fa de produsele alimentare, n special cele de origine animal, cunoscut fiind
faptul c acestea furnizeaz o serie de nutrieni indispensabili organismului uman.
Muli cercettori i observatori au artat c o mare parte dintre bolile contemporane
sunt n directa relaie cu condiiile de ntreinere i furajare ale animalelor de la care provin
sau de metodele de cretere care au fost adoptate pentru mrirea produciei i a eficienei
economice. Astfel, au aprut noi probleme care solicit noi soluii din partea nutriionitilor i
specialitilor n domeniul creterii animalelor (Boehncke, 1985, 1986).
Vorbind despre produse ecologice, atunci cand aud cuvintele produse alimentare
ecologice multi oameni se gandesc la produsele pe care le vand in piata taranii si care sunt
cultivate la ei in gradina sau produse din fermele proprii. Insa lucrurilenu stau deloc asa.
Producia ecologic, nseamn obinerea de produse agroalimentare fr utilizarea
produselor chimice de sintez, n conformitate cu regulile de producie ecologic, care
respect standardele, ghidurile i caietele de sarcini naionale i sunt atestate de un organism
de inspecie i certificare nfiinat n acest scop.
Tot mai multi oameni din Uniunea Europeana cauta produsele lactate bio pe rafturile
magazinelor. Oamenii acestia cred ca alimentele bio sunt mai sanatoase si mai gustoase.
Aceste credinte ale consumatorilor sunt confirmate in ultima perioada de o serie de studii
stiintifice care confirma superioritatea produselor bio (organice) asupra celor non-organice din
punctul de vedere al impactului pe care-l au asupra starii de sanatate.
3

Alexandru-Dan GATEA

Laptele de vac ecologic

CAP. 1CONCEPTUL DE PRODUS ECOLOGIC

1.1. Ce inseamna aliment ecologic?


Ecologic" nu inseamna natural". Industria alimentara foloseste termenul de
natural" pentru a indica faptul ca un aliment a fost procesat intr-o masura minima si ca nu
sunt adaugati conservanti. Alimentele naturale pot include alimentele ecologice, dar nu toate
alimentele naturale sunt si ecologice.
Alimentele ecologice sunt cele obtinute de catre fermieri care pun un accent deosebit
pe utilizarea resurselor regenerabile si pe conservarea calitatii mediului. Carnea, ouale,
lactatele ecologice provin de la animale care nu au fost tratate cu antibiotice si nu li s-au
administrat hormoni de crestere, iar conditiile de igiena si alimentatie din ferme sunt in
conformitate cu reglementarile in domeniu. Procesarea se face fara utilizarea radiatiilor
ionizante sau a diferitilor aditivi alimentari.
Pentru ca un aliment sa poata fi numit ecologic" este necesara realizarea unui
inspectii de catre un Organism de Inspectie si Certificare acreditat pe plan national sau
international.
Pe orice produs ecologic trebuie sa fie mentionat acest lucru prin cuvantul ecologic"
sau organic". Produsele inscriptionate cu 100% ecologic" trebuie sa contina doar
ingrediente ecologice. Alimentele etichetate simplu ecologic" trebuie sa contina cel putin
95% ingrediente ecologice.
Toate produsele ecologice trebuie sa aiba pe eticheta sigla Organismului de Inspectie si
Certificare care s-a ocupat de certificare si sigla pentru agricultura ecologica aprobata de catre
Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale.

1.2. Agricultura ecologica


Agricultura ecologica incepe sa ocupe tot mai mult teren si in Romania, in prezent
existind o suprafata cultivata ecologic de 170.000 de hectare si un numar de 3.676 de
operatori - 2.972 in domeiul productiei animaliere, 350 de producatori in productia vegetala,
205 apicultori si 44 de comercianti. Diversitatea produselor ecologice prezente in acest
moment pe piata romaneasca este inca redusa in comparatie cu posibilitatile existente.

Alexandru-Dan GATEA

Laptele de vac ecologic

Obiectivele agriculturii ecologice privind creterea animalelor:


optimizarea raportului plante/animale, att n ce privete valorificarea furajelor
obinute, ct i utilizarea eficienta a dejeciilor rezultate n ferme;
realizarea unei ncrcturi optime de animale pe suprafaa agricol, nct s nu se
depeasc prin dejecii 170 kg azot pe an i hectar;
conservarea i dezvoltarea fondului genetic cu punerea n valoare a raselor i
populaiilor autohtone, rezistente la factorii de mediu oscilani;
asigurarea biodiversitii;
aplicarea codului de bune practici n creterea animalelor, bazat pe asigurarea
bunstrii i proteciei animalelor;
asigurarea biosecuritii fermelor, prevenirea polurii mediului i a zoonozelor.
Vitele sunt cea mai importanta specie de animale din agricultura ecologica. Hranirea
lor corespunzatoare este o premisa a sanatatii, bunastarii si randamentului lor. Practicantii
agriculturii ecologice se confrunta deseori cu dificultuati in stabilirea unei ratii corecte de
hrana pentru vitele lor.
Obiectivele alimentaiei n agricultura ecologic
Animale sntoase i longevive;
Productivitate pe termen lung i la un nivel de calitate superior;
Producie de calitate obinut prin alimentaie cu furaje produse la ferm;
Evitarea importului de concentrate;
Obinerea de produse alimentare cu valoare nutritiv ridicat.

1.2.1. Provenienta vacilor de lapte


Vacile trebuie sa provina din gospodarii care practica agricultura ecologica.
Introducerea animalelor (vaci si juninci) din fermele neconventionale nu trebuie sa depaseasca
10% din efectivul total. Taurii de reproductie pot fi procurati din gospodariile conventionale
daca dupa cumparare sunt furajati conform regulilor ecologice.

Alexandru-Dan GATEA

Laptele de vac ecologic

1.2.2. Conversia fermei de vaci la tehnologia eco


Aceasta se realizeaza in decurs a 12 saptamani, respectiv 4 luni. In fermele de bovine
pentru carne conversia dureaza 12 luni.
Exigente generale. In fermele ecologice de crestere a vacilor de lapte tehnologia de
crestere se realizeaza in regim extensiv. Vacile trebuie sa aibe acces obligatoriu la pasune iar
intretinerea are loc in sistem nelegat
Alimentatia trebuie realizata in primul rand prin furaje si concentrate cultivate
ecologic. Minim 50% din furaje trebuie sa provina din ferma. Silozul este limitat la 50% din
substanta uscata a ratiei zilnice, iar concentratele sunt limitate la 30% din ratie. Cel mult 10%
dintre concentrate pot provenii din fermele conventionale, dar se exclud produse OMG
(organismele modificate genetic). Se va respecta cu strictete lista furajelor, aditivilor,
substituientilor si adausurilor admise.
Sanatatea animalelor este de asemenea foarte importanta, lupta impotriva bolilor se
face in principal prin metode fitoterapeutice si homeopatice. Medicamentele de sinteza sunt
limitate numai pentru a salva animalele sau a evita suferintele lor. Sunt interzise mutilarile de
orice fel dar pot fi aprobate castrarea, ecornarea si taierea cozii.
Ameliorarea animalelor. Zootehnia ecologica nu agreaza materialul biologic excesiv
de modelat genetic, specializat si orientat spre productii epuizante. Se promoveaza rasele si
metisii autohtoni, cu mare rezistenta naturala, indici buni de reproductie, vitalitate si productii
mixte. Se acorda importanta maxima insusirilor calitative ale productiei si nu celor cantitative.
Este interzis orice manipulare genetica ca transplantarea de embrioni ori clonarea.
In ceea ce priveste a dapostirea si confortul animalelor principiul de baza in
zootehnia ecologica este apropierea animalelor de mediul natural, aplicarea de metode si
tehnici care respecta tehnologia normala a animalelor. Adaposturile trebuie sa corespunda
cerintelor fiziologice, igienice si de productie. Se vor respecta normele de suprafata si de
volum: 6 metri patrati/cap de vaca; 10 metri patrati/cap de taur; 1,5-5 metri patrati/cap de
tineret; 25 metri cubi/cap (volum).
Microclimatul adapostului. Acesta trebuie sa ofere confort astfel:

temperatura 5-25 C;

umiditate 55-75%;

curenti de aer 0,1- 0,5m/s;

Alexandru-Dan GATEA

Laptele de vac ecologic

gazele nocive in limitele admise: dioxidul de carbon 0,04-0,15%, acceptabil

ntre 0,10-0,25% amoniacul optim-absent, limita maxim 0,02 mg/m; hidrogenul sulfurat
optim - absent, admisibil 0.01 mg/l;

lumina 60 70 de lucsi, cu o durata maxima de 16 ore/zi;

aeromicroflora redusa;

ventilatia naturala trebuie sa asigure schimbul de aer curat, cca 120-250 mc/cap

de vaca si ora;

la pasune animalele trebuie ferite de insolatii, ploi reci cu vant puternic si

grindina.
Practicile agriculturii ecologice create s asigure bunstarea animalelor pot s
contribuie la o imagine mai atrgtoare a agriculturii pentru cei din afar, deoarece toate
speciile de animale au acces la zone libere i la puni.
ntre timp, noul Regulament UE bazat pe regulile actuale, cere ca furajele ecologice
pentru animale s fie produse:
-

din materie prim ecologic, n afar de cazul cnd aceasta nu este disponibil n
form ecologic.

cu o cantitate minim de aditivi i substane complementare de procesare, care


pot fi folosite numai n cazul unei nevoi eseniale sau pentru un scop nutriional
aparte.

Principiile i regulamentele ecologice impun, de asemenea, ca animalele crescute


ecologic s aib acces permanent la pune n aer liber i la furaje grosiere, i de asemenea
hrana trebuie s ndeplineasc cerinele nutriionale pentru fiecare etap de dezvoltare.
Urmtoarele ingrediente sunt interzise n furajele ecologice:
-

Agenii de cretere

Aminoacizii sintetici

Organismele modificate genetic (OMGuri)

1.2.3. Creterea animalelor


Un concept important n creterea animalelor este crearea unui mediu corespunztor
fiecrei specii. n cadrul acestui concept sunt cteva practici comune care includ:

Acces permanent la aer liber

Punat corespunztor pentru satisfacerea nevoile nutriionale i de


comportament
7

Alexandru-Dan GATEA

Laptele de vac ecologic

Interzicerea legrii permanente sau a izolrii animalelor

Aternut i adpost corespunztor

Densitatea mic a animalelor pe suprafaa de punat

Eforturi pentru limitarea timpului de transport

Creterea animalelor n ferme ecologice se realizeaz n sistem extensiv, cu acces


obligatoriu la psune, ntreinere n sistem liber.
n procesul de cretere i exploatare a bovinelor n condiii ecologice se disting dou
faze: faza de conversie si faza propriu-zis de producie ecologic.
Trebuie asigurat suprafaa necesar pentru punat, adic 0,5 ha./cap de vac, care,
n mod obligatoriu se tarlalizeaz i se utilizeaz raional: deparazitarea spaiului i eliminarea
roztoarelor, dar numai cu substane i metode aprobate de legile n vigoare.
n adpost trebuie s funcioneze adptori automate, care nu nghea iarna, n
numr corespunztor cu efectivul de animale. Evacuarea dejeciilor, este indicat s se fac
direct n bazinele colectoare, iar la locurile de odihn s se asigure aternut suficient.
Furajarea animalelor se face numai cu furaje ecologice, iar furajarea cu furaje
convenionale se poate face cu maxim 10% din raia furajer.
Furajele folosite in fermele ecologice de bovine de lapte din tara

amestec uruial de porumb, gru, orz, floarea soarelui sau produse secundare ale

acestora;

furaje suculente formate din: siloz, sfecl furajer, sfecl de zahr, dovleac,

cartofi administrai n ntregime sau preparate;

furaje fibroase formate din: fn natural i de leguminoase de bun calitate;

produse secundare formate din: tiei de sfecl, borhot de spirt, borhot de sfecl,

coceni de porumb, paie de cereale.

Lucerna, faina de lucerna,trifoi, faina de trifoi, iarba, iarba mauntita

Hranirea vacilor de lapte pe pasune, de primavara devreme pana toamna tarziu, este o
actiune rentabila prin care se economisesc sursele de energie folosite pentru recoltarea si
transportul furajelor. Date fiind avantajele biologice, sanitare si economice, se manifesta
tendinta de crestere a importantei pasunatului n contextul deplasarii animalelor spre surse de
furaje.
8

Alexandru-Dan GATEA

Laptele de vac ecologic

Pasunatul are efect favorabil atat asupra functiei de reproductie, productiei de lapte
(care creste cu 13-14 % fata de stabulatie), cat si asupra sanatatii vacilor la care mbolnavirile
sunt mai reduse decat la animalele ntretinute n grajduri. O pasune foarte buna, pe care s-au
aplicat toate lucrarile de ntretinere si pe care se practica un sistem de pasunat rational, poate
asigura necesarul de principii nutritive pentru productii zilnice de 15-18 kg de lapte, fara
adaosuri de concentrate. Recomandabil este sistemul de pasunat pe parcele, n interiorul
carora se delimiteaza (cu ajutorul gardului electric) portiuni mai mici ce asigura necesarul de
iarba pentru 2-5 zile, n functie de numarul animalelor. Consumul maxim de masa verde se
realizeaza n faza de vegetatie tanara a plantelor, cand coeficientul de digestibilitate este de
peste 75 %. O data cu avansarea n vegetatie, creste continutul de celuloza, digestibilitatea se
reduce pana aproape de 60 %, iar valoarea nutritiva a furajului scade. In aceasta situatie
pasunea nu mai asigura necesarul de hrana, iar administrarea unui supliment de concentrate,
dimineata, naintea scoaterii la pasune, devine obligatorie.
Cantitatea de substanta uscata ingerata la pasune este dependenta n primul rand de
greutatea corporala a vacilor, ceea ce creeaza o mare variabilitate n privinta cantitatii de iarba
consumate, fiind necesare 3,1-7,6 kg de iarba proaspata pentru producerea unui kg de lapte.
In perioada de vara, caldurile mari din timpul zilei, diminueaza productia de lapte a
vacilor, organismul acestora trebuind sa faca mari eforturi n vederea desfasurarii normale a
procesului de termoreglare. Cercetarile n domeniu au demonstrat ca temperaturile excesive,
de peste 25 C, influenteaza negativ productia de lapte mai mult decat temperaturile de 10C
din timpul iernii.
Daca temperatura exterioara depaseste 25C, consumul de furaje se reduce, pentru ca
la 49C sa nceteze complet, cu influente negative asupra productiei de lapte.
Studiile facute au scos n evidenta faptul ca temperaturile ridicate din timpul zilei
afecteaza si calitatea laptelui, n compozitia caruia se constata diminuarea unor componente
importante precum grasimea, substanta uscata, lactoza si unii acizi grasi.
In conditiile unui consum normal si eficient de masa verde pe pasune, productia
maxima de lapte se obtine cand temperatura mediului este ntre +10, +20C. In acest sens se
recomanda ca n zilele cu temperaturi excesive, vacile de lapte, si nu numai, sa fie tinute sub
umbrare, sa fie mbaiate n rauri sau lacuri si sa fie introdus pasunatul de dimineata, de seara
si de noapte, iar adaparea sa se faca mai des.
Minerale pentru furaje
9

Alexandru-Dan GATEA

Laptele de vac ecologic

In aceasta categorie sunt incluse urmatoarele produse:


Sodiu: sare de masa nerafinata, sare gema grunjoasa, sulfat de sodium,
carbonat de sodium, bicarbonat de sodiu, clorura de sodiu;
Calciu: carbonat de calciu, lactate de calciu, gluconat de calciu;
Magneziu: sulfat de magneziu, clorura de magneziu, carbonat de magneziu;
Sulf: sulfat de sodium.
Aditivi alimentari permisi de agricultuta ecologica pentru a fi utilizati in hrana
vacilor de lapte sunt: fier, iod, cobalt, cupru, mangan, zinc.

10

Alexandru-Dan GATEA

Laptele de vac ecologic

CAP. 2PRODUCEREA LAPTELUI ECOLOGIC

Susintorii produselor organice consider c ele conin puine substane chimice


duntoare, sunt mai bune pentru mediul nconjurtor i pot avea un potenial nutritiv mai
mare. Exist diferene fundamentale ntre practicile de producie organice i cele
convenionale, ceea ce se poate reflecta asupra nivelului i calitii nutrienilor produselor
obinute (Mitchell i Chassy, 2004)
In general, studiile au aratat ca laptele organic contine nivele mai mari de nutrienti si
vitamine fata de cel non-organic, de o deosebita importanta fiind acizii grasi esentiali omega3, vitamina E si precursorul vitaminei A. De asemenea, si antioxidantii luteina si zeaxantina se
gasesc in cantitatii mai mari in laptele provenit de la vacile din fermele bio.
Beneficiile nutritionale ale laptelui bio pot fi explicate prin furajarea pe care o au
aceste animale. Ele au o alimentatie naturala intr-o masura mai mare, constand in iarba
proaspata sau furaje verzi si uscate. Spre deosebire de acestea, vacile din fermele nonorganice sunt hranite cu concentrate de cereale, in special porumbul si suplimente
nutritionale.
Pentru producerea laptelui ecologic trebuiesc intrunite o serie de condiii pe filiera de
lapte, adic n amonte de produs i n aval de produs:
n amonte de produs: ni ecologic (zon ecologic) veritabil, nepoluat cu aer
curat, cu ap ce se ncadreaz n S.R. 1342/1991, cu sol igienic, salubru, nechimizat, furaje
salubre, obinute din amestecuri poliflore valoroase, cultivate sau recoltate pe terenuri
igienice, conservate corespunztor, nemucegite, nealterate, neperoxidate, fr urme de
pesticide, animale sntoase, libere de germeni transmisibili prin lapte, aparinnd la rese
adecvate pentru producia de lapte, adpostirea corect, flux tehnologic raional, disciplin
tehnologic, microclimat de comfort.
Pe produs: glanda mamar sntoas, lapte muls dup a aptea zi de la ftare, igiena
glandei mamare, igiena mulgtorului, igiena mulsului, igiena aparatului de muls, igiena
vaselor, starea microclimatului,igiena corporal a animalelor, timpul de stationare a laptelui in
adapost, absenta diluarii cu apa.
n aval de produs: rcirea laptelui muls, depozitarea laptelui, transportul, prelucrareatransformarea, ambalarea,ambalajul, desfacerea.
11

Alexandru-Dan GATEA

Laptele de vac ecologic

Mulsul este i va fi nc mult vreme preponderent manual, existnd condiii pentru


obinerea unui lapte igienic. Mamita are o inciden mai redus n efective mai mici,
tratamentele medicamentoase, sunt mai rare i de scurt durat, n calitatea sanitar a laptelui
poate fi asigurat la nivel competitiv. Reziduurile de pesticide, micotoxine, metale grele i alte
din lapte i produsele lactate obinute n aceste zone ecologice nepoluate, rebuie s fie si pot fi
absente.
n esen, pentru ca o ferm s produc lapte atestat bio, trebuie s fie ecologic n
totalitate: animale, pune, culturi furajere, alte furaje administrate, flux tehnologic i
intervenii eco.
Proveniena animalelor: animalele exploatate trebuie s provin din gosodrii care
practic agricultur ecologic. Introducerea animalelor (vaci, juninci) din exploataiile
conventionale nu poate depi 10% din efectiv. Recoltarea laptelui se va face n perfecte
condiii de igien, incluznd sntatea i igiena glandei mamare,igiena mulgtorilor, a
aparatelor i a vaselor de muls, rcirea lui imediat. La igienizare se vor utiliza numai
mijloace i procedeea admise n zootehnia ecologic. Calitatea global a laptelui: laptele
bio,trebuie s fie un lapte cu lipsa defectelor de calitate, adic s corespund pe deplin la toate
criteriile de calitate nutriional, sanitar, bacteriologic, tehnologic, senzorial i psihosocial.
ntr-un studiu ntreprins de Toledo-Alonzo (2003) s-a constatat c nu exist diferene
semnificative ntre coninutul de proteine din laptele convenional i cel organic. Aceste
rezultate sunt n contradicie cu datele obinute de Lund (1991) care a constatat o concentraie
mai mare de proteine n laptele organic dect n cel convenional. Se consider c aceste
rezultate diferite se pot explica prin diferenele existente ntre furajarea animalelor n regim
organic i convenional.

2.1. Parametrii de calitate ai laptelui Bio


Laptele bio ar trebui s fie obinut n condiii tehnice ale agriculturii ecologice i s
prezinte urmtoarele insuiri de calitate:

Substane utile 7% ( grsime 3,8+ proteine 3,2%)

NTG/ ml: sub 50 000 de germeni

Germeni patogeni: abseni

Spori butirici: sub 1000/l

Numr de celulesomatice sub 250 000/ml


12

Alexandru-Dan GATEA

Laptele de vac ecologic

Lipoliza: sub 0,18%

Inhibitori: abseni

Pesticide: absente

Metale grele: absente

Micotoxine: absente

Radionuclizi: n STAS

Condiii senzoriale normale

Calitate comercial optim

(Cornel Man, Cornel Podar si Ilarie Ivan,2002)


Producia paralel: n zootehnia ecologic nu se admite aplicarea concomitent a
tehnologiei convenionale i ecologice pe efective aflate n acelai adpost. Monitorizarea,
auditul i atestarea fermelor zootehnice ecologice i a laptelui bio, se fac dup metodologie
agreat de legislaia n vigoare.
Etichetarea alimentelor ecologice. Conform art. 10 din ECC 2092/91, logo-ul UE
poate fi utilizat pe eticheta alimentului doar dac acesta ndeplinete cerinele UE, fiind
comercializat ambalat sau preambalat direct de ctre productor sau de ctre procesator
consumatorului

final. Eticheta

trebuie s conin numele productorului

primar,

procesatorului i distribuitorului, alturi de numele sau codul organismului de certificare.

13

Alexandru-Dan GATEA

Laptele de vac ecologic

CONCLUZII

Producia ecologic nseamn obinerea de produse agroalimentare fr utilizarea


produselor chimice de sintez, n conformitate cu regulile de producie ecologic stabilite n
prezenta ordonanele de urgen, care respect standardele, ghidurile i caietele de sarcini
naionale i sunt atestate de un organism de inspecie i certificare nfiinat n acest scop.
Produsele ecologice sunt obinute i etichetate astfel nct s informeze cumprtorul
c produsul i/sau, dup caz, ingredientele din produs au fost obinute n conformitate cu
metode de producie ecologic.
Laptele organic provine de la vaci care nu au fost tratate cu antibiotice, deci laptele
lor nu contribuie la creterea rezistenei bacteriene. Laptele ecologic nu conine nici pesticide
sau alte substante chimice de sinteza.
Animalele sunt hrnite cu iarb proaspt, care este surs important de acid linoleic,
ce previne bolile de inim i diabetul.

14

Alexandru-Dan GATEA

Laptele de vac ecologic

BIBLIOGRAFIE

1. Altieri, M.A, Letourneau, D.K., 1982, Vegetation management and biological control in
agroecosystems. Crop Protection 1 (4) : 405-430.
2. Bandici, Gh. Emil2007, Ecoagricultura, Ed. Universitii din Oradea.
3. Bioterra Romania, 2001, Indrumator pentru agricultura ecologica, Publicatie finantata de
ACDIVOCA si Asociatia Bioagrcultorilor din Romania;
4. Cornel Man, 2002, Ecologia exploatrii taurinelor, Ed Academic Pres, Cluj Napoca.
5. Elisabeth Stoger, 2009, Furajarea ecologic a bivinelor, Ed MAST.
6. Man C., Podar C., Ivan. I., 2002, Ecologia exploatarii taurinelor,Editura Academic Pres,
Cluj-Napoca.
7. Oprea, Lucian, 2010, Principii ecologice n alimentaia public, Suport de curs ,Galati
8. Stoger E., Zollitsch W., Knaus W., 2009, Furajarea ecologica a bovinelor, Editura
M.A.S.T., Bucuresti;
9. Time Foundation, Comisia Europeana, Asociatia Romana pentru Agcricultura Durabila,
(2005) , Ghid practic de agricultura ecologica.
10. http://www.dadris.ro/liceeco.html
11. www.sanatate si nutritie.ro;

15