PRODUSE MODIFICATE GENETIC

VS
PRODUSE ECOLOGICE

Student: Vladu Lucian

INTRODUCERE

In prezent, un domeniu disputat este cel al nutritiei, organismele modificate

genetic producand confuzii mari in randul consumatorilor, unii le privesc ca fiind toxice
si deosebit de periculoase, in vreme ce altii le considera solutia optima in caz de foamete
in mase.
Scopul raportului este de a prezenta avantajele consumului de produse ecologice
in contrast cu alternativa, produse modificate genetic.
Raportul urmareste doua planuri si anume sunt evidentiate argumentele pro
produse ecologice si cele contra produselor modificate genetic. In analiza produselor
ecologice am urmarit principalele beneficii aduse de acestea. Cealalta parte a lucrarii
Produsele modificate genetic cuprinde: efectele asupra oamenilor, mediului si
agriculturii, riscurile asupra sanatatii consumatorilor.
Pentru a avea o perspectiva obiectiva, am elaborat pe baza unor date statistice,
situatia productie de alimente modificate genetic , la nivel mondial.
Ca mijloace de analiza, in realizarea lucrarii am utilizat o serie de cercetari
stiintifice realizate de specialisti in domeniu. Cercetatoarea dr. biolog Irina Ermakova a
efectuat un experiment la Institutul de Neurofiziologie si Studiul Activitatii Nervoase
Superioare de pe lnga Academie Rusa de Stiinta, prin care a demonstrat o dependenta
clara ntre hranirea cu alimente modificate genetic si starea de sanatate a urmasilor.

ENUNTAREA TEMEI
Tema abordata se numeste Produse modificate genetic vs produse ecologice,
subiect controversat in ultima perioada atat de specialisti cat si de consumatori.

PRODUSE MODIFICATE GENETIC (PMG)

VS.
PRODUSE ECOLOGICE
-argumente pro si contra-

Capitolul 1. PRODUSE ECOLOGICE

Produsele ecologice alimentare au cunoscut o dezvoltare deosebita in ultimele
doua decenii. Grija fata de natura, delicatetea echilibrului natural, multitudinea de boli cu
care omul se confrunta din ce in ce mai des, alimentele fara gust, industriale, toate acestea
au dus la formarea unui curent din ce in ce mai puternic, curent ce doreste restabilirea
unui respect fata de natura si a protectiei acesteia. Produsele ecologice sunt produsele
obinute in cadrul sistemului de agricultur ecologic, conform reglementrilor Directivei
CE 2092/1991, sunt produse obinute fr utilizarea produselor chimice de sintez (ca
fertilizani, amelioratori ai solului, ingrediente pentru prepararea furajelor sau ingrediente
pentru prepararea alimentelor). Organismele modificate genetic i derivatele lor sunt cu
desvarire interzise. In zootehnie, principiul suveran e respectarea bunstrii animalelor:
animalele nu trebuie s fie legate, trebuie s puneze in spaii deschise i s nu fie
inghesuite.
Produsele ecologice acopera o gama larga de alimente: de la fructe, legume, carne,
pna la bauturi si produse lactate. Piata acestor produse, desi in Romnia acest lucru este
greu sesizabil, in lume este intr-o continua crestere si necesita o verificare atenta, precum
si o serie de garantii.
Cererea de bunuri si servicii ecologice este in permanenta crestere in perioada
actuala.
Aceasta cerere conditioneaza comportamentul consumatorilor si al industriilor, isi
exercita influenta si asupra cadrului legislativ. In ultimii ani se manifesta, in rndurile
consumatorilor, un interes din ce in ce mai mare pentru produsele agricole si alimentare
de calitate.
Calitatea produselor ecologice este un argument concludent. In categoria
produselor de calitate pot fi incluse si produsele rezultate in urma practicarii unui tip de
agricultura denumit agricultura ecologica.
In Romania incepe sa se contureze o moda a orientarii consumatorului catre
alimente ecologice, arata un studiu sociologic facut in mai multe supermarketuri
autohtone. Specialistii afirma ca majoritatea celor care cumpara astfel de produse au
studii superioare si venituri medii spre mari. Tot ei spun ca jumatate dintre cei care

cumpara produse ecologice pentru ca sunt la moda sunt persoane cu varsta intre 26 si 39
de ani, acestia fiind interesati de produsele de calitate.
Romanul vrea sa manance mai sanatos. Trendul catre consumul ecologic se
contureaza la categoriile bine educate cu acces la informatie, cu un nivel de viata mai
ridicat. Acestea sunt concluziile unui studiu comandat de compania Naturaland la
lansarea Federatiei pentru Dezvoltarea Agriculturii Ecologice in Romania. Dintre cele
500 de persoane chestionate, mai mult de 66% au cumparat cel putin o data un produs
ecologic.
De ce opteaza pentru astfel de produse? Pentru ca sunt mai gustoase, spun
subiectii cu studii universitare dar si pentru ca-i ajuta la imbunatatirea calitatii vietii.
Curiozitatea este cea care ii indeamna pe cei cu studii medii sa testeze un aliment
ecologic.
Un important avantaj al agriculturii romnesti, aproape de neexploatat, este
potentialul de productie ecologica. Cu toate acestea, in octombrie 2002, erau acreditati
pentru o astfel de activitate doar sapte producatori agricoli, care exporta intreaga
productie obtinuta. Integrarea in structurile europene va obliga producatorii agricoli sa se
orienteze catre domenii noi, una dintre cele mai accesibile nise de piata fiind considerata
agricultura ecologica. Romnia reprezinta un potential agricol care nu poate fi neglijat,
iar marea sansa a tarii noastre este faptul ca in ultimii ani nu s -au folosit ingrasaminte
chimice si pesticide in exces, ceea ce constituie un avantaj evident in momentul
conversiei spre agricultura ecologica.
Acest tip de agricultura trebuie sa respecte urmatoarele principii si reguli:
- eliminarea oricarei tehnologii poluante ntr-o zona nepoluata;
- utilizarea de soiuri si specii cu rezistenta sporita la conditiile de mediu;
- ameliorarea si mentinerea fertilitatii naturale a solului;
- utilizarea de fertilizatori si amelioratori ai solului, pesticide, materii prime pentru
prepararea furajelor, ingrediente pentru prepararea alimentelor n conformitate cu lista
produselor permise n agricultura ecologica;
- absenta organismelor modificate genetic (GMO) si a iradierii plantelor;
- absenta aditivilor chimici de sinteza: conservanti, coloranti, arome, emulgatori,
acidifianti, ntaritori de gust, agenti de ngrosare, etc.
Un alt argument pro face referire la efectele productiei ecologice asupra mediului
inconjurator care este minim. Productia agroalimentara ecologica are drept scop
realizarea unor sisteme agricole durabile, diversificate, echilibrate si asigura protejarea
resurselor naturale si sanatatea consumatorilor.
Profitnd de campaniile de pres care prezentau E-urile drept substane
periculoase pentru santate, produsele ecologice (mai sunt denumite produse organice sau
biologice) au ctigat din ce n ce mai mult teren.
Nu in ultimul rand, alimentele ecologice sunt produse diversificate, sntoase,
libere de boli i duntori, lipsite de reziduri nocive, cu un coninut echilibrat n substane
bioactive i minerale. Sunt rezultate din tehnologii ecologice, tehnologii care nu
utilizeaz ngrminte chimice i pesticide. Toate aceste tehnologii bio-ecologice au
rolul de a pune la dispoziia consumatorului i industriei prelucrtoare produse naturale
lipsite de reziduuri chimice i mai ales tehnologii menite s contribuie la salvgardarea
ecosistemului agricol.

De asemenea, un aspect important este si compozitia acestor alimente eco. La

prepararea alimentelor ecologice se renun la aditivi i la orice alte substane
ncorporate. Desfacerea acestor produse se face de regul n magazine speciale sau chiar
din "ograda" productorului. Produsele ecologice certificate sunt marcate i etichetate
conform reglementrilor din domeniu. Produse ecologice sunt numai acelea care au un
certificat de calitate i poart pe ambalaj sigla organismului de certificare i nu orice
produs care se vinde sub denumirea de "natural", "rnesc" etc.
Pe eticheta unui produs ecologic sunt obligatorii urmtoarele
meniuni:
sigla "ae"
numele i adresa productorului sau prelucrtorului;
denumirea produsului, inclusiv metoda de producie ecologic
utilizat;
numele i marca organismului de inspecie i certificare.

Capitolul 2. PRODUSE MODIFICATE GENETIC

Tehnologia care furnizeaza noi proprietati organismului transferand gene de la un

organism la altul sau care interfereaza cu structura sa genetica se numeste tehnologia
genei. Prin aceasta tehnologie structura genetica alimentelor este schimbata motiv pentru
care aceste alimente se numesc alimente modificate genetic.
Organism Modificat Genetic sau Transgenic este termenul cel mai folosit pentru a
defini o planta de cultura sau un animal, aparent normale, carora, prin intermediul unor
tehnici de inginerie genetica li s-au transferat gene de la alte specii: plante, animale,
bacterii, virusuri sau chiar gene umane, pentru a le conferi anumite proprietati noi.
Alimentele modificate genetic sunt produse ce au calitati nutritive similare sau,
uneori, chiar mai bune decat cele obtinute prin metodele clasice. "Noile alimente" sunt
rezultatul ingineriei genetice.
2.1. De ce sunt produsele modificate genetic o problema?
-Pentru Oamenii: Cele mai recente studii demonstreaza ca produsele modificate
genetic afecteaza sanatatea oamenilor. Porumbul modificat genetic MON863 al
companiei Monsanto, aprobat pentru consum uman pe piata Uniunii Europene, a cauzat
serioase modificari la nivelul ficatului si rinichilor cobailor care l-au consumat n timpul
unui studiu stiintific. Studiul a fost realizat de cercetatorul francez Gilles Eric Serralini si
publicat n martie 2007.
-Pentru Mediu: Odata eliberate in mediu, fie ca sunt culturi de testare, fie
comerciale, plantele modificate genetic nu pot fi controlate pentru ca acestea

interactioneaza in mod liber cu intregul ecosistem. Culturile conventionale sau ecologice

din jur pot fi impurificate prin polenizare, datorita vantului sau insectelor. De asemenea
intreaga biodiversitate are de suferit de pe urma culturilor modificate genetic rezistente la
insecte si erbicide. Multe insecte care se hranesc in mod natural cu daunatorii plantelor de
cultura sufera si chiar mor daca consuma daunatori de pe plante modificate genetic. Asa
este cazul buburuzelor care se hranesc cu paduchi de frunza.
-Pentru Fermieri: Culturile modificate genetic au fost create pentru profit de
companiile producatoare, care au o politica extrem de agresiva. Una din consecintele
utilizarii de seminte modificate genetic este pierderea dreptului de a refolosi pentru
culturile urmatoare semintele obtinute din recolta din cauza patentelor pe aceste varietati.
In fiecare an agricultorul va trebui sa cumpere semintele de la companiile producatoare.
In cazul n care fermierul este depistat ca nu a cumparat semintele din cultura, este pasibil
de platirea unor amenzi si despagubiri substantiale catre companie, pe baza legislatiei de
proprietate intelectuala. Ceea ce este si mai ingrijorator, este faptul ca legislatia care
teoretic isi propune sa protejeze fermierii de contaminare cu OMG, este absolut
inaplicabila.
Datorita uniformitatii genetice a culturilor modificate genetic exista riscul ca o
cultura ntreaga sa fie distrusa de un singur daunator nou.
Pentru mediile rurale in care este dezvoltat agroturismul, prezenta culturilor
modificate genetic in micile ferme reprezinta un dezavantaj major pentru imaginea acelei
zone, datorita ingrijorarilor cetatenilor din toata lumea, care sunt alarmati de riscurile
OMG-urilor asupra sanatatii si mediului si care doresc ca alimentele pe care le consuma
sa fie cat mai sigure si ecologice.
Prin aceasta tehnologie se poate ajunge la un monopol cu efecte devastatoare
pentru drepturile agricultorilor si consumatorilor, care vor deveni dependenti de
produsele firmelor producatoare de OMG.
Prin tehnicile de inginerie genetica au fost obtinute:
- plante rezistente la seceta si daunatori;
- cereale cu un continut crescut de proteine;
- cereale fara gluten;
- orez cu un continut ridicat de vitamina A;
- seminte de rapita cu acizi grasi care pot fi utilizati in regimuri dietetice;
- plante fara proteine alergene (kiwi fara proteina alergena);
- bacterii acidolactice rezistente la bacteriofagi;
- tomate cu coacere in timpul transportului;
- cantitate crescuta de lecitina (prezenta, in mod obisnuit, in galbenusul de ou si
soia) din soia si care este utilizata ca emulgator pentru margarina, ciocolata si alte
produse alimentare;
- chimozina modificata genetic (in mod obisnuit, chimozina este o enzima extrasa
din stomacul viteilor), care este utilizata in productia de branzeturi;
- vitamine si arome alimentare.

n ciuda reluctanei consumatorilor privind obinerea de alimente modificate

genetic,tehnicile de inginerie genetic pot contribui la:
modificarea proporiei de macro sau micronutrieni;
eliminarea sau diminuarea coninutului de compuicu efect nefavorabil asupra
sntii (compui antinutritivi, toxine, alergeni);
introducerea sau creterea concentraiei de substane cu efect benefic asupra
sntii. [Robinson, 2001]1
2.2.Care sunt riscurile alimentelor modificate genetic asupra sanatatii
consumatorilor?
a. Efectele alergice
Genele nou inserate pot produce proteine care la unele persoane determina alergii.
Cele mai frecvente alergii sunt cele fata de lapte, oua, peste, cereale si soia. La inceputul
anilor '90 cand soia a capatat efecte nutritive sporite prin introducerea unei gene de la
nucile braziliene, riscul potential a devenit evident.
b. Rezistenta la antibiotice
Se stie ca unele alimente modificate genetic pot creste rezistenta omului sau a
animalelor fata de antibiotice. De exemplu, tomatele modificate genetic consumate
proaspete au gene marker (o gena rezistenta la antibiotice) ce sunt foarte rezistenta la
neomicina sau kanamicina. Acelasi lucru se intampla si in cazul semintelor de bumbac. In
general, riscul variaza in functie de originea genei implicate. Bacteriile ce produc acid
lactic
nu
trebuie
sa
contina
gene
de
rezistenta
la
antibiotice.
c. Modificari la nivelul metabolismului
Prin inserarea de gene noi se pot produce alterari la nivelul genomului - adica
totalitatea genelor pe care le contine un organism - alterari care pot genera in organismul
gazda si alte efecte decat cele scontate, cum ar fi scaderea cantitatii de substante nutritive
si cresterea nivelului de toxine in organismul gazda.
"Oponentii spun ca alimentele modificate genetic pot avea tot felul de reactii. Dar,
dupa nenumarate studii, efectuate de-a lungul mai multor ani, nu s-a gasit nici macar o
singura dovada ca ar exista vreun pericol pentru sanatate sau mediu".[Reimers,2010]2
2.3. Ce se obtine prin modificari genetice ?
Ameliorarea culorii si aromei fructelor;
1

Environmental Ethics, Genetically Modified Rice,

http://environmentalethics.posterous.com/genetically-modified-rice, Publicat pe 8 Martie 2010; Accesat pe
27 Noiembrie 2010.
2
AgBioWorld ;Is Europe Finally Ready?; www.agbioworld.org; Publicat pe 10 Martie 2010; Accesat
pe 29 Noiembrie 2010

 Cresterea timpului de conservare;

Producerea fructelor sezoniere pe tot parcursul anului;
Modificarea calitatilor nutritive : cartofi mai bogati in amidom care absorb uleiul
de gatit in cantitati mai mici.
Recoltele devin mai rezistente la ierbicide, pesticide, boli, frig, salinitate crescuta.
Medicina recunoaste aspectele benefice ale manipularii genetice pentru ca astfel s-au
obtinut: insulina, unii interferoni, produse de sange (cu potential alergic scazut), vaccinuri
(folosind ca suport cartoful sau rosia) mai rezistente la transport si pastrare indelungata.
Ca orice alta industrie si industria alimentelor modificate genetic prezinta avantaje
si dezavantaje.
2.4. Principalele avantaje produselor modificate genetic tin de:
dimensiunea economica , nicidecum de protectia sanatatii omului.
timpul si costurile cultivarii acestor alimente au fost micsorate. Legumele
mutante au fost concepute astfel nct sa fie rezistente sau chiar tolerante
la erbicid, substanta chimica destinata uciderii buruienilor daunatoare
agriculturii. Mai mult dect att, acestea au dezvoltat rezistenta n fata
insectelor ce afecteza plantele nemodificate genetic.
este redusa cantitatea de pesticide, substanta care ucide insectele
daunatoare agriculturii, lucru care a dus la scaderea costurilor de
ntretinere a recoltelor.
efortul depus de fermieri este mai redus, iar sanatatea acestora nu mai este
pusa n pericol de substantele chimice folosite.
impactul agriculturii asupra mediului este mai mic, odata ce cantitatea
totala de pesticide folosite se reduce.
datorita aspectului foarte placut, aceste produse atrag tot mai multi clienti
ducnd astfel la cresterea profiturilor comerciantilor.
2.5. Dezavantajele alimentelor modificate genetic pot fi:
Alimentele modificate genetic pot dobandi proprietati nedorite;
Prezervarea varietatii genetice intr-o specie este pusa in pericol;
Tehnologia practic face ca fermierul sa cultive doar un tip de plante fertile;
Tehnologia poate cauza degenerare nedorita . Deci chiar daca este
surprinzator se pot obtine produse slabe calitativ ;
Alimentele modificate genetic pot modifica flora solului
Cand microorganisme alterate genetic sunt consumate impreuna cu
alimentele ele se pot reuni cu organismul uman sau animal . Aceasta

combinatie poate cauza pierderi , metamorfoze sau alte organisme

ciudate ;
Daca in urma interventiei genetice se creaza alumente rezistente la
antibiotice aceasta proprietate s-ar putea transfera si la consumatorul
acestor alimente cu efecte nocive pentru sanatate . Antibioticele prescrise
in scopuri curative in diverse maladii nu si-ar mai produce efectul scontat;
In cadrul circuitului inchis al naturii insectele consumand aceste alimente
modificate genetic ar putea dezvolta mecanisme de rezistenta:
Exista riscul aparitiei unui singur tip de flora;
Alte organisme ce traiesc in acelasi mediu ar putea fi influentate de alimentele

modificate genetic;
Prin aceasta tehnologie genele transferate ar putea contamina celelalte organisme

in mod nedorit cu efect biologic dezastruos;

Chiar si alimentele cu efect benefic initial ar putea ajunge sa poarte gene cu efecte
toxice ce ar putea genera
2.6. Situatia alimentelor modificate genetic la nivel mondial

Ar fi interesant de aratat ca in ultimii 5 ani suprafetele cultivate cu plante

modificate genetic au crescut de cel putin 25 ori; cele mai raspandite sunt soia si
porumbul (modificate pentru a le creste rezistenta la ierbicide si la pesticide) iar SUA
detin aproximativ 70% din totalul acestor suprafete. Romania are un procent mic alaturi
de Australia, Franta, Germania, Bulgaria. In Brazilia nu se cultiva plante modificate
genetic. In Europa exista organizatii deosebit de active care militeaza pentru reglementari
clare in aceasta privinta.
Publicul a fost profund tulburat de doua mari scandaluri in domeniul sigurantei
alimentatiei. In Marea Britanie boala vacii nebune iar in Belgia contaminarea alimentara
cu dioxina au provocat panica si neincredere in sistemele de control ale alimentatiei
publice. Ca raspuns guvernele au admis necesitatea etichetarii alimentelor intr-un limbaj
adecvat intelegerii tuturor care sa precizeze ce continut de modificare genetica are
alimentul respectiv. Comisia Europeana admite 1% si 0% pentru alimentele destinate
copiilor. Publicul trebuie sa fie informat si educat astfel incat sa inteleaga riscurile sau
beneficiile modificarilor genetice. Germania, Franta, Ungaria, Polonia, Grecia si Italia au
interzis deja cultivarea de organisme modificate genetic. Bulgaria a impus conditii att de
stricte pentru cultivatori nct nici n tara vecina nu se va mai cultiva porumbul Monsanto
810. n fruntea listei celor mai mari consumatori de organisme modificate genetic se afla
Statele Unite cu 63 de milioane de hectare, Argentina cu 19 milioane de hectare, Brazilia
cu 16 milioane si Spania cu aproximativ un milion si jumatate de hectare.
Boli cauzate de soia modificata genetic:
Hipotiroidismul este cea mai comuna disfunctie a glandei tiroide si cel mai des ea
este intalnita la femei si batrani. Potrivit studiilor epidemiologice efectuate asupra

populatiei din anumite regiuni ale lumii soia nu este un aliment recomandat pentru
cei care au aceasta afectiune.

Consumul in exces de soia, conform specialistilor citati de HomeR emedies, poate

sa incetineasca activitatea glandei tiroide. Daca activitatea acesteia incetineste
nivelul TSH creste si productia hormonilor T3 si T4 va fi mai inceata.

Anumite substante continute de soia inhiba asimilarea iodului din alimente si

provoaca disfunctii ale glandei tiroide in cazul in care consumul depaseste limita
zilnica recomandata care difera de la persoana la persoana in functie de greutate,
varsta si alti factori.

De asemenea cercetatorii au demonstrat ca bebelusii care au fost hraniti cu

mancare ce are in componenta un nivel ridicat de soia risca sa aiba in tinerete boli
autoimune precum Hashimoto sau Graves.
In general femeile sunt cel mai des predispuse la afectiuni ale glandei tiroide, insa
cu un consum moderat de soia si cu ocolirea altor factori nocivi care provoaca
disfunctii ale glandei tiroide pot fi ocolite neplacerile.

Un alt factor ce adauga soia pe lista alimentelor nu prea bune pentru organism, in
cazul in care suferiti de hipotiroidism, este cel al mutatiilor genetice.

Culturile de soia modificate genetic precum si alte legume si fructe modificate

genetic sunt daunatoare organismului si ar trebui evitate.

Capitolul 3.
CERCETARI STIINTIFICE PRIVIND EFECTELE PRODUSELOR
MODIFICATE GENETIC

Un studiu prezentat de Ministerul austriac al Agriculturii si Sanatatii, n cadrul

unui seminar stiintific ce a avut loc n Viena, indica faptul ca organismele modificate
genetic pot afecta capacitatea de reproducere, de aceea specialistii cer retragerea acestor
produse. Studiul indica faptul ca fertilitatea soarecilor de laborator hraniti cu porumb
modificat genetic a fost serios afectata, acestia putnd procrea doar ntr-o mica masura,
comparativ cu cei hraniti cu mncare naturala. Soarecii de laborator hraniti cu mncare ce
nu continea organisme modificate genetic s-au reprodus mult mai eficient. Acest efect
poate fi atribuit diferentelor dintre sursele de hrana.3
Cercetatoarea dr. biolog Irina Ermakova a efectuat un experiement la Institutul de
Neurofiziologie si Studiul Activitatii Nervoase Superioare de pe lnga Academie Rusa de
Stiinta.Noua femele de cobai au fost mpartite n 3 grupe de cte 3: un grup de control, un
grup n a carui hrana s-a adaugat faina de soia modificata genetic si un grup care a
consumat alimente amestecate cu faina de soia obisnuita. Au fost numarate femelele care
au nascut si numarul de cobai nascuti si morti. Dupa primul stagiu, cobaii au fost
mpartiti n doua grupe, una hranita cu faina de soia modificata genetic, cealalta hranita
cu faina de soia obisnuita. A rezultat un numar anormal de mare de decese printre urmasii
femelelor hranite cu soia modificata genetic. n plus, 36% dintre aceiasi cobai cntareau
mai putin de 20 de grame, fapt care evidentia starea lor de extrema slabiciune.
Acesta este primul studiu care a demonstrat o dependenta clara ntre hranirea cu
alimente modificate genetic si starea de sanatate a urmasilor. Morfologia si structurile
biochimice ale cobailor snt foarte asemanatoare cu cele ale oamenilor, ceea ce este
extrem de ngrijorator n ce priveste efectele asupra mamelor si bebelusilor nenascuti,
mai ales n contextul n care se urmareste introducerea de ct mai multe PMG n
alimentatia umana, din ratiuni comerciale, a declarat n concluzie Ermakova.
Unul dintre nenumaratele studii cu rezultate negative facute pe mncarea
modificata genetic a fost realizat de cercetatorul de origine maghiara Dr. rpd Pusztai,
care a hranit cobai cu cartofi modificati genetic. Experimentul sau a demonstrat ca astfel
hraniti, cobaii ajungeau sa aiba creierul, ficatul si testiculele mai mici, precum si sistem
imunitar deficient. S-a mai observat si prezenta unui numar ridicat de celule
precanceroase n mai multe tesuturi ale organismului. La doua zile dupa publicarea
rezultatelor studiilor sale, Dr. Puszai a fost dat afara din postul pe care l ocupa la Rowett
Research Institute, n urma unui telefon, se spune, primit direct de la primul ministru
britanic Tony Blair. Echipa sa de cercetatori a fost desfiintata si s-a nceput trrea
membrilor ei ntr-o serie de procese care urmareau intimidarea acestora si stoparea
dezvaluirii a si mai multe adevaruri cumplite.4

Eco Magazin, 2008; Alimentele modificate genetic influenteaza fertilitatea,

http://www.ecomagazin.ro/alimentele-modificate-genetic-influenteaza-fertilitatea/; Publicat la 13 noiembrie
2008 ; Accesat la 27 noiembrie 2010
4
Eco Life , 2009, Controversa organismelor modificate genetic;
http://www.ecolife.ro/articole/stiinta/controversa-organismelor-modificate-genetic.html ; Publicat pe 16
aprilie 2009 ; Accesat pe 27 noiembrie 2010

CONCLUZII SI RECOMANDARI
Modificat genetic nu este deocamdata echivalent cu imbunatatit genetic. Acest
fabulos progres stiintific este inca o cutie a Pandorei. Atata timp cat nu cunoastem deplin
nu stapanim deplin. Gasiti placeri in lucrurile simple care vi se ofera, nu fiti sclavii
aromelor artificiale.
Corect este s fim informati i s alegem n cunostinta de cauza atunci cnd
achizitionm orice produs, dar n mod special produse alimentare care ne pot afecta
sntatea. Nu doar plantele alimentare sunt supuse modificrii genetice, produse si
subproduse ale OMG-urilor se regsesc n lactate, carne, ou, vin, bere etc. pentru c
ingineria genetica, sau biotehnologia poate actiona asupra oricarui tip de material genetic
provenit de la microorganisme, plante sau animale.
Cercetrile genetice au artat c multe boli specifice plantelor, animalelor sau
omului i au originea n mici imperfeciuni ale codului genetic. Ne putem imagina ct de
grave pot fi efectele secundare i accidentele n cazul tuturor acestor tehnologii care se
joac cu ordinea i echilibrul att de fragil al celulelor vieii.
Cel mai mare experiment din istoria umanitii a nceput odat cu aceste industrii
iraionale i aberante iar terenul pe care se experimenteaz este nsui sistemul ecologic
de care depinde viaa terestr.
Ideal ar fi, s beneficiem de roadele unei tiine independente, care s se ocupe de
gsirea unor soluii cu adevrat viabile la problemele care frmnt omenirea i nu s
coalizeze cu o industrie tehnologic al crei unic scop este s se vnd.

BIBLIOGRAFIE

1. AgBioWorld , Is Europe Finally Ready?; www.agbioworld.org; Publicat pe 10

Martie 2010; Accesat pe 29 Noiembrie 2010
2. D.V.Popescu Alimentatie, Editura A.S.E., Bucuresti, 2001
3. Dr. Mae-Wan Ho, Lim Li Ching, GMO Free: Exposing the Hazards of
Biotechnology to Ensure the Integrity of Our Food Supply, Editura Vital Health
Publishing, 2004
4. Eco Life , 2009, Controversa organismelor modificate genetic;
http://www.ecolife.ro/articole/stiinta/controversa-organismelor-modificategenetic.html ; Publicat pe 16 aprilie 2009 ; Accesat pe 27 noiembrie 2010
5. Eco Magazin, 2008; Alimentele modificate genetic influenteaza fertilitatea,
http://www.ecomagazin.ro/alimentele-modificate-genetic-influenteaza-fertilitatea/;
Publicat la 13 noiembrie 2008 ; Accesat la 27 noiembrie 2010
6. John Madeley- Hrana pentru toti, Global Issues, 2002
7. Nicolae Mihai, Adriana Mihai, - Bucatarie si sanatate, EdituraTehnica, Bucuresti,
2008
8. The World Watch Institute Starea lumii 2004, Editura Tehnica, Bucuresti 2004