MINISTERUL AGRICULTURII, DEZVOLTARII REGIONALE

SI MEDIULUI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA AGRARA DE STAT DIN MOLDOVA

Impactul economic al culturilor

modificate genetic.Venitul Global
si efecte de productie 1996-2012
A îndeplinit:
Studenta anului III grupa V
Specialitatea Siguranța produselor agroalimentare
ȚUGULEA Vasilița
A verificat: Doctor habilitat profesor universitar
RADIONOV Vladimir
Cuprins:
 Introducere
 Scurt istoric
 Ingineria genetica beneficii si reactii adverse
 Aspecte concrete ale cultivarii OM
 Aspecte etice,sociale si economice
 Concluzii
 Bibliografie
Introducere
O data cu dezvoltarea
cunostintelor de biologie
celulara, genetica
moleculara si inginerie
genetica, manipularea
artificiala a informatiei
genetice a devenit
posibila, si o data cu ea
au aparut biotehnologiile
moderne cu aplicatii in
variate domenii precum
medicina, industria
farmaceutica, agricultura,
industria alimentara etc.
Scurt istoric:
La inceputul secolului genetica a fost privita ca un "fundament stiintific plauzibil
pentru sustinerea economiei capitaliste a liberii intreprinderi"Ca prim pas, merita
amintit anul 1955 pentru descoperirea ADN-ului de catre James Watson si Francis
Crick.
In anii 1970 este creata prima molecula de ADN recombinant si cu aceasta asistam la
nasterea unei noi ere stiintifice, intitulata sugestiv: "era geniului genetic".
In anul 1972 s-a obtinut prima molecula hibrida de ADN prin unirea a doua fragmente
diferite de ADN (unul de la o maimuta, iar celalalt de la o bacterie). Chiar daca ar
parea neobisnuit, prin aplicarea unor tehnologii adecvate speciile biologice sunt
manipulate intr-o maniera "simbiotica", diferita de cea naturala.
Un alt pas important are loc in 1994, cand FDA (food and drug administration) anunta
lansarea unei specii de rosii modificate genetic cunoscuta ca si "flavr savr", devenita
prima specie de planta de acest tip comercializata in lume .
Intre 1996-1997 sunt aprobate si introduse in cultura soia rezistenta la daunatori
vegetali, porumbul rezistent la atacul de insecte si tomatele cu maturare
indelungata.
Ingineria genetica este ansamblul de metode si tehnici care permit fie introducerea in
patrimoniul genetic al unei celule a uneia sau mai multor gene noi, "de interes", fie
Ingineria genetica,
beneficii si efecte adverse

codificarea expresiei unor gene prezente. Genele transferate se numesc "transgene",

produsele obtinute fiind desemnate ca:
"organisme modificate genetic (OMG), sau organisme transgenice". Beneficiile obtinute prin
tehnicile de inginerie genetica in domeniul agroindustrial pot fi clasificate astfel:
plante rezistente la seceta si daunatori; cereale cu un continut crescut de
proteine; cereale fara gluten; orez cu un continut ridicat de vitamina A; seminte de rapita cu
acizi grasi care pot fi utilizati in regimuri dietetice; plante fara proteine alergene (kiwi
fara proteina alergena); bacterii acidolactice rezistente la bacteriofagi; tomate cu coacere
in timpul
transportului; soia cu o cantitate crescuta de lecitina (prezenta, in mod obisnuit, in
galbenusul de ou) care este utilizata ca emulgator pentru margarina, ciocolata si alte
produse alimentare;
chimozina modificata genetic (in mod obisnuit, chimozina este o enzima extrasa din
stomacul viteilor) utilizata in productia de branzeturi; fitaza obtinuta din OMG
(elibereaza fosforul care este legat ca fitat nedigerabil) folosita in alimente de origine
vegetala pentru dieta pasarilor si a
porcilor; vitamine si arome alimentare.
Chiar daca aceste rezultate reprezinta posibilitati concrete pentru
cresterea economica, marirea substantiala a productiei de alimente,
nu trebuie neglijate potentialele efecte adverse. Acestea
reprezinta subiectul unor dezbateri aprinse, atat din motive etice, cat si
din motive legate de riscul utilizarii si consumarii lor. Efectele
adverse ale eliberarii OMG in mediu sunt numeroase.
Ele cuprind: bolilor umane (efecte toxice sau alergice); boli la animale
si plante (efecte toxice si alergice); efecte negative asupra dinamicii
si diversitatii genetice a populatiilor de specii din mediul respectiv;
diminuarea rezistentei la patogeni (facilitand diseminarea bolilor
infectioase si/sau crearea de noi rezervoare sau vectori);
compromiterea tratamentului profilactic sau
terapeutic vegetal, veterinar sau uman, de exemplu prin transferul de
gene care confera rezistenta la antibioticele utilizate in medicina
umana si veterinara; efecte asupra ciclului
biogeochimic, in particular prin reciclarea carbonului si azotului, dar
si prin modificarea descompunerii in sol a materialului organic
 În anul 2013, revista americană "Modern Farmer" a publicat un studiu cu
privire la porumbul și soia modificate genetic. Esența căruia constă în
faptul că, timp de cîțiva ani de utilizare a porumbului și soia modificate
genetic acestea își pierd avantajele la productivitate. Paraziții se adaptează
la toxine, buruienile la pesticide, iar cultivarea unui astfel de porumb
devine o plăcere costisitoare și lipsită de sens: "Deja peste cinci ani,
utilizarea semințelor de porumb modificate genetic pentru fermier se
dovedesc a fi mai scumpe, decît semințele tradiționale. Prețul de cost al
produsului crește cu aproape 160 $ la fiecare hectar". Revista povestește,
inclusiv, povestea fermierului Christopher Heydrich din Iowa. Chris însuși
povestește că plantele modificate genetic au mers bine o perioadă. O genă
făcuse ca soia să fie rezistentă la erbicidul glifosat. Alta proteja porumbul
de viermii rădăcinilor și sfredelitorul european al porumbului. Ce s-a
întîmplat? "Cinci ani a mers. Iar acum și viermele s-a adaptat și buruienile
sînt mai rezistente! Mama Natura se adaptează. Și nu e vorba doar de
faptul că semințele sînt scumpe (sacul de semințe de porumb modificate
genetic costă cu $ 150 mai scump, decît cel obișnuit), ci, de asemenea, că
OMG-urile obligă fermierii să folosească mai multe substanțe chimice. În
ciuda rezistenței teoretice a semințelor modificate genetic față de viermii
rădăcinilor în timpul sezonului de plantare, am pulverizat de două ori și
porumbul obișnuit și pe acel care conține OMG, erbicide și pesticide".
Fig.1.Costurile alocate pe un hectar
 Aspecte concrete
ale cultivarii OM
In conformitate cu informatiile de pe site-ul MinisteruluAgriculturii, Padurilor si
Dezvoltarii rurale, in anul 1996 erau cultivate in intreaga lume in jur de 1,7
milioane de hectare cu plante
modificate genetic. In 2002 suprafata totala a crescut la 58,7 milioane de hectare, ceea
ce arata un ritm de crestere fara precedent in domeniul tehnologiilor agricole,
aproximativ de 35 ori. 99% din suprafata mondiala cultivata cu plante modificate
genetic este situata in patru state: SUA
(66% din total), Argentina (23%), Canada (6%), China (4%). In conformitate cu
ultimele date, mai mult de jumatate din populatia lumii traieste in tari in care este
aprobata oficial cultivarea plantelor modificate genetic. La nivelul Uniunii
Europene sunt autorizate 18 OMG-uri, care includ varietati de porumb, soia, rapita,
cicoare si vaccinuri. In Romania, conform datelor
oficiale, primele soiuri de plante modificate genetic au fost testate in reteaua
Institutului de Stat pentru Testarea si Inregistrarea Soiurilor in 1997-1998. Primul
soi de soia (Stine 2254 RR) si primul soi de cartof (Superior New Leaf) modificate
genetic au fost inscrise pe lista oficiala in 1998.
Aspecte etice,sociale si economice
Datele demografice arata ca populatia globului s-a triplat in perioada 1950 (2,2
miliarde oameni)
- 1999 (6 miliarde oameni). Se preconizeaza ca in 2050 populatia globului va
masura circa 10
miliarde de oameni. Intrebarea care se naste de aici este: cum poate pamantul
hrani un numar atat
de mare de oameni, cand la data actuala malnutritia afecteaza aproximativ 800
milioane de
oameni? Doar ca statele care sunt in stare sa produca si sa cultive OMG-uri
sunt state puternic
industrializate. De fapt nu "statele" produc aceste tehnologii, ci firme private, al
caror interes nu
este in primul rand unul umanitar, ci primeaza calculele economice, rata
profitului etc. Astfel,
statele sarace nu-si pot permite cumpararea de seminte sau de patente biologice.
Pana in prezent, utilizarea OMG in agricultura a fost axata, inainte de toate, pe
reducerea
costurilor la nivelul exploatarii agricole, in principal, in tarile in curs de
dezvoltare. Fiecare
societate ar trebui sa posede norme etice care sa regleze nu doar satisfacerea
nevoilor alimentare fundamentale, ci sa certifice daca acest deziderat
presupune si mijloace adecvate. Scopul nu poate justifica folosirea oricaror
mijloace. Este interesul legitim si dreptul consumatorului de a obtine
informatii privind OMG-urile utilizate in agricultura.
In primul rand, este vorba de a reglementa modul de difuzare a informatiilor
pertinente si de comunicare a riscurilor conexe intr-o maniera transparenta.
Una dintre problemele conexe este si aceea de a sti cum sa se asigure
transparenta activitatilor sectorului privat in fata opiniei publice si, in
consecinta, cum sa fie fortate organismele din sectorul privat sa dea socoteala
pentru actiunile lor. Doar ca aici apare si alta problema: cum poate fi opinia
publica informata corect?
O informare corecta presupune nu doar livrarea de definitii stiintifice, sau simpla
etichetare a unor produse, ci studii sociologice si medicale de specialitate.
Insa in societatea actuala: cine finanteaza aceste studii? Invatamantul si
cercetarea trebuie sa recurga tot mai des la proiecte de
finantare care depind de fundatii construite pe bugetele unor mari firme
industriale.
Concluzii
Data fiind situatia economica a tarii noastre si tranzitia economica de lunga durata pe
care o strabate, ne ramane de analizat in ce masura OMG-urile pot fi acceptate.
Acceptarea OMG-urilor ridica mai multe probleme.
O prima categorie de probleme concrete o reprezinta riscul asupra
sanatatii populatiei, apoi efectul utilizarii OMG-urilor asupra mediului inconjurator.
Urmeaza o alta categorie de probleme care privesc politica economica a tarii
noastre: daca acest tip de plante vor fi cultivate la noi pe suprafete extinse,care vor
fi daunele posibile pentru agricultura in acest context, data fiind afectarea serioasa a
exportului de produse agrare?
Chiar daca autoritatile prevad etichetarea produselor cu organisme
modificate,la noi exista tehnici de testare adecvate?
Cel putin pentru moment autoritatile dispun doar de mecanisme rudimentare,
detectarea prezentei si a concentratiei acestora in produsele
agricole, alimente si furaje necesitand infiintarea unor laboratoare dotate cu aparatura
corespunzatoare. Politicienii urmaresc mai mult interesele economice sau politice
de prima instanta, dar nu si sanatatea publica si cind o sa ajunga sa se evidentieze
efectele adverse a OMG-urilor vor spune:,,plaiul mioritic nu este al meu, nici al
nostru, ci al urmasilor urmasilor nostri!,,
Bibliografie:
 https://
www.researchgate.net/publication/257536343_
Organismele_modificate_genetic_o_tehnologie
_controversata
 http://mediu.gov.md/ro/content/biosecuritate
 http://ecology.md/md/page/alimentele-modific
ate-genetic-istoria-unei-escrocherii-de-propore
grave
Multumesc pentru atentie!!!