Proiect : Economie agroalimentar Tema : Tendinte inovative din biotehnologie si elemente de schimbare ale SAA

Bucureti 2013

ntroducere
Cu inceputuri care dateaza de pe vremea domesticirii animalelor si plantelor, biotehnologia, asa cum este ea numita astazi, a devenit unul dintre cele mai dinamice domenii de cercetare. Pornind de la genetica, microbiologie sau embriologie, stiinta modificarii organismelor vii permite producerea unor medicamente superioare, descoperirea unor tratamente pentru boli rare sau folosirea eficienta a resurselor din agricultura. Pentru prima data, probleme globale legate de sanatate, de imbatranirea populatiei, de alimentatie si de dezvoltare durabila pot gasi raspunsuri in domeniul biotehnologiei. O evolutie rapida s-a inregistrat si in ramura !verde! a biotehnologiei, agricultura. Cu o populaie mondial n continu cretere i creterea preurilor la alimente, sarcina de a hrni lumea va deveni mai dificil i este doar un motiv pentru a valorifica avantajele biotehnologiei. Statisticile arata ca mai mult de !! de milioane de oameni sufera de foame in lume, iar "# !!! mor in fiecare zi din cauza inanitiei. Pana in "!$!, pentru a acoperi nevoile unei populatii mondiale in crestere" #ermierii vor trebui sa $roduca cu %0& mai multe alimente" sa #oloseasca mai e#icient resursele de a$a si sa de$inda din ce in ce mai $utin de $esticide si ingrasaminte' Biotehnologia moderna $oate contribui semni#icativ la abordarea acestor $robleme' (ercetarile in domeniu $romit sa duca la crearea unor hibri)i cu o re)istenta mai mare la boli si daunatori" ada$tabilitate s$orita la soluri sarace in a$a si substante minerale" si din care sa re)ulte chiar alimente cu continut nutritiv crescut' Consumatorii pot beneficia de alimentele biotehnologice n dou moduri principale % prin obtinerea a tot mai multe alimente cu mai puin teren i prin intermediul noilor alimente nutritive mbuntite.. &'emplele includ uleiuri de gatit cu profiluri unice de acizi grai i mai puine grsimi trans i porumb cu concentraii mai mari de aminoacizi, anumite uleiuri minerale i ideale pentru hrana animalelor. (ulte produse in dezvoltare sunt proiectate pentru a conferi avantaje nutritionale, ore)ul auriu *golden rice+, care conine suplimentar beta - caroten i fier.

)ig. *- Orez auriu

2|Page

(a$itolul , -otiuni generale

1'1' .e#inirea termenilor +,iotehnologie- provine din doi termini% bio . deriva din grec. bios / viata tehnologia . studiul al masinilor si uneltelor 0termen utilizat inca de Plutarh si Cicero1 ,iotehnologia este o stiinta inginereasca, pluridisciplinara ce utilizeaza materia vie pentru degradarea, sinteza si producerea de materiale noi utilizate in activitatile umane. )oloseste microorganisme, enzime, structuri celulare si subcelulare, biocatalizatori, tehnici de inginerie genetica etc. Conform (omisiei $entru Biotehnologie a /niunii Euro$ene 0*2231 biotehnologia consta in +aplicarea principiilor inginere4ti 4i 4tiin5ifice pentru procesarea materialelor cu ajutorul agen5ilor biologici, pentru ob5inerea de bunuri 4i servicii-. 0edera1ia Euro$ean de Biotehnologie define4te biotehnologia ca -utilizarea integrat a 4tiin5elor naturale 4i ingineriei prin folosirea biosistemelor - celule microbiene, vegetale sau animale, pr5i ale acestora sau analogi moleculari - n bioindustrii-. Cu alte cuvinte biotehnologia este o stiinta integrata care se bazeaza pe notiuni de biochimie, microbiologia, biologia si inginerie genetica. ,iotehnologie alimentar este prezenta de mai multe secole de cand oamenii au ncruciate plante similare i specii de animale, n scopul de a dezvolta noi soiuri de m6ncare. 7iferite procese biotehnologice utilizate pentru a crea i de a mbunti noi produse alimentare i buturi includ fermentarea, aditivi alimentari, culturi de plante i animale, precum i produsele alimentare modificate genetic. Ca o imagine retrospectiv a evolu5iei biotehnologiilor se poate sublinia c 8prima revolu5ie biotehnologic- lansat prin lucrrile savantului 2ouis Pasteur, a asigurat difuzarea vaccinurilor 4i a primelor antibiotice, av6nd ca efect imediat salvarea multor vie5i omene4ti. Cea de a 8doua revolu5ie biotehnologic-, declan4at de 4colile microbiologice japoneze 4i americane, n ultimele 9 decenii, a nceput s-4i fac sim5it contribu5ia benefic n asigurarea alimenta5iei 4i a dreptului la via5 a sute de milioane de oameni, mai ales a copiilor din lumea a :::- a, care piereau anual din cauza subnutri5iei cronice. Progresele imense nregistrate n microbiologia mondial, dup cel de al doilea rzboi mondial, l-au determinat pe ilustrul genetician 0ran3ois 4acob, laureat al Premiului ;obel, s scrie% 8<n c65iva ani, omul a avut surpriza s constate c, fr microorganisme, aceast lume n-ar fi fost ceea ce este n prezent-. 1'2' A$licatii ale biotehnologiilor in SAA &'ist multe aplica5ii moderne n domeniul produc5iei primare 4i al produselor agroalimentare, care sunt mai pu5in vizibile, dar care au o importan5 considerabil din punct de vedere al economiei, al mediului 4i al snt5ii publice. ,iotehnologia modern este utilizat cu precdere n sectoarele de intrare, 4i anume n domeniul cre4terii animalelor, al diagnosticrii, al produselor chimice nobile 0aditivi alimentari1 4i al producerii enzimelor. Per ansamblu, biotehnologia modern este utilizat pentru a produce *,9* . *,$=> din valoarea adugat brut generat de produc5ia primar 4i de sectorul produselor agroalimentare.

3|Page

7iagnosticarea 4i produsele de uz veterinar bazate pe biotehnologie, n special vaccinurile, joac un anumit rol n ceea ce prive4te controlarea 4i monitorizarea unora dintre cele mai importante boli animale, a zoonozelor, precum 4i a problemelor legate de siguran5a alimentar. Dezvoltarea metodelor biotehnologice n domeniul supravegherii encefalopatiei spongiforme bovine n UE a permis ca un numr mult mai mare de mostre s fie testat, facilitnd atingerea nivelului de supraveghere impus de legislaia UE i contribuind la protecia consumatorilor i la reluare schimburilor comerciale. Diagnosticarea prin intermediul biotehnologiei este de asemenea utilizat pentru detectarea timpurie a salmonelei. <n afar de aceste aplica5ii, biotehnologia este de asemenea utilizat pentru a selecta, sau pentru a mbunt5i anumite caracteristici ale organismelor. Cele mai cunoscute e'emple sunt plantele modificate genetic. Biotehnologii agricole

?cestea includ n principal direc5ii ca% microreproducerea plantelor 4i animalelor% prin tehnici de inginerie genetic, hibridare somatic, selec5ionare, culturi +in vitro-, culturi celulare vegetale 4ia animale, termeni apru5i n 4tiin5 n ultimii 9! de ani@ ameliorarea plantelor 4i animalelor, pentru ob5inerea de linii nalt productive, rezistente la boli duntori 4i condi5ii climaterice e'treme. <n aceast direc5ie se nscrie ob5inerea de plante curate crescute cu fotosinteza artificiala, plante rezistente la temperaturi sczute sau ridicate, rezistentela secet sau la salinitate crescut a solurilor. Se pot ob5ine de asemenea animale cu produc5ii crescute de carne,lapte, ou, l6n, etc. Biotehnologii a$licate 5n alimenta1ie

Painea, iaurtul, otetul, berea sau vinul sunt produse dezvoltate din vechime printr-o forma simpla de biotehnologie. Prin intermediul tehnicilor moderne se pot amelioara insa o serie de caracteristici ale alimentelor 0arome si culori naturale1, se pot obtine enzime superioare si emulsificatori, se pot eficientiza tehnologii alimentare. Aolul biotehnologiei este cov6r4itor n industria alimentar. <n fapt industria alimentar este o biotehnologie deoarece materiile prime agroalimentare sunt produse biologice 4i prin urmare conservarea lor p6n la consum, n stare proaspt 0cazul fructelor 4i legumelor1 sau p6n la industrializare 0cazul tuturor produselor agroalimentare1 implic controlul activit5ii enzimatice proprii 5esuturilor vegetale 4i animale sau a celor elaborate de microflora de contaminare. &nzimele proprii 5esuturilor vegetale 4i animale sunt esen5iale n transformrile pe care le ofer produsele agroalimentare% maturarea fructelor 4i legumelor, cerealelor 4i finurilor sau diferitelor produse alimentare pe baz de cereale germinate, maturarea br6nzeturilor, maturarea crnii. &nzimele pot avea ns 4i rol deteriorativ cu implica5ii n modificarea caracteristicilor senzoriale 4i a valorii nutritive a materiilor prime agroalimentare p6n la prelucrarea termic a acestora.
4|Page

7e asemenea rolul microorganismelor este hotr6tor, unele dintre ele av6nd ac5iune duntoare, altele av6nd rol esen5ial n ob5inerea unor produse alimentare datorit ac5iunii lor fermentative% produse lactate acide, br6nzeturi, bere, vin, spirt, p6ine, salamuri crude, alimente fermentate din cereale 4i leguminoase. (icroorganismele intervin 4i n fermentarea unor produse vegetale% varza, murturi, msline, castrave5i, cacao, etc. ,iotehnologiile n industria alimentar s-au dezvoltat impresionant prin folosirea enzimelor e'ogene 0industria laptelui, berii, spirtului, amidonului, crnii, sucurilor de fructe, zahrului, panifica5iei, etc.1 4i a culturilor starter 0industria berii, laptelui, crnii, panifica5iei, etc.1. Ba toate acestea trebuie s avem n vedere ob5inerea de metaboli5i secundari 0alcool etilic, aceton, acizi organici, aminoacizi, etc.1 prin folosirea de microorganisme precum 4i de biomas alimentar 4i furajer, etc. Cu ajutorul enzimelor microorganismelor se pot accelera procesele biochimice, se pot perfec5iona procesele de produc5ie, se poate mbunt5i calitatea produselor alimentare 4i se poate mri gradul de diversificare a produc5iei alimentare. Biotehnologii destinate creterii i snt1ii animalelor:

transferul de embrioni, fertilizarea in vitro si, foarte recent, clonarea se nscriu n sfera biotehnologiilor aplicate organismelor animale@ protec5ia animalelor prin vaccinare 4i tratament cu substan5e de sinteza biotehnologic contribuie 4i ele la cre4terea produc5iei 4i eficien5ei economice n acest domeniu 1'3' storic al biotehnologiei in SAA 600 5'7r'% 7rojdia a fost utilizata de catre babilonieni si sumerieni pentru a produce bere. 8000 5'7r'% &giptenii au descoperit cum sa produca painea cu ajutorul drojdiei@ :n China s-au descoperit alte procese de fermentare, cum ar fi% utilizarea bacteriilor de acid lactic pentru producerea branzeturilor@ utiliarea fermentarii pentru producerea otetului, sosului de soia si a vinului.

1300 d'79.% ?ztecii culegeau algele din lacuri si le utilizau ca sursa de hrana. 16%3: )rancesco Aedi a utilizat un e'periment prin care a comparat doua idei concurente, ce cautau sa e'plice de ce putrezeste carnea si apar larvele. 1%28: ?nton van BeenCenhoeD a utilizat microscopul pentru a face descoperiri in microbiologie. &ste primul savant care a descris protozoa si bacteriile, si a recunoscut faptul ca microorganismele joaca un rol important in procesul de fermentatie. 1:;2: ? fost descoperita fertilizarea incrucisata la porumb.
5|Page

1:63: Parisul a gazduit +Spectacolul :nternational al Porumbului-, in care au fost prezentate diferite soiuri de porumb din mai multe tari, printre care se numara% Siria, Portugalia, Engaria si ?lgeria.

1:%1: Bouis Pasteur a inventat procesul de pasteurizare, incalzirea suficienta a vinului pentru a inactiva microbii si pentru a preveni alterarea, dar fara a afecta aroma vinului. &rnest Foppe- SeGler a descoperit o enzima care desparte dizaharidele in zaharuri de glucoza si fructoza.

1:%<: :n SE?, Hilliam Iames ,eal a dezvoltat primul control clinic de incrucisare al porumbului cu scopul de a obtine cel mai mare randament. 1::8: Jregor (endel a studiat timp de #* ani factorii ereditari ai plantei mazare. 1:<%: &duard ,uchner a demonstrat ca fermentatia se poate produce doar cu un e'tract de drojdie, celulele intacte de drojdie fiind absente. ?cesta este un moment fondator in biochimie si enzimologie. 1<3;: ?ndrei ;iDolaevitch a izolat pentru prima data ?;7 pur. 1<;3: Iames Hatson si )rancis CricD au propus structura ?;7-ului in dubla spirala, iar propunerea lor a fost publicata in +;atura-. 1<62: :n (e'ic a inceput plantarea diferitelor soiuri de grau, de mare randament, cunoscuta ulterior ca +Aevolutia Kerde-. 1<%3: Oamenii de stiinta au creat cu success, pentru prima data, un organism recombinat prin transferarea ?;7-ului viral intr-o bacterie. ?stfel biotehnologia ajunge revolutionara. 1<:0% S-a acordat primul brevet in biotehnologie. Cercetatorii Statelor Enite au acordat un brevet care sa le permita producerea de insulina din organismele 0bacteriile1 modificate genetic. 1<:2: Cercetatorul Steven BindoC a cerut permisiunea Juvernului SE? de a testa genetic modificarea bacteriilor pentru a controla astfel daunele provocate de inghet la nivelul cartofilor si capsunilor. 1<:3: SE? a acordat noi brevete pentru companiile ce activeaza in proiectarea 0modificarea1 genetica a bacteriilor. 7octorul LarG (ullis a inventat reactia de polimerizare in lant, utilizata pentru a inmulti secventele de ?;7.

1<:8: 7octorul ?lee Ieffries a inventat tehnica de amprentare a ?;7-ului.

6|Page

1<:6: ?utoritatea de Protectie a (ediului din SE? a aprobat prima cultura modificata genetic, si anume modificarea plantei de tutun ce a devenit rezistenta la orice virus.

1<:%: Calgene a primit un brevet pentru secventa de ?;7 a tomatelor poligalacturoase, utilizate pentru a produce un sistem +anti-stres- de ?A;, e'tinzandu-se astfel durata de depozitare a fructelor 0tomatelor1. Ba :nstitutul Haite din ?delaide , cercetatorii au modificat un tip de bacterie a solului care cauza o boala ce deteriora radacinile arborilor. ?ceasta modificare s-a realizat prin inlocuirea gene ice producea boala cu o gena care protejeaza planta. (odificarea genetica a bacteriilor a fost testata cu success pe rasaduri de migdale.

:n (area ,ritanie, gene au fost adaugate la plantele de cartof pentru a obtine o cantitate mai mare de proteine si pentru cresterea valorii nutritive a acestora. O alta cercetare este cea prin care s-au eliminate din arahide, proteinele care provocau alergii.

1<::: ? inceput Proiectul Jenomului Eman in (area ,ritanie si SE?, cu scopul de a completa secventa de ?;7 uman. 1<<0: :n SE? a avut loc prima incercare reusita de modificare genetica a erbicidului tolerat de planta de bumbac. Primele produse alimentare modificate de catre biotehnologie, si aprobate de SE? si (area ,ritanie, au fost% o enzima folosita in productia de branzeturi si drojdia pentru copt.

1<<8: &ste anul in care primul produs alimentar modificat genetic 0)lavrSavr tomato1 a primit aprobare de la ?dministratia SE? pentru ?limente si (edicamente. 1<<;: Comitetul Consultativ ?ustralian al (anipularii Jenetice a permis lansarea comerciala nerestrictionata a garoafei albastre, obtinuta prin modificare genetica. 1<<6: ? inceput sa se cultive si sa se comercializeze, in ?ustralia, bumbacul :ngard, o varietate de bumbac obtinut prin modificare genetica, care este rezistent la insecte. 1<<%: Cercetatorii de la :nstitutul Aoslin din Scotia au clonat o oaie pe nume 7ollG, folosind o celula somatica 0 din ugerul unei oi adulte1. 1<<::
7|Page

Cercetatorii din Iaponia au clonat

vitei identici folosind celule de la o singura vaca adulta.

Ba nivel global au fost plantate #! milioane ha de culture modificate genetic, predominand soia, bumbacul, rapita si porumbul.

1<<<: Ca raspuns la cresterea e'ponentiala a descoperirilor si aplicatiilor tehnologiei utilizarii genelor, ?ustralia a condus prima conferinta privind tehnologia utilizarii genei in Banutul ?limentar.

2000: :n ?ustralia s-a realizat prima clonare de vaci 0Suzi si (aGzi1. ? fost modificat genetic un soi de orez in care s-a introdus o gena ce produce vitamin ? percursorilor. ? fost publicat codul genetic al musculitelor 7rosophila 0musculitele fructelor1. 7rosophila este +sobolanul de laborator- a lumii genetice si este utilizat in e'perimente pentru investigarea si functionarea genelor. Juvernul )ederal din ?ustralia a realizat ?ctul de Mehnologie a Jenelor in luna decembrie "!!!, pentru a reglementa cercetarea, utilizarea si diseminarea O(J-urilor.

2001% ? fost introdusa o gena din planta ?rabidopsis in plantele de tomate, fiind create astfel prima cultura capabila sa creasca in apa sarata. ? fost clonata prima pisica si denumita Copie la indigo.

2002: Cercetatorii secventei ?;7 de orez au reusit sa produca orez pentru doua treimi din populatia planetei, orezul devenind astfel principala sursa de hrana. &ste prima planta la care s-a decodificat genomul. ?ustralia adauga inca doua parti in Begislatia )ederala pentru a reglementa clonarea si cercetarea celulelor embrionare prelevate. Prima parte interzice clonarea umana sub orice forma, fie pentru a genera tesuturi, fie pentru crearea unei fiinte umane. :n schimb cea de a doua parte permite accesul cercetatorilor la surplusul embrionilor umani pentru obtinerea de celule stem.

2003: (area ,ritanie aproba pormbul modificat genetic rezistent la erbicide pentru folosirea in hrana vitelor.

8|Page

?gentia de Protectie a (ediului din SE? a aprobat prima modificare genetica a porumbului, si anume rezistenta la atacul viermelui sfredelitor :n SE? s-au realizat clonari ale magarilor, cailor si caprioarelor. Cercetatorii japonezi au dezvoltat biotehnologia boabelor de cafea solubila, care este decafeinizata in mod natural.

2008: Organizatia de Cercetare Stiintifica si industriala a dezvoltat un test pentru a distruge diferite tulpini sau forme ale virusului gripei aviare, si pentru a furniza avertizari privind aparitia tulpinii virusului.

200;: Jermania aproba primele culture modificate genetic% rosiile rezistente la seceta si cartofii bogati in Ca.

2006: Cercetatorii din cadrul Organizatiei de Cercetare Stiintifica si :ndustriala au studiat diferite antibiotice folosite pentru a proteja animalele impotriva infectiilor bacteriene. Prin selectarea animalelor cu gene rezistente la infectii sau folosind terapia genetica, oamenii de stiinta ajuta la reducerea sau eliminarea utilizarii antibioticelor. 200%=2011% 1'8' (ulte progrese diferite n domeniul biotehnologiei alimentare sunt descoperite - mai multe culturi modificate genetic sunt aprobate pentru utilizare@ Consumul animalelor clonate pentru carne este considerat sigur pentru consum. Tendinte actuale ale biotehnologiei agroalimentare

S-a demonstrat c biotehnologia agricol poate determina cre4terea produc5iei agricole de 4apte p6n la zece ori n unele 5ri n curs de dezvoltare, ceea ce dep4e4te cu mult capacit5ile de produc5ie ale agriculturii tradi5ionale, iar acest lucru nu a rmas neobservat la nivelul comunit5ii globale. <n "!*!, peste *$,# milioane de agricultori din "2 de 5ri au cultivat *# de milioane de hectare 093$ de milioane de acri1 de culturi biotehnologice, n special soia, porumb, bumbac 4i rapi5. Peste *# milioane dintre ace4tia sunt mici agricultori sau agricultori cu resurse limitate din 5rile n curs de dezvoltare. <n toate 5rile n care au fost introduse culturile biotehnologice, agricultorii s-au bucurat de venituri mai mari. :ar c6nd agricultorii au de c64tigat, la fel se nt6mpl 4i cu comunit5ile din jurul lor. Mendin5a actual n biotehnologia agricol este de a progresa de la ameliorarea caracteristicilor privind culturile n sine ctre selec5ia unor caracteristici care s aduc beneficii pentru sntatea consumatorilor. Culturile de soia sunt un bun e'emplu n acest sens, cu peste o duzin de variet5i de soia cu beneficii pentru sntatea uman care urmeaz s fie lansate n scurt timp pe pia5. Printre caracteristicile benefice se numr nlocuirea uleiului vegetal
9|Page

hidrogenat cu substan5e alternative, reducerea grsimilor saturate 4i cre4terea concentra5iei de acizi gra4i omega 9. )ig. " . Elei de soia Probabil c cel mai important impact al culturilor biotehnologice asupra mediului a fost determinat de adoptarea agriculturii fr artur sau a agriculturii cu sistem minimal de lucrri ale solului. Culturile rezistente la erbicide, cum este soia ob5inut prin biotehnologie, le permit agricultorilor s elimine aproape complet lucrrile solului, ceea ce contribuie la mbunt5irea snt5ii 4i conservrii solurilor, la o reten5ie mai bun a apei n sol, la reducerea proceselor de eroziune a solului 4i la reducerea scurgerilor de erbicide. Practic, agricultura fr artur sau cu sistem minimal de lucrri ale solului a dus la o reducere la nivel mondial de *=,= miliarde de Dilograme a cantit5ii de dio'id de carbon 0CO" 1 n anul "!!2, echivalentul scoaterii din circula5ie a =, milioane de autovehicule timp de un an ntreg.

Etilizarea de pesticide la nivel mondial a sczut cu peste ,2 procente n cei *# ani de la introducerea culturilor biotehnologice, conduc6nd la eliminarea a 929 milioane Dg de ingrediente active care stau la baza pesticidelor. Culturile ob5inute prin biotehnologie contribuie la mbunt5irea calit5ii apei, at6t prin reducerea scurgerilor de erbicide 4i pesticide de pe c6mpuri, c6t 4i prin reducerea, n viitor, a e'cre5iei de fosfor de la animalele domestice, prin utilizarea hranei ob5inute prin biotehnologie, care con5ine un nivel redus de fita5i. ,iotehnologia se arat e'trem de promi5toare n ceea ce prive4te cre4terea cantit5ii de alimente disponibile la nivel mondial 4i mbunt5irea calit5ii acestor alimente. Se estimeaz c !! de milioane de oameni din ntreaga lume sufer de lipsa cronic de hran 4i alte c6teva milioane ar putea s ajung n aceea4i situa5ie din cauza crizelor alimentare actuale 4i viitoare. Culturile ameliorate prin biotehnologie determin un randament sporit al produc5iei mondiale, ceea ce ar permite combaterea foametei mondiale 4i asigurarea necesarului de hran al unei popula5ii n continu cre4tere.

10 | P a g e

Sursa )ig. 9 . Populatia mondiala pana in anul "!$!

Enii sus5in c foametea din ?frica este cauzat de respingerea biotehnologiei agricole.

)ig. # . Copii ?frica

Potrivit )inancial Mimes, ntr-un conte't n care pre5urile alimentelor e'plodeaz 4i crizele alimentare sunt n floare, culturile biotehnologice au nceput s fie considerate din ce n ce mai mult o solu5ie de cre4tere a randamentelor agricole, fr necesitatea de a cre4te cantit5ile de energie sau substan5e chimice utilizate. <n &uropa, unde biotehnologia agricol se confrunt cu cea mai puternic rezisten5 public, mul5i oameni politici, e'per5i 4i lideri agricoli au nceput s o sus5in. Sir .avid >ing, fost responsabil 4tiin5ific al Juvernului (arii ,ritanii 0EL1,

este de prere c biotehnologia este singura tehnologie disponibil pentru solu5ionarea crizei alimentare mondiale.
Echivalen1a substan1ial 5n evaluarea siguran1ei 8&chivalen5a substan5ial- este un concept important referitor la siguran5a alimentelor ob5inute prin biotehnologie. Prin aceast metod, noua varietate de plant este comparat cu planta tradi5ional echivalent, a crei siguran5 alimentar a fost dovedit n timp. Conceptul de echivalen5 substan5ial direc5ioneaz n mod eficient evalurile 4tiin5ifice ctre diferen5ele posibile care ar putea presupune probleme la capitolul siguran5 sau valoare nutritiv. &chivalen5a substan5ial define4te un proces prin care se poate stabili c o anumit plant nu a fost modificat din punct de vedere al compozi5iei ntr-o manier care ar presupune riscuri suplimentare la consumarea alimentului respectiv, cre4terea concentra5iei de componente to'ice inerente sau scderea valorii nutritive obi4nuite a alimentului. 8<n ceea ce prive4te alimentele 4i componentele alimentare ob5inute din organisme dezvoltate prin utilizarea biotehnologiei moderne, cea mai practic abordare pentru determinarea siguran5ei acestora const n stabilirea e'isten5ei unei echivalen5e substan5iale fa5 de produsul 0produsele1 alimentar0e1 echivalent0e1, dac acestea e'ist.ursa! "rganizaia pentru #ooperare i Dezvoltare Economic

11 | P a g e

)ig. $ - Cultura biotehnologica

(a$itolul

, ?rganisme modi#icate genetic *?@A+

2'1' -otiuni generale Omul s-a preocupat dintotdeauna de ameliorarea si selectionarea acelor specii, vegetale sau animale, pe care le-a socotit a raspunde cel mai bine nevoilor sale de subzistenta. 7ar numai in ultimele doua decenii, odata cu formdabilul avant al geneticii, el a reusit sa obtina, prin manipulari specifice, mai intai in laborator, apoi si pe terenurile de cultura, organisme cu alte caracteristici decat cele +naturale-. ?cestea sunt denumite OJ(, adica organisme genetic modificate. Organism (odificat Jenetic sau Mransgenic este termenul cel mai folosit pentru a defini o planta de cultura sau un animal aparent normale, carora, prin intermediul unor tehnici de inginerie genetica li s-au transferat gene de la alte specii% plante, animale, bacterii, virusuri sau chiar gene umane, pentru a le conferi anumite proprietati noi.
Jena care codific un caracter pe care dorim s-* transferm unui alt organism se nume4te gen de interes, devenit n momentul transferului efectiv transgen, iar organismul receptor va fi denumit organism transgenic.

12 | P a g e

)ig. 3 - :lustrare simplificata a procesuli de modificare genetica a porumbului

2'2' (ele mai cunoscute ?@A *AeneticallB modi#ied organism+

)ig = . Mop *! alimente modificate genetic

13 | P a g e

Mabel *- Culturile biotehnologice la nivel mondial in "!*" 0milioane ha1% ;r. * " 9 # $ 3 = 2 *! ** *" *9 *# *$ *3 *= * *2 "! "* "" "9 "# "$ "3 "= Mara SE? ,razilia ?rgentina Canada :ndia China ParaguaG ?frica de Sud PaDistan EruguaG ,olivia Philipine ?ustralia ,urDina )aso (Ganmar (e'ico Spania Chile Columbia Fonduras Sudan Portugalia Aepublica Ceha Cuba &gipt Costa Aica Aomania Suprafata 0milioane ha1 32.$ 93.3 "9.2 **.3 *!. # 9.# ".2 ". *.# * !. !.= !.9 !.9 !." !.* N!.* N!.* N!.* N!.* N!.* N!.* N!.* N!.* N!.* N!.* Culture biotehnice Porumb, soia,bumbac, canola, sfecla de zahar, lucerna, papGa. Soia, porumb, bumbac Soia, porumb, bumbac Canola, porumb, soia, sfecla de zahar ,umbac ,umbac, papaGa, plop, tomate, ardei dulce Soia, porumb,bumbac Porumb, soia, bumbac ,umbac Soia, porumb Soia Porumb ,umbac, canola ,umbac ,umbac ,umbac, soia Porumb Porumb, soia, canola ,umbac Porumb ,umbac Porumb Porumb Porumb Porumb ,umbac, soia Porumb

14 | P a g e

"

Slovacia Motal Sursa

N!.* *=!.9

Porumb

Mabelul " - (ulte culturi, printre care produse alimentare, au fost supuse unor modificri genetice Bucerna Canola argentiniana Cicoare ,umbac Orez Jrau :n, seminte de in Sursa Specii Pepene galben PapaGa Petunii Pruni Canola poloneza Plop Cartofi Mrandafir Soia Porumb Sfecla de zahar ?rdei dulce Mutun Momate

<n tabelul 9 sunt prezentate plantele care, pe l6ng modificrile cu scop agricol, prezint modificri genetice efectuate n scop nutri5ional. Mabelul 9 - Caracteristicile nutritionale ale plantelor modificate genetic0dupa Aobinson,"!*!1 Planta (anioc Porumb Caracteristici de cultivare Aezistenta la virusul mozaicului Aezistenta la boli,insect, si la daunatorii de depozit Caracteristici nutritionale si de prelucrare Continut redus de glucozide cianogene ?midon modificat@ Continut ridicat de lizina si triptofac@ Continut imbunatatit de proteina@ Continut crescut de ulei@ (odificarea proportiei de aici grasi. Continut mai mare de provitamina ?@ Continut mai mare de fier.

Orez

Soia

Aezistenta la bacterii, insecte, daunatorii de depozit@ Aezistenta la boli de natura fungica@ Moleranta la erbicide@ Capacitate de fotosinteza crescuta. Protectie impotriva insectelor@ Aezistenta la viroze.

Compozitie imbunatatita a uleiului@ Continut crescut de vitamin &@ ;ivel scazut de compusi flatulenti.

15 | P a g e

Aapita Palmier Cartof

Momate ,anane

Protectie impotriva insectelor@ Aezistenta crescuta la boli. Aezistenta la viroze, insect, daunatori de depozit@ Aezistenta la lovituri si boli fungice. Aezistenta la viroze, insect si boli. Aezistenta la boli fungice.

Compozitie imbunatatita a uleiului. Compozitie imbunatatita a uleiului. Comtinut sporit de amidon.

Continut crescut la licopen@ Proprietati de procesare imbunatatite. Coacere intarziata.

2'3' Stiati ca ''''C <ncruci4area dintre te'tura unei boabe de strugure 0grape1 4i dimensiuneaunui mr 0apple1 a avut ca rezultat un nou fruct % Ara$$le=ul'

)ig.

- Jrapple

Araisin 0sau stafide gigant1 este o stafida care a fost modificata genetic s creasc dincolo de dimensiunea normal. ?cesta a fost produs de ctre :nstitutul ;ational de Jenetica din Iaponia si au un gust e'act la fel ca i stafide mici.

)ig. 2 . Stafida uriasa

16 | P a g e

<n SE?, unde culturile modificate genetic au fost acceptate de public de peste un deceniu, inova5iile nu nceteaz s apar. Cea mai nou dintre acestea este Arctic A$$le, un soi de mere creat de o companie canadian. (arele avantaj pe care l are mrul ?rctic fa5 de cele obi4nuite este acela c feliile nu se o'ideaz atunci c6nd sunt e'puse la aer.

)ig. *! . (ere ?rtic

Prunele si caisele sunt fructe delicioase, dar combinate formeaza un fruct sub numele de Pluot. Sunt puternic fortificate cu vitamina C i nu au sodiu sau colesterol. *.!.*.* )ig .** . Plout

O mandarina sau un grapefruitO :ubitorii de fiecare fruct pot obine acum cele mai bune din ambele cu acest hibrid dulce, care se m6ndrete cu o ton de fibre si vitamina C -Tangelo 0tangerine and grapefruit1

)ig *" - Mangelo

17 | P a g e

?r putea fi morcovi colorati, modificati genetic secretul pentru a absorbi mai mult calciuO 7oi cercetatori din Me'as spun ca da . morcovii colorati permit oamenilor absorbtia a #!> mai mult Ca decat morcovii conventionali.

)ig *9 . (orcovi colorati

2'8' To$ < lucruri des$re culturi biotehnologice D modi#icate genetic 5n 2012 *. "!*" a fost al *=-lea an de comercializare a culturilor biotehnologice@ ". Plantaiile de culturi biotehnologice au crescut pana la *=! de milioane de hectare n anul "!*"@ 9. Pentru prima dat n "!*", rile n curs de dezvoltare au plantat culturi biotehnologice mai mult de rile industriale@ #. En record de *=,9 de milioane de fermieri au cultivat culturi biotehnologice n anul "!*". $. Primele $ ri care au plantat culturi biotehnologice sunt Statele Enite ale ?mericii, ,razilia, ?rgentina, Canada si :ndia@ 3. <n ?frica, Sudan a devenit a patra ar care a comercializa culturi biotehnologice n "!*"@ =. Cinci ri din Eniunea &uropean au plantat un record de *"2,!=* de hectare de porumb biotehnologic n "!*". Spania este ara lider n E&, cu **3,9!= de hectare de porumb ,t.Celelalte ri ale E& care au crescut culturi biotehnologice in "!*" sunt% Portugalia, Aepublica Ceh, 9omEnia i Slovacia. . Culturi biotehnologice contribuie la securitatea alimentar, durabilitate i schimbrile climatice. 7in *223, culturi biotehnologice au redus cantitatea de pesticidele utilizate cu #=9 milioane Dilograme. <n "!** s-au redus emisiile de CO " cu "9,*miliarde de Dilograme, echivalent cu scoaterea din circulatie a *!," milioane de masini timp de un an.
18 | P a g e

2. Perspectivele de culturi biotehnologice, n al doilea deceniu de comercializare arata ncurajator. Culturi biotehnologice au potenialul de a reducere pana in "!*$ srcia la jumtate. Culturi biotehnologice pot servi drept motor al economiei rurale pentru atenuarea srciei.

2';' Evolutia $e Alob a culturilor modi#icate genetic

19 | P a g e

Sursa )ig. *# . Suprafetele culturilor biotehnologice pe Jlob in anul "!*!

-TE9P9ETA9EFFF

20 | P a g e

Sursa )ig. *$ - &volutia culturilor modificate genetic din anul *223 pana in anul "!*"

-TE9P9ETA9EFFF

21 | P a g e

)ig. *3 . Procentele culturilor conventionale comparativ cu cele biotehnologice

-TE9P9ETA9EFFF

Sursa
22 | P a g e

)ig. *= - Previziunile evolutiei culturilor biotehnologice

-TE9P9ETA9EFFF

2'6' Situatia in 9omania Primele culturi comerciale de plante modificate genetic 0(J1 au fost introduse in Aomania in anul *22 . &ste vorba de *# varietati soia modi#icata genetic. Cifre oficiale arata ca% in anul "!!# au fost cultivate $ $"9 ha cu soia (J, in anul "!!$ au fost cultivate = 3!! ha cu soia (J iar in "!!3 au fost cultivate *9= "=$,$ ha.

Cand Aomania a devenit stat membru al E& in anul "!!=, soia (J a fost oficial interzisa pentru cultivare pe teritoriul Aomaniei, conform reglementarilor europene 0soia (J nu era autorizata pentru cultivare pe teritoriul E&, fiind considerata nefezabila din punct de vedere economic1 Porumbul modi#icat genetic @?-:100ce apartine companiei (onsanto1 a fost aprobat pentru cultivare in Aomania. ?cesta era singurul O(J autorizat in E& .

23 | P a g e

Sursa )ig . * . Ponele in care a fost cultivat porumb (O; *!

24 | P a g e

Sursa )ig. *2 . Situatia cultivarii porumbului modificat genetic in Aomania

-TE9P9ETA9EFFF

2'%' (adrul legislativ a' 2egislatie /E Aegulamentul 0C&1 nr. *2#3Q"!!9 al Parlamentului &uropean i al Consiliului din *$ iulie "!!9 privind deplasrile transfrontaliere de organisme modificate genetic. Contributia la asigurarea unui nivel corespunztor de protecie n domeniul transferului, manipulrii i utilizrii n condiii de siguran a organismelor modificate genetic 0O(J-uri1 obinute prin procedee de biotehnologie modern. Supravegherea i controlul deplasrilor transfrontaliere de O(J-uri pentru a contribui la asigurarea conservrii i a utilizrii durabile a diversitii biologice &'porturile de O(J-uri destinate diseminrii deliberate n mediu trebuie notificate prii sau non-prile de import Comunitatea trebuie sa ntreprinda aciuni care s asigure conservarea i utilizarea durabila a diversitii biologice. 7irectiva 2#Q$$QC& a Consiliului din "* noiembrie *22#

&ste necesar s se asigure transportul, manipularea i ambalarea O(J-urilor n condiii de siguran.&ste necesar s se asigure identificarea O(J-urilor e'portate din sau importate n Comunitate.
25 | P a g e

Comisia i statele membre susin procesul prin elaborarea corespunztoare de norme i proceduri internaionale n domeniul rspunderii i al reparrii daunelor provocate de deplasrile transfrontaliere de O(J-uri Statele membre trebuie s stabileasc norme privind sanciunile aplicabile n cazurile de nclcare a dispoziiilor prezentului regulament Prezentul regulament respect drepturile fundamentale i principiile recunoscute n special n Carta drepturilor fundamentale a Eniunii &uropene. Aegulamentul 0C&1 nr. * "2Q"!!9 al Parlamentului &uropean i al Consiliului din "" septembrie "!!9 privind produsele alimentare i furajele modificate genetic.

Bibera circulaie a produselor alimentare i furajelor sigure i sntoase.:n vederea protejrii sntii umane i animale, produsele alimentare i furajele care conin sau sunt produse din organisme modificate genetic trebuie s fac obiectul unei evaluri din punctul de vedere al siguranei n conformitate cu o procedur comunitar. Aegulamentul 0C&1 nr. "$ Q2= al Parlamentului &uropean i al Consiliului a instituit o procedur de autorizare pentru produsele alimentare modificate genetic, precum si o procedur de notificare pentru alimentele noi care sunt echivalente ntr-o msur considerabil cu alimentele e'istente.

;oile proceduri de autorizare a produselor alimentare i furajelor modificate genetic trebuie s includ noile principii introduse n 7irectiva "!!*Q* QC&. 7irectiva 2Q*!=QC&& a Consiliului din "* decembrie *2 aditivilor utilizai n produsele alimentare. prevede autorizarea

?romele care intr n domeniul de aplicare a 7irectivei Q9 QC&& a Consiliului din "" iunie *2 trebuie sa fie cuprinse n domeniul de aplicare a prezentului regulament pentru evaluarea siguranei modificrii genetice. Cerine suplimentare privind etichetarea alimentelor modificate genetic sunt prevzute de Aegulamentul 0C&1 nr. "$ Q2=. &tichetele trebuie s cuprind informaii obiective care s precizeze dac un produs alimentar sau furaj conine sau este produs din O(J-uri.&tichetele trebuie s ofere informa ii asupra oricror caracteristici sau proprieti prin care produsul alimentar sau furajul se deosebete de produsele convenionale echivalente n ceea ce privete compoziia, valoarea nutritiv sau efectele nutritive. Mrasabilitatea i etichetarea O(J-urilor n toate etapele procesului de introducere pe pia, sunt asigurate de 7irectiva "!!*Q* QC& i de Aegulamentul 0C&1 nr. * 9!Q"!!9.

26 | P a g e

Ba punerea n aplicare a prezentului regulament, trebuie s se ia n considerare progresul tehnologic i descoperirile tiinifice. Pentru a stimula cercetarea i dezvoltarea n domeniul O(J-urilor destinate utilizrii n produsele alimentare iQsau furaje, este necesar s se protejeze investiiile realizate de inovatori pentru colectarea informaiilor i datelor care susin cererea de acordare a autorizaiei Pentru a asigura un nivel nalt de protecie a vieii i sntii umane, a snt ii i bunstrii animale, cerinele care decurg din prezentul regulament trebuie s se aplice fr discriminare produselor de origine comunitar. Aevizuirea 7irectivei 2!Q""!QC&& a Consiliului din "9 aprilie *22! privind diseminarea deliberat n mediu a organismelor modificate genetic.

Protecia sntii umane i a mediului necesit s se acorde atenia cuvenit controlrii riscurilor ce rezult n urma diseminrii deliberate n mediu a organismelor modificate genetic 0O(J-uri1. <n conformitate cu tratatul, aciunea Comunitii n ceea ce privete mediul trebuie s se bazeze pe principiul adoptrii unei aciuni preventive. :ntroducerea pe pia la import. Produsele care conin O(J-uri reglementate de prezenta directiv nu pot fi importate n Comunitate dac nu sunt conforme cu prevederile acesteia.

Coninutul prezentei directive ine seama de e'periena internaional n acest domeniu i de angajamentele comerciale internaionale i trebuie s respecte cerinele Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Convenia privind diversitatea biologic. Ba definirea Rorganismelor modificate geneticR, n sensul prezentei directive, fiinele umane nu trebuie considerate ca fiind organisme. &ste necesar s se recurg la armonizarea procedurilor i a criteriilor de evaluare de la caz la caz a potenialelor riscuri ce rezult din diseminarea deliberat n mediu a O(J-urilor. &ste necesar efectuarea unei evaluri de la caz la caz a riscurilor pentru mediu naintea diseminrii. &ste necesar s se stabileasc o metodologie comun pentru realizarea evalurii riscului ecologic, bazat pe consultan tiinific independent. Ba analiza evalurii riscurilor O(J-urilor trebuie s se acorde o atenie deosebit genelor rezistente la antibiotice.

27 | P a g e

7iseminarea deliberat a O(J-urilor aflate n stadiu de cercetare este, n majoritatea cazurilor, un pas necesar n dezvoltarea produselor noi derivate din O(J-uri sau care conin O(J-uri. :ntroducerea O(J-urilor n mediu trebuie s se realizeze conform principiului Rpas cu pasR. ?ceasta nseamn un coninut redus de O(J-uri, iar scala de diseminare se lrge te treptat, pas cu pas, dar numai dac evaluarea pailor anteriori n ceea ce privete protecia sntii umane i a mediului arat c se poate trece la pasul urmtor. ?plicarea prezentei directive trebuie s se realizeze n str6ns legtur cu aplicarea altor instrumente relevante, cum ar fi 7irectiva 2*Q#*#QC&& a Consiliului din *$ iulie *22* privind introducerea pe pia a produselor fitofarmaceutice. Orice persoan, nainte de diseminarea deliberat n mediu a O(J-urilor sau de introducerea pe pia a O(J-urilor ca produse n sine sau componente ale altor produse rebuie s nainteze o notificare autoritii naionale competente. &ste necesar s se asigure supravegherea, n toate stadiile, a introducerii pe pia a O(Jurilor ca produse n sine sau componente ale altor produse autorizate conform prezentei directive. &ste necesar introducerea, n prezenta directiv, a unei obligaii de aplicare a planului de monitorizare pentru a se urmri i a se identifica orice efecte ale O(J-urilor. Se impune cutarea unor mijloace pentru a oferi posibiliti de facilitare a controlului O(J-urilor sau a retragerii lor n eventualitatea unui risc grav. Procedura administrativ pentru acordarea autorizaiilor pentru introducerea pe pia a O(J-urilor trebuie s se efectueze ntr-un mod mai eficient i mai transparent.

&ste important s se urmreasc ndeaproape dezvoltarea i utilizarea O(J-urilor. Se impune consultarea Jrupului &uropean de &tic n Stiin i Mehnologii noi al Comisiei n vederea obinerii de consultan n probleme etice de natur general privind diseminarea deliberat sau introducerea pe pia a O(J-urilor. Se impune ca raportul pe care Comisia trebuie s l ntocmeasc la interval de trei ani, pe baza informaiilor oferite de statele membre, s conin un capitol separat privind avantajele i dezavantajele socioeconomice ale fiecrei categorii de O(J-uri autorizate pentru a fi introduse pe pia, care s aib n vedere interesul fermierilor i al consumatorilor. Mrebuie s se revad cadrul de reglementare pentru biotehnologie, pentru a se identifica fezabilitatea mbuntirii continue a consistenei i a eficienei cadrului respectiv. Aegulamentul 0C&1 nr. * 9!Q"!!9 al Parlamentului &uropean i al Consiliului din "" septembrie "!!9 privind trasabilitatea i etichetarea organismelor modificate genetic i trasabilitatea produselor destinate alimentaiei umane sau animale, produse din organisme modificate genetic, i de modificare a 7irectivei "!!*Q* QC&.

28 | P a g e

7irectiva "!!*Q* QC& a Parlamentului &uropean i a Consiliului din *" martie "!!* privind diseminarea deliberate n mediu a organismelor modificate genetic le impune statelor membre s ia msuri pentru a asigura trasabilitatea i etichetarea organismelor modificate genetic.

Cerinele de trasabilitate pentru O(J-uri trebuie s faciliteze retragerea produselor n cazurile n care se identific efecte adverse neprevzute asupra sntii umane, sntii animale sau mediului. Mrebuie s se stabileasc cerine de trasabilitate aplicabile produselor alimentare i furajelor produse din O(J-uri, pentru a facilita etichetarea e'act a acestor produse, n conformitate cu cerinele Aegulamentului 0C&1 nr. * "2Q"!!9 al Parlamentului &uropean i al Consiliului din "" septembrie "!!9 privind produsele alimentare i furajele modificate genetic. Mransmiterea i deinerea de informaii conform crora anumite produse alimentare sau furaje au fost produse din O(J-uri ofer o baz pentru trasabilitatea adecvat a produselor elaborate din O(J-uri. Begislaia comunitar privind O(J-urile utilizate ca furaje sau prezente n furaje trebuie s se aplice i furajelor destinate animalelor care nu sunt destinate produciei de alimente. Mrebuie elaborate linii directoare privind prelevarea de probe i detectarea pentru a facilita o abordare coordonat a activitilor de control i de inspecie i pentru a le asigura operatorilor sigurana juridic. Statele membre trebuie s stabileasc norme privind sanciunile aplicabile n caz de nclcare a dispoziiilor prezentului regulament.

Mrebuie s se asigure informarea complet i fiabil a consumatorilor asupra O(J-urilor i asupra produselor alimentare i furajelor obinute din acestea, astfel nc6t s li se permit s aleag produsele n cunotin de cauz. (surile necesare pentru punerea n aplicare a prezentului regulament trebuie adoptate n conformitate cu 7ecizia *222Q#3 QC&& a Consiliului din " iunie *222. Aegulamentul 0C&1 ;A. **9=Q"!! al Parlamentului &uropean 4i al Consiliului din "" octombrie "!! , de adaptare la 7ecizia *222Q#3 QC& a Consiliului a anumitor acte care fac obiectul procedurii prevzute la articolul "$* din tratat, n ceea ce privete procedura de reglementare cu control. 7irectiva "!!2Q#*QC& a Parlamentului &uropean i a Consiliului din 3 mai "!!2 privind utilizarea n condiii de izolare a microorganismelor modificate genetic%

29 | P a g e

?ciunile ntreprinse de Comunitate n domeniul mediului se bazeaz pe principiul aciunii preventive i au ca obiectiv, printre altele, conservarea, protecia i mbuntirea mediului, precum i protecia sntii umane. (surile referitoare la evaluarea i utilizarea optim a biotehnologiei n domeniul mediului constituie o arie prioritar asupra creia ar trebui s se concentreze aciunile Comunitii. 7ezvoltarea biotehnologiei poate contribui la e'pansiunea economic a statelor membre. ?cest lucru presupune utilizarea microorganismelor modificate genetic 0((J-uri1 n activiti de tipuri i amplitudini diferite. <n vederea dezvoltrii n siguran a biotehnologiei n ntreaga Comunitate, este necesar stabilirea de msuri comune pentru evaluarea i reducerea riscurilor poteniale survenite pe parcursul tuturor operaiunilor care implic utilizarea n condiii de izolare a ((J-urilor 0microorganism modificate genetic1. Etilizrile n condiii de izolare ale ((J-urilor ar trebui clasificate n funcie de riscurile pe care le prezint pentru sntatea uman i pentru mediu. Pentru a asigura un nivel ridicat de protecie, msurile de izolare i celelalte msuri de protecie aplicate pentru utilizarea n condiii de izolare trebuie s respecte clasificarea utilizrilor n condiii de izolare. Pe parcursul diferitelor faze ale unei operaiuni ar trebui aplicate msuri corespunztoare de izolare, pentru inerea sub control a emisiilor i a eliminrii materialelor rezultate din utilizrile n condiii de izolare ale ((J-urilor i pentru prevenirea accidentelor. (surile de izolare i alte msuri de protecie aplicate utilizrilor n condiii de izolare ar trebui revizuite periodic. (surile necesare pentru punerea n aplicare a prezentei directive ar trebui s fie adoptate n conformitate cu 7ecizia *222Q#3 QC& a Consiliului din " iunie *222 de stabilire a normelor privind e'ercitarea competenelor de e'ecutare conferite Comisiei.

a' 2egislatia 9? B&J& nr. "#= din 9!Q!3Q"!!2 P?AB?(&;MEB AO(?;:&: Publicat in (onitorul Oficial, Partea : nr. #=" din ! Q!=Q"!!2. Pentru aprobarea Ordonan5ei de urgen5 a Juvernului nr. #9Q"!!= privind introducerea deliberat n mediu 4i introducerea pe pia5 a organismelor modificate genetic. B&J& nr. 9 din !2Q!*Q"!! P?AB?(&;MEB AO(?;:&: Publicat n (onitorul Oficial cu numrul "* din data de ** ianuarie "!! . Pentru aprobarea Ordonan5ei de urgen5 a Juvernului nr. ##Q"!!= privind utilizarea n condi5ii de izolare a microorganismelor modificate genetic.

30 | P a g e

OA7:; nr. 2 din "$.!*."!! (:;:SM&AEB (&7:EBE: Pentru aprobarea Aegulamentului privind organizarea 4i func5ionarea Comisiei pentru Securitate ,iologic. OA7:; nr. $ din 9*Q!*Q"!! ?;SKS? Publicat in (onitorul Oficial, Partea : nr. *** din *"Q!"Q"!! . Pentru modificarea si completarea ;ormelor metodologice de aplicare a Fotar6rii Juvernului nr. 2$3Q"!!$ privind plasarea pe piata a produselor biocide, aprobate prin Ordinul ministrului sanatatii publice, al ministrului mediului si gospodaririi apelor si al presedintelui ?utoritatii ;ationale Sanitare Keterinare si pentru Siguranta ?limentelor 0?;SKS?1 nr. *.9"*Q" !Q2!Q"!!=. OA7:; nr. #33 din ""Q!#Q"!! (:;:SM&AEB (&7:EBE: Pentru stabilirea componentei nominale a Comisiei de Securitate ,iologica. OA7:; nr. $$ din *3Q!*Q"!!= (:;:SM&AEB (&7:EBE: Publicat n (onitorul Oficial cu numrul * din data de * februarie "!!=. Pentru nfiin5area Aegistrului na5ional al informa5iei cu privire la modificrile genetice din organismele modificate genetic 4i transmiterea informa5iei ctre Comisia &uropean. FOMSATA& nr. #2= din "9Q!$Q"!!= JEK&A;EB AO(?;:&: Publicat n (onitorul Oficial cu numrul 92 din data de *9 iunie "!!=. Privind stabilirea unor msuri pentru aplicarea Aegulamentului Parlamentului &uropean 4i al Consiliului 0C&1 nr. *.2#3Q"!!9 din *$ iulie "!!9 privind mi4carea transfrontier a organismelor modificate genetic. OA7O;?;US 7& EAJ&;US nr. ## din "9Q!$Q"!!= - JEK&A;EB AO(?;:&: Publicat n (onitorul Oficial cu numrul #9 din data de " iunie "!!=. Privind utilizarea n condi5ii de izolare a microorganismelor modificate genetic. OA7O;?;M? 7& EAJ&;M? nr. #9 din "9Q!$Q"!!= - JEK&A;EB AO(?;:&: Publicat in (onitorul Oficial, Partea : nr. #9$ din " Q!3Q"!!=. Privind introducerea deliberata n mediu si introducerea pe piata a organismelor modificate genetic. OA7:; nr. * "2 din "*Q**Q"!!= Publicat in (onitorul Oficial, Partea Pentru aprobarea ndrumarului privind evaluarea umane, datorate introducerii deliberate n mediu genetic. (:;:SM&AEB (&7:EBE: : nr. $3 din *9Q*"Q"!!=. riscurilor asupra mediului 4i snt5ii 4i pe pia5 a organismelor modificate

FOM?A?A& nr. *=9 din !2Q!"Q"!!3 JEK&A;EB AO(?;:&: Publicat in (onitorul Oficial, Partea : nr. "!3 din !3Q!9Q"!!3. Privind trasabilitatea 4i etichetarea organismelor modificate genetic 4i trasabilitatea alimentelor 4i hranei pentru animale, ob5inute din organisme modificate genetic.

31 | P a g e

FOM?A?A& nr. "$3 din ""Q!"Q"!!3 JEK&A;EB AO(?;:&: Publicat in (onitorul Oficial, Partea : nr. "!3 din !3Q!9Q"!!3. Privind introducerea pe piata a organismelor modificate genetic destinate utilizarii ca hrana pentru animale si alimente. OA7:; nr. "9= din !=Q!#Q"!!3 (:;:SM&AEB Publicat in (onitorul Oficial, Partea : nr. 99= Privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic. ?JA:CEBMEA:: din *#Q!#Q"!!3.

OA7:; nr. " # din "3Q!#Q"!!3 (:;:SM&AEB ?JA:CEBMEA:: Publicat in (onitorul Oficial, Partea : nr. 9==, din !9Q!$Q"!!3. Pentru abrogarea Ordinului ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului nr. #3"Q"!!9 privind evidenta agentilor economici care cultiva organisme modificate genetic. B&J& nr. "3$ din "2Q!3Q"!!3 P?AB?(&;MEB AO(?;:&: Publicat in (onitorul Oficial, Partea : nr. $ 3 din !3Q!=Q"!!3. Pentru aprobarea Ordonan5ei de urgen5 a Juvernului nr. *2$Q"!!$ privind protec5ia mediului. OA7:; nr. #=* din *#Q!=Q"!!3 (:;:SM&AEB ?JA:CEBMEA:: Publicat in (onitorul Oficial, Partea : nr. 339 din !"Q! Q"!!3. Pentru modificarea 4i completarea Ordinului ministrului agriculturii, pdurilor 4i dezvoltrii rurale nr. "9=Q"!!3 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic. OA7:; nr. =9! din !*Q**Q"!!3 (:;:SM&AEB ?JA:CEBMEA:: Publicat in (onitorul Oficial, Partea : nr. 2* din *9Q**Q"!!3. Pentru aprobarea radierii soiurilor de soia modificate genetic din Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultur din Aom6nia. OA7:; nr. 3!3 din !3Q!=Q"!!$ (:;:SM&AEB (&7:EBE: Publicat n (onitorul Oficial cu numrul =!# din data de # august "!!$. Privind aprobarea )ormularului pentru prezentarea rezultatelor introducerii deliberate n mediu a plantelor superioare modificate genetic, n alte scopuri dec6t introducerea pe pia5. OA7:; nr. 9 din *$Q!2Q"!!$ (:;:SM&AEB (&7:EBE: Publicat in (onitorul Oficial, Partea : nr. 3# din "3Q!2Q"!!$. Pentru aprobarea <ndrumarului privind aplicarea ane'ei nr. *"" RPlanul de monitoringR la Ordonan5a Juvernului nr. #2Q"!!! privind regimul de ob5inere, testare, utilizare 4i comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum 4i a produselor rezultate din acestea, aprobat cu modificri 4i completri prin Begea nr. "*#Q"!!". OA7:; nr. 2"9 din !3Q*!Q"!!$ (:;:SM&AEB (&7:EBE: Publicat n (onitorul Oficial cu numrul 29= din data de "! octombrie "!!$.

32 | P a g e

Pentru aprobarea )ormularului de prezentare a rezumatului notificrii privind introducerea pe pia5 a organismelor modificate genetic, ca atare sau n produse.

;OA(? din !=Q*!Q"!!$ ?;PC Publicat in (onitorul Oficial, Partea : nr. == din "=Q!*Q"!!3. Privind autorizarea punerii pe piata a porumbului dulce din linia de porumb modificat genetic ,t**, ca aliment nou sau ingredient alimentar nou. ?utoritatea ;ationala pentru Protectia Consumatorului - ?;PC. OA7:; nr. *"2$ din "9Q*"Q"!!$ (:;:SM&AEB (&7:EBE: Publicat in (onitorul Oficial, Partea : nr. #" din *=Q!*Q"!!3. Pentru aprobarea )ormularului de prezentare a rezumatului notificarii privind introducerea deliberata n mediu a organismelor modificate genetic, n alte scopuri dec6t introducerea pe piata B&J& nr. $2 din **Q!9Q"!!9 P?AB?(&;MEB AO(?;:&: Publicat in (onitorul Oficial, Partea : nr. *2" din "3Q!9Q"!!9. Pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Conven5ia privind diversitatea biologic 0semnat la $ iunie *22" la Aio de Ianeiro1, adoptat la (ontreal la "2 ianuarie "!!!. B&J& nr. "*# din *2Q!#Q"!!" P?AB?(&;MEB AO(?;:&: Publicat in (onitorul Oficial, Partea : nr. 9*3 din *#Q!$Q"!!". Pentru aprobarea Ordonantei Juvernului nr. #2Q"!!! privind regimul de obtinere, testare, utilizare si comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum si a produselor rezultate din acestea. B&J& nr. "33 din *$Q!$Q"!!" P?AB?(&;MEB AO(?;:&: Publicat in (onitorul Oficial, Partea : nr. 9#9 din "9Q!$Q"!!". Privind producerea, prelucrarea, controlul 4i certificarea calit5ii, comercializarea semin5elor 4i a materialului sditor, precum 4i nregistrarea soiurilor de plante. B&J& nr. 3 din *!Q!$Q"!!! P?AB?(&;MEB AO(?;:&: Publicat n (onitorul Oficial al Aom6niei nr. ""# din "" mai "!!!. Pentru ratificarea Conven5iei privind accesul la informa5ie, participarea publicului la luarea deciziei 4i accesul la justi5ie n probleme de mediu, semnat la ?arhus la "$ iunie *22 . B&J& nr. $ din *9Q!=Q*22# P?AB?(&;MEB AO(?;:&: Publicat in (onitorul Oficial, Partea : nr. *22 din !"Q! Q*22#. Pentru ratificarea Conven5iei privind diversitatea biologic, semnat la Aio de Ianeiro la $ iunie *22".

33 | P a g e

Aomania este statul cu cele mai multe legi in acest domeniu . "= la numar. 2':' Protcolul de la (artagena $rivind biosecuritatea Protocolul de la Cartagena privind diversitatea biologic este un acord internaional care are ca scop s asigure manipularea n condiii de siguran, transportul i utilizarea organismelor modificate rezultate din biotehnologie modern care pot avea efecte negative asupra diversitii biologice, lu6nd n considerare, de asemenea si riscurile aupra sntatii umane. ?cesta a fost adoptat la "2 ianuarie "!!! i a intrat n vigoare la ** septembrie "!!9. ? fost ratificat de *39 de tari. &'cepii includ mai multe cei mai mari e'portatori de cereale, cum ar fi Statele Enite.

2'<' (onclu)iile celui mai mare studiu asu$ra organismelor modi#icate genetic O echip de cercettori italieni a efectuat o analiz sistematic a tuturor cercetrilor 4tiin5ifice efectuate asupra culturilor modificate genetic n ultimul deceniu. Oamenii de 4tiin5 condu4i de ?lessandro ;icolia, un biolog de la Eniversitatea din Perugia, au colectat 4i evaluat *.= 9 de cercetri publicate ntre "!!" 4i "!*" pe tema organismelor modificate genetic 0O(J1. &fortul uria4 a necesitat *" luni de munc, analiza cuprinz6nd toate aspectele referitoare la siguran5a organismelor genetice, de la modul n care interac5ioneaz cu mediul p6n la posibilitatea de a afecta oamenii 4i animalele care le consum. 8Scopul nostru a fost de a crea un singur document n care oamenii interesa5i de acest subiect, indiferent de nivelul lor de e'pertiz, s poat avea o perspectiv general asupra eforturilor 4tiin5ifice depuse p6n acum de cercettori referitoare la siguran5a culturilor modificate genetic-, a declarat ;icolia. 8?m ncercat s oferim o perspectiv echilibrat referitoare la ce a fost dezbtut p6n acum, care au fost concluziile la care au ajuns oamenii de 4tiin5 4i care sunt subiectele nc n dezbatere-, a mai spus cercettorul italian. Care este cea mai important concluzie la care au ajuns oamenii de 4tiin5 n urma analizrii celor *.= 9 de cercetri efectuate p6n acumO 8 (ercetrile tiin1i#ice reali)ate $En acum nu au identi#icat niciun $ericol semni#icativ asociat #olosirii de culturi modi#icate genetice-, se arat n analiza publicat n jurnalul 4tiin5ific Critical AevieC of ,iotechnologG. Per total, literatura 4tiin5ific de specialitate era e'trem de favorabil agriculturii O(J. (ai nt6i, cercettorii s-au concentrat asupra efectelor pe care culturile O(J ar putea s le aib asupra biodiversit5ii, iar rezultatul a fost clar% nu au fost descoperit dovezi care s ateste c aceste culturi afecteaz speciile native. (ai mult, analiza a relevat c, mai degrab, culturile non-O(J reduc biodiversitatea. ;icolia a analizat alturi de echipa sa 4i posibilitatea ca genele culturilor O(J s se rsp6ndeasc la plante slbatice, alte culturi 4i chiar la microorganisme. Concluzia cercettorilor este c acest lucru este posibil. 8)ormarea de hibrizi ntre culturile O(J 4i rudele slbatice este posibil 4i documentat-, a declarat ;icolia. Cercettorul italian subliniaz c acest lucru se nt6mpl adesea, n mod natural, 4i cu plantele nemodificate genetic. Jenotipurile plantelor locale sunt nlocuite, plantele slbatice sufer muta5ii 4i devin rezistente la erbicide, iar bacteriile
34 | P a g e

din sol pot ob5ine gene noi. ?cest lucru nu este neaprat nociv . este pur 4i simplu evolu5ia n ac5iune. P6n acum, nu au fost descoperite dovezi care s sugereze c plantele (J afecteaz mediul. 7e asemenea, plantele (J pot fi consumate n siguran5 de animale 4i de oameni. (ercettorii condui de -icolia nu au $utut identi#ica un singur eGem$lu credibil care s demonstre)e c alimentele modi#icate genetic $roduc e#ecte negative 5n rEndul celor ce le consum.

(onclu)ii
Comertul international cu produse modificate genetic a cunoscut in ultimul deceniu o dezvoltare spectaculoasa, plantatiile modificate genetic fiind in prezent foarte raspandite. O data cu raspandirea alimentelor modificate genetic au aparut si o serie de indoieli legate de eventualele riscuri pe care le prezinta. :n acest sens, e'ista numeroase divergente de opinii intre specialisti % pe de o parte, cei care sustin avantajele culturilor modificate genetic si care declara c riscurile sunt foarte reduse sau chiar nule, iar pe de alta parte, cei care se arata sceptici si care au demonstrat ineficienta unora dintre culturile de acest gen si care sustin ca multe dintre afirmatiile celor dintai sunt bazate mai degraba pe interese economice si politice decat pe fapte reale. 7aca la nivel economic se incearca sa se stabileasca efectele pe care producerea si comercializarea produselor modificate genetic o au asupra agentilor economici, la nivel politic si social, efectele acestor produse s-au manifestat in numeroase interdictii din partea unor state, in reglementari specifice si n conflicte interstatale iscate ca urmare a acestor interdictii si reglementari. :n mod concret aceste conflicte au aparut ca urmare a receptivittii 4i atitudinilor diferite ale statelor fata de comertul international cu produse modificate genetic. ?stfel, &uropa s-a dovedit a fi continentul cel mai putin receptiv la invazia produselor modificate genetic si a fost si este gazda a numeroase proteste si interdictii pe aceasta tema. Pe de alta parte, alimentele modificate genetic au capatat amploare pe continentele americane, in ?sia si in ?frica. 7aca O(J-urile supravietuiesc si prospera ele ar putea inlocui speciile salbatice naturale si acele plante si animale care depind de acestea. Mendinta de a crea plante de cultura +supergandite sa fie capabile sa se autoprotejeze fata de dusmanii lor principali, cum ar fi insectele si bolile, ar putea duce la proliferarea lor n detrimentul plantelor native. ,iodiversitatea ecosistemelor situate in apropierea lanurilor cultivate cu plante de cultura +super- ar putea fi n pericol. :n timp, plantele modificate genetic ar putea inlocui total flora nativa si ar putea pune in pericol supravietuirea vietatilor salbatice care depind de aceast flora. En e'emplu bine documentat pentru efectele negative ale flu'ului de gene de la varietatile agricole la rudele salbatice este e'tinctia orezului salbatic n MaiCan. Orezul salbatic hibridizeaza cu orezul cultivat. 7eja in anii $!, caracteristici ale orezului cultivat au putut fi detectate in populatiile de

35 | P a g e

orez salbatic. Conform opiniei cercetatorilor taivanezi, e'tinctia orezului salbatic in MiCan a fost determinata de flu'ul de gene de la varietatile Iaponica introduse in *29!.

Bibliogra#ie
1. International Food Information Council. Food Biotec nolog!" #n ancing $ur Food %u&&l!. 'a( ington) *.C.) +ul! 2004
2. Asociatia Profesionala AgroBiotechRom
3. Lee, B. H. (1996). Fundamentals of food biotechnology

4.

am!bell"#latt,$. (%&&9). Food 'cience and technology

$. http://www.biotechnologyonline.gov.au/foodag/timeline.html
6. ,anu C. 4i colab., "!!! . ,iotehnologii n industria alimentar. &d. Mehnic, ,ucure4ti.

%' (?@/- (A9E A (?@ S E (HT9E (?-S 2 /" (HT9E PA92A@E-T/2 E/9?PEA-" (HT9E (?@ TET/2 E(?-?@ ( I S?( A2 E/9?PEA- I (HT9E (?@ TET/2 9EA /- 2?9=$rivind evaluarea intermediar a Strategiei $rivind tiin1ele vie1ii i biotehnologia
8. +ame() Cli,e. 2010. -lo.al %tatu( of Commerciali/ed Biotec 0-1 Cro&(" 2010. I%222 Brief 3o. International %er,ice for t e 2c4ui(ition of 2gri5Biotec 2&&lication( 6I%2227" It aca) 38. 9. Coo9(on) Cli,e. 2008. 2 time to (o:; -1 food could cur. t e co(t of (ta&le(. Financial Times) +ul! 10.

10. Biroul de Pre(a al 1ini(terului 2griculturii) Padurilor) 2&elor (i 1ediului

11. Biotechnologies #or AgriculturAl .evelo$ment= #ood A n d A griculture org A n i J

A tion o # the united n A tions , 2011 12' 0oastat

13. Source: Clive James, 2012.

18' Source: 4ames" (live' 2012' Alobal Status o# BiotechDA@ (ro$s: 2012' SAAA Brie# -o' 88' SAAA: thaca" -K' 15. sursa previziuni (nte)national t)ade and the global !i!eline of ne* $+ c)o!s
36 | P a g e

Alexander J Stein & Emilio Rodrguez-Cerezo 16. tt&"00:::.infomg.ro0:e.0ro0<egi(latie=$1-0

17. tt&"00informa ealt care.com

37 | P a g e