Studiu de caz:

Provocarea
deșeurilor
alimentare
Elaborat de: Antonovici Irina
Cazacu Ana
Plămădeală Cătălina
(gr. 1)
1.1 Deșeuri alimentare în magazinele cu amănuntul

1.1.1 Dimensiunea problemei

Deșeurile alimentare la magazinele de vânzare cu amănuntul

reprezintă o problemă mai mare pe piețele dezvoltate decât în ​
țările în curs de dezvoltare, deoarece:
 Consumatorii care solicită o disponibilitate constantă și o gamă
completă de alegeri în magazinele de vânzare cu amănuntul duc la
o ofertă excesivă și, prin urmare, la creșterea risipei de produse
alimentare pe piețele mature.
Între 50-60% din vânzările dintr-un supermarket sunt derivate
din categoria perisabile, se estimează că între 5-7% din perisabile
se pierd pentru un management deficitar.
contracția și deșeurile alimentare pot costa comercianții cu
amănuntul de până la 4% din totalul veniturilor lor.
reducerea produselor alimentare recuperează doar 0,75% din
pierderea de venituri de 4%.
 1.1.2 Impactul economic
asupra comercianților cu amănuntul.

În Marea Britanie, comercianții cu

amănuntul și angrosiștii produc
În plus, consumatorii risipesc 25,9
aproximativ 1,7 milioane de tone de
mln. de tone suplimentare de hrană
deșeuri alimentare pe an.
anual.
.

În SUA, supermarketurile, restaurantele

și magazinele de produse alimentare
aruncă anual 27 de milioane de tone de
produse alimentare, reprezentând risipa
evaluată la 28,6 miliarde de euro (41,9
miliarde de dolari).
1.2 Problemele de mediu și sociale ale
produselor aruncate. Deșeurile alimentare sunt un fenomen global care
afectează mediul și societatea în patru domenii-cheie:
energia utilizată pentru producerea
alimentelor
alimentele eliminate de către
comercianții cu amănuntul
alimentele pierdute în gospodărie
energia utilizată pentru eliminarea
deșeurilor alimentare.
  1.2.1 Campanii și acțiuni
guvernamentale de sensibilizare a
publicului cu privire la această
problemă

UE și ONU s-au angajat să

reducă risipa alimentară cu 50%
până în 2025 prin „Declarația
comună împotriva deșeurilor
alimentare”.
În acest sens au fost lansate mai
multe campanii:
Programul de acțiune privind
deșeurile și resursele (WRAP)
din Marea Britanie

WRAP a lansat campania „Love Food – Hate Waste”

în 2007, care, până în ianuarie 2009, a economisit
deja 337 milioane EUR (493 milioane dolari).

Schema a convins două milioane de gospodării din Marea Britanie să ia măsuri pentru
a reduce risipa de alimente și a oprit 137.000 de tone de produse alimentare să fie
aruncate.

Succesul campaniei WRAP „Love Food - Hate Waste” a convins Departamentul de

Mediu, Schimbări Climatice și Apă din Australia să adopte acest concept.
 Campania WRAP „Love Food - Hate Waste”
se concentrează pe patru moduri cheie de
prevenire a risipei alimentare:
Cumpără-l - pentru idei grozave cu privire
la cumpărăturile alimentare

Gătește-o - pentru a afla de câtă mâncare ai

01 02 nevoie cu adevărat și pentru rețete nutritive
Text Here
care consumă ingrediente rămase.
You can simply
impress your
audience and add
a unique zing Salvați-l - pentru informații despre păstrarea
alimentelor dvs. proaspete și împiedicați-l să
03 04 ajungă în coș.
Text Here
You can simply
impress your audience Iubesc mâncarea - pentru a afla despre
and add a unique zing problemele și modul în care irosirea
alimentelor ajută mediul nostru.
 Olanda a emis inițiativa
„Uniți împotriva deșeurilor alimentare”.
Acestea vizează reducerea
deșeurilor de alimente în Țările
de Jos la jumătate în anul 2030,
față de cifra din 2015, când
reducerea risipei alimentare a
fost cu 20%.
 În Franța, în fiecare an 10 mln. de tone de
alimente sunt fie aruncate, fie pierdute, cu
pagube de 16 miliarde de euro pe an. Astfel  în
anul 2017, Franța a devenit prima țară din lume
care a interzis supermarketurilor să arunce sau să
distrugă produsele alimentare nevândute. Astfel,
îi forțează să doneze alimentele care se apropie
de expirare organizațiilor de caritate și băncilor
alimentare.

În fiecare an, populația din Polonia aruncă 9

milioane de tone de alimente. Parlamentul lucrează la
o legislație ce limitează amploarea deșeurilor, urmând
și alte țări din UE. În Polonia există numeroase
inițiative locale care combat deșeurile alimentare.
Cele mai cunoscute sunt cele 32 de bănci
alimentare. Alte inițiative sunt Outlet Spożywczy,
o platformă online care vinde produse alimentare
aproape de sfârșitul perioadei de valabilitate, Café
Kryzys din Varșovia și altele.
În Italia se fac programe de
prevenire

În 2013 Ministerul Mediului a

început să lucreze la un plan
național de prevenire a deșeurilor
alimentare, în colaborare cu Piața Last
Minute, colaborator în gestionarea deșeurilor
alimentare. Planul urmărește rezolvarea
problemei deșeurilor alimentare de la
aprovizionare până la consumul final. Pentru
moment, nu se vor urmări și risipa alimentară
de origine animală.
 1.2.2 Prezentele abordări non-tehnologice ale
comercianților cu amănuntul (programe de donare a
alimentelor, inițiative de compostare ecologică și
reciclare).
Walmart are un obiectiv global de a crea zero deșeuri. Chiar dacă
ar atinge doar o reducere de 80% a deșeurilor numai în SUA, ar
preveni mai mult de 11,8 milioane de tone de emisii de dioxid de
carbon anual - echivalentul cu scoaterea mai mult de două milioane
de mașini pe drum pentru un an. Pentru a realiza acest lucru,
retailerul urmărește să transforme alimentele în energie și intră în
programe de donare a alimentelor
Sainsbury, retailerul din Marea Britanie, conduce o schemă care
transformă deșeurile alimentare în energie electrică. Aproape 42 de tone
de deșeuri alimentare din 28 de locații din Sainsbury din Scoția sunt
livrate săptămânal la o centrală de biomasă pentru procesare și
generează suficientă energie electrică pentru a alimenta aproximativ
500 de locuințe. Sainsbury are un plan pe termen lung de a trimite zero
deșeuri în depozitul de deșeuri și va derula schema în Marea Britanie.

Distribuitorul american de alimente SuperValu a donat 22.000

de tone de alimente (37,5 milioane de mese) în Feeding America . În colaborare cu bucătarul celebrității din Waitrose, Delia
72% din produsele alimentare donate de SuperValu au fost produse Smith, a creat ultima Trusă pentru prăjituri de Crăciun pentru 11,50
proaspete. Cele două magazine deviază cu succes 95% din € (16,10 USD), care a venit cu ingrediente gata cântărite.
deșeurile lor prin reciclare, donație de alimente, compostare Cumpărarea ingredientelor în pachete individuale ar fi costat
organică și alte mijloace. consumatorilor 27 € (37,81 USD), deci nu numai că a redus risipa
alimentară, dar a economisit banii clienților.

Raportul 2030 din august 2009 a fost deosebit de critic pentru
comercianții cu amănuntul care încurajează oamenii să cumpere
bunuri de care nu au nevoie prin inițiative de marketing. Cu noile
abordări „Cumpărați unul obține unul mai târziu”, comercianții cu
amănuntul permit clienților să amâne cumpărăturile de alimente,
contribuind astfel la fidelizarea lor și reduce deșeurile alimentare
în același timp.
Doi antreprenori din Bruxelles au analizat această problemă în țara lor și au venit cu o idee inovatoare:
Market Happy Hours, creat de Ludovic Libert și Aurélien Marino, pentru a înțelege mai bine ciclul de viață
al produselor alimentare din supermarketuri, logistica din spatele prelucrării și manipulării, precum și ideile
de îmbunătățire a pieței Happy Hours. „Dorința noastră a fost de a testa logistica de distribuție pentru a
descoperi constrângeri pe care nu le-am fi detectat altfel. Am constatat că afacerea noastră operațională pare
solidă, deși avem încă mult de lucru. La sfârșitul săptămânii, am adunat aproximativ 500 kg de mâncare din
care am vândut aproximativ jumătate. Celelalte 250 kg au fost acordate refugiaților.”- Ludovic Libert
A BORDĂRI TEHNOLOGICE -
o nouă dimensiune pentru
stocarea prețurilor
Chiar dacă retailerii iau deja unele măsuri pentru reducerea risipei alimentare, acestea nu
profită din plin de tehnologia care te poate ajuta pentru a rezolva problema deșeurilor
alimentare.
Tehnologia poate ajuta prin a reduce risipa de alimente, prin optimizarea comenzii
prognozării în așa fel încât diferența dintre vânzările anticipate și efective să fie reduse la
minim. Prin aceasta, retailerii pot evita deșeurile alimentare cât mai devreme posibil.
2.1 Reaprovizionarea automată prin previziuni sofisticate tehnologizate
 Tehnologia a redus
semnificativ excesul de
stocuri
Prin implementarea aprovizionării
automate bazată pe un software care
este capabil de a prezice vânzările la
nivelul articolului.
 Automatizarea produselor
proaspete trebuie să fie o
prioritate pentru vânzătorii cu
amănuntul alimentar
Mark & Spencer din Marea Britanie au
început implementarea tehnologiei pentru
suplinirea produselor proaspete încă din
anul 2010.
Noile tehnologii prognozează cererea la
acest articol nivel pentru fiecare magazin.
Deciziile de cumpărare sunt realizate pe
baza nivelurilor actuale actuale ca modele
de vânzare zilnice, ciclul de viață al
produsului, sezonalitate, deșeuri proiectate,
servicii țintă nivelurile și disponibilitatea
inventarului.
evită excesul de stocuri
 Coop - comerciant exemplar de
gestionare a deșeurilor
alimentare
Coop este prima companie care a început
gestionarea deșeurilor alimentare, îndeosebi
în zona lactatelor proaspete, încă din 2005.
 Această tehnologie este
funcțională pentru produsele
ambientale
Este greu de aplicat acest program
software pentru produsele cu termen de
valabilitate mic, îndeosebi produsele
proaspete. De aceia, se lucrează
încontinuu la îmbunătățirea tehnologiei.
 Poziția Marii Britaniei față de
deșerturile alimentare
Marea Britanie își propune să-și
îmbunătățească îmbunătățirea completarea
automatizării cu vremea previziuni. În vara
anului 2010, Sainsbury și-a anunțat investiția
într-o tehnologie nouă asta ar trebui să o ajute
să reducă cu aproximativ 15% cantitatea de
mâncare care s-a vândut datorată la perioade
de vreme neașteptată. Tehnologia lanțului de
aprovizionare în timp real va permite
Sainsbury să monitorizeze exact care este
mâncarea vândută de la minut la minut,
permițând companiei să știe exact ce bunuri
are nevoie în fiecare zi. Acest lucru va reduce
riscul ca rafturile să fie pline cu carne la gratar
pentru weekend când are loc o ploaie
neașteptată.
Coop extinde comenzile automate pentru fructe și
legume
Începutul Trecerea la Perfecționarea
gestionării gestionarea în acest
deșeurilor produselor domeniu
alimentare proaspete
pentru Coop

2005 2012 2012 2015 2015 prezent

Aplicarea tehnologiei pentru Reducerea flotei de camioane și

produsele ambientale Progresul în sfera prognozării
consumului de produse proaspete
Cu acest lucru, retailerul elvețian a fost
După ce programul pilot de 30 de produse
în măsură să reducă inventarie în
lactate a avut succes, Coop a decis să
magazinele sale cu 8% și în același
aplice această tehnologie și în secțiunea
timp timpul a reușit să crească
legumelor și fructelor. În această perioadă,
disponibilitatea la raft.
Coop a automatizat 230.000 stocuri
unități.
perfecționarea continuă
Produsele pot fi pre comandate cu 72
de ore înainte. Pentru a evita
multiplicarea inventarului, se utilizează
GTIN, ce asigură o precizie de 99.85%
a codurilor scanate. Numărul
camioanelor de alimente a căzut de la
485 la 450.
 2.2 Niveluri exacte ale
stocurilor în permanență
.

Managementul inventarului în
timp real
- Retailerii au făcut multe în ultimii zece ani
pentru a-și îmbunătăți cantitățile de comandă cu ajutorul
de software care este capabil să prevadă vânzările la
articol. Una dintre condițiile necesare succesului
automatizarea reîncărcării este exactitatea
nivelurile stocurilor din sisteme.

- Pentru a evita ruptura de stoc, prin managementul stocurilor

în timp real, managerul magazinului
poate identifica o astfel de situație și înlocui
raftul în consecință, generând astfel cifra de afaceri,
care altfel s-ar fi putut pierde.

- Gestionarea stocurilor în timp real nu numai că

ajută comercianții să-și optimizeze cantitatea de
producerea de produse de patiserie în conformitate cu
cererea curentă, dar le permite și să
schimbă prețurile produselor în funcție de modul în care
ei vând.
2.3 Stabilirea dinamică a prețului
permite modificări de preț în
funcție de previziunile pentru
stocurile și vânzările curente

 Tehnologiile nu tot timpul

previn deșeurile alimentare, de
exemplu: dacă căpșunile sunt
prea verzi sau prea coapte, nu
se vor vinde în măsura în care
s-a prevăzut.
 În acest context,
managementul inventarului în
timp real, dar și stabilirea
flexibilă a prețului vin în ajutor
pentru a reducere pierderea
alimentară.
 Albert Heijn, în 2010 a implementat
pentru prima dată sistemul de
prețuri reduse. În cazul în care un
produs proaspăt este în pericol de
a nu fi cumpărat și alterat, se
reduce prețul, iar marfa nu mai
este pierdută. Sistemul prevedea o
reînnoire a prețurile în timp real.
 2.4 ESL și smartphone-urile
comunică schimbările de preț

Tehnologiile SAP și SAF viitorul

managementului vânzărilor
- Acest sistem semnalează identificarea
unor abateri, de exemplu, excesul unui
produs la sfârșitul zilei, odată cu
semnalarea problemei, sistemul vine și
cu recomandări privind acțiunile
viitoare ale managerului;

- Să zicem că iaurtul de căpșune nu s-a

vândut pe măsura așteptărilor, această
problemă identificată apare pe ecranul
managerului, iar acesta trebuie să
întreprindă niște acțiuni;

- Acest sistem permite managerului să

trimită notificări clienților din baza de
date privind viitoarele promoții, reduceri
de prețuri dar și alte oferte
 ESL și smarphone
- Furnizorii iau în considerare și semnalizarea digitală ca
fiind un mijloc de comunicare. Acest lucru ar putea fii de

1 ajutor în special la ghișeele echipate carne, brânză sau pește,

unde un angajat poate avertiza verbal cummpărătorii la cel
mai recent preț modificări sau promoții;
- Pe lângă datele din lanțul de aprovizionare,

2 date istorice, cum ar fi modul în care anumite promoții au fost făcute

de-a lungul timpului sunt vizualizate pe acest tablou de bord. Acest
lucru facilitează decizia de a se ocupa de managerul magazinului și îl
activează să efectueze măsurile corespunzătoare;

3 - La momentul actual această abordare există doar în

laboratorul SAP Research din Elveția și nu a fost testat într-un
magazin cu amănuntul.
2.5 Cumpărăturile prin
mobile oferă oportunități
de vânzare
Soluția prezentată în Regensdorf,
Elveția include deja cumpărătorii de
smartphone-uri la care sunt alerte de preț
și reduceri speciale trimise. De asemenea,
retailerii pot merge cu un pas înainte ca
să-și folosească mobilele clienților pentru
promoții mixte.
În acest context, comercianții cu
amănuntul pot crește vânzările de articole
la prețuri complete pentru a contrabalansa
scăderea vânzărilor din cele marcate
produse în jos.
Experiența cumpărăturilor
personalizată Cu ajutorul acestui tablou de bord, managerii de magazine pot vedea imediat performanța magazinului lor

Dacă un client dorește să achiziționeze ketchup

de tomate, retailerul ar putea trimiteți un memento
precum „Sunteți sigur că vrei să cumperi o sticlă de
ketchup? Tu ai cumpărat deja unul ieri. ”Aceste alerte
pot reduce risipa alimentară generată la casele
cumpărătorilor și poate îmbunătăți imaginea retailerilor
ca fiind durabilă și responsabilă social. Cu toate
acestea, acest tip de memento poate fi contraproductiv
atunci când vine la obiectivul de vânzare al fiecărui
retailer cat mai mult posibil.
2.6 Bazele de date GS1
facilitează reducerile
automate la achitare
GS1 Databar nu doar transportă
Numărul Global articolului
comercial (GTIN), dar poate
stoca și informatii precum
numerele de serie, numerele
lotului și datele de expirare.

Nu toți comercianții sunt

pregătiți să scaneze
bazarul de date GS1 la
achitare. Stabilirea
standardelor globale de
vânzare cu amănuntul
organizația GS1 a
stabilit inițial o dată de
1Ianuarie 2010 pentru
adoptarea globală a
acestui nou ip de cod de
bare, dar a avut loc în
2014.
 Soluțiile care ajută la evitarea risipei alimentare vor
01 deveni din ce în ce mai importante pentru comercianții
cu amănuntul. Iar pentru a fi cât mai sustenabili, aceștia
trebuie să implimenteze în magazinele lor.

CONCLUZII
Cea mai evidentă abordare pentru a reduce risipa
02 alimentară este de a optimiza prognozele comenzilor prin
sisteme automatizate de reaprovizionare, astfel
reducându-se la minim diferența dintre comenzile reale și
cele preconizate.
Adoptarea de noi tehnologii care să ajute la optimizarea

03 inventarului din categoria de produse cheie proaspete este

acum pe agenda retailerilor și este cauzată de impactul
optimizării stocurilor doar pentru produsele alimentare
refrigerate.
În departamentul de produse proaspete va exista întotdeauna
04 o ofertă în exces, indiferent de influența reîncărcării
automate asupra închiderii decalajului. Însă o soluție este
managementul inventarului în timp real.
 Concluzii
Măsurile de reducere a deșeurilor
alimentare îmbunătățesc imaginea
publică a vânzătorului în ceea ce privește
sustenabilitatea și responsabilitatea
socială.
Pe măsură ce consolidarea și concurența în
cadrul industriei alimentare se intensifică, iar
marjele se confruntă cu o presiune
descendentă constantă, problema deșeurilor ar
trebui să fie abordată cu prioritate de către
produsele alimentare
Adoptarea noilor tehnologii poate ajuta
retailerii să evite și să limiteze
produsele alimentare înainte de a
ajunge la etapa de risipă.
O alternativă ar fi refolosirea ecologică
a deşeurilor alimentare la nivel
industrial și tranfosrmarea lor în
îngrășământ.
Vă Mulțumim pentru
Atenție!