Risipa alimentara

90 de milioane de tone de alimente sunt irosite

anual in Uniunea Europeana. Aceasta cantitate
reprezinta 40% din totalul alimentelor. Deseurile sunt
produse in intreg lantul de aprovizionare, de la
productie, vanzare, pana la consumatorul final. Risipa
alimentara este un fenomen care afecteaza
societatea, mediul inconjurator si economia.

Comisia Europeana a identificat industria

alimentara drept un sector cheie unde eficienta
resurselor poate fi imbunatatita. In tarile puternic
industrializate, cea mai mare parte din deseuri apare
in retail si la consumatorul final.
 Multi dintre noi aruncam mancare, si inca de multe ori.
Motivele pot fi multiple:
- lipsa timpului,
- -abundenta de produse din piata sau ofertele promotionale
care ne ofera o reducere de pret la achizitionarea unui
numar mai mare de produse.
Dar implicatiile acestui fenomen sunt multiple.
Din punct de vedere financiar este o irosire de bani.
Din punct de vedere al impactului asupra mediului
inconjurator multe din aceste resturi ajung in groapa de
gunoi sau sunt incinerate. In urma dezintegrarii resturilor
alimentare se degaja metanul, un gaz cu un potential de
incalzire globala de 21 de ori mai mare decat dioxidul de
carbon.
SITUATIA IN ROMANIA
 Fiecare român aruncă în fiecare zi câte o porție de mâncare, potrivit
statisticilor UE, care arată că risipa alimentară se ridică, în România la 6.000 de tone
pe zi. Anual, cantitatea de mâncare pe care o risipesc românii ajunge la 2,2 miliarde
de kilograme, adică aproximativ 110 kg de mâncare pe cap de locuitor (adică circa
300 de grame de mâncare în fiecare zi), s-a relevat în discuțiile din cadrul
evenimentului „Leftovers”
 CE PUTEM FACE?
Reducerea risipei alimentare ar putea deveni realitate
prin creşterea preţurilor la alimente, adoptarea unor
reglementări fiscale, promovarea unei legi antirisipă, dar şi
prin educarea populaţiei în vederea reducerii stocurilor de
alimente, cumpărând produse de calitate în cantitate mică,
decât produse de mai slabă calitate în cantitate mare, sunt
concluziile Conferinţei "Reducem risipa alimentară. Preţuim
hrana!”
Boston Area Gleaners (Boston, Massachusetts, Statele Unite)
Prin această organizație, mai multe grupuri de voluntari salvează surplusul
de la ferme și le oferă celor care au nevoie de hrană proaspătă. În 2015, Boston
Area Gleaners a colectat peste 163.300 de kilograme de produse din 66 de tipuri de
culturi, din 54 de ferme diferite.
412 Food Rescue (Pittsburgh, Pennsylvania, Statele Unite)
Acest grup utilizează tehnologia pentru a conecta donatorii cu beneficiarii,
apoi mobilizează voluntarii pentru a face lucrurile să se întâmple. Aceștia din
urmă preiau produsele proaspete și sănătoase, dar care nu mai pot fi vândute
din cauza unor defecte și le distribuie către cei care au nevoie.
Boulder Food Rescue (Boulder, Colorado, Statele Unite)
Boulder Food Rescue colaborează cu magazinele, le ajută să identifice alimentele care ar fi aruncate, le
colectează și le distribuie mai departe, pe biciclete, către adăposturi de zi.
 Initiative ale tarilor Uniunii Europene
Marea Britanie
campanie nationala inceputa inca din 2007

Executie din campania 'Love Food Hate Waste'In Marea Britanie risipa alimentara
esterecunoscuta ca o problema economica, sociala si ecologica. De la lansarea campaniei
nationale ”Love Food Hate Waste”, in 2007, s-au cautat diverse solutii de a reduce aceasta
risipa, atat din partea guvernului central, cat si a primariilor sau a retailerilor.

Conform studiului ”Vision 2020” 40% din mancarea britanicilor ajunge in groapa
de gunoi, reprezentand aproximativ 15 milioane de tone de resturi in fiecare an.

Studiul face apel la toate partile implicate sa-si uneasca fortele pentru a opri orice
produs alimentar sa ajunga la groapa de gunoi. Una dintre masurile recomandate este de
a aduna deseurile alimentare de la toate locuintele si firmele din Marea Britanie. Acestea
pot fi refolosite ca o resursa valoroasa pentru producerea de energie, caldura sau
nutrienti in agricultura.
Initiative de succes:
Spitalul Hvidovre din Danemarca si-a regandit regulamentele din bucatarii pentru a
putea servi in orice moment pacientii cu preparate ”a la carte” si a se limita in acelasi timp la
bugetul stabilit. A reusit astfel sa previna producerea a 40 de tone de deseuri pe an.
In Carrefour Spania au fost instalate unitati de bio-metanizare. Acestea permit
reciclarea deseurilor organice din magazin producand compost si energie electrica.
Angajatii Sodexo de la 8 campusuri au redus cu o treime deseurile din bucatarie printr-
un procedeu simplu de calculare si monitorizare a resturilor alimentare. Sodexo are un
parteneriat cu LeanPath, o companie care produce sisteme de monitorizare unde pot fi
introduse date cu privire la cantitatea si motivul producerii deseurilor.
Initiativa Single Bananas desfasurata de Coop Danemark isi propune sa popularizeze
vanzarea unei singure banane. In urma unui studiu, a reiesit ca bananele care nu sunt intr-un
buchet se vand mai rar, ducand la o risipa de 6000 de banane pe zi.
Bruxelles Environment din Belgia a desfasurat o serie de training-uri prin care sa arate
tehnici de conservare a alimentelor. Aceste workshop-uri sunt oferite gratuit in comunitatile
locale.
Auchan Italia are un parteneriat cu Banco Alimentare, un ONG care colecteaza alimente
cu termen de valabilitate aproape de final. Acestea ajung la organizatii care au grija de oamenii
saraci. De asemenea Auchan ofera un discount pentru produsele care se apropie de termenul
de valabilitate. Discount-urile sunt de pana la 50% din pretul normal.
Spar Austria a intreprins o campanie de constientizare, informare si educare cu
obiectivul de a reduce risipa alimentara cu 10% pana in 2014. Activitatile desfasurate au
cuprins parteneriate cu scoli, colaborari cu parteneri de afaceri dar si cu universitatea BOKU
VA MULTUMESC!