PLAN DE AFACERI FERMA DE VACI

Buna ziua azi va voi prezenta un exemplu de plan de afaceri si anume o ferma de vaci.Structura planului
de afaceri cuprinde urmatoarele capitole:

I CUPRINS
II DESCRIEREA AFACERI
III PRODUSE SI SERVICII
IV PLAN DE MARKETING
V PLAN OPERATIONAL
VI MANAGEMENT SI ORGANIZARE
VII COSTURI AFACERE
VIII PLAN FINANCIAR

II DESCRIEREA GENERALA A AFACERII

Luam ca firma SC Ferma SRL (denumirea este luata fictiv) este inregistrata in judetul Constanta si are un
capital de 200 lei obiectivul acestei firme il reprezinta cresterea vacilor si procesarea laptelui.Obiectivul
general al firmei este acela de a reailza o productie totala de lapte anuala de 500 000 litri,amortizarea
investitiei in primul an.Urmand ca in al doilea an sa se mareasc numarul de vaci la 100.

III PRODUSE SI SERVICII

Avand in vedere ca produsul principal al fermei noastre este laptele de vaca ,va voi prezenta cateva din
caracteristicile laptelui de vaca.Laptele este un lichid de culoare alb-galbuie secretat de glanda mamara
a maniferelor care se caracterizeaza printr-o structura si compozitie complexa.Laptele de vaca se afla pe
primul loc in alimentatia omului se aseamana cel mai mult cu laptele matern .Din punct de vedere al
continutului in substanta uscata .Calitatea laptelui trebuie verificata prin examen organoleptic si de
laborator ,fizico-chimic si biologic pentru a vedea daca corespunde cerintelor impuse materiei prime la
fabricarea branzeturilor.Laptele este un sistem polidispers, ale carui parti componente se afla in diferite
grade de dispersie:
• In solutie: lactoza, substante azotate cu molecula mica, saruri si vitamine hidrosolubile
• In dispersie: substantele proteice;
• In emulsie: substanta grasa, pigmenti si vitamine liposolubile.
Proprietetile fizico-chimice care caracterizeaza in principal laptele ca materie prima in industria
branzeturilor sunt densitatea si aciditaea totala si activa.
Densitatea: este variabila, fiind la 20°C cuprinsa intre 1,029 - 1,033g/cm³. Densitatea este conditionata
de continutul in extract sec total si de raportul care exista intre partea grasa si negrasa.
Densitatea creste cu cat continutul in extract sec este mai mare, dar este micsorata printr-un continut
mare de grasime, deoarece aceasta are o densitate mai mica decat 1.
Cunoasterea densitatii prezinta importanta pentru stabilirea eventualelor fabricari prin diluare
a laptelui, dar si pentru a putea determina prin calcul substanta uscata.
PH-ul (aciditatea activa).pH-ul arata concentratia de ioni de hidrogen a laptelui, adica aciditatea activa a
mediului respectiv. Laptele normal se prezinta ca un lichid slab acid, pH-ul osciland intre 6,3-6,9.
Laptele prezinta proprietati amfotere-tampon, datorita substantelor proteice si a anumitor saruri
minerale (fosfati, citrati), Atat in prezenta acizilor cat si a bazelor, actiunea componentilor respectivi
impiedica o variatie brusca a pH-ului, tamponand mediul permit dezvoltarea bacteriilor lactice, fara a
tine seama de aciditatea titrabila ridicata.
Aciditatea totala (titrabila) se determina prin titrare cu solutie alcalina de NaOH, in prezenta
fenolftaleinei ca indicator si se exprima in grade de aciditate.
Determinarea aciditatii se poate face prin mai multe metode, utilizand concentratii diferite de solutie de
NaOH:
• n/10- grade Thorner
• n/4 - grade Soxhlet-Henkel
• n/9 - grade Dornic.
In Romania, aciditatea laptelui se determina prin metoda Thorner si se exprima in zecimi de mililitri
folositi la titrare, fiecare zecime reprezentand un grad Thorner. Laptele proaspat muls are o aciditate de
16-18°T, din care partii proteice ii revin 4-5°T, gazelor 1-2°T, iar restul de 10-11°T revin sarurilor acide, in
special fofatilor. Aciditatea laptelui creste, in timpul pastrarii, odata cu cresterea numarului de
microorganisme. Ea se datoreste in special acidului lactic, care se formeaza prin fermentarea lactozei de
catre bacteriile lactice.

IV PLAN DE MARKETING

Clienti

In mod normal clienti nostri sunt persoanele de orice varsta care consuma lapt eproaspat de vaca
.Dintre clienti nostri importanti amintim o fabrica de inghetata si una de paine caruia firma noastra ii
livreaza laptele pentru o perioada de 2 ani.Urmand ca din anul 3 firma noastra sa isi realizeze si propriile
unitati de desfacere.

Concurenta
Este acerba exista multi fermieri in raza judetului Constanta ,existand competitori gen Agro Minca SRL,si
multe altele.Avantajul fata de competitori este acela ca dispunem de contracte semante cu 2
clienti(fabrica de lapte si ceea de inghetata) ceea ce ne asigura o piata de desfacere

V PLAN OPERATIONAL

Structura de personal al firmei este urmatoarea:

 un administrator

 un economist

 1 veterinar

 10 ingrijitori

Programul de lucru este de 8 ore/zi,administratorul care este si actionarul firmei se ocupa de bunul mers
al firmei,reprezinta societatea in fata institutiilor publice(Casa de asigurari sociale,Casa de asigurari de
sanatate,Inspectoratul teritorial de munca).Economistul se ocupa de evidentele contabile(bilant,cont de
profit si pierderi,balante),inregistraza orice intrare si iesire,intocmeste actele necesare,Veterinarul
supravegheaza bovinele din ferma

Firma

Sc Ferma SRL este o firma inregistrata in judetul Constanta ,are un singur actionar care est si
administrator.Obiectul principal de activitate al firmei este cresterea bovinelor de lapte.Din structura de
personal al firmei dupa cum am spus mai devreme fac parte: 1 economist,10 ingrijitori,1
veterinar.Terenul este amplasat in apropierea orasului Constanta si anume Poarta Alba.Are o suprafata
de 2000 de m si esteproprietatea administratorului.Pentru a construi grajdul trebuie sa avem in vedere
conditiile cresterilor animalelor dupa standardele europene
Condiţiile necesare pentru ca într-o fermă de bovine, să se obţină produse ecologice sunt stipulate în
Reglementarea UE 2092/1991 şi caietele de sarcini elaborate în diferite ţări. În România producţia
ecologică este reglementată prin OUG nr 34/17.04.2000. Animalele trebuie să provină din ferme
ecologice. Introducerea din exploataţiile convenţionale nu poate depăşi 10% din efectiv. Conversia
fermei convenţionale la ferma ecologică se face în doi ani pentru pajişti şi culturi furajere, 12 luni pentru
bovine de carne, 6 luni pentru vacile cu lapte.

Animalele folosite în fermele zootehnice ecologice trebuie să fie de preferinţă, din rasele autohtone cu
rezistenţă crescută la factorii naturali de mediu, pretabile la creşterea extensivă sau semiintensivă, cu
constituţie robustă, indici de reproducţie foarte buni, fecunditate şi prolificitate ridicată,o bună
viabilitate şi vitalitate a nou născuţilor.
Reproducţia animalelor în zootehnia ecologică este, de regulă, cea naturală dirijată prin folosirea celor
mai valoroşi reproducători din rasă.

Principalele rase de bovine:

 Băltata romănească;
  Bruna de Maramureş;

 Pinzgau de Transilvania;

 Charolaise;

 Limousine;

 Blonde d’Aquitane.

Creşterea animalelor în ferme ecologice se realizează în sistem extensiv, cu acces obligatoriu la păsune,
întreţinere în sistem liber. Mărimea fermei depinde de resursele furajere, dar nu se poate admite o
încărcătură mai mare de 2 UVM/ha.

În procesul de creştere şi exploatare a bovinelor în condiţii ecologice se disting două faze:

1. faza de conversie;
2. faza propriu-zisă de producţie ecologică.

În faza de conversie intreţinerea animalelor se face în adăposturile existente, prin trecerea de la

sistemul legat la întreţinerea în sistem liber. Adăposturile trebuie să corespundă cerinţelor fiziologice,
igienice şi de producţie. Se vor respecta normele de suprafaţă astfel:

 6mp/cap la vaci;

 1,5-5mp/cap la tineret ;

 10mp/cap la tauri;

 norme de volum de aer: 25mc/cap de animal;

 indice de luminozitate 1/18 (1mp de geam la 18 mp de pardoseală).

Animalele trebuie să aibă acces liber în padoc iar priponitul la păşune este interzis. Pardoseala să fie
întreagă, cu aşternut bogat dar se admite şi pardosea din gratăr, dar pe zone limitate de depunere a
dejecţiilor.

Microclimatul adăposturilor trebuie să asigure confortul optim: temperatura 5-25 0C, umiditate 55-75%,
curenţi de aer 0,1-0,5 m/s, gazele nocive în limitele admise: doxidul de carbon 0,04-0,15%, acceptabil
între 0,10-0,25% amoniacul optim-absent, limita maximă 0,02 mg/m; hidrogenul sulfurat optim –
absent, admisibil 0.01 mg/l; lumina 60-70 lucsi cu o durată maximă de 16 ore pe zi; nivelul fonic admis
este maxim de 60 decibeli. Venţilatia naturală trebuie să asigure schimbul normal de aer curent,
aproximativ 120-150 m3/cap de vacă/oră. La păşune animalele trebuie ferite de insolaţii, ploi reci cu
vânt puternic şi grindină.

În faza de producţie ecologică este obligatorie respectarea riguroasă a condiţiilor ce stau la baza
zootehniei ecologice astfel:

 spaţiu corespunzător, unde animalul poate să-şi manifeste comportamentul fără nici o restricţie;

 clădirea, prin structura şi construcţia ei, trebuie să asigure parametri optimi corespunzători;
  acolo, unde condiţiile climatice permit, animalele pot fi crescute libere, fără adăpost, cu condiţia
să fie asigurată suprafaţa necesară de păşune pentru întregul efectiv.

Trebuie asigurată suprafaţa necesară pentru păşunat, adică 0,5 ha./cap de vacă, care, în mod obligatoriu
se tarlalizează şi se utilizează raţional: deparazitarea spaţiului şi eliminarea rozătoarelor, dar numai cu
substanţe şi metode aprobate de legile în vigoare.

Spaţiul corespunzător, unde animalul poate să-şi manifeste comportamentul fără restricţii îl constituie
grajdul închis în trei părţi, deschis spre sud, cu aşternut abundent. Adăpostul trebuie să aibă legătură cu
spaţiile de hrănire acoperite şi să fie legat cu un coridor cu pavaj solid de păşune sau padocul pentru
plimbare.

În adăpost trebuie să funcţioneze adăpători automate, care nu îngheaţă iarna, în număr corespunzător
cu efectivul de animale. Evacuarea dejecţiilor, este indicată să se facă direct în bazinele colectoare, iar la
locurile de odihnă să se asigure aşternut suficient.

Furajarea animalelor se face numai cu furaje ecologice, iar furajarea cu furaje convenţionale se poate
face cu maxim 10% din raţia furajeră.

Furajele folosite sunt:

 amestec uruială de porumb, grâu, orz, floarea soarelui sau produse secundare ale acestora;

 furaje suculente formate din: siloz, sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr, dovleac, cartofi administraţi
în întregime sau preparate;

 furaje fibroase formate din: fân natural şi de legumoinoase de bună calitate;

 produse secundare formate din: tăiţei de sfeclă, borhot de spirt, borhot de sfeclă, coceni de
porumb, paie de cereale.

Elementele din care este alcatuit grajdul:

 separatoare cusete

 autocapturi

 Porti divizoare si garduri

 adaptoare

 saltele

 pluguri racolare dejectii

 perii

 tava dezinfectare picioare

 prelate

 covoare din cauciuc

 iesle fan
  ventilatoare si pulverizatoare

Domeniul de activitae:

Principalul domeniu de activitate al companiei este cresterea vacilor de lapte ,principali nostri clienti
fiind o fabrica de in ghetata si una de paine..Avand in vedere ca piata din Constanta este mare nu ne
facem griji cu privire la segemntul de piata care poate asigura cerintele consumatorului.

Obiectivele firmei:

Obiectivul principal al firmei este amortizarea investitiei in primul an,realizarea unei productii anuale de
500 000 litri de lapte.Urmand ca din al doilea an sa creasca efectivul de vaci de lapte de la 50-100.

VI MANAGEMENT SI ORGANIZARE
Managementul firmei este asigurat de Popescu Marius in varsta de 34 de ani,este absolvent al
Academiei De Stiinte Economice Bucuresti.El se ocupa de reprezentarea societatii in fata institutiilor
publice,terti,furnizori,efectueaza toate actele de gestiune ale societatii,contracte

Organizare:

Programul de lucru este de 8 ore/zi ,structura de personal al firmei cuprinde:

 un administrator

 un contabil

 1 medic veterinar

 10 ingrijitori

Dana Popa este contabilul firmei are o experienta de peste 10 ani in contabilitatea financiara este
absolventa al Academiei de Stiinte Economice profil contabilitate financiara.Stroe Petre este medicul
veterinar al firmei fiind absolvent al facultatii de agronomie.

VII COSTURI AFACERE

Valoarea investitiei aproximativ 140 000 euro Din aceasta suma el contribuie cu 60 000euro restul
proiectului de 80 000 este accesat din fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeana

Valoarea totala a investitiei 140 000 euro

Contributie proprie 33% 60 000 euro

Fonduri nerambursabile UE 66% 80 000 euro

Structura investitiei:
 Constructia si dotarea cu utilaje a fermei 70 000 euro

Achzitie 50 de vaci de lapte Hollstein 50 000 euro

Achizitie furaje necesare si alte cheltuieli 20 000 euro

Previzionarea productie lapte:

Cantitate lapte/zi Cantitate lapte/luna Cantitate lapte /an

1 vaca 30 l 900 l 10 800 l

50 vaci 1500 l 45 000 l 540 000 l

De aici reise ca cantitatea totala de lapte previzionata pentru primu an este de 540 000l/lapte
VIII PLAN FINANCIAR

Previzionarea veniturilor lunare:

Productie lapte/luna 45000 l

Pret litru lapte 2,5 ron/litru

Venituri lunare 112 500 ron

Previzionarea veniturilor anuale:

Productie lapte/an 540 000 litri

Pret litru lapte 2,5 ron

Venituri anuale 1350 000 ron

Previzionarea cheltuielilor:

Cheltuielile cu salariile:

Categoria de personal Salariul brut lunar Numar de persoane Costurile cu salariile

economist 1000 ron 1 1000 ron

veterinar 1500 ron 1 1500 ron

Ingrijitori 800 ron 10 8000 ron

Total cheltuieli lunare 10 500 ron

Total cheltuieli anuale 126 000 ron

Cheltuieli aisgurari sociale 35 973

 TOTAL CHELTUIELI 161 973 RON
SALARIALE

Cheltuieli cu furajele:

Cantitatea de furaje pe care o manaca o vaca intr-o zi depinde in principal de capacitatea rumenului si
de timpul de stagnare al diferitelor nutrienti in rumen.Aceasta cantitate il intereseaza pe nutritionist
deoarece prin ea trebuie sa asigure energia si substantele nutritive necesare dezvoltari animalului.Din
aceasta cauza in ratiile de furaje care se intocmesc s-a introdus un indicator de normare a acesei
cantitati care se exprima in substanta uscata ingerata kg SU.orientativ acest indicator se poate stabilim si
daca socotim :

 1-1,5 kg SU/100 kg greutatea corporala

 0,4-0,5 kg SU /litru pe lapte

Daca la o vaca de 600 kg si o productie de 30 de litri trebuie sa asiguram un consum zilnic de 17 kg furaje
SU

Furajarea vacilor:

360 zile*50 vaci*17kg/zi=306 000 kg furaj

306 000*0,8ron/kg/furaj=244 800 ron cheltuieli furaje anuale

Total cheltuieli furaje anuale 244 800 ron

Cheeltuieli cu intretinerea fermei:

Cheltuieli lunare cu apa 700 ron

Cheltuieli cu energia electrica 400 ron

Total cheltuieli utilitati lunare 1100 ron

Total cheltuieli utilitati anuale 13 200 ron

TOTAL CHELTUIELI ANUALE:

Cheltuieli salariale anuale 161 973 ron

Cheltuieli furaje anuale 244 800 ron

Cheltuieli utilitati anuale 13 500 ron

lTotal cheltuieli anuale 420 273 ron

Total venituri:1 350 000 ron

Total cheltuieli :840 273 ron (este inclusa si valoarea investitiei)

Profit brut:1 350 000 ron-840 273 ron =509 727

Profit net=profit brut-impozit pe profit=509 727 ron-81 556,32=428 170,68 ron

Concluzii:Dupa cum se observa planul este fezabil investitia este recuperata in primul an si se obtine si
profit.D retinut acesta este un mic exemplu proiectul poate sa varieze in functie de marime si costuri