Sunteți pe pagina 1din 10

SPECIALIZAREA DE MASTERAT: CONSULTANȚĂ AGRICOLĂ

EXPLOATAREA MULTIFUNCȚIONALĂ A SISTEMELOR AGRO-


SILVO-PASTORALE

IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM


AGRO-SILVO-PASTORAL ÎN JUDEȚUL
VRANCEA

Conf.Dr.: Masterand:
Niculae DINCĂ Costin Alexandru POTOP
Descriere fermei
SC Lăptișor SRL este situată în satul Trotușanu, comuna Movilița din
județul Vrancea. Obiectul principal de activitate al firmei este creșterea bovinelor de
lapte. Are o suprafața de 3500 de mp (fig. 1).
Principalul domeniu de activitate al companiei este creșterea vacilor de
lapte, dar si pentru consumul de carne, principali noștri clienți fiind o fabrica de
înghețată și una de pâine. Obiectivul principal al firmei este amortizarea investiției in
primul an, realizarea unei producții anuale de 500 000 litri de lapte. Urmând ca din al
doilea an sa crească efectivul de vaci de lapte de la 50-100.

Fig. 1

Condiţiile necesare pentru ca într-o fermă de bovine, să se obţină produse


ecologice sunt stipulate în Reglementarea UE 2092/1991 şi caietele de sarcini
elaborate în diferite ţări. În România producţia ecologică este reglementată prin OUG
nr 34/17.04.2000. Animalele trebuie să provină din ferme ecologice. Introducerea din
exploataţiile convenţionale nu poate depăşi 10% din efectiv. Conversia fermei
convenţionale la ferma ecologică se face în doi ani pentru pajişti şi culturi furajere,
12 luni pentru bovine de carne, 6 luni pentru vacile cu lapte.
Animalele folosite în fermele zootehnice ecologice trebuie să fie de
preferinţă, din rasele autohtone cu rezistenţă crescută la factorii naturali de mediu,
pretabile la creşterea extensivă sau semiintensivă, cu constituţie robustă, indici de
reproducţie foarte buni, fecunditate şi prolificitate ridicată,o bună viabilitate şi
vitalitate a nou născuţilor.
Reproducţia animalelor în zootehnia ecologică este, de regulă, cea naturală
dirijată prin folosirea celor mai valoroşi reproducători din rasă.
Avand in vedere ca produsul principal al fermei noastre este laptele de vaca, va
voi prezenta cateva din caracteristicile laptelui de vaca.Laptele este un lichid de
culoare alb-galbuie secretat de glanda mamara a maniferelor care se caracterizeaza
printr-o structura si compozitie complexa.Laptele de vaca se afla pe primul loc in
alimentatia omului se aseamana cel mai mult cu laptele matern .Din punct de vedere
al continutului in substanta uscata .Calitatea laptelui trebuie verificata prin examen
organoleptic si de laborator ,fizico-chimic si biologic pentru a vedea daca corespunde
cerintelor impuse materiei prime la fabricarea branzeturilor.Laptele este un sistem
polidispers, ale carui parti componente se afla in diferite grade de dispersie:
• In solutie: lactoza, substante azotate cu molecula mica, saruri si vitamine
hidrosolubile
• In dispersie: substantele proteice;
• In emulsie: substanta grasa, pigmenti si vitamine liposolubile.
Proprietetile fizico-chimice care caracterizeaza in principal laptele ca materie
prima in industria branzeturilor sunt densitatea si aciditaea totala si activa.
Densitatea: este variabila, fiind la 20°C cuprinsa intre 1,029 - 1,033g/cm³. Densitatea
este conditionata de continutul in extract sec total si de raportul care exista intre
partea grasa si negrasa. Densitatea creste cu cat continutul in extract sec este mai
mare, dar este micsorata printr-un continut mare de grasime, deoarece aceasta are o
densitate mai mica decat 1.
Cunoasterea densitatii prezinta importanta pentru stabilirea eventualelor
fabricari prin diluare a laptelui, dar si pentru a putea determina prin calcul substanta
uscata. PH-ul (aciditatea activa).pH-ul arata concentratia de ioni de hidrogen a
laptelui, adica aciditatea activa a mediului respectiv. Laptele normal se prezinta ca un
lichid slab acid, pH-ul osciland intre 6,3-6,9. Laptele prezinta proprietati amfotere-
tampon, datorita substantelor proteice si a anumitor saruri minerale (fosfati, citrati),
Atat in prezenta acizilor cat si a bazelor, actiunea componentilor respectivi impiedica
o variatie brusca a pH-ului, tamponand mediul permit dezvoltarea bacteriilor lactice,
fara a tine seama de aciditatea titrabila ridicata. Aciditatea totala (titrabila) se
determina prin titrare cu solutie alcalina de NaOH, in prezenta fenolftaleinei ca
indicator si se exprima in grade de aciditate.
Determinarea aciditatii se poate face prin mai multe metode, utilizand
concentratii diferite de solutie de NaOH:
• n/10- grade Thorner
• n/4 - grade Soxhlet-Henkel
• n/9 - grade Dornic.
In Romania, aciditatea laptelui se determina prin metoda Thorner si se
exprima in zecimi de mililitri folositi la titrare, fiecare zecime reprezentand un grad
Thorner.Laptele proaspat muls are o aciditate de 16-18°T, din care partii proteice ii
revin 4-5°T, gazelor 1-2°T, iar restul de 10-11°T revin sarurilor acide, in special
fofatilor. Aciditatea laptelui creste, in timpul pastrarii, odata cu cresterea numarului
de microorganisme. Ea se datoreste in special acidului lactic, care se formeaza prin
fermentarea lactozei de catre bacteriile lactice.
Principalele rase de bovine:
• Băltata romănească;
• Bruna de Maramureş;
• Pinzgau de Transilvania;
• Charolaise;
• Limousine;
• Blonde d’Aquitane.
Creşterea animalelor în ferme ecologice se realizează în sistem extensiv, cu
acces obligatoriu la păsune, întreţinere în sistem liber. Mărimea fermei depinde de
resursele furajere, dar nu se poate admite o încărcătură mai mare de 2 UVM/ha.
În procesul de creştere şi exploatare a bovinelor în condiţii ecologice se disting
două faze:
1. faza de conversie;
2. faza propriu-zisă de producţie ecologică.
În faza de conversie intreţinerea animalelor se face în adăposturile existente,
prin trecerea de la sistemul legat la întreţinerea în sistem liber. Adăposturile trebuie
să corespundă cerinţelor fiziologice, igienice şi de producţie. Se vor respecta normele
de suprafaţă astfel:
• 6mp/cap la vaci;
• 1,5-5mp/cap la tineret ;
• 10mp/cap la tauri;
• norme de volum de aer: 25mc/cap de animal;
• indice de luminozitate 1/18 (1mp de geam la 18 mp de pardoseală).
Animalele trebuie să aibă acces liber în padoc iar priponitul la păşune este
interzis. Microclimatul adăposturilor trebuie să asigure confortul optim: temperatura
5-25 0C, umiditate 55-75%, curenţi de aer 0,1-0,5 m/s, gazele nocive în limitele
admise: doxidul de carbon 0,04-0,15%, acceptabil între 0,10-0,25% amoniacul
optim-absent, limita maximă 0,02 mg/m; hidrogenul sulfurat optim – absent,
admisibil 0.01 mg/l; lumina 60-70 lucsi cu o durată maximă de 16 ore pe zi; nivelul
fonic admis este maxim de 60 decibeli. Venţilatia naturală trebuie să asigure
schimbul normal de aer curent, aproximativ 120-150 m3/cap de vacă/oră. La păşune
animalele trebuie ferite de insolaţii, ploi reci cu vânt puternic şi grindină.
În faza de producţie ecologică este obligatorie respectarea riguroasă a
condiţiilor ce stau la baza zootehniei ecologice astfel:
• spaţiu corespunzător, unde animalul poate să-şi manifeste comportamentul fără nici
o restricţie;
• clădirea, prin structura şi construcţia ei, trebuie să asigure parametri optimi
corespunzători;
• acolo, unde condiţiile climatice permit, animalele pot fi crescute libere, fără
adăpost, cu condiţia să fie asigurată suprafaţa necesară de păşune pentru întregul
efectiv.
Trebuie asigurată suprafaţa necesară pentru păşunat, adică 0,5 ha./cap de vacă,
care, în mod obligatoriu se tarlalizează şi se utilizează raţional: deparazitarea
spaţiului şi eliminarea rozătoarelor, dar numai cu substanţe şi metode aprobate de
legile în vigoare.
Spaţiul corespunzător, unde animalul poate să-şi manifeste comportamentul
fără restricţii îl constituie grajdul închis în trei părţi, deschis spre sud, cu aşternut
abundent. Adăpostul trebuie să aibă legătură cu spaţiile de hrănire acoperite şi să fie
legat cu un coridor cu pavaj solid de păşune sau padocul pentru plimbare.
În adăpost trebuie să funcţioneze adăpători automate, care nu îngheaţă iarna, în
număr corespunzător cu efectivul de animale. Evacuarea dejecţiilor, este indicată să
se facă direct în bazinele colectoare, iar la locurile de odihnă să se asigure aşternut
suficient.
Hrana animalelor
Furajarea animalelor se face numai cu furaje ecologice, iar furajarea cu furaje
convenționale se poate face cu maxim 10% din rația furajeră.
Furajele folosite sunt:
• amestec uruială de porumb, grâu, orz, floarea soarelui sau produse
secundare ale acestora;
• furaje suculente formate din: siloz, sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr, dovleac,
cartofi administraţi în întregime sau preparate;
• furaje fibroase formate din: fân natural şi de legumoinoase de bună calitate;
• produse secundare formate din: tăiţei de sfeclă, borhot de spirt, borhot de
sfeclă, coceni de porumb, paie de cereale.
Practicarea păşunatului necesită aplicarea unor reguli care să asigure
obţinerea producţiilor animaliere în condiţiile îmbunătăţirii cantitative şi calitative şi
a producţiei de furaje.
Consumul de furaj per bovina/zi este de cca 58 kg: Tip nutret Cantitate
(KG/bovina/zi) Nutret tip 1 28,25 Nutret tip 2 27,5 Nutret tip 3 2,25 Total 58,00
Nutret tip 1: nutreturile concentrate pentru vaci si vitei au in compozitie: porumb
boabe, orz, tarate grau, srot floarea soarelui; Nutret tip 2: masa verde - lucerna masa
verde, borceag masa verde; Nutret tip 3: fan lucerna, porumb siloz, borhot bere.

Hrănirea vacilor de lapte


La stabilirea normelor de hrana se tine seama de greutatea animalului, de starea lui
fiziologica de calitatea si cantitatea productiei. Furajarea va corespunde urmatoarelor
conditii:
- complete din punct de vedere al substantele nutritive, saruri minerale si vitamine;
- in concordanta cu particularitățile biologice ale vacilor de lapte; Furajarea va fi
realizata astfel:
Vitei de pana la 3 luni

Vaci de lapte Denumire Cantitate (kg)


Denumire Cantitate (kg) fan lucerna 1
Iarna Vara nutret concentrat 0,7
fan lucerna 10 1,5 lapte integral 10
porumb siloz 35 sare 0,01
borhot bere 10
nutret concentrat 2,5 2
- porumb boabe 1,125 0,9
- orz 0,75 0,6
- tarate grau 0,375 0,3

- srot floarea 0,25 0,2


soarelui
lucerna masa verde 30

borceag masa verde 25

sare 0,08 0,08

Hrănirea vacilor cu nutrețuri combinate se va face astfel:

Tip Nutreț Cantitate (KG/bovina/zi)

Nutret tip 1: 28,25

Nutret tip 2: 27,5


Nutret tip 3: 2,25
Total 58

Un alt element principal in cresterea vacilor de lapte il constitue apa. Consumul de


apa este influențat de greutatea corporala, nivelul productiei de lapte, continutul in apa a
furajelor, temperatura exterioara, umiditatea atmosferica etc.

Sistemul de adăpare va fi automat. Necesarul de apa zilnic este de:


Cantitatea necesara de apa in 24 ore
(litri/cap)
Denumire consumator

Vitei de pana la 3 luni 30

Vaci de lapte 100

Sistemul agrosilvopastoral
In cadrul fermei, s-au înființat și sisteme agrosilvopastorale dupa sistemul
dehesa, formate din stejari si pajisti, sau culturi de cereale păioase.
Termenul agrosilvopastoral desemnează un sistem antropic în care componentele
silvice, pastorale, de creşterea animalelor şi culturi agricole interacţionează benefic,
pe aceeaşi suprafaţă de teren, într-un climat mai arid cu consecinţe economice şi
ecologice favorabile. Cel mai cunoscut sistem agrosilvopastoral şi anume dehesa
spaniolă.
Arborii au fost menţinuţi într-o anumită proporţie, astfel ca de pe aceeaşi suprafaţă
de teren să se obţină lemnul necesar, iarbă pentru păşunat cu animalele, culturi de
cereale păioase şi altele.
Arborii în sistemul dehesa au o densitate extrem de variabilă fiind cuprinsă între
(15) 20-100 (200) indivizi / ha cu un grad de acoperire al coroanelor de (5) 10- 50
(70) % şi grad de ocupare al tulpinilor de 2-10 (15) m2 /ha. Ei îndeplinesc funcţii
multiple prin reducerea acţiunii
vântului uscat, crearea unui microclimat mai umed propice pentru vegetaţia ierboasă
a pajiştilor şi culturilor agricole, umbră pentru animale, având în acelaşi timp un rol
însemnat în circuitul elementelor fertilizante, în special fosforul şi potasiul, protecţie
antierozională, etc. Funcţia productivă a arborilor este destul de însemnată
realizându-se în medie 800-5000 kg/ha lemn de foc, 200-600 (800) kg/ha/an ghindă,
500-1500 (2000) kg/ha plută în funcţie de specia de stejari (Querqus ilex
rotundifolia, Q.suber, Q.faginea, Q.pyrenaica, etc.) existentă în dehesa.

Pe pajiştile ocrotite de arbori în climatul arid mediteranean unde se află sistemul


dehesa, producţia este mai ridicată decât pe terenurile fără arbori care sunt supuse
unei insolaţii puternice cu evapotranspiraţie foarte intensă.
Completarea lipsei de furaje pe timp de vară se face prin cultivarea unor cereale
(grâu, orz, ovăz) pentru masă verde păşunabilă sau a unor leguminoase şi graminee
anuale perene pentru fân şi păşunat. În cazul în care cerealele se lasă pentru boabe în
sistemul dehesa şe obţine de regulă 1-3 t/ha boabe şi 2-5 t/ha paie.
Produsul cel mai important pe piaţă în sistemul agrosilvopastoral sunt produsele
animaliere. În dehesa, încărcarea optimă cu animale este de 0,2-0,4 bovine / hectar
sau 2-4 ovine/ha; 2-3 caprine/ha; 0,4-0,6 porcine/ha, remarcând caracterul extensiv al
acestui sistem agrosilvopastoral. Bovinele şi ovinele folosesc în principal iarba,
caprinele lăstarii, porcinele ghinda, rădăcinile, etc.

S-ar putea să vă placă și