PROIECT FERMA DE CULTURI ALTERNATIVE: PLANTE

TEHNICE SI AROMATICE

1. Obiectul de activitate: cultivarea cerealelor si a plantelor tehnice

2. Amplasamentul (judet, localitatea, descrierea amplasamentului)
Proiectul ferma de plante tehnice si aromatice urmeaza a fi implementat in
judetul Vrancea, Comuna Ruginesti, zona rurala, pe o suprafata de 170 ha teren
arabil, proprietate personala.
3 Asigurarea mijloacelor financiare.
Mijloacele financiare vor fi asigurate din fonduri proprii si implementand
programul PNDR masura 112 instalarea tinerilor fermieri in valoare de 44000 ,
nerambursabili si care vor fi folositi pentru procurarea de utilaje si masini
agricole,necesare pentru noua tehnologie.

3. Rotatia culturilor 2015-2019

2015

2016

2017

2018

Cultura

Sup
Cultura
. ha

Sup
Cultura
. ha

Sup
Cultura
. ha

Mazare

50

40

50

Grau Spelta

Sofranel

MUSTAR
ALB

2019
Sup
Cultura
. ha
45

Mazare

Sup
. ha
50

Grau spelta

50

Sofranel

30

MUSTAR
ALB

70

Mazare

65

Grau spelta

50

Sofranel

50

MUSTAR
ALB

60

Mazare

30

Grau spelta

45

Sofranel

50

MUSTAR
ALB

20

Mazare

30

Grau Spelta 20

Sofranel

15

MUSTAR
ALB

20

TOTAL

170

170

170

170

170

4. Planul de productie ANUL 2015

NR. CULTURA
CRT

SUP.
Ha

PROD.
PRODUCTIA VALORIFI PRET
VALOARE
MEDIE/ ha TOTALA
CARE
UNITAR TOTALA
(kg)
(tone)
(tone)
(lei)
(lei)

Mazare

50

1400

70

70

2200

630 000

Grau spelta

50

2500

125

125

1500

253 125

Sofranel

50

2500

125

125

600

300 000

MUSTAR
ALB

20

1200

24

24

2400

360 000

TOTAL

170

1 543 125

5.. Prezentarea zonei

Caracterizarea conditilor fizico-geografice
Vrancea este un jude situat n sud estul Romniei. Are reedina n
municipiul Focani. Judeul Vrancea este situat la grania dintre regiunile
istorice Moldova i Muntenia, care erau desprite de rul Milcov. Este
cuprins intre coordonatele geografice 4523 i 4611 latitudine nordic i
2623 i 2732 longitudine estic. Situat n partea de sud-est a rii, la
curbura Carpailor Orientali, Vrancea constituie o punte de legtur ntre
cele trei provincii istorice Moldova, ara Romneasc i Transilvania. Ca
aezare, se nvecineaz cu judeul Bacu la nord, la nord-este cu judeul
Vaslui, la est cu judeul Galai, cu judeul Brila la sud-est, la sud cu judeul
Buzu, iar la vest cu judeul Covasna. Vrancea cuprinde un teritoriu foarte
variat att din punct de vedere al altitudinii i al formei, ct i ca origine i
vrste geologice.

Relief
Dispus n trepte dinspre vest spre est, cuprinde Munii Vrancei (cu depresiunile
intramontane Greu i Lepa ), Dealurile Subcarpatice i Cmpia Siretului Inferior,
mrginit la nord-est de Podiul Moldovei (Colinele Tutovei) i la sudest de
Cmpia Rmnicului.
Munii Vrancei sunt muni de ncreire , alctuii din culmi ce provin din
fragmentarea platformei de eroziune de 1700 m (Goru - 1785 , Lcui 1777 ,
Giurgiu 1720 , Pietrosu 1672 , Zboina Frumoas 1657). Dealurile
Subcarpatice, depresiunile colinare i dealurile de podi, cuprind dealurile nalte
vestice (dou iruri ntre Valea Putnei i Valea uitei) depresiuni intradeluroase
(transversal sau de-a lungul vilor uiei, Putnei i Milcovului, precum i la
cumpna apelor ntre bazinul Milcovului i Rmnei), dealurile nalte Mgura
Odobetilor 966 m), glacisul subcarpatic, care face legtura ntre Dealurile
Subcarpatice. Cmpia Siretului Inferior i Cmpia Rmnicului, se nclin spre est
pn la altitudinea de 20 m , la confluena Rmnicului Srat cu Siretul . Cmpia
Siretului reprezint treapta cea mai de jos de pe teritoriul judeului i se intinde
ntre glacisul subcarpatic i rul Siret, cu suprafaa nclinat de la vest la est i
altitudinea cuprins ntre 20 m i 125 m .
Cmpia nalt situat ntre glacis i o linie ce trece pe
la Mreti, Vntori, Milcovul, Ttranu, Rmniceni i la est deCiorsti, are o
altitudine de 70 m n nord i 35 m n sud. Ea are aspectul unei suprafee netede,
uor nvlurit datorit prezenei unor conuri aluvionare ntre care cmpia
formeaz depresiuni locale, cu exces de umiditate (bolta Voetin, Lacul Negru, aria
de la est de Ciata) datorate adncimii reduse la care se afl stratul de ap.
La nord de Valea uiei, aspectul cmpiei reprezint forma unei prisme n
trepte ce coboar catre Lunca Siretului, iar n apropierea Adjudului, la terasele
Siretului se adaug cele ale Trotuului.
Campia joas se ntinde pe linia Mreti, Vntori, Ttranu, Rmniceni i de
la est de Ciorti pn la albia Siretului, altitudinea ei fiind de 3550 m n partea de
nord i de 2030 m n cea de sud. Este caracterizat printr-o suprafa relativ
neted, nclinat n aceeai direcie de scurgere a Siretului i este traversat de
numeroase albii, meandre i depresiuni cu exces de umiditate, separate ntre ele
prin grinduri teite.
Reea hidrografic

Reeaua hidrografic a judeului Vrancea msoar 1756 Km cursuri de ap

codificate cu urmtoarele subbazine hidrografice principale:

1. Subbazinul Siret, 1.230 Suprafaa km
2. Subbazinul Trotu, 130 Suprafaa km
3. Subbazinul Putna, 2.480 Suprafaa km
4. Subbazinul Rmnicu Srat, 673 Suprafaa km

Tehnologia de cultivare a plantelor

Tehnologia de cultivare a mazrii. Cultura de mazre, avantajoas i profitabil

TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A MAZARII, CULTIVAREA MAZAREI,

FISA TEHNOLOGICA MAZARE, CUM SE CULTIVA MAZAREA.
Este de dorit ca mazrea s urmeze dup plante care prsesc terenul devreme,
permind lucrarea mai timpurie i ct mai corect a solului, care s fie nivelat, fr
resturi vegetale i buruieni nc din toamn. Cele mai bune rezultate se obin dup
cereale pioase i dup unele culturi pritoare cu recoltare mai timpurie i n
condiiile n care au fost combtute bine buruienile.
n Romnia structura culturilor a impus, timp ndelungat, cultivarea mazrii, n
primul rnd dup porumb, floarea-soarelui, sfecl de zahr, cartof, rapi (cu
rezultate destul de bune).
Nu se recomand amplasarea culturilor de mazre dup alte leguminoase, pe de
o parte, pentru a evita riscurile excesului de azot, iar pe de alt parte, din cauza
perpeturii i amplificrii atacului unor boli; de altfel, pentru structura culturilor
din Romnia ar fi neraional s se renune al efectul ameliorator al leguminoasei n
asolament.
Mazrea este o plant care nu se autosuport i, ca atare, monocultura este
exclus. n cazul cultivrii repetate a mazrii pe acelai teren, apare fenomenul de
oboseala solului, care se manifest, n principal, prin tulburri brute de cretere,
absena formrii nodozitilor pe rdcini, putrezirea rdcinilor i a tulpinii.
Aceste fenomene sunt accentuate de stagnarea apei i de excesul de ap, datorate
compactrii solului i drenajului defectuos. n monocultur se amplific
mburuienarea terenului, atacul de boli i duntori, astfel c produciile scad
considerabil. n prezent, se accept c mazrea poate reveni pe acelai teren dup

3-4 ani, fr risc, cu condiia tratrii seminelor, nainte de semnat, mpotriva

bolilor.
La rndul su, mazrea este o premergtoare foarte bun pentru multe culturi i
o excelent premergtoare pentru gru, deoarece, se recolteaz timpuriu, are o
influen favorabil asupra structurii solului, solul este reavn i se poate ara n
condiii bune, n sol rmne o cantitate apreciabil de materie organic i de azot
(circa 1,5 t substan uscat i 30-100 kg N/ha). n condiiile din Romnia mazrea
trebuie cultivat n solele n care urmeaz s fie semnat gru de toamn. Sunt
situaii cnd, dup mazrea recoltat timpuriu, n luna iunie, sunt semnate culturi
succesive, care folosesc bine disponibilul termic rmas pn n toamn.
Lucrrile solului n cultura mazrii
Dezmiritirea. Imediat dup recoltarea plantei premergtoare i eliberarea
terenului de resturi vegetale, se recomand s se efectueze o lucrare de dezmiritit,
cu scopul mrunirii buruienilor, a resturilor vegetale (miritea) i a startului
superficial al solului.
Artura. Ct mai curnd posibil terenul se ar cu plugul n agregat cu grapa
stelat, la adncimea de 25-35 de cm. Cultivatorii de mazre recomand, adesea, s
se are mai adnc dect pentru alte culturi; ndeosebi pe solurile grele, afnarea
adnc a solului favoriznd o mai bun dezvoltare a rdcinilor n straturile adnci
ale solului.
Arturile efectuate vara se lucreaz n mod repetat pn n toamn (se grpeaz),
lucrri prin care este nivelat terenul, sunt mrunii bulgrii i sunt distruse
buruienile care rsar, reducnd, astfel, rezerva de buruieni.
Arturile efectuate dup premergtoare cu recoltare mai trzie pot fi lucrate nc
din toamn sau pot fi lsate n brazd crud. n mod obinuit, se susine
necesitatea grprii i nivelrii arturii n toamn, ceea ce ofer avantajul c, la
desprimvrare, terenul de usuc mai repede i mai uniform i se poate semna mai
devreme; cultivatorii de mazre din zonele secetoase (de ex. Dobrogea) prefer
acest sistem de lucrare a solului.
Pe anumite terenuri, i ndeosebi n zonele cu soluri grele i unde cad cantiti
mari de precipitaii n sezonul rece, grparea i nivelarea terenului n toamn pot

conduce la compactarea exagerat a solului pe timpul iernii, acesta se usuc mai

greu n primvar i se ntrzie semnatul. n asemenea situaii este de preferat ca
artura s fie lsat nelucrat peste iarn.
n primvar terenul se lucreaz ct mai timpuriu posibil, dar numai dup ce apa
s-a scurs n profunzime, pentru a evita compactarea exagerat prin trecerea
agregatelor agricole; din aceleai motive, trebuie redus la minimum numrul de
treceri pe teren cu agregatele agricole.
Grparea. De regul, n primvar, sunt necesare dou lucrri, dintre care o
lucrare de grpat la desprimvrare, pentru mobilizarea solului i o a doua lucrare,
efectuat chiar nainte de semnat, cu combinatorul sau cu grapa cu discuri n
agregat cu cmpuri de grap cu coli i lam nivelatoare, pentru mobilizarea solului
pe adncimea de semnat.
Prin toate lucrrile solului trebuie urmrit s se obin un teren foarte nivela, care
s permit un semnat uniform, ca adncime u ca distribuire a seminelor,
realizarea unor culturi uniform dezvoltare, foarte important pentru a nlesni
recoltarea mecanizat a culturii.
Smna i semnatul mazrii
Mazrea este semnat primvara ct mai timpuriu, atunci cnd se poate pregti
terenul n condiii bune (solul s-a zvntat bine). Calendaristic, n Romnia,
culturile de mazre sunt semnate n cursul lunii martie (de regul, n prima
jumtate a lunii martie n sud i n a doua jumtate n restul zonelor); spre nord i
n ultimii ani cu desprimvrare trzie, sunt situaii n care mazrea este semnat
la nceputul lunii aprilie.
Semnatul timpuriu ofer avantaje certe: sunt folosite bine cele 100-200 zile cu
vreme favorabil mazrii, sub aspectul condiiilor de umiditate, temperatur i
lungime a zilei (lunile martie-iunie). n acest fel, este valorificat n condiii optime
umiditatea acumulat n sol n sezonul rece i care asigur germinarea seminelor i
creterea tinerelor plntue.
Semnatul ntrziat antreneaz, de regul, scderea important a produciilor; se
discut chiar despre pierderi de producie de 50%, la o ntrziere de 20 de zile fa
de perioada optim de semnat. Sunt afectate toate componentele de producie i
ndeosebi numrul de boabe formate pe o plant.

Densitile de semnat folosite n Romnia sunt de 125-140 boabe germinabile/m,

pentru a se realiza 100-200 plante recoltabile/ m2. n mod obinuit, la mazre, se
estimeaz un procent de rsrire n cmp de 75%.
Mazrea posed o anumit suplee privind densitatea lanului i poate compensa
parial, prin ramificare, densitile prea mici. Ca urmare, cu ct zona are un climat
mai moderat, sub aspectul regimului termic i pluviometric, cu att se poate
semna cu densiti mai mici, iar ntrzierea semnatului are efecte negative mai
pronunate. Din contr, cu ct zona de cultivare este mai secetoas, ci att trebuie
semnat mai devreme i se va lucra cu densiti mai mari.
De reinut: Cantitile de smn corespunztoare densitilor optime sunt de
regul de 250-300 kg/ha.
Mazrea este semnat n rnduri dese (12,5 cm), prin care se asigur o mai bun
distribuire a seminelor. Semnatul mazrii n crri (similar cu ce s-a prezentat la
gru) ofer avantaje certe, permind aplicarea tratamentelor de combatere a
buruienilor, bolilor i duntorilor, foarte uniform, i pn n faze de vegetaie mai
avansate.
Datorit cerinelor mari fa de umiditate n faza de germinare, mazrea trebuie
semnat mai adnc; n condiiile din Romnia se seamn la circa 6 cm adncime.
Semnatul superficial este foarte duntor deoarece conduce la un rsrit
neuniform i poate spori pagubele produse de atacul psrilor. Semnatul exagerat
de adnc este, de asemenea, defavorabil: aprovizionarea cu oxigen a seminelor n
curs de germinare este insuficient, se amplific atacul de boli i, ca urmare, se
nregistreaz pierderi importante de densitate.
Lucrrile de ngrijire a mazrii
Pentru combaterea duntorilor se folosesc microorganisme entomopatogene ca B.
brassiniana pentru grgria frunzelor la mazre i Enthomophora sp. pentru
pduchele verde al mazrii.
Recoltarea mazrii

Se apreciaz c perioada optim de recoltare a unui lan de mazre este foarte

scurt, de numai 4-5 zile. Ca urmare, lanurile de mazre trebuie recoltate cu
prioritate fa de alte culturi. La recoltare, terenul trebuie s fie foarte bine nivelat
i fr buruieni.
Se recomand s se nceap recoltatul atunci cnd plantele s-au nglbenit,
frunzele s-au uscat i 75% din psti sunt galbene, pergamentoase i boabele s-au
ntrit. De regul, maturarea i recoltarea mazrii au loc n a doua jumtate a lunii
iunie; n zonele umede u rcoroase i n unii ani mai ploioi, se ntrzie pn n
prima decad a lunii iulie.
n ara noastr recoltarea lanurilor de mazre se efectueaz divizat ( n dou
faze): n prima faz plantele sunt smulse sau tiate cu maina de recoltat mazre
(sau manual, pe suprafee mici) dup care sunt lsate n brazd continu cteva zile
pentru uniformizarea coacerii; n faza urmtoare se treier cu combina de cereale,
prevzut cu ridictor de brazd i efectundu-se o serie de reglaje specifice,
ndeosebi cu scopul de a limita spargerea boabelor: reducerea turaiei aparatului de
treier la mai puin de 600 rotaii/minut; mrirea distanelor dintre bttor i
contrabttor; reglajele se refac de 2-3 ori pe zi.
Dificultile ntmpinate la recoltarea mazrii impun o foarte bun organizare;
se lucreaz de preferat dimineaa devreme, pe rou i spre sear.
Treieratul se desfoar cel mai bine cnd umiditatea boabelor este cuprins ntre
18-20%; sub 15% boabele se sparg uor, iar peste 22% treieratul se face cu
dificultate.
Imediat dup recoltare i nainte de depozitare boabele de mazre trebuie supuse
operaiunilor de condiionare (gazarea contra grgriei, eliminarea impuritilor,
uscarea boabelor pn la 14% umiditate).
Mazrea este o cultur productiv, de la care se pot obine peste 3.000 kg boabe/ha.
Din producia total, boabele reprezint 35-50%.
Adunarea resturilor vegetale i eliberarea terenului nu pun probleme deosebite.
Vrejii de mazre au valoare furajer ridicat i sunt adunai uor, prin presare,
folosind presa pentru furaje. Se poate conta pe recolte de 1,5-3t vreji/ha.

Cultura de sofranel

Sofranelul (Carthamus tinctorius L.) face parte din familia Compositae si

se cultiva pentru obtinerea unui ulei comestibil de calitate.

Traditional, planta se mai cultiva pentru florile sale utilizate ca aromatizant,

pentru obtinerea de coloranti, sau in industria farmaceutica. In China, florile sunt
recoltate spre a fi folosite in medicamentele traditionale, dar suprafata cultivata nu
este raportata la nivel international.
Avem in cultura doar populatii locale cunoscute sub numele de Sofranel
comun.
Inflorescentele de sofranel au cca. 1 cm in diametru, de culoare galbena sau
portocalie, desi unele soiuri au flori rosii sau albe. Bobocii florali apar la sfarsitul
lunii iunie, iar inflorirea incepe de la jumatatea-sfarsitul lunii iulie si continua timp
de 2-3 saptamani, in functie de conditiile de mediu, densitatea si soi. Fiecare
inflorescenta produce intre 15-30 seminte, cu un continut de ulei intre 30-45%.
Semintele sunt incorporate in capitul, ceea ce impiedica spargerea acestora inainte
de recoltare, pierderile datorate intarzierilor de recoltarea sau pasarilor.
Fructul este o achena alungita cu marginile putin proeminente, ce se

aseamana in mare masura cu cel de floarea soarelui, numai ca este mult mai mic.
Culoarea fructului este alba. In multe cazuri semintele de sofranel sunt prevazute
cu un papus compus din membrane inguste provenite din sepalele care devin
persistente, cu pericarpul gros. Invelisul reprezinta 50-60% din greutatea fructului.
La plantele de sofranel complet dezvoltate, radacinile patrund in sol pana la
2-3 m adancime si prezinta numeroase radacini subtiri, orizontale. Acest sistem
radicular ii confera Sofranelului capacitate de a supravietui in zone cu umiditate
redusa.
Cantitatile de seminte folosite la semanat in vederea obtinerii unor productii
optime, variaza de la 10-15 kg/ha in regiunile aride, pana la 40-45 kg/ha in conditii
de irigare.
Germinare semintelor de sofranel are loc la temperaturi scazute (2-5C).
In primele stadii de crestere, mai ales in faza de rozeta, Sofranelul poate fi
inabusit de buruieni. Inainte de semanat se putem aplica erbicidele trifluralinul si
ethafluralinul iar post emergent Sethoxydim. Controlul buruienilor in curs de
dezvoltare, prin efectuarea de lucrari mecanice si manuale inainte de aparitia
plantelor de Sofranel sunt recomandate.
Excesul de precipitatii mai ales dupa inflorire, favorizeaza aparitia bolilor.
Ingrasamintele fac sa creasca continutul si calitatea uleiului, mai ales in
conditii de irigare sau in zonele cu multe precipitatii. Sofranelul este singura
cultura dintre oleaginoase nepretentioasa la ingrasamintele cu potasiu si cu
pretentii reduse fata de ingrasamintele cu fosfor. De asemenea Sofranelul este o
buna planta premergatoare pentru cerealele de toamna.
Semanatul se face primavara timpuriu la jumatatea lunii martie. Lucrarea se
executa cu semanatoarea de prasitoare, la 4050 cm /intre randuri la 46 cm
adancime, urmata de o tavalugire usoara. Densitatea culturii de recoltare trebuie sa
fie de 220 250 mii plante/ha.
Sofranelul ajunge la maturitate la 110-150 de zile de la plantare daca
semanatul s-a facut primavara si la 200 de zile de la plantare daca s-a semanat din
toamna. Avantajul este acela ca, inflorescenta nu isi scutura semintele si ele nu sunt
mancate de pasari. Sofranelul este o cultura ce se poate recolta direct cu combina,
deoarece semintele nu se sparg usor. Recoltarea se face in luna septembrie cu
combina pentru cereale cu unele modificari.

Sofranelul nu trebuie sa intre intr-un asolament cu acele culturi sensibile la

Sclerotinia spp. cum ar fi: floarea soarelui, mustar, rapita, fasole. Se poate
introduce in asolament dupa orz, orez, dar si dupa alte cereale.
Se obtin productii de 2000-2500 kg/ha (neirigat) si 4500kg/ha (irigat)

MUSTARUL ALB (SINAPIS ALBA)

Face parte din familia Caryophyllaceae. La noi in tare se cultiva soiul Galben de
Craiova (mustarul alb) sau Galben de Timisoara ( mustarul negru).
Mustarul alb este relativ pretentios fata de caldura, suferind uneori dupa rasarire
fie din cauza temperaturilor prea scazute, fie din cauza celor prea ridicate.
Este o specie de zi scurta si de aceea trebuie semanat mai timpuriu. Lipsa
umiditatii in perioada imediat urmatoare semanatului si in perioada formarii
semintelor are ca rezultat scaderea productiei. Avand o perioada scurta de vegetatie
(80-90 zile), acesta ajung la maturitate inainte de sceta de vara.
Fata de sol, este mai putin pretentios si se poate cultiva in toate regiunile
agricole. Productii ridicate la mustarul alb se obtin pe solurile mijloci, bogate in
humus si calciu, cu reactie neutra sau slab alcalina.
Rotatia.
Mustarul este putin pretentios fata de planta premergatoare. Nu se indica
monocultura si nici amplasarea dupa alte crucifere sau dupa mac datorita inmultirii
bolilor si daunatorilor comuni.
Fertilizarea.
Mustarul reactioneaza favorabil la aplicarea ingrasamintelor, mai ales cand in
perioada de vegetatie exista suficienta umiditate in sol.
Necesarul de ingrasaminte se stabileste in functie de continutul solului in
substante nutritive si de planta premergatoare.
Fertilizarea cu fosfor. Se recomanda 60-80 kg/ha. Fosforul contribuie la sporirea
numarului de seminte in fructe si la grabirea coacerii acestora.
Fertilizarea cu azot. Se recomanda 40-60 kg/ha. Ingrasamintele cu azot
favorizeaza cresterea rapida a mustarului, ceea ce asigura o productie ma re de
seminte.Se recomanda ca azotul sa fii aplicat fie in toamna sau inainte de semanat.
Lucrarile solului.

Lucrarile se executa in functie de planta premergatoare. Se recomanda insa ca in

toamna sa se efectueze lucrarea de ara la 22-25 cm, iar daca timpul ne permite
putem sa efectuam si lucrarea cu discul, ca in primavara pregatirea patului
germinativ sa o facem cu ajutorul unui combinator sau cu grapa cu discuri in
agregat cu colti reglabili.
Samanta si semanatul.
Semanatul mustarului se face cu samanta proaspata din anul precedent, cu
puritate si germinatie de minim 94%, in teren foarte bine maruntit si nivelat.
Semantului mustarului se face primavara cat mai devreme (odata cu cerealele de
primavara).
Mustarul se poate semana la 12- 15 cm, fie la intervale mailargi de 25 cm.
Cantitatea de samanta la hectar este de 10-15 Kg, iar adancimea de semanat 2- 3
cm.
Lucrarile de ingrijire in cultura mustarului.
Pentru culturile semanate in randuri rare, lucrarile de intretinere constau in
executare a 1-2 prasile mecanice si manuale. In cazul culturilor semanate in randuri
dese se executa plivitul manual.
Erbicidarea culturii se face cu : Triflurex 4 l/ha la pregatirea patului germinativ,
prin incorporare imediata, sau cu Fusilade 3 l/ha cand buruienile au 4-6 frunze.
Combaterea bolilor si daunatorilor. Cele mai frecvente boli sunt: mana
cruciferelor, albumeala cruciferelor, fainarea, patarea neagra, putregaiul
radacinilor. Pentru prevenire se va evita cultivarea mustarului pe terenuri joase si
umede. Combaterea se va putea efectua, la nevoie, prin tratamente cu Dithane
0,25%, Topsin 0,07% in vegetatie.
Cei mai importanti daunatori: puricii cruciferelor, gandacul lucios, viespea
rapitei, gandacul albastru al mustarului. Se utilizeaza produsele: Sinoratox 2l/ha,
talstar 0,055, Decis 0,05%etc.
Recoltatul.
Mustarul se recolteaza cand cele mai multe fructe au inceput sa se coloreze in
brun, iar semintele au primit culoarea caracteristica.La maturitate, frunzele cad si
lanul intreg are culoarea galbena.
Recoltatul se face direct cu combina.
Productiile care se obtin la cultura de mustar sunt de 1 000 1 500 Kg/ha

Graul Triticum spelta - grau cultivat din cele mai vechi timpuri, reinventat de
agronomi

Graul triticum spelta, GRAU SPELTA SI PROPRIETATILE SALE, istoria

graului spelta, cum se cultiva grau spelta
Graul comun este de fapt o denumire generica oferita speciilor din
genul Triticum, dintre care cea mai cultivata este Triticum aestivum. Alaturi de
acesta, exista alte zeci de specii de grau, care difera atat prin sezonul de crestere
(grau de primavara sau grau de toamna), prin structura genetica sau prin
proprietatile semintelor Triticum durum are un continut foarte mare de gluten si
este o specie destinata fabricarii pastelor fainoase.
Cultivat de 10.000 de ani
Triticum spelta este, se pare, cea mai veche specie de grau. Proprietatile sale
sunt superioare graului comun, avand un continut imbunatatit de vitamine, proteine
si minerale.
Hildegard a descris n mod sistematic, n tratatul su Physica, efectele
vindectoare ale graului spelta, alturi de observaiile sale despre plantele
medicinale. Observaiile fcute de Hildegard din Bingen asupra efectelor pozitive
ale grului Triticum spelta s-au confirmat pn n ziua de azi.

Triticum spelta este cea mai buna cereal. mplinitor i plin de for, Triticum
spelta este mai fin dect toate celelalte cereale. El confer fermitate corpului celui
ce-l mnnc i i mbuntete starea sngelui. Firea lui devine mai vesel i
gndurile sale devin pline de senintate. n orice form ar fi consumat, ca pine sau
ca mncare gtit, Triticum spelta este bun i uor de digerat. Dac cineva este att
de bolnav, nct de slbiciune nu mai poate mnca nimic, atunci el se va ntrema
dac se va hrni cu o mncare din boabe ntregi de gru Triticum spelta, fierte n
ap, crora le va aduga apoi puin unt sau un ou fiert, pentru a avea gustul mai
bun. Aceast mncare l va vindeca pe cel bolnav dinspre nuntru, ntocmai ca o
pomad bun i vindectoare.
Sanatatea vine din spicul spelta
Triticum spelta reunete n mod ideal avantajele unei hrniri integrale: pe lng
un coninut ridicat de fibre este bogat n vitaminele A, E, B1, B2 i n niacin
(vitamina PP), care este necesar pentru funcionarea nervilor, pentru un
metabolism bine reglat i pentru piele. De asemenea, i continutul de acizi grai
eseniali i de minerale (fier, magneziu, fosfor i calciu) este mai ridicat dect la
alte soiuri de cereale. Microelemente i substane vitale cum ar fi albumine de
calitate, hidrocarburi complexe i grsimi caracterizeaz aceast super-cereal.
Despre grul Triticum spelta se spune c stimuleaz metabolismul i activitatea
rinichilor i produce o dezintoxicare a organismului. Consumatorii lui afirm c
acesta crete starea de bine i capacitatea de performan.
S-a constatat, de asemenea, efectul regenerator al grului Triticum spelta asupra
celulelor, mrirea potenialului biologic al acestora. Regimul bazat pe alac este
frecvent aplicat n sanatorii la bolnavii de leucemie, pentru efectul benefic asupra
splinei i mduvei. El este mai uor digerabil dect grul comun. n procesul
digerrii lui, organismul necesit o cantitate foarte mic de secreii biliare i
deoarece cel care ine un regim alimentar cu alac are ntr-o msura mai mic
nevoie de alte alimente, generarea celulelor sanguine (hematopoiez) este mai
uoar.
Cultivarea graului spelta: afacere ecologica
Astazi, graul de tip spelta este iarasi la mare pret, mai ales pe piata produselor
ecologice. In special pastele fainoase, dar si alte produse de panificatie fabricate
din faina de grau spelta, au o mare cautare in lanturile de magazine cu produse
ecologice.

Multi cand vad culoarea ciudata a pastelor fainoase se gandesc ca e vreo

ciudatenie. De fapt, astea sunt paste facute din SPELTA, un stramos al graului deacum 5000 de ani, a declarat intr-un interviu Marius Gabor, patronul unei firme de
distributie a produselor ecologice.
In sudul Romaniei, s-au gasit in sapatura arheologica graunte de SPELTA.
Germanii le-au pastrat mai bine, l-au transmis din generatie in generatie si a ajuns
pana la noi. Ei au acum culturi de spelta pe suprafete destul de mari. Si in Romania
se folosea, dar a disparut. Acum este langa Arad cineva care face si ne da si noua
pentru paste. Aceasta cereala are niste proprietati fantastice, e redescoperita acum
in Europa si tot mai multi o folosesc. Asta este una dintre specialitatile noastre,
pastele din spelta, a mai spus Gabor.

ARGUMENTE
PRO
Se preteaza foarte bine la seceta si calduri excesive
Piata de desfacere externa
Un bun inlocuitor al altor specii cu pret mai scazut
Tehnologii clasice

CONTRA
Piata de desfacere restransa in tara
Costuri crescute cu infiintarea culturii
Costuri crescute cu depozitarea

Dificultati la dpozitare

Motivul cultivarii acestor culturi este un profit mai mare si datorita ariditatii din
zona pe timpul verii.

Bibliografe

http://www.agroromania.manager.ro

http://ro.wikipedia.org/

UNIERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA

VETERINARA

FERMA DE CULTURI ALTERNATIVE

MARIA TOADER

DUTA ALIN CONSTNTIN