Sunteți pe pagina 1din 11

TCP CURS 1 AGROTEHNICA SPECIALA A LEGUMELOR

Agrotehnica speciala a legumelor are ca obiective principale cunoasterea principalelor grupe de legume in raport de parcicuaritatile agrobiologice si tehnologice. -prezentarea principalelor specii si soiuri pentru cultura in camp in sere si in solarii -cunoasterea particularitatilor generale de cultura Agrotehnica speciala cuprinde urmatoarele grupe de legume: 1-legume radacinoase 2-legume bulboase 3-legume verdeturi 4-legumele din grupa verzei 5-legumele cucurbitacee 6-legume pastaioase 7-legumele salmo fructoase

1-legumele Radacinoase:
-din aceasta grupa fac parte morcovul pastarnacul patrunjelul ridichile sfecla rosie si telina Organul comestibil la aceste plante este radacina care contine glucide,saruri minerale si vitamine.De la patrunjel si telina se pot consuma si frunzele Speciile din aceasta grupa prezinta rezistenta la temperaturi scazute si au cerinte moderate fata de umiditate. Sunt plante bienale,exceptie facand ridichea de luna care este planta anuala.In primul an formeaza radacini iar in anul al 2lea tulpini si seminte si flori.In afara de telina culturile se infiinteaza prin semanat direct in camp. Aceste specii reactioneaza nefavorabil la fertilizarea organica in anul de cultura,motiv pentru care fertilizarea organica se aplica culturii premergatoare acestor specii. Radacinile se pastreaza timp de cateva luni in stare proaspata exceptie facand ridichile de luna

Particularitati tehnologice
-radacinoasele urmeaza in asolament dupa tomate si dupa legumele din grupa verzei -de regula se cultiva pe soluri mijlocii cu un continut de humus ridicat si bine pregatite. -fertilizarea organica in anul culturii determina ramificarea radacinilor -semanatul la aceste specii se face primavara devreme de regula in luna martie in functie si de conditiile climatice. -cultura de telina se infiinteaza prin rasad care se obtine in rasadnite,iar plantarea rasadului in camp se face in luna aprilie pentru culturile timpurii sau in perioada mai,inceput de iunie pentru culturile tarzii. -lucrarile de ingrijire la cultura radacinoaselor sunt tavalugitul efectuat dupa semanat si raritul de 1-3 ani -recoltarea se face manual sau semi mecanizat cand radacinile au ajuns la dimensiunile caracteristice solului.La recoltatul semimecanizat radacinile se disloca cu masini speciale si apoi se aduna manual. -pentru valorificarea imediata pe piata se fac legaturi. Productia obtinuta este cuprinsa intre 10-30 tone pe hectar

2-Legumele bulboase
Din aceasta grupa fac parte ceapa usturoiul si prazul .Aceste specii au rezistenta buna la frig ,au miros caracteristic,datorita continutului ridicat in uleiuri eterice cu efect bactericid si antiseptic. Speciile din aceasta grupa sunt plante bienale sau trienale.Au cerinte moderate fata de ingrasaminte si fata de apa dar in schimb necesita o pregatire foarte buna a terenului deoarece au sistemul radicular slab dezvoltat care patrunde in sol la mica adancime.

Particularitati tehnologice
-ceapa este cea mai raspandita dintre legumele bulboase.Infiintarea culturii se poate face astfel prin semanat direct in camp sau prin rasad sau prin arpagic. Cultura prin arpagic ocupa aproximativ 60-70% din suprafata cultivata cu ceapa in primul an se obtine arpagicul in anul al 2-lea se formeaza bulbii iar in anul 3 samanta. Pt cultura prin semanat direct in camp ,semanatul se face la sfarsitul lunii martie la adancimea de 2,3 m folosinduse 6-8 kg de samanta/hectar.In cursrul perioade de vegetatie se aplica prasile repetate pentru combaterea buruienilor,administrarea de ingrasamainte cu azot si potasiu.La 5-6 luni de la semanat ceapa se poate recolta iar productia obtinuta este de 15-20 tone/hectar Ceapa de apa-se infiinteaza prin rasad ,producerea rasadului se face in rasadnite reci sau direct afara in camp, in locuri mai adapostite de curentii de aer. Semanatul pentru producerea rasadului se face la sfarsitul de luna martie si inceput de aprilie folosinduse aproximativ 10-20 g/m 2.La plantare rasadurile trebuie sa aiba 40-45 de zile. Plantarea se face in perioada 15-20 mai .Lucrarile de ingrijire constau in udari repetate si combaterea manei.Prin aceasta cultura se obtin productii de 20-25 t/ha. Cultura prin arpagic-comporta 2 etape: 1-Producerea arpagicului 2-Cultura propriu zisa Pentru producerea arpagicului se aleg terenuri usoare bine pregatite ,pe care primavara in luna martie se face semanatul,folosindu-se 80-100 kg samanta/ha. Lucrarile de ingrijire aplicate constau in plivit,trasit,combaterea bolilor si daunatorilor,recoltare arpagicului se face in iulie august.Dupa recoltare se lasa 5-6 zile sa se usuce la soare,apoi se sorteaza pe categorii.Cel mai bun arpagic pentru plantat are diametrul de 7-14 cm.Productia de arpagic este de 5-8 t/ha. Peste iarna se pastreaza in depozite special amenajate la temperatura de 2-5 grade.Pentru a evita formarea tulpinilor flarifere se recomanda pastrarea arpagicului timp de 18-20 zile la temperatura ridicate de 25-30 grade inainte de plantare. Pentru cultura propriu zisa arpagicul se planteaza in perioada 15-30 martie in teren foarte bine pregatit.Cantitatea de arpagic/1 ha de cultura este de 800-1300 kg. Lucrarile de ingrijire sunt plivitul , prasitul, combaterea daunatoarelor, combaterea bolilor in special a manei. Recoltarea se face la sfarsit de august inceput de septembrie.Dupa recoltare se lasa aproximativ o saptamana in camp pentru a se usca. Productia obtinuta este de 20-25 t/ha.

Usturoiul
Se inmulteste pe cale vegetativa prin bulbini ,fiind rezistent la timp ,se poate planta din toamna.Recoltarea se face in iulie august,iar productia obtinuta este de 3,4 t/ha la soiurile semitimpurii si de 10-12 t/ha cele tarzii.

Prazul
-se inmulteste prin rasad sau prin semanat direct in camp.Semanatul direct in camp se face la inceput de martie folosinduse 3,5 kilograme de samanta pe hectar. Producerea de rasad se face in rasadnite reci sau direct afara,semanatul la inceput de martie folosindu-se aproximativ 10-15 g/samanta/m 2. Plantarea in camp se face cand plantele au 2-3 frunze,productia obtinuta este de 25-30 t/ha.

3.Legumele Verdeturi
Din aceasta grupa fac parte :salata si spanacul,care sunt specii rezistente la frig si cu o perioada de vegetatie scurta.Cultura acestor specii acopera o perioada definitara in producerea de legume.SE pot cultiva in camp sau in spatii protejate.Aceste spatii se preteaza pentru culturi succesive si pentru culturi asociate.

Particularitati Tehnologice
Salata se poate cultiva prin semanat direct in camp si prin rasad .Epoca optima de semanat pentru producerea rasadului este sfarsit de august,inceput de septembrie iar cea pentru plantat rasad inceputul lui octombrie. De regula se foloseste 2,3 g de samanta/m 2.Rasadul se repica si se planteaza la locul definitiv la varsta de 25-30 de zile.In timpul iernii cultura se acopera cu paie care se indeparteaza primavara. Productia obtinuta este in functie de soi si varieaza intre 10-30 t/ha.

Spanacul
este foarte rezistent la frig ,poate suporta temperaturi negative de -5 -7 grade astfel putandu-se cultiva si in sezonul rece afara in camp. Infiintarea culturii se face prin semanat primavara sau toamna.In cazul culturilor de primavara semanatul se poate face imediat dupa dezghetarea solului esalonat din 2 in 2 saptamani pana la sfarsitul de aprilie pentru a esalona recoltatul pe o perioada cat mai lunga de timp. Semanatul de toamna se face la inceput de Octombrie astfel plantele intra in iarna cu un sistem radicular bine dezvoltat pentru a putea rezista la temperaturi scazute. Cantitatea de samanta este de 15-20 kg/ha.Spanacul se recolteaza incepand din Martie si pana in Mai.Pentru a avea spanac in toamna se poate semana mai devreme sfarsit de august inceput de septembrie iar recoltatul octombrie noiembrie. Productia obtinuta este de 10-25 t/ha.Tot n aceasta grupa mai intra :loboda,patrunjelul pentru frunze si telina pentru frunze.

4.Legumele din grupa Verzei


Din aceasta grupa fac parte varza conopida gulia.Aceste specii prezinta urmatoarele caracteristici: 1-sunt plante bienale 2-sunt plange rezistente la frig 3-suporta temperaturi de -4 -5 grade 4-au cerinte ridicate fata de umiditate 5-prefera soluri afanate si bogate in substante nutritive

6-partile comestibile sunt capatana la varza,ramificatiile florifere scurte si foarte ingrosate la conopida si tulpina ingrosata la gulie

Particularitati tehnologice
-varza se poate cultiva in tot cursul anului din primavara si pana in toamna in camp iar in sezonul rece in spatii protejate .Dupa sezonul in care se cultiva avem:cultura timpurie sau de primavara,cultura de vara si cultura de toamna. Reusita culturii depinde in mare masura de corelarea semanatului pentru producerea de rasad cu data plantarii in camp.Daca se seamana prea devreme si se intarzie din diferite motive cu plantarea in camp,rasadurile imbatranesc si cresc mai incet dupa plantare la locul definitiv. Semanatul pentru producerea de rasad se poate face in rasadnite reci sau calote incepand cu sfarsitul lunii ianuarie.Pentru cultura timpurie in martie pentru cltura de vara si in aprilie pentru cultura de toamna.Pentru un ha de cultura se folosesc 300-350 g de samanta. Plantarea rasadurilor in camp se face in a 2 jumatate a lunii martie ,pentru clutra timpurie in a 2 jumatate a lunii aprilie pentru cultura de vara si la inceput de iulie pentru cultura de toamna. In cursul perioadei de vegetatie datorita cerintelor ridicate fata de apa si fata de subs nutritive,o atentie deosebita se acorda fertilizarii fuziale si irigatiei in special in faza de formare a capatanilor. Recoltarea se face in raport de tipul cultura astfel in iunie iulie pentru cultura timpurie si in octombrie noiembrie pentru varza de toamna.Productia obtinuta este de 20-25 de tone pentru clutura timpurie 40-45 t pentru cultura de vara si 50-60 tone pentru cultura de toamna. Pe suprafete mici mai mult in sistem gospodaresc se cultiva varza creata ,varza rosie si varza de bruxelle. CURS 3 Conopida este cea mai valoroasa leguma din grupa verzei dpdv alimentar.Se cultiva in camp sau in spatii protejate ,indiferent de sistemul de cultura ,infiintarea acesteia se face prin rasad ,care se planteaza in camp cand are 4 frunze adevarate la aprox 4 5 zile de la semanat. Pt 1m 2 de suprafata se foloseste aprox 3-5 gr de samanta.Pt conopida de toamna plantarea in camp se face la sf de iunie inceput de iulie. In afara de lucrarile speciale obtinute la conopida se executa lucrarea de umbrire a inflorescentilor prin ondoirea grunzelor sau legarea lor pentru a feri inflorescentele de lumia directa.Recoltarea se face esalonat in momentul ajungerii capatanii la marimea caracteristica soiului.Soiurile tarzii de toamna se recolteaza inainte de venirea inghetului.Atunci cand din diferite motive capatanile nu au marimea caracteristica soiului.Soiurile tarzii de toamna se recolteaza inainte de venirea inghetului.Atunci cand din diferite motive capatanile nu au marimea caracteristica soiului si sunt inca in stadiul de formare,plantele se scot din camp cu radacina si se aseaza una langa cealalta in spatii protejate continuand sa creasca pana la marimea normala. Productia obtinuta este de 15-20 t/ha.In ultima vreme a inceput sa apara pe piata o leguma asemanatoare cu conopida numita broccoli. GULIA-este o planta bienala care in primul an formeaza o tulpina de forma sferica usor turtita care constituie partea comestibila.Cultura se infiinteaza prin rasad.Terenul pt infiintarea culturii se pregateste la fel ca si pt varza.Pt obtinerea rasadului semanatul in rasadnite se face in luna februarie sau in prima jumatate din

martie,iar plantatul in camp dupa 15 aprilie.Recoltarea se face esalonat pe masura ce tulpinile au ajuns la marimea caracteristica soiului.Prod obt e de 20-30 t/ha. 5-LEGUMELE BASTANOASE. -Castravetele-se cultiva in camp pt consumul de vara si pt consumul de toamna.In spatii protejate cultura se infiinteaza prin rasad .Semanatul direct in camp are loc in prima jumatate a lunii mai.Terenul trebuie sa fie bine pregatit si fertilizat din toamna.Pt cultura in spatii protejate rasadul se produce la epoci diferite iar plantarea lui la locul definitiv se face la aprox 60 de zile de la semanat. In perioada de vegetatie se aplica o serie de lucrari de ingrijire cum ar fi raritul ,prasiile repetate,fertilizarea fuziala,irigarea obligatorie,tratamente fitasanitare. In spatii protejate se executa reglarea temp,reglarea amiditatii din sol si din aer,combaterea bolilor si daunatorilor,ciupitul pt a favoriza formarea lastarilor de ordin superior pe care apar mai multe flori femele.O alta lucrare este biolmatul pt a proteja aparitia radacinilor adventive,sustinerea plantelor. Recoltatul se face esalonat pe masura ce fructele au ajuns la marimea normala.Productia obtinuta este de 30-40 t /ha la camp si de 100-150 t/ha la cultura in spatii protejate. PEPENELE-atat pepenele galben si cel verde se cultiva in camp,in sere si in solarii.La cultura in camp semanatul se face la sf lunii aprilie sau inceput de mai,aceste specii prefera terenuri usoare bine aerisite ,motiv pt care prefera de regula terenurile nisipoase. Cantitatea de samanta 3-4 kg/ha pt cel galben si 4-5 kg pt verde.Adancimea de semanat este in functie de tipul de sol 3-5 cm.In cursul perioadei de vegetatie solul se mentine curat de buruieni ,se aplica intre 6 8 udari ,ocazie cu care se face si fertilizarea fuziala. Cultura in spatii protejate se face prin rasad,produs in ghivece.Semanatul pt producerea rasadului se face in Octombrie pt cultura din sere si in ianuarie pt cultura din solarii sf de febr inceput de martie. La lucrarile de ingrijire in spatiile protejate dirijarea temp sustinerea plantelor udarea fertilizarea combaterea bolilor si daunatorilor.Productia obt este de 20-25 t/ha. La p galben si 25-30t/ha la p verde iar la cultura in spatiile protejate productia poate ajunge pana la 80-100 t/ha. Dovleceii-se cultiva mai mult prin semanat direct in camp .Tehnologia de cultura este asemanatoare cu cea aplicata la castraveti.Productia obtinuta este de 1520 t/ha. 6-LEGUMELE PASTAIOASE -din aceasta grupa fac parte mazarea fasolea .Aceste specii sunt plante anuale.Fasolea si bumele sunt pretentioase la caldura in timp ce mazarea se poate cultiva si in conditii de temp mai scazute. Aceste specii imbogatesc solul in azot prin nodozitatile care formeaza pe radacina si din acest motiv sunt foarte bine premergatoare pt majoritatea speciilor legumicole. Particularitatile tehnologice Mazarea-se cultiva numai prin semanat direct in camp.Cele mai bune premergatoare pt mazare sunt tomatele ardeii castravetii si varza. Pregatirea terenului pt semanat incepe din toamna dupa desfiintarea culturii premergatoare urmata de mobilierea solului la adancimea de 15-20 cm,nivelarea si fertilizarea folosind 300-400 kg,ingrasaminte cu P si 100-150 kg ingrasaminte cu K ,iar in primavara se aplica 100-150 kg cu azot si se executa inainte de semanat ,ierbicidare

Semanatul se face primavara timpurie incepand cu prima deoada a lunii martie folosinduse 180-300 kg seminte/ha.Adancimea de semanat este de 4 5 cm. Lucrarile de intretinere aplicate sunt udarea combaterea bolilor.Prod obt este de 2 4 t/ha CURS 4 Fasolea de gradina-se poate cultiva in camp sau in spatii protejate .Lucrarile de pregatire a terenului sunt asemanatoare cu cele aplicate la cultura de mazare.Semanatul se face mai tarziu in perioada 20-25 aprilie,in zonele din S si la inceput de Mai in restul zonelor. Calitatea de samanta folosita pt 1 ha cultura este de 5-150 kg,lucrarile de ingrijire constau in prasit, mecanic intre randuri si manual pe rand,combaterea bolilor si daunatorilor si 3 4 udari in special in faza de inflorire.O lucrare speciala la fasolea urcatoare este dirijarea pe spalier,pe sfoara sau mecanizat,iar productia obtinuta este de 10-15 t de pastai la cultura in camp si 5-10 t/ha la cultura in spatii protejate. Bamele-se cultiva prin semanat direct in camp in prima decada a lunii mai .Cantitatea de samanta folosita pt infiintarea unui hectar de cultura este de 50-60 kg.Recoltarea se face manual,iar productia obtinuta este de 4 6 t/h. 7.Legumele salamo-fructoase -din aceasta grupa fac parte tomatele vinetele si ardeii .Aceste specii sunt plante anuale foarte mici pretentioase la caldura,motiv pt care se cultiva prin rasad. Particularitati tehnologice: -tomatele se cultiva in tot cursul anului,in urmatoarele sisteme de cultura,cultura timpurie in camp,de vara toamna,cultura protejata in sere si solarii. Cultura timpurie se preteaza dupa bastanose,dupa legumele pastaioaie si dupa legumele bulboase.De regula prefera soluri usoare,bine fertilizate.Rasadul pt infiintarea culturii se produce in sere inmultitoare sau in rasadnite .Plantatul in camp se face in perioada 15-20 aprilie sau cu prima decada a lunii mai,in functie de zona si de conditiile climatice. Cultura de vara toamna asigura consumul in stare proaspata incepand din iulie pana in septembrie,dar si necesarul pt industrializare.Rasadurile se obtin in soluri semanatul facanduse in a 2 jumatate a lunii iulie martie ,dupa 45 de zile rasadurile se planteaza in camp .Recoltarea se face esalonat la intervale de 5-7 zile.Productia obtinuta este de 40-80t/ha. Pe suprafete mici sau sistem gospodaresc se practica cultura tomatelor in camp,prn semanat direct si se folosesc de regula soiuri care au o motivare mai concentrata.Pt acest sistem de cultura semanatul se face in perioada 10-20 aprilie cand plantele au 2 frunze adevarate,se raresc lasanduse intre 15-20-30 cm intre plante pe rand.Productia obtinuta este de 50-70 t/ha. Cultura tomatelor in sera se realizeaza in 2 cicluri: -ciclul I-tine din ianuarie si pana in iulie ciclul 2 din iulie pana in noiembrie Producerea rasadului se face in sere inmultitor,pentru ciclul I semanatul se face intre 1-20 octombrie ,la aprox 10-15 zile de la rasadire ,rasadurile se repica in ghivece de plante.Pt a evita lucrarea de repicat semintele se pot semana si direct in aceste ghivece Cultura tomatelor sin sere prezinta o serie de particularitati atat in ceea ce priveste pregatirea terenului cat si lucrarile de ingrijire. Pregatirea terenului consta in: -ecavuarea resturilor vegetale de la cultura anterioara

-fertilizarea cu gunoi de grajd fertilizarea solului la 30-40 cm cu masini si unelte speciale pt sera dezinfectia solului pe cale chimica ,dezinfectia cu aburi Plantarea rasadului la locul definitiv la sf de ianuarie inceput de februarie.Pe masura ce cresc plantele sunt dirijate pe sistemul de sustinere cu ajutorul sforilor. In cazul perioadei de vegetatie se executa urmatoarele lucrari de ingrijire:copilitul,fertilizarea fuziala,carnitul,combaterea bolilor Carnitul se face la sf de aprilie dupa formarea a 8-12 florescente cu aprox 60-70 inainte de incheierea ciclului de productie.Productia obtinuta este de pana la 100-120 t/ha. Pt ciclul II infiintarea culturii si lucrarile de ingrijire sunt la fel ca si pt ciclul I cu deosebire de carnit se face cand planta are formate 7-8 lorescente ,cu aprox 70-85 de zile inainte de incheierea ciclului de prod.Productia obtinuta pt ciclul II este de 6070 t/ha.

CURS 5 Ardeiul
Ardeiul se cultiva prin rasad,atat in camp cat si in spatii protejate.In cultura se intalnesc mai multe varietati si anume:ardeiul gras,ardeiul gogosar,ardeiul lung si de boia,ardeiul iute. Producerea rasadului se face in rasadnite sau in serie inmultitor in urmatoarea ordine.pentru cultura timpurie de ardei gras semanatul se face in perioada 20-25 februarie,pentru cultura de ardei gras,pentru consumul de vara ,semanatul se face in perioada 25 feb-15 martie,pentru cultura de ardei lungi si gogosari ,semanatul se face in perioada 10-20 martie.De regula se foloseste 1,3-1,5 g samanta pentru producerea rasadului necesar plantarii unui hectar de cultura. Plantarea rasadurilor in camp se face atunci cand in sol exista 15 grade aproximativ in perioada 25 aprilie 25 mai.

Lucrari de ingrijire aplicate


-udarea imediat dupa plantare -fertilizarea -combaterea bolilor si daunatorilor Recoltarea se face esalonat,incepand din iulie si pana la caderea brumelor.Productia care se obtine este urmatoarea: - 20-40 tone la ardei gras ,la ardeiul gogosar si la cel lung -10 -15 tone la ardeiul de boia si la ardeiul iute. Cultura in spatii protejate se practica mai frecvent la ardeiul gras si la ardeiul iute inj special in ciclul intai . In ciclul intai se pot practica 2 variante: 1-Care tine de la inceput de februarie pana la jumatatea lunii iulie 2-de la inceputul lunii februarie pana in octombrie,aceasta fiind in ciclul prelungit recoltarea se face esalonat iar productia obtinuta este de 40-50 tone pentru ciclul scurt si 60-70 tone pentru ciclul prelungit/ha.

Vinetele
-cultura se infiinteaza prin rasad atat in camp cat si in spatii protejate.Pregatirea terenului pentru infiintarea culturii se face la fel ca si pentru tomate.Rasadurile se planteaza in camp in perioada 5-20 mai cand temperatura in sol este de minim 15 grade. In cursul perioadei de vegetatie se aplica 8-12 udari 2-3 fertilizari combaterea bolilor si daunatorilor in special a gandacului de colorado.

Productia obtinuta este de 25-30 tone/hectar. Cultura in spatii protejate se practica pe suprafete mai restranse si numai in ciclul I,cand se pot obtine productii de 4-60 tone/ha.

MORFOLOGIA POMILOR SI A ARBUSTILOR FRUCTIFERI


Speciile pomicole au organizare complexa avand un numar mare de organe in interdependenta cu functii multiple.Pomii cultivati provin din popiniere unde se inmultesc prin altoire care consta in obligarea a 2 portiuni din 2 indivizi diferiti sa convietuiasca prin asocierea intro singura planta,rezultatul fiind un pom cu radacina de la un partener si cu tulpina de la celalalt partener. Speciile pomicole sunt alcatuite din radacina sau partea subterana si din tulpina sau partea aeriana. Radacina-reprezinta totalitatea ramificatiilor subterane ale pomilor.In functie de originea lor si de sistemul de inmultire in practica pomicola exista pomi cu radacini embrionare caracteristice pomilor inmultiti prin seminte si pomii cu radacini adventive unde intra majoritatea pomilor care se inmultesc pe care vegetativa.Indiferent de originea radacinilor acestea se impart in radacini de schelet si radacini fibroase. Radacinile de schelet au grosimea cuprinsa intre 0-3-15 cm.Traiesc mult,unele au o longevitate egala cu a pomului,de aceea ele sunt considerate elemente permanente ale sistemului roticular.Dupa radacina din care se ramifica ,radacinile de schelet pot fi de ordinul intai ,de ordinul doi,de ordinul trei,care de regula au grosimea din ce in ce mai mica. Radacinile fibroase imbraca radacinile de schelet ,au numeroase ramificatii scurte ,ccu diametrul sub 3mm si lungimea de catvia cm.Radacinile fibroase au longevitate redusa,de aceea ele sunt considerate elemente nepermanente ale sistemului radicular. Avand in vedere stadiul de dezvoltare si functiile pe care le indeplinesc ,radacinile fibroase se clasifica astfel. 1-radacini axiale 2-radacini absorbante 3-radacini intermediare 4-radacini conducatoare Dupa directia de crestere atat radacinile de schelet cat si radacinile fibroase pot fi:radacini orizontale si radacini verticale. Radacinile orizontale se gasesc in sol la adancimea de 10-30 cm fiind dominante dpdv numeric.O caracteristica esentiala a radacinilor orizontale este aceea ca se indeparteaza mult de trunci ,putand ocupa o suprafata de 1,5 pana la 2 ori proiectia coroanei.Extinderea suprafetei ocupate de radacini este limitata de spatiile ocupate de radacinile pomilor vecini din aceiasi specie precum si de rezistenta mecanica a solului in fata expansiunii sistemului radicular. Radacinile verticale,patrund in sol la o adancime de 1-2 m avand rolul principal de fixare a plantei si de absorbtie a apei si a sarurilor minerale.Ramificarea adancimei de patrundere in sol ,numarul si masa radacinilor reprezinta un caracter de soi si de specie care pot suferi modificari in functie de tipul de sol ,lucrarile solului,densitatea pomilor si varsta acestora.

TULPINA

Este alcatuita din totalitatea organelor pomului ,situate deasupra solului,respectiv din trunchi si coroana. Trunchiul reprezinta partiunea bazala ,neramificate a tulpinii incepand de la suprafata solului pana la prima ramura a coroanei.Dimensiunile trunchiului pot fi de 3-50 cm,situatie in care acel trunchi este considerat pitic,60-120 cm trunchi mijlociu si 100-150 cm trunchi inalt.Trunchiul pitic este caracteristic livezilor,intensive si spor intensive,iar trunchiul mijlociu si inalt este caracteristic livezilor clasice,iar pomii care au peste 150 cm se folosesc cu plantatii pe aliniamentul drumurilor in curti si in gradini familiare unde pe langa productia de fructe ,pomii mai indeplinesc si functie ecologice de umbrire si de creare a unui ambiant placut. Curs 6 Coroana ,reprezinta portiunea de tulpina cuprinsa intre prima ramificatie de pe trunchi si pana in varful pomului.Tipuri de ramuri care alcatuiesc coroana. 1-ramurile de schelet au rolul de a sustine toate celalte organe ale pomului cum ar fi ramurile de rod ,muguri,lastari,frunzele,florile,si fructele.Dupa locul,grosimea si pozitia ramurilor in coroana,acestea pot fi impartite in mai multe categorii. a)Axul coroanei prelungeste trunchiul pomului.Pe un ax se aprind celelalte ramuri la unele forme de coroana dar exista si coroane la care singurul element de schelet este axul,dupa cum pot exista si coroane la care axul lipseste in totalitate. b)Suspantele sau bratele laterale sunt ramuri principale,care pornesc de pe trunchi si de pe axul pomului.Suspantele la randul lor sunt formate din ax si ramificatii laterale avand o descrestere in ceea ce priveste vigoarea si complexitatea incepand de la baza catre varful pomului. D)subsaspantele sunt ramuri mai putin dezvoltate si de regula ele pornesc din saspante. 2.Ramurile de semischelet :se deosebesc de cele care formeaza scheletul prin dimensiuni mai reduse,incepand de la 0,5-2 cm grosime si cu o lungime care poate ajunge pana la 90-100 cm sau chiar mai mult in cazul pomilor vigurosi. Avand o vigoare mai redusa ramurile de semischelet se arcuiesc sub greutatea fructelor.Acest defect poate fi inlaturat prin taiere .In cazul pomilor la care taierile se executa corect prin scurtarea si eliminarea unora dintre ramurile de semischelet ,interventii care in final modifica forma de coroana aleasa initial 3.Ramurile de rod ,sau fructifere sunt formatiuni lemnoase de dimensiuni mici care au o longevitate incepand de la 1,2 ani pana la 12 ani in functie de specie de soi si de tehnologie de intretinere a livezilor.Ramurile de rod sunt principalele elemente purtatoare de flori si fructe si de aceea productia obtinuta este dependenta de numarul de varsta si de vigoarea acestora. Cand sunt tinere ramurile de rod produc cantitati mari de fructe si de calitate superioara.Pentru mentinerea capacitatii de productie si al nivelului ridicat al calitatii fructelor,este necesar ca in coroana sa existe un echilibru intre ramurile tinere si cele de varsta mijlocie si imbatranite.Acest echilibru se realizeaza si se mentine prin taieri de fructificare corect executata.Ramurile de rod pot fi usor recunoscute dupa pozitia aproape perpendiculara pe ramura mama ,dupa tesuturile putin rezistente la frangere,datorita continutului ridicat in substanta de rezerva.

MUGURII
Sunt formatiuni complexe care au rolul important in ciclul de viata al pomilor .Dupa organele care se formeaza din muguri acestia pot fi muguri vegetativi ,muguri floriferi si muguri mixti.

Indiferent de functiile pe care le indeplinesc mugurii se formeaza pe lastar in arsul perioadei de vegetatie. -mugurii vegetativi sunt formati din varful vegetativ de crestere si din ax si din primordiile frunzelor.La subsvara frunzelor se gasesc primordiile unor noi generatii de muguri.Dupa pozitia mugurilor pe lastar acestia pot fi terminali si axilari.Mugurii terminali se gasesc in varful ramurilor si au rolul de a asigura cresterea in lungime a ramurii pe care este pozitionata.Mugurii axilari se gasesc situati pe toata lungimea ramurii,de la varg spre baza la fiecare rod care corespunde cu subsvarea frunzei Mugurii axilari pot fi solitari sau grupati .Pornirea in vegetatie a mugurilor are loc in primavara urmatoare.Ei fiind si un mod de adaptare a speciilor pomicole la conditiile de temperatura din timpul iernii. Mugurii darminzi sunt acei muguri care din anumite motive nu pornesc in vegetatie ramanand in stare de repaus timp de mai multi ani.Acesti muguri pot sasi reia cresterea numai dupa taieri severe executate in ramurile imbatranite sau in urma ruperii accidentale a ramurilor de schelet si de semischelet sau ca reactie de refarerea coroanelor epuizate a pomilor aflati in declin. Mugurii adventivi sunt situati pe intervaluri si pe radacini.Acesti muguri constituie o rezerva prin care pomii se pot regenera formand lastari,iar din mugurii adventivi de pe radacina se forbeaza drajonii.

Curs 7 Lastarii
Sunt organe vegetative care se formeaza din muguri .Denumirea lastarilor provine din mugur din care se formeaza astfel acestia pot fi 1-lastari terminali 2-laterali 3-concurenti 4-lacomi 5-anticipati 1-lastarii terminali se formeaza din muguri terminali .Lastarii laterali se formeaza din muguri oxilari si sunt de vigoare mai redusa comparativ cu lastarii terminali.In perioada de formare a coroanei,iau nastere un numar mare de lastari concurenti ,motiv pentru care pt a obtine forma de coroana dorita acesti lastari se elimina din faza ierbacee. Lastarii lacomi provin din muguri dorminzi si adventivi situati pe ramurile mai groase si mai batrane.Lastarii lacomi au o crestere viguroasa putand ajunge la 1,5-2m lungime. Apartin lastarilor anticipat ,este un semnal al unor dereglari aparute in coroana pomilor datorita imbatranirii sau a unor taieri exagerate in lemnul mai batran sau datorita ruperii ramurilor din cauza accidentelor climatice. Lastarii formati in cursul perioadei de vegetatie indiferent de pozitie si de tipul mugurilor din care provin in toamna dupa caderea frunzelor se transforma in ramuri de 1 an cu scoarta si au mugurii maturi care sunt capabili sa reziste peste iarna. FRUNZA-reprezinta principalul organ in care au loc cele mai intense procese fiziologice si biochimice.Rolul frunzelor este acela de a sintetiza hrana necesara cresterii vegetative,cresterii fructelor si diferentierii mugurilor de rod pt anul urmator. Frunza este alcatuita din teaca ,petial si limb .Marimea si forma limbului difera in functie de specie si soi. Cantitatea calitatea si constanta productiei depinde de suprafata foliara de integritatea acesteia de gradul ridicat de fotosinteza,care este asigurat de o buna iluminare a coroanei.

FLOAREA-reprezinta organul annual de inmultire ,prezenta e fiind conditia esentiala pt formarea fructelor .La majoritatea speciilor pomicole,florile sunt hermafrodite Florile se pot gasi grupate in inflarescente,sau sunt solitare.Principalele tipuri de florescente intalnite la speciile fructifere sunt :Corimb(la mar si par),racem (la coacaz si agris),umbela(cires,visini si prun),cima unipara(la zahar si mar),cima bipara(la capsuni)ament (florile masculine de la nuc alun si prun) Nr florilor in inflorescenta la mar,7-8 la par,2-6 la cires si visin. FCUTUL-este rezultatul procesului de fecundare si se formeaza din concresterea peretilor ovarului cu receptuculul florar Fructul este alcatuit din prorumb si seminte .Pericorpul este partea cea mai voluminoasa alcatuita din urmatoarele straturi:epicorp,mezocorp,endocap. Epicarpul confera prospetime si apara fructele de fenomenul de dezhidrirare.Mezocarpul este bogat in glucide si saruri minerale si are consistenta suculenta si gust diferit in functie de specie si soi.Endocarpul este partea interioara a fructului in care se gasesc semintele. Samanta pe langa functia de inmultire ,semintele reprezinta sediul de formare a subs hormonale care asigura cresterea fructului,legatura acestuia cu ramura de rol dar in acelasi timp inhiba diferentierea mugurilor de rod.Fructele cu mai multe seminte viabile sunt mari,mai simetrice si mai putin distruse la caderea fiziologica. Semintele se disting in fruct la putin timp dupa fecundare avand o crestere rapida la inceput apoi mai lenta si din nou o crestere rapida inainte de coacerea fructelor. Maturarea semintelor inainte de maturarea fructului duce la incetinirea emiterii de subs hormonale cea ce are ca efect caderea fructelor.