Porumbul(Zea mays ssp.

mays, regional ppuoi,

cucuruz)
Famila Poaceae
 Clasificare tiinific

Regn: Plantae

Magnolio
Diviziune:
phyta

Clas: Liliopsida

Ordin: Poales

Familie: Poaceae

Gen: Zea

Specie: Z. mays

Nume binomial

Zea mays
1.IMPORTANTA. BIOLOGIE. ECOLOGIE
2. TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A PORUMBULUI
- ROTATIA
- FERTILIZAREA
- LUCRARILE SOLULUI
- SAMANTA SI SEMANATUL
- LUCRARILE DE INGRIJIRE
- RECOLTAREA
3. CULTURA SUCCESIVA DE PORUMB
Porumbul ocupa al treilea loc, ca importanta intre
plantele cultivate pe glob.
Aceasta poziie din punct de vedere agricol, sunt
motivate printr-o serie de particularitati, astfel:
- rezinat o mare capacitate de producie cu
circa 50% mai ridicata fata de celelalte cereale;
- are o mare plasticitate ecologica, care ii
permite o larga arie de rspndire, dnd recolte
mari si relative constante, mai puin influenate
de abaterile climatice;
- este o planta prsitoare, buna premergtoare
pentru majoritatea culturilor;
- suporta monoculturi mai muli ani;
- are un coeficent mare de nmulire(150-400);
- avnd o insmnare mai trzie in primvara,
permite o mai buna ealonare a lucrrilor
agricole;
- cultura este mecanizabila 100%;
- recoltarea se face fara pericol de scuturare;
- valorifica foarte bine ingrmintele organice si
minerale, cat si apa de irigaie;
- posibilitile de valorificare a produciei sunt
foarte variate etc.
Porumbul este mai puin pretenios fata de
planta premergtoare. Rezultatele cele mai
bune se obin dup leguminoasele anuale
pentru boabe si furajere, dup care urmeaz
cerealele pioase de toamna: inul, cnepa,
cartoful, sfecla si floarea-soarelui
Lucerna, dintre leguminoasele perene, dei
asigura importante cantitati de azot(120-160) si
contribuie la refacerea structurii, datorita
consumului mare de apa, nu este considerata o
premergtoare potrivita pentru porumb in
zonele mai secetoase, fr condiii de irigare
Rotaia gru-porumb este obligatorie, din cauza
ponderii de circa 60% a celor doua culturi.
Porumbul nu se poate cultiva dup sorg si iarba
de Sudan.
Monocultura de porumb in tara noastr s-a
extins pe solurile fertile, mai joase, cu apa
freatica la mica adncime, supuse in
primverile mai ploioase excesului temporar
de umiditate-terenuri pe care grul nu le
valorifica in aceeai msura ca porumbul.
La rndul sau porumbul este o buna
premergtoare pentru culturile de primvara si
chiar pentru grul de toamna, caz in care se vor
cultiva hibrizi cu perioada de vegetaie mai
scurta in rotaia porumbului.
Datorita produciei mari de masa uscata la
unitatea de suprafaa porumbul este o mare
planta consumatoare de substane nutritive.
Azotul este principalul element in fertilizarea
porumbului, care asigura formarea unei mase
foliare bogate, colorata in verde intens si care
influeneaz favorabil acumularea substanelor
proteice
Fosforul joaca un rol multiplu n creterea si
fructificarea porumbului. Insuficienta lui se
manifesta prin nrosirea frunzelor de la vrf
spre baza, sistemul radicular este slab
dezvoltat, ritmul de cretere este sczut, se
accentueaz protandria.
Potasiul mrete rezistenta la cdere, seceta si
boli. Carenta se manifesta prin nglbenirea
frunzelor de la vrful lor spre baza, iar
sistemul radicular slab dezvoltat.
Mineralizarea materiei organice prin procese
microbiologice si prezenta ngrmintelor
chimice conduc la obinerea unor sporuri mari
de recolta. Rezultate deosebite pe solurile
nisipoase, cat si pe cele erodate s-au obinut
prin aplicarea mpreuna a 20 t de gunoi de
grajd+N32-48 P32-48.
Gunoiul de grajd este un ingrasamant deosebit
de valoros pentru porumb. Se aplica in doze de
20-40 t/ha odata la 4-5 ani pe acelasi teren.
Sporul produciei de boabe la 1 kg ngrmnt
este variabil, n funcie de tipul de sol,
condiiile climatice si hibridul cultivat.
La stabilirea dozelor de ingrmnt se vor
avea in vedere: tipul de sol, nivelul produciei
scontate, rezerva solului, consumul specific,
regimul precipitailor, hibridul cultivat si
planta premergtoare.
Dozele optime economice de azot, in condiii de
cultura neirigata sunt cu 30-90 kg mai mici
dect in cultura irigata.
Doza se reduce cu 20-50 kg N/ha cnd
porumbul urmeaz dup leguminoase, se
reduce cu 2 kg N pentru fiecare tona de gunoi
data direct porumbului si, respectiv, cu 1 kg N,
cnd aplicarea gunoiului s-a fcut la planta
premergtoare, se reduce cu 20-30 kg N in
cazul hibrizilor sensibili la frngerea tulpinilor.
Dozele optime economice de azot, in condiii de
cultura neirigata sunt cu 30-90 kg mai mici
dect in cultura irigata.
Doza se reduce cu 20-50 kg N/ha cnd
porumbul urmeaz dup leguminoase, se
reduce cu 2 kg N pentru
fiecare tona de gunoi data direct porumbului si,
respectiv, cu 1 kg N, cnd aplicarea gunoiului s-
a fcut la planta premergtoare, se reduce cu
20-30 kg N in cazul hibrizilor sensibili la
frngerea tulpinilor.
Doza se majoreaz cu 20 kg N/ha cnd
porumbul urmeaz dup floarea-soarelui si cu
25 kg N/ha dup cartofi trzii sau in al III-lea
an de monocultura.
Doza se poate calcula expeditiv,
plecnd in calcul de la un consum de
9 kg P2O5/t boabe, in coninut al
solului de peste 6 mg/100g sol.
Doza se reduce pentru fiecare tona
de gunoi cu 1 kg P2O5, cnd
aplicarea s-a fcut direct porumbului
si cu 0,5kg P2O5, pentru fiecare tona
de gunoi aplicata plantei
premergtoare
Ingrmintele complexe cu fosfor se pot aplica
primvara la pregatirea patului germinativ,
incorporandu-se adanc cu grapa cu discuri sau
in benzi concomitent cu semanatul(fertilizarea
starter).
Sporurile de recolta cele mai mari s-au obtinut
pe solurile luvice, erodate, nisipoase si in
cultura irigata cand, datorita dozelor mari de
azot, se impune si aplicarea de potasiu, pentru
a mari rezistenta la strangere.
Pe cernoziomurile fertilizate repetat, multi ani,
cu azot si fosfor, cu pH-ul peste 7, este
necesara aplicarea preventiva a sulfatului de
zinc, o data la 4-6 ani, in cantitate de 8-10
kg/ha.
Pe solurile acide, cu pH-ul sub 5,9 si cu gradul
de saturatie in baze mai mic de 75%, folosirea
amendamentelor cu calciu, o data la 4-5 ani,
este obligatorie in cultura porumbului.
Acestea incep imediat dupa eliberarea terenului
de planta premergatoare si vizeaza, pe langa
mobilizarea solului, incorporarea resturilor
vegetale maruntirea, nivelararea si realizarea in
reserve cat mai mari de apa in sol.
Dupa premergatoare timpurii se executa aratura
de baza la 20-25 cm adancime pe terenurile mai
usoare si la 25-30 cm pe terenurile mijlocii si
grele, cu plugul in agregat cu grapa stelata.
Pana in toamna terenul se mentine afanat si
curat de buruieni, prin lucrari cu grapele cu
discuri.
Efectuarea a doua araturi, vara la 20 cm
adancime si toamna la 30 cm, nu se justifica
prin sporurile de productie obtinute.
Dupa plantele recoltate tarziu se executa
aratura de toamna la aceleasi adancimi ca si
aratura de vara, cu plugul in agregat cu grapa
stelata.
In conditiile solurilor grele, compacte, cu exces
temporar de umidiatate, pentru imbunatatirea
regimului aero-hidric se vor executa afanari
adanci la 50-80 cm, o data la 4 ani.
Pe solurile cu strat arabil subtire, adancimea
araturii se va limita in functie de grosimea
acestuia.
Lucrarile solului din primavara asigura calitatea
insamantarii, incoltirea si rasarirea
porumbului.
Daca terenul este nivelat neinburuienat si fara
resturi vegetale la suprafata, solul se va lucra in
preziua semanatul cu combinatorul sau cu
grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti.
Daca la deprimavarare terenul este denivelat, si
imburuienat, dupa zvantarea terenului se
executa o lucrare cu grapa cu discuri in agregat
cu grape cu colti, preagatirea patului
germinativ uramand sa se faca in preziua
semanatului, cu combinatorul, perpendicular
pe directia de semanat.
Este corespunztor patul germinativcndd
solul, pe adncimea de 3-6 cm este mrunit si
zvntat, iar dedesupt este ,,aezat, pentru a
favoriza ascensiunea apei la bob.
Pentru obtinerea de economii de combustibil si
evitarea tasarii accentuate se recomanda
efectuarea printr-o singura trecere a nai multor
operatiuni: administrarea ingrasamintelor, a
erbicidelor, insecticidelor, o data cu lurarile de
pregatire a patului germinativ.
Materialul seminal trebuie sa aiba puritatea
minima de 90% si germinatia minima de 98%.
Protectia impotriva daunatorilor din sol se
realizeaza prin tratarea semintelor cu Seedox,
Furadan, Diafuran,etc.
Semanatul porumbului se realizeaza atunci
cand la ora 7, la 10 cm adancime, temperatura
este de 8c si vremea este in curs de incalzire.
Semanatul timpuriu, de obicei, asigura
umiditatea necesara germinarii, iar incoltirea si
rasarirea se produc in timp scurt.
Semanatul incepe cu hibrizii timpurii, mai
rezistenti la temperaturile scazute, pe soluri cu
textura usoara care se zvanta mai repede.
Constitue factorul tehnologic de baza pentru
realizarea unor recolte mai mari,porumbul
reactionand mai puternic la acest element
tehnologic decat alte prasitoare.
Factorii obligatorii de care trebuie sa se tina
seama la stabilirea densitatii sunt: hibridul
cultivat, umiditatea si fertilitatea solului.
Caracteristicile hibridului luate in considerare
sunt: inaltimea plantelor, numarul de frunze,
latimea frunzelor fata de tulpina si rezistenta la
frangere si cadere.
Fertilitatea si umiditatea modifica densitatea
doar la acelasi hibrid.
Pentru realizarea densitatilor dorite la recoltare ,
la semanat, se mareste numarul de seminte cu
10-15% reprezentand pierderile care apar pana
la rasarire si in intervalul rasarire-recoltare.
Este de 70 cm pe terenurile neirigate si pe cele
irigate prin aspersiune si de 80 cm pe terenurile
irigate prin brazde.
Variaza in functie de textura si umiditatea
solului.
Semanatul se realizeaza cu semanatori de
precizie tip SPC, obisnuit cu SPC8, pe
terenurile plane si cu SPC4 pe terenurile in
panta.Viteza de lucru este de 5-11 km/ora.
 Boli de importanta economica mai mare la
porumb sunt fuzarioza si tciunele comun.
Pentru prevenirea acestor boli se folosesc o
serie de msuri preventive, precum: folosirea
pentru semnat numai a seminelor tratate cu
fungicide, ntreruperea rotaiei gru-porumb
sau a monoculturii de porumb, cnd se
constat intensificarea mbolnvirii de la un an
la altul, evitarea dozelor unilateral si excesive
de azot, cultivarea in producie a hibrizilor mai
existeni.
Combaterea buruienilor se poate realiza prin
lucrari mecanice si manuale .
In prima varianta tehnologica se executa fara
erbicid,urmatoarele lucrari:-grapat cu grapa cu
colti;
-grapat dupa rasarire;
-lucrarea cu sapa rotativa;
-prima prasila mecanica intre
randuri, la adancime 8-12 cm;
-prasila a II-a dupa 10-14 zile;
-prasila a III- a dupa 15-20 zile;
-prasila a IV-a nu aduce
sporuri in recolta.
Copilitul la hibrizii actuali cu capacitate redusa
de lastarire, nu mai este necesar.
Reliefam ca tratamentele impotriva ratisoarei
porumbului si a viermilor-sarma trebiue sa fie
efectuate la samanta sau o data cu semanatul.
In cazul aparitiei insectelor dupa rasarire, se
aplica prafuiri directe cu insecticide(Duplitox
3+5,25kg/ha, Lindatox 3,35kg/ha).
Cultura irigata a porumbului se deosebeste de
cultura neirigata prin mai multe particularitati:
-folosirea de hibrizi tarzii, de inalta
capacitate productiva, rezistenti la frangere;
-pregatirea si nivelarea mai buna a terenului;
-erbicidarea cu doze mai mici(1,5-2kg/ha
Pitezin).
Perioada critica pentru apa se suprapune
intervalului secetos dintre 20-30 iunie si 20-30
august.
Necesarul de apa zilnic este de 15-25 m3/ha/zi
in luna mai , 35-45 m3/ha /zi in luna iulie si
35-45 m3/ha/zi in august.
Udarea de rasarire ( 200-400 m3 apa/ha ) este
necesara in primaverile secetoase.
Incepe cand umiditatea boabelor ajunge la 30-32% si
se incheie cand aceasta este cuprinsa intre 24-26%.
Din combine si echipamentele care s-au fabricat in
tara pentru ,,recoltarea in stiuleti, mentionam:
-combina autopropulsata C6P, care executa o
recoltare integrala
-combina tractata C3P, care recolteaza stiuleti
-combinaC12 + CS -4M70 SI EDR, reprezinta
culegator de stiuleti.
Incepe cand umiditatea acestora scade sub 25%.
Boabele recoltate trebuie aduse la umiditatea de
14%.
Recoltatul porumbului sub forma de boabe se
face cu combina C-12.
Pastrarea stiuletilor se realizeaza in patule de
diferite tipuri constructive.
Raportul dintre recolta de boabe si recolta de
,,tulei (tulpini) variaza intre 0,51- 0,92,
micsoradu-se cu atat mai mult, cu cat conditiile
au fost mai putin favorabile culturii
porumbului. Procentul de panusi poate fi
apreciat la 1/8 1/10 din productia de boabe.
Randamentul de boabe oscileaza intre 78
83%.
Culturile semanate pana la 1 iunie trebuie sa
beneficieze de 1.200 1.500 C, in Campia
Romana, sudul Moldovei, Dobrogea si o parte
din vestul tarii.
Amplasarea culturilor successive in zonele
mentionate se va face pe terenuri irrigate. In
unele zone mai umede, pe soluri cu aport
freatic, se pot realiza culturi succesive pentru
masa verde si silozi.
Pentru culturi succesive, hibridul de baza este
Fundulea 102, la care se aduga Dobrogea 94 si
Fundulea 96.
Semanatul porumbului nu trebuie sa
depaseasca intervalul 1-5 iulie.
Pe terenurile inburienate este necesara
efectuarea unor araturi superficiale sau
lucrarea solului prin 2-3 treceri cu grapele cu
discuri.
Fertilizarea se face cu azot, eventual cu fosfor si
potasiu.
Densitatea la recoltare trebuie sa fie de 65-70
mii plante/ha.
In anii normali, culturile successive de porumb
ajung la maturitate spre sfarsitul lunii
octombrie.
Concomitent cu semanatul se aplica erbicidarea
cu Pitezin, iar in timpul vegetatiei cu Sare de
amine. Reusita porumbului pentru boabe in
cultura succesiva depinde de asigurarea
umiditatii necesare rasaririi si cresterii
plantelor.
In anii cand porumbul nu ajunge la maturitate
pana la venirea brumelor, este necesara
prelucrarea sub forma de pasta, sau se
insilozeaza.