Tripsul grâului

Plante atacate şi mod de dăunare:

Atacă o gamă largă de specii de graminee cultivate (grâu, orz,
secară) şi spontane.
Adulţii înţeapă şi sug seva din organele florale, rahis şi boabe.
Florile atacate avortează, spicele capătă un aspect albicios, devin
sterile, au glumele alungite şi aristele zbârcite, fenomenul fiind cunoscut sub
numele de albeaţa spicelor.
Când boabele sunt atacate în faza de lapte, acestea nu se mai
dezvoltă şi devin şiştave. Boabele atacate au un conţinut scăzut de amidon, iar
germinaţia scade şi ea până la 75-78%.
Prevenire:

¤ - rotaţia culturilor: nu este permisă cultivarea grâului, în

soluri cu premergătoare de păioase şi mai ales de grâu,
parcelele infestate cu tripşi menţin o sursă permanentă de
infestare a noilor culturi cu aceşti dăunători;

¤ - culturile de cereale să nu revină pe aceleaşi parcele decât

după 3-4 ani;

¤ - cele mai bune premergătoare pentru grâu sunt

leguminoasele anuale: mazărea, fasolea, soia şi inul.

Combatere chimică:
# - tratamentul culturii cu:
ACTELLIC 50 EC doza 2,4l/ha;
THONEX 35 EC doza 0,10%.
 Păduchele verde al cerealelor
• Plante atacate şi mod de dăunare: atacă numeroase specii de
graminee, preferate fiind grâul, orzul, porumbul şi sorgul. Adulţii şi
larvele înţeapă şi sug sucul celular al plantelor. La locul înţepăturii
apare, iniţial, o pată decolorată, care treptat se înroşeşte,
extinzându-se ulterior pe tot limbul frunzei. Insectele elimină nişte
exuvii lipicioase şi dulci, roua de miere, foarte specifice. Frunzele
atacate se ofilesc, apoi se usucă. Plantele atacate întârzie în
dezvoltare sau se usucă şi mor.
• Are 15-23 generaţii pe an şi iernează ca ou în resturile vegetale.

Prevenire:
¤ - cultivarea de soiuri tolerante ori rezistente la atacul dăunătorilor.

Combatere chimică:
GRÂU:
# - tratament la cultură cu:
¤ - LEBAYCID 50 EC doza 1,0l/ha;
PORUMB:
# - tratament la cultură cu:
¤ - LEBAYCID 50 EC doza 1,0l/ha;
¤ - SINORATOX 35 CE doza 3,5l/ha.
 Ploşniţele cerealelor
• Plante atacate şi mod de dăunare:
• Adulţii înţeapă tulpinile tinere, frunzele, rahisul spicelor, florile şi boabele.
La locul de înţepare se formează o mică umflătură numită con salivar, în
jurul căreia apare o zonă de culoare gălbuie.
• Frunza atacată se îngălbeneşte, se răsuceşte, se usucă de la locul
înţepăturii, atârnând ca o sfoară. Uneori spicul rămâne în burduf, iar
atunci când apare are aristele zbârcite, poate fi, parţial sau total, steril şi
se albeşte.
• Albirea spicelor se întâlneşte mai mult spre vârful acestora. Boabele
atacate sunt şiştave, poartă urmele înţepăturilor sub forma unor pete
brune înconjurate de o zonă decolorată, iar conţinutul de gluten se
diminuează.
 Prezintă o generaţie pe an şi iernează ca insecte adulte în liziera pădurilor.

 Prevenire:
 cultivarea de soiuri tolerante ori rezistente la atacul dăunătorilor;
 soiurile Arieşan, Fundulea 4 sunt relativ rezistente la atacul ploşniţelor
cerealelor;
 tratarea frunzarului din locurile de iernare a ploşniţelor cerealelor: marginea
pădurii, perdelele de protecţie, liziere. Tratamentul se execută cu Sinolintox 10
G, în primăvară, pentru ca la părăsirea adăposturilor de iernare, în contact cu
substanţa toxică, ploşniţele să fie distruse;
 controlul fitosanitar al culturilor în zonele în care în anul precedent, la analiza
probelor de seminţe, s-a găsit mai mult de 1% boabe atacate de ploşniţe.

 Combatere chimică:
 tratament la cultură cu:
 -ACTELLIC 50 EC doza 1,0l/ha;
 -DECIS 2,5 EC doza 0,3l/ha;
 -FASTAC 10 CE RV doza 0,1l/ha;
 -KARATE 2,5 EC doza 0,3l/ha;
 -ONEFON 90 doza 1,0l/ha;
 -POLYTRIN 200 EC doza 0,1l/ha;
 -REGENT 200 SC doza 0,075l/ha;
 -SINORATOX 35 CE doza 3,5l/ha.
 Gândacul ghebos
 Plante atacate şi mod de dăunare:
 Atacă culturile de cereale, atât ca larvă, cât şi ca adult, planta preferată fiind grâul
şi, în mai mică măsură, orzul şi secara.
 Adulţii rod florile şi boabele aflate în fenofaza de coacere în lapte, iar mai târziu rod
şi scutură boabele mature.
 Larvele rod parenchimul frunzelor tinere, lăsând intacte nervurile. În mod frecvent,
ele trag frunzele în galerii, le sfâşie, apoi le împing afară, din care cauză frunzele
dăunate apar sub forma unor bucle (atac caracteristic). Larvele nu consumă
rădăcinile plantelor. Atacul se manifestă în vetre.
 Are o generaţie pe an şi iernează ca larvă în sol, la adâncimea de 15-
20cm.

 Prevenire:
 rotaţia culturilor: nu este permisă cultivarea grâului, în soluri cu
premergătoare de păioase şi mai ales de grâu;
 culturile de cereale să nu revină pe aceleaşi parcele decât după 3-4 ani;
 cele mai bune premergătoare pentru grâu sunt leguminoasele anuale:
mazărea, fasolea, soia, apoi inul;
 se recomandă administrarea de îngrăşăminte azotoase (azotat de
amoniu).

 Combatere chimică:
 GRÂU:
 tratamentul seminţei cu:
 - MASTERLIN doza 2,0- 2,5 kg/t;
 ORZ:
 tratament la cultură cu:
 - DURSBAN 480 EC doza 2,5l/ha;
 - PYRINEX 48 EC (clorpirifos 480g/l), doza 2,5l/ha.
 Gândacul ovăzului
• Plante atacate şi mod de dăunare:
• Atacă de preferinţă ovăzul, dar urmare a restrângerii suprafeţelor
cultivate cu ovăz, atacă în mod frecvent culturile de grâu şi orz.
• Adulţii rod frunzele plantelor tinere, perforându-le sub forma unor
dungi longitudinale, scurte, paralele cu nervurile.
• Larvele rod epiderma superioară şi parenchimul frunzelor sub formă
de dungi longitudinale, epiderma inferioară care rămâne, se usucă şi
se albeşte.
 - Are o generaţie pe an şi iernează ca adult sub resturi vegetale în liziera pădurilor
sau în stratul superficial al solului.
 Prevenire:
 fertilizarea solului, înainte de însămânţare, respectiv încorporarea de
îngrăşăminte organice şi minerale;
 se recomandă administrarea de îngrăşăminte azotoase (azotat de amoniu).
 Combatere chimică:
 GRÂU:
 tratament la cultură cu:
 - FASTAC 10 CE RV doza 0,1l/ha;
 - POLYTRIN 200 EC doza 0,1 l/ha;
 - REGENT 200 SC doza 0,09l/ha;
 ORZ:
 tratament la cultură cu:
 - FASTAC 10 CE RV doza 0,1l/ha;
 - POLYTRIN 200 EC doza 0,1l/ha;
 - REGENT 200 SC doza 0,09l/ha;
 - SINORATOX 35 CE
 OVĂZ:
 tratament la cultură cu:
 SINORATOX 35 CE doza 3,5l/ha;
 KARATE ZEON doza 0,15l/ha.
 Cărăbuşeii cerealelor
• Plante atacate şi mod de dăunare:
• insectele adulte rod ovarele florilor, desfac paleele spicelor, rod
boabele aflate în faza de coacere în lapte şi până la coacerea în
pârgă.
• Odată cu hrănirea, insectele scutură o parte din boabe.
• Larvele sunt polifage şi preferă organele subterane ale plantelor de
graminee, tuberculifere şi rădăcinoase.
 La noi în ţară se întâlnesc speciile: cărăbuşelul lat al cerealelor ,cărăbuşelul
cerealelor şi cărăbuşelul de stepă al cerealelor .Toate speciile iernează ca larvă în
sol, la 35-80cm adâncime.

 Prevenire:
 distrugerea galeriilor, a ouălelor, larvelor şi pupelor aparţinând diferitelor
specii de dăunători, prin lucrări mecanice repetate de pregătire a solului:
arături, discuiri şi grăpări.
 Combatere chimică:
 GRÂU:
 tratament la cultură cu:
 - ONEFON 90 doza 1,0l/ha;
 - REGENT 200 SC doza 0,075l/ha;
 - SINORATOX 35 CE doza 3,5l/ha;
 ORZ:
 tratament la cultură cu:
 - SINORATOX 35 CE doza 3,5l/ha;
 - REGENT 200 SC doza 0,09l/ha;
 OVĂZ:
 tratament la cultură cu:
 - REGENT 200 SC doza 0,075l/ha;
 - SINORATOX 35 CE doza 3,5l/ha.
 Viermele roşu al paiului
• Plante atacate şi mod de dăunare:
• Atacă o gamă largă de specii de graminee, preferând grâul şi orzul, mai
puţin secara şi ovăzul.
• Atacul se manifestă în vetre, se datorează larvelor care pătrund între
teaca frunzei şi pai, ca urmare a atacului formându-se umflături
alungite.
• Atacul determină frânarea creşterii şi înspicării, coacerea prematură,
reducerea numărului de boabe în spic şi reducerea concomitentă a
masei boabelor.
 Are o singură generaţie pe an, iernând în sol ca larvă complet
dezvoltată.

 Prevenire:
 dezinfectarea solului de dăunători polifagi ai organelor
subterane prin încorporarea în sol a unei doze de 20-30kg/ha
Sinoratox 5 G, Sinolintox 10 G, Dursban 5 G înainte sau odată
cu semănatul.

 Combatere chimică:
 tratament la cultură cu:
 DECIS 2,5 EC doza 0,3l/ha;
 FASTAC 10 CE RV doza 0,1l/ha;
 KARATE 2,5 EC doza 0,3l/ha;
 SINORATOX 35 CE doza 3,5l/ha.
 Musca de Hessa
• Plante atacate şi mod de dăunare:
• Muştele atacă şi produc pagube atât la cerealele de toamnă (grâul,
orzul şi secara), cât şi la cele de primăvară (orzoaica şi ovăzul).
• Larvele înţeapă vârful de creştere al plantelor, prin secreţia salivară
subţiind pereţii a 4-5 straturi de celule, cauzând astfel o scurgere de
suc celular. La locul de atac apar pete de culoare brună-închisă.
Frunzele plantelor atacate se îngălbenesc şi, cu timpul, se usucă.
Atacurile tardive, la înspicare, determină ruperea tulpinilor la locul
de instalare a larvei.
 Musca de Hessa
•Are 2-3 generaţii pe an şi iernează ca pupă în culturile tinere de
cereale de toamnă.
•Prevenire:
- cultivarea de soiuri rezistente la atacul dăunătorilor,
- promovarea în cultură a unor soiuri relativ rezistente la atacul larvelor
muştelor.
•Combatere chimică:
GRÂU: tratament la cultură cu:
 - ONEFON 90 doza 1,0l/ha;
ORZ: tratament la cultură cu:
 - ONEOFON 90 doza 1,0l/ha;
 SINORATOX 35 CE doza 3,5l/ha;
OVĂZ: tratament la cultură cu:
 FASTAC 10 CE RV doza 0,3 l/ha;
 REGENT 200 SC doza 0,09l/ha.
 Musca galbenă a cerealelor
• Plante atacate şi mod de dăunare:
• Muştele cerealelor atacă şi produc pagube atât la cerealele de
toamnă (grâul, orzul şi secara), cât şi la cele de primăvară (orzoaica
şi ovăzul).
• Pagube mai mari se înregistrează la grâul de toamnă însămânţat
devreme şi la cerealele de primăvară însămânţate târziu.
• Larvele generaţiei de vară atacă plantele în faza de burduf, rozând
parţial spicul şi formând un jgheab descendent de la spic la primul
nod. Din această cauză plantele nu mai înspică şi rămân în burduf.
 Musca galbenă a cerealelor
- Are două generaţii pe an şi iernează ca larvă în zona
mugurilor de creştere ai cerealelor de toamnă.
Prevenire:
 cultivarea de soiuri rezistente la atacul dăunătorilor,
promovarea în cultură a unor soiuri relativ rezistente la
atacul larvelor muştelor.

Combatere chimică:
GRÂU: tratament la cultură cu:
 ONEFON 90 doza 1,0l/ha;
ORZ: tratament la cultură cu:
 ONEOFON 90 doza 1,0l/ha;
 SINORATOX 35 CE doza 3,5l/ha;
OVĂZ: tratament la cultură cu:
 FASTAC 10 CE RV doza 0,3l/ha;
 REGENT 200 SC doza 0,09l/ha.
 Opomiza cerealelor
• Plante atacate şi mod de dăunare:
• Pagube mai mari se înregistrează la grâul de toamnă însămânţat
devreme şi la cerealele de primăvară însămânţate târziu. Atacul şi
efectele acestuia se aseamănă foarte mult cu cele produse de
musca cenuşie.
 Opomiza cerealelor
- Are o generaţie pe an şi iernează ca ou în stratul superficial al
solului.
Prevenire:
 - cultivarea de soiuri rezistente la atacul dăunătorilor,
promovarea în cultură a unor soiuri relativ rezistente la
atacul larvelor muştelor.

- Combatere chimică:
GRÂU: tratament la cultură cu:
 - ONEFON 90 doza 1,0l/ha;
ORZ: tratament la cultură cu:
 ONEOFON 90 doza 1,0l/ha;
 SINORATOX 35 CE doza 3,5l/ha;
 SINORATOX PLUS doza 1,6l/ha;
OVĂZ: tratament la cultură cu:
 FASTAC 10 CE RV doza 0,3l/ha;
 REGENT 200 SC doza 0,09l/ha.
 Şoarecele de câmp
• Plante atacate şi mod de dăunare:
• Atacă numeroase culturi agricole, cele mai mari pagube fiind cauzate
semănăturilor de cereale abia răsărite.
• Şoarecele atacă părţile aeriene şi cele subterane, hrănindu-se atât
ziua, cât şi noaptea.
 Şoarecele de câmp

Se înmulţeşte de 4-8 ori pe an şi nu hibernează. Trăieşte în

galerii, în cuiburi subterane la 35-40cm adâncime şi comunică cu
exteriorul prin mai multe intrări.
Prevenire:
 distrugerea galeriilor de rozătoare, prin lucrări mecanice
repetate de pregătire a solului: arături, discuiri şi grăpări;
 tratarea seminţelor înainte de semănat, împotriva
dăunătorilor din sol.
Combatere chimică:
tratament împotriva rozătoarelor cu:
 AZODRIN 400 WSC doza 4,0l/ha;
 BARAKI PELLETES doza 3-4kg/ha;
 QUICKFOS (fosfura de aluminiu 57%), doza 2tab./galerie.;
 REDENTIN 1% doza 20g momeli /galerie;
 STORM BAIT BLOCKS doza 15g mom./gal.
 Hârciogul
• Plante atacate şi mod de dăunare:
• Produce pagube culturilor de grâu, orz, ovăz, porumb, floarea
soarelui, mazăre, fasole, hrănindu-se cu lăstari, frunze, rădăcini şi
seminţe.
• Preferă boabele de cereale din spicele ajunse la maturitate, pe care le
retează cu incisivii, scoate boabele şi le transportă în camera de
provizii.
 Hârciogul

Are două generaţii pe an. În perioada octombrie-aprilie

hibernează în adăposturi construite ingenios, în care îşi face
provizii mari (30-50kg). Este un animal nocturn.
Prevenire:
distrugerea galeriilor de rozătoare, prin lucrări mecanice
repetate de pregătire a solului: arături, discuiri şi grăpări;
tratarea seminţelor înainte de semănat, împotriva dăunătorilor
din sol.
Combatere chimică:
tratament împotriva rozătoarelor cu:
AZODRIN 400 WSC doza 4,0l/ha;
BARAKI PELLETES doza 3-4kg/ha;
QUICKFOS (fosfura de aluminiu 57%), doza 2tab./gal.;
REDENTIN 1% doza 20g mom./gal.;
STORM BAIT BLOCKS doza 15g mom./gal.