Sunteți pe pagina 1din 8

U.S.A.M.V.

B
Facultatea: Agricultură
Specializarea: Agricultură
An III, IFR, SEM 2

FITOPATOLOGIE

Student: Glogovan Răzvan Valentin

1
BOLILE LA CÂNEPĂ

Mana cânepei
(Pseudoperonospora cannabina (Otth) Curzi)

Simptome

Organele plantei cele mai afectate sunt frunzele care prezintă pe faţa superioară pete gălbui
iar pe faţa inferioară a frunzelor în dreptul petelor se formează un puf cenuşiu-violaceu, care
reprezintă fructificaţiile asexuate ale ciupercii . La atacuri puternice, frunzele se deformează, se
brunifică, se usucă şi cad.

Agentul etiologic

Boala este produsă de ciuperca Pseudoperonospora (Peronoplasmopara) cannabina, cu


conidiofori pe care se formează conidii elipsoidale, galbene-cenuşii, unicelulare. În frunzele
atacate se formează la sfârşitul ciclului biologic al ciupercii, oosporii, care sunt organele de
rezistenţă peste iarnă ale acestui agent patogen.

Ciuperca rezistă în resturile vegetale sub formă de oospori, care în primăvară produc
primele infecţii prin zoospori biflagelaţi care sunt împroşcaţi de picăturile de ploaie pe partea
inferioară a frunzelor. Pe parcursul perioadei de vegetaţie pot avea loc mai multe infecţii
secundare, realizate de conidiile generate conidiofori. Patogenul este favorizat în dezvoltare de
vremea umedă.

Pentru prevenirea atacurilor de mană, primele măsuri care se recomandă sunt cele
tehnologice, respectiv arătură adâncă de toamnă, rotaţia culturilor şi combaterea buruienilor.

Epidemiologie.

Transmiterea agentului patogen de la un an la altul este asigurata de oospori iar in cursul


vegetatiei raspandirea ciupercii se face prin intermediul zoosporangilor si a zoosporilor
vehiculati de vant si de apa de ploaie.

2
Prevenire si combatere.

Masurile de igiena culturala care includ strangerea si arderea resturilor plantelor atacate
precum si araturile adanci, limiteaza pagubele produse de agentul patogen. Canepa va fi
introdusa in asolament asa incat sa nu revina pe aceeasi sola decat dupa 3-4 ani.

Septorioza cânepei
(Septoria cannabis)

Simptome

Septorioza cânepei se manifestă în toate fazele de vegetaţie, pe toate organele aeriene.


Cele mai afectate organe aeriene de acest agent patogen sunt frunzele, simptomul caracteristic
fiind apariţia unor pete circulare, de culoare gălbuie-albicioasă, bine conturate datorită unui
chenar brun.

La maturitatea miceliului acesta fructifică iar pe aceste pete se formează fructificaţiile


asexuate, picnidiile ciupercii, vizibile cu ochiul liber sub forma unor puncte de culoare închisă.
Atacurile mai puternice ale acestei ciuperci, conduc la îngălbenirea frunzelor afectate, mai târziu
acestea se usucă şi cad treptat, în ordinea în care au fost atacate.

Agentul etiologic

Boala este produsă de ciuperca Septoria cannabis ce fructifică asexuat prin picnidii cu
picnospori tipici pentru genul Septoria, acestea fiind singurele fructificaţii formate în mediul
natural, ciuperca având un comportament clar de fung imperfect(fosta subîncrengătură
Deuteromycotinae) rezistă de la un an la altul prin resturile vegetale de frunze, rămase în câmp.
În timpul vegetaţiei ciuperca se răspândeşte prin picnospori. În general această ciupercă este
favorizată de vremea caldă şi umedă. În cazul atacurilor timpurii ale bolii se pot produce infecţii
puternice care conduc la degradarea fibrelor.
Cuprind: igienă culturală prin adunarea şi distrugerea resturilor vegetale după recoltare;
arătură adâncă de toamnă; rotaţie 69 corespunzătoare; cultivarea de soiuri mai puţin susceptibile
la atacul patogenului.

3
Epidemiologie.

Transmiterea ciupercii de la un an la altul este asigurata de picnosporii si picnidiile


ramase in resturile vegetale pe sol. In cursul vegetatiei tot picnosporii sunt cei ce raspandesc
boala, fiind vehiculati de vant sau apa de ploaie.

Prevenire si combatere.

Masurile de igiena culturala, dublate de respectarea unui asolament in care canepa sa


revina dupa 3-4 ani, limiteaza pierderile produse de acest agent patogen. Folosirea produselor
cuprice sau a ditiocarbamatilor este foarte eficienta dar, se practica doar pe suprafete mici in
campurile experimentale.

Putregaiul alb al cânepei


(Sclerotinia sclerotiorum)

Simptome
Putregaiul alb al cânepei este o boală extrem de păgubitoare, în special în anii cu umiditate
ridicată, în solurile umede şi în condiţii de temperaturi scăzute. Atacul se manifestă atât pe
plăntuţe dar, mai ales pe plantele dezvoltate, în porţiunile parazitate, ţesuturile tulpinii se
degradează, fiind afectate parenchimul, fibrele şi lemnul; tulpina îşi pierde rezistenţa, se
veştejeşte şi se smulge uşor. Culturile atacate de putregaiul alb al cânepei dau producţii reduse de
fibre şi de slabă calitate; seminţele obţinute au o capacitate germinativă redusă şi conţinut de ulei
scăzut; uleiul obţinut din plante atacate este amar.
Pentru reducerea pagubelor produse de putregaiul alb al cânepei, se recomandă respectarea
tuturor măsurilor descrise pentru acest patogen la cultura florii-soarelui.

Agentul patogen

Este ciuperca Sclerotinia sclerotiorum. A fost adusa in cultura odata cu semintele infectate
care nu-si pierd germinatia. Sclerotii care au dimensiuni mici, asemanatoare semintelor nu pot fi

4
separati la selector. Astfel, vor constitui o sursa importanta de infectie. Sclerotii ramasi in teren
rezista pana in anul urmator. Atunci pot produce infectii direct prin micelii sau prin sporii de pe
apotecii (fructificatii cu spori ce apar dupa germinarea sclerotilor).

Prevenire si combatere

Preventiv se recomanda rotatia culturilor, evitarea terenurilor joase cu exces de umiditate,


efectuarea de araturi adanci de toamna, cultivarea de soiuri si hibrizi rezistenti. In timpul vegetatiei se
aplica tratamente chimice cu fungicide specifice.

Viroze

Mozaicul canepei - Cannabis mosaic virus.

Viroza cunoscuta si sub numele de patarea in dungi, a fost semnalata in 1941 in


Germania de catre Röder si apoi in 1950 in Cehoslovacia. La noi Tr. Savulescu o mentioneaza de
la Orastie in 1939 pentru ca apoi sa apara pe canepa cultivata in zone mai secetoase sau chiar la
Cluj (1953).

Simptome

In timpul infloririi canepii, pe frunzele plantelor virotice apare o ingalbenire progresiva


ce se finalizeaza cu aspectul mozaicat al foliolelor. Frunzele de la varful plantei prezinta mai
intai dungi scurte, izolate, galben-verzui, la varful foliolelor si pe margini. Prin confluarea
petelor se obtin zone clorotice mari, insa pe langa nervuri ramane o zona verde. Frunzele virotice
se ingalbenesc, se usuca in varful plantelor, inflorescentele se vestejesc si se curbeaza. Plantele
atacate cu talie redusa iar fibrele din tulpini, ca si productia de seminte, sunt de slaba calitate si
cantitate.

5
Agentul patogen

Cannabis mosaic virus - nu este inca destul de bine studiat desi viroza este destul de
mult raspandita.

Epidemiologie.

Transmiterea virusului de la un an la altul se face prin semintele plantelor mozaicate. In


cursul vegetatiei virusul este transmis de la planta la planta de insecta Diphorodon cannabis
Pass.

Prevenire si combatere.

Se recomanda recoltarea de seminte din loturi unde plantele mozaicate au fost distruse
inca de la primele simptome. Combaterea insectelor vectoare limiteaza raspandirea virusului iar
masurile de igiena culturala, fertilizarea rationala, executarea corecta a lucrarilor de intretinere
maresc rezistenta plantelor.

Bacterioze

Patarea foliara a canepei

(Xanthomonas campestris pv. Cannabis)

Simptome.

In timpul perioadelor umede si calduroase, pe frunzele plantelor atacate apar pete


punctiforme cu aspect umed, pete ce se extind, conflueaza si formeaza pe foliole zone mari ce se
necrozeaza. Pe partea inferioara a limbului, in dreptul petelor apare exudatul bacterian care se
intinde si formeaza o pelicula lucioasa.

6
Agentul patogen

Xanthomonas campestris pv. cannabis Severin, familia Pseudomonadaceae.

Corpul bacteriei este alcatuit dintr-o celula monotricha de dimensiuni mici, 0,6-2 x 0,2-0,8 mm.

Epidemiologie.

Bacteria se transmite de la un an la altul prin resturile vegetale infectate ramase in sol si


prin semintele infectate. In cursul vegetatiei bacteriile prezente in exudat sunt vehiculate de catre
apa de ploaie.

Prevenire si combatere

Se recomanda rotatia culturilor, aratura adanca de toamna si semanarea de samanta


provenita din loturi semincere cu plante sanatoase.

In tarile europene Iugoslavia, Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia si Italia este extinsa o


alta bacterioza canepii produsa de Pseudomonas cannabina Sutic et Dowson care da simptome
grave de arsura pe tulpini, gofrari violacei ale foliolelor sau vezicule pline cu exudat bacterian.
Pe frunze pot aparea pete roz-violacei sau negricioase care vor produce in final, uscarea
foliolelor sau perforarea lor prin caderea zonelor necrozate.

7
BIBLIOGRAFIE

1. Bolile Cânepei- https://www.creeaza.com/afaceri/agricultura/Bolile-canepei172.php

2. Botaniștii - https://www.botanistii.ro/blog/putregaiul-alb-al-florii-soarelui-sclerotinia-
sclerotiorum/

S-ar putea să vă placă și