USAMVB „Regele Mihai I al României” dinTimişoara

Facultatea de Agricultură
IFR. Agricultură, Anul III.
Ursu Mircea Claudiu

Referat I

Disciplina: „Cultura pajiştilor şi a plantelor furajere I.”

Semestrul I;
Anul universitar: 2021 - 2022

Răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Care este obiectul de studiu al pratologiei ?

Pratologia, studiază multifuncţionalitatea pajiştilor şi evidenţiază importanţa şi

locul acestora în rezolvarea unor probleme actuale şi de perspectivă din domeniul
economic, ecologic şi social.

2. Care sunt cauzele obiective ale producţiilor scăzute ale pajiştilor?

Excesul prelungit de umiditate în sol, fără executarea unor lucrări de drenare a

apei, duce la apariția unor specii adaptate la acest regim de umiditate (de exemplu,
piciorul cocoșului), lipsite de valoare furajeră pentru animale. De asemenea,
temperaturile scăzute din timpul iernii sau de la începutul primăverii, cât și perioadele
secetelor de vară afectează puternic structura floristică a pajiștilor, prin dispariția
unor specii valoroase de graminee și de leguminoase de pajiști, în favoarea speciilor
mai puțin valoroase, dar mai bine adaptate acestor condiții. 

3. Prin ce se identifică caracterul multifuncţional al pajiştilor?

Conceptul de multifuncţionalitate a devenit, în ultimele decenii, o paradigmă a

politicilor agricole, bazată pe integrarea funcţiilor productive şi neproductive într-un
sistem ecologic, tehnic, economic şi social. Funcția cea mai cunoscută și ușor de
valorizat este cea de producție (furaj, carne, lapte, etc.)

4. Cum se clasifică pajiştile naturale în funcţie de modul lor de apariţie?

Din punct de vedere al originii lor, pajiştile se clasifică în pajişti naturale şi

secundare. Diferenţierea între cele două tipuri constă în faptul că, în pajiştile naturale
vegetaţia ierboasă actuală este de fapt vegetaţia pionieră (prima vegetaţie) care s-a
instalat pe roca mamă, în timp ce în cel de al doilea caz, vegetaţia pionieră a fost
1
reprezentată de păduri (vegetaţie lemnoasă în general), care în mod mai mult sau
mai puţin voit au fost mistuite de incendii şi astfel defrişate. Pe aceste suprafeţe de
teren defrişate au apărut condiţii propice instalării spontane (naturale) a unei vegetaţii
ierboase perene.
În cazul pajiştilor naturale caracteristicile acestora au rămas nemodificate în
timp sau au suferit mici schimbări sub influenţa factorilor de mediu.
Evoluţia pajiştilor secundare, până la un moment dat, a fost influenţată de
intervenţia omului şi a animalelor pe care le creştea.

5. Care sunt elementele constitutive ale unui ecosistem?

Pentru ca un ecosistem să fie funcțional este necesar să conțină trei elemente

de bază: producenții, consumenții și reducenții (cu unele excepții ultimul element
poate să lipsească în unele ecosisteme).
Biotopul reprezintă totalitatea factorilor abiotici prezenți într-un spațiu bine
determinat care asigură existența viețuitoarelor.
Biocenoza cuprinde comunitatea de populații ( plante, animale, micro-
organisme ) caracteristice unui biotop, aflate în relațiile specifice ( apărare,
răspândire si hrănire ).

6. Care sunt factorii care intervin în ecosistemul de pajişte?

Factorii de mediu (fără intervenţia omului) şi ecosisteme artificiale

(antropogene), create de om, în care factorii sunt dirijaţi de om (regim hidric,
fertilizare, consumatori).

7. Care sunt principalele direcţii de intervenţie ale managementului

pajiştilor?

Promovarea unui management durabil a resurselor naturale,

gestionate de autoritățile publice locale, de persoane private, pentru obținerea unor
beneficii ecologice, economice și sociale de calitate.

8.Care este zona de răspândire a următoarelor specii de graminee:

Agrostis tenuis, Arrhenatherum elatius, Cynosurus cristatus, Dactylis glomerata,
Deschampsia caespitosa, Festuca pratensis, F.rubra, Holcus lanatus, Lolium
perenne, Nardus stricta, Phleum pratense, Trisetum flavescens;

Ocupă cele mai mari suprafeţe în zona de deal şi cea montană inferioară,
începând de la altitudinea de 200-300 m până la peste 1.200 m, din subzona
stejarilor.

9. Care sunt principalele cauze care generează degradarea pajiştilor?

2
 Cauzele naturale de degradare a pajiștilor sunt determinate de caracteristicile
agrochimice ale solurilor și de particularitățile locale ale condițiilor climatice. Astfel, în
proporție de peste 60% din suprafață, pajiștile permanente din țara noastră sunt
instalate pe soluri cu reacție acidă, ce determină o scădere accentuată a speciilor de
leguminoase în favoarea unor specii cu valoare furajeră foarte scăzută (Nardus
stricta). Excesul prelungit de umiditate în sol, fără executarea unor lucrări de drenare
a apei, duce la apariția unor specii adaptate la acest regim de umiditate (de exemplu,
piciorul cocoșului), lipsite de valoare furajeră pentru animale. De asemenea,
temperaturile scăzute din timpul iernii sau de la începutul primăverii, cât și perioadele
secetelor de vară afectează puternic structura floristică a pajiștilor, prin dispariția
unor specii valoroase de graminee și de leguminoase de pajiști, în favoarea speciilor
mai puțin valoroase, dar mai bine adaptate acestor condiții. 

10. Ce lucrările pot fi executate pe pajişti în scopul îngrijirii şi

îmbunătăţirii acestora?

- Lucrări de suprafaţă;
- Lucrări tehnico culturale;
- Combaterea vegetaţiei lemnoase;
- Combaterea buruienilor;
- Îmbunătăţirea regimului de umiditate;
- Îmbunătăţirea regimului de nutriţie;
- Prevenirea şi combaterea eroziunii solului pe pajişti;
- Supraînsămânţarea.

11. Care sunt lucrările de eliminare a excesului de apă dintr-o pajişte?

Metodele directe se folosesc când pajiştile au un grad de îmburuienare ridicat,

cu multe plante toxice care cresc în vetre, iar măsurile indirecte de combatere nu dau
rezultate corespunzătoare. Metodele mecanice constau din cosiri repetate, care duc
la epuizarea buruienilor,plivit, prin retezarea de la suprafaţă a buruienilor ce se
înmulţesc numai prin seminţe.

12. Creşterea plantelor şi productivitatea pajiştilor sunt sensibil afectate

de biodisponibilitatea următoarelor elemente nutritive:

- Azot;

-Fosfor;

- Potasiu.

3
 13. Îngrăşămintele minerale pot influenţa gradul de consumabilitate şi
digestibilitate a furajului ?

Îngrășămintele minerale au grad ridicat și pot influența gradul de

consumabilitate și digestabilitate a furajului.

14. Care este durata de remanenţă a gunoiului în funcţie de doza aplicată,

calitatea îngrăşământului, compoziţia floristică a pajişti?

Durata de remanenţă a gunoiului este de 4-5 ani în funcţie de doza aplicată,

calitatea îngrăşământului, compoziţia floristică a pajiştii. Sporurile cele mai mari de
recoltă se obţin în anul 1, scăzând treptat de la un an la altul.

15. Care sunt factorii de mediu care pot influenta speciile folosite la
alcătuirea amestecurilor de gazon?

Factorii de mediu care constituie cadrul de viaţă al plantelor sunt: lumina,

temperatura, apa, aerul şi substratul de cultură.

16. In funcţie de ce elemente sunt stabilite amestecurile folosite pentru

gazon?

Amestecurile se stabilesc în funcție de cel puțin trei elemente: destinația

gazonului, dorința proprietarului, costurile de înființare.

17. Când este perioada optimă de semănat a gazonului în condiţiile

climatului atlantic şi mediteranean?

Perioada optimă de semănat a gazonului în condițiile climatului atlantic şi

mediteranean se face primăvara, toamna, când umiditatea şi temperatura sunt
optime creșterii ierbii cu exceptia perioadelor foarte secetoase sau cu temperaturi
negative.

18. Când se execută prima tăiere a gazonului?

Prima tundere de primăvară trebuie realizată după ce nu mai există pericol de

ninsoare. Când lăstarii verzi nu au acoperit încă complet spațiul plantat.

17. Prin ce măsuri pot fi prevenite bolile la în gazon?

Metoda cea mai bună este cea de prevenție prin menținerea corectă a
nivelului de azot cu ajutorul fertilizanților. Totodată, roua și gutația trebuie să fie

4
îndepărtată de pe suprafața gazonului și evitarea stresul produs de secetă printr-o
irigare responsabilă.

Și aplicarea preventivă a fungicidelor reprezintă o bună metodă preventivă pe

care o poți aborda la intervale de 7 până la 21 de zile, frecvență care necesită control
în funcție de starea vremii.

18. De ce elemente trebuie să se ţină cont atunci când se aleg speciile şi

soiurile în amestecurile furajere, destinate înfiinţării unor pajişti semănate?

Speciile de graminee și leguminoase să fie specifice zonei în care se cultivă

pajiștea semănată, numărul de specii stabilite să corespundă modului de valorificare
a pajiștei. In general, în tehnologia de cultivare a plantelor furajere se recomandă
respectarea următoarelor verigi de bază: calitatea semințelor ,
perioada de semănat ,norma de semănat.

19. Care este formula de calcul a cantităţii de sămânţă la hectar?

C = (D x MMB x 100) / (P x G), (D = numar de boabe germinabile/mp) se iau

în considerare greutatea a 1000 de boabe (MMB), puritatea (P) și capacitatea
germinativă (G), rezultă cantitatea de grâu la hectar.

20. Care sunt lucrările de întreţinere ce se execută în anul I la pajiştile

semănate?

- Combaterea buruienilor
- Eliberarea terenului de masa verde cosită
- Completarea golurilor din cultură

21. Cum se poate face refacerea pajiştilor semănate?

Refacerea repetată și constantă a plantelor după pășunat sau cosire.

22. Care sunt categoriile în care se clasifică metodele de păşunat?

- Metoda cosirilor repetate;

- Metoda zootehnică.

23. Care sunt metodele de determinare a producţiei pajiştilor?

5
 Metoda directă este mai simplă și constă în recoltarea unor suprafețe de
control, metoda zootehnică de determinare a producției unei pajiști constă în
înregistrarea tuturor produselor animaliere obținute pe o pășune.

24. Se consideră un fân cu o compoziţie echilibrată când proporția

gramineelor reprezintă 60%, a leguminoaselor 30%, iar plantele comestibile din alte
familii nu depășesc 10%.

25. Care sunt metodele de pregătire a fânului?

- pe suporti;
- prin baloane;
- prin strivire.

26. Care este umiditatea optimă a fânului pentru păstrare?

Umiditatea optimă a fânului pentru păstrare este de 14,5%.

27. Capacitatea de păşunat se calculează în următorul mod:

Capacitatea de păşunat se calculează prin numărul de animale care pot fi

hrănite pe întreg sezonul de păşunat de pe 1 ha de pajişte, la care se cunoaşte
producţia de furaje disponibilă.

- Specificaţi care este durata de păşunat sau intervalul de păşunat, în

funcţie de zonă (factorii staţionari: relief, climă, sol);

Durata sezonului de pășunat este determinată în primul rând de durata

perioadei de vegetație care este legată mai mult de perioadele de secetă la câmpie
și deal și de temperaturi scăzute pentru zona de munte astfel:

a) câmpie: 190-210 zile la irigat (aprilie - octombrie) sau 100-150 zile la

neirigat

b) dealuri: 140-180 de zile (mai-septembrie);

c) munte: 90-150 de zile (iunie-septembrie)

d) subalpin: 60-100 de zile (iunie-august).

- Cât consumă o UVM pe zi ?

6
 Necesarul zilnic pentru 1 UVM este de 65 kg de masă verde.

Titular disciplină,

Prof.univ.dr. Cojocariu Luminiţa

ATENŢIE

Vă rog să-mi trimiteţi referatul pe următoarea adresă de email:

culturapajistilor@gmail.com pană în data de 13.02.2021, pentru a le putea corecta
şi centraliza până la examen.

Vă rog la subiect să scrieti:

AGROIFR III şi numele d-voastra