TEST 1 1. Metoda de irigare prin brazde comparativ cu metoda de irigare prin aspersiune asigura: a. Cheltuieli energetice mai mici.

b. Investitii in echipament de udare mai mari. c. Posibilitatea folosirii apelor uzate. d. Atacul plantelor prin boli transmise prin apa. 2. Scurgerea apei pe brazda este caracterizata prin: a. Mentinera unui debit uniform pe traseul brazdei. b. Reducerea progresiva a debitului scurs pe traseul brazdei. c. Cresterea debitului scurs din amonte spre avalul brazdei. 3. Distanta dintre brazde este determinata de: a. Conturul de umezire a solului, ce difera dupa textura b. Distanta dintre randurile de plante. c. Panta terenului. 4. Debitul initial (Qi) al apei pe brazda trbuie sa fie: a. Mai mic decat debitul maxim neeroziv (Qmn). b. Mai mare decat debitul maxim de transport (Qmt). c. Mai mic decat debitul de regim (Qr) . 5. Schema de udare la irigarea prin brazde stabilestedispunerea brazdelor in functie de: a. Directia randurilor de plante cultivate. b. Pozitia ultimului element permanent al amenajarii de irigatie. c. Conditiile pedologice ale terenului. 11.Echipamentele de udare pe brazde cu conducte mobile asigura: a. Numai transportul apei la brazde. b. Numai udarea aplicata pe brazde. c. Atat transportul cat si udarea ce trebuie aplicata 12. Regimul uniform de alimentare a brazdei presupune : a. Utilizarea unui debit initial Qo si a unui debit de regim Qr. b. Utilizarea unui singur debit de alimentare a brazdei-debitul initial Qo. c. Utilizarea doar a unui debit de alimentare a brazdei-debitul de regim Qr . 13. Principial udarea prin brazde se opreste cand: a. Apa a ajuns la capul brazdei. b. S-a administrat intreaga norma de udare. c. Apa a parcurs un traseu de 80-90 % din lungimea brazdei. 14. Principiul hidraulic al functionarii brazdei pentru irigatie consta in: a. Aplicarea normei de udare prin avansul apei pe brazda concomitent cu infiltrarea apei in teren. b. Aplicarea normei de udare doar prin avansul apei pe brazda c. Aplicarea normei de udare doar prin infiltrarea apei in peretii brazdei. 15. Dintre formele de apa din sol, plantele folosesc: a. Apa higroscopica retinuta de particolele de sol. b. Apa gravitationala ce se scurge in profunzime. c. Apa capilara libera din spatiile capilare ale solului. 16. Apa de irigatie trebuie sa asigure in sol un nivel de umiditate corespunzator: a. Plafonului minim de umiditate al solului. b. Coeficientului de ofilire. c. Capacitatii de camp. d. Capacitatii de saturatie a solului pentru apa. 17. Metoda de udare prin submersie se aplica la culturile : a. Grau b. Orez. c. Vita de vie 18. Terenurile din orezarie trebuie sa aiba 0 conformatie texturala: a. Nisipoasa. b. Lutoasa. c. Argilo-lutoasa si argiloasa

19. Metoda de irigare prin aspersiune comparativ cu brazdele asigura: a. Costuri energetice (cu pomparea apei) mai mici. b. Costuri materiale (energo-intensive) mai ridicate. c. Economie de apa de 15-30 % 20. Aspersorul este componenta tehnica a echipamentului de udare asigurand: a. Scurgerea la suprafata solului a apei de irigatie. b. Parametrii de calitate ai apei aspersate. c. Pulverizarea apei sub forma de ploaie artificiala. 21. Debitul aspersorului se coreleaza direct cu : a. Sectiunea duzei aspersorului. b. Diametrul conductei de udare pe care este montat aspersorul. c. Presiunea apei la aspersor. 22. Intensitatea ploii (pluviometria) reprezinta cantitatea de apa in mm/ora: a. Distribuita de un aspersor montat pe aripa de udare. b. Accesata de la hidrant. c. Distribuita de un aspersor in cadrul unei scheme de udare. 23. Intensitatea (pluviometria) ploii se xprima in: a. mm /ora. b. m3 /ora. c. l /ora. 24. Pe solurile in panta pluviometria ploii aspersate se schimba fata de cea a solurilor plane: a. Se mareste odata cu crestera pantei. b. Se reduce odata cu cresterea pantei. c. Se pastreaza la fel ca pe terenurile plane. 25. Etansarea inbinarii conductelor la aripile mobile de udare poate fi: a. Hdraulica b. Mecanica. c. Cu flanse si garnituri. La instalatiile de irigatie cu tambur si furtun: a. Aspersorul prin rotatie uda o suprafata cerculara. b. Aspersorul prin rotatie uda un sector de cerc. c. Caruciorul pot aspersor se deplaseaza pe teren uscat. Instalatia de aspersiune tip pivot central se deplaseaza: a. Liniar (frontal) in lungul unei conducte sau canal de alimentare. b. Circular in jurul unui punct de prelevare a apei. c. Sepoate deplasa atat cicular cat si frontal. Instalatiile de aspersiune automatizate cu deplasare frontala pot functiona: a. Pe orice tip de sol. b. Pe orice specie de planta de cultura. c. Pe terenuri cu pante mari (pana la 25 %) Drenajul natural al terenului reprezinta: a. Scurgere apei in exces prin canalele de desecare. b. Scurgerea apei in exces prin reteaua de drenaj orizontal. c. Scurgerea apei in exces in mod gravitational pe suprafata terenului Excesul de apa determina procese negative in soluri: a. Cresterea temperaturii mediului in care sunt radacinile plantelor. b. Reducerea permeabilitatii pentru apa a solurilor. c. Reducerea continutului de oxigen in zona radacinilor plantelor. Excesul de apa de la suprafata terenului se elimina prin: a. Drenaj orizontal inchis. b. Nivelarea, modelarea suprafetei terenului. c. Canale de desecare. Canalele de desecare care opereaza (elimina) excesul de apa sunt: a. Canalele colectoare. b. Canalele principale.

c. Canalele tertiare. Drenajul subteran al terenurilor agricole asigura: a. Eliminarea apei de la suprafata terenului. b. Coborarea nivelului apei freatice. c. Interceptia apei infiltrate pe sub diguri, din canalele de irigatii Distanta dintre drenuri se mareste odata cu: a. Cresterea adancimii de pozare a drenurilor. b. Cresterea diametrului tubului de drenaj. c. Cresterea permeabilitatii solului.