Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara

Bucuresti

Master Facultatea de Agricultura

Specialitatea Consultanta Agricola

Proiect
Managementul integrat al organismelor daunatoare (boli, daunatori) din
cultura de soia

Student: Ciobanu Mihaela

2016

Cuprins

1. Motivatia .3
2. Importanta4
3. Bolile si daunatorii cheie din cultura (pagube, simptome, atac) ....6
4. Elemente de management integrat.10
5. Concluzii si bibliografie.11

1. Motivatia

Soia ramane o cultura pe care fermierii si-o doresc foarte mult in asolamente si cu potential
pentru industrializare si valorificare. Dupa interzicerea cultivarii soiei modificate genetic,
suprafetele au scazut foarte mult, ajungand astazi sa se situeze in jurul a 60.000 hectare, aproape de
8 ori mai putin decat era cultivata acum 25 ani.

Este foarte cunoscut faptul ca soia este cultura cea mai afectata de buruieni, de la rasarit pana la recoltat,
pierderile de recolta fiind situate intre 40% si 85%. Astfel nu se poate lua in considerare o cultura de soia
rentabila fara utilizarea unor erbicide performante atat in preemergenta, cat si in postemergenta. Erbicidele
ajuta in final la cresterea productiei la hectar, iar in plus exista avantajul economic al evitarii lucrarilor
mecanice de intretinere si al timpului economisit cu mecanizarea.

Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale in preemergenta, compania Summit Agro

Romania are un erbicid pelicular cu actiune reziduala si eficacitate deosebita: Pledge 50 WP. Substanta
activa este flumioxazin (500 g/kg), doza recomandata fiind de 90 g/ha. Prin actiunea sa stopeaza

producerea de clorofila in buruiana, urmata de oxidarea membranei celulare si, in final, de distrugerea
celulei.
Spectrul de buruieni combatute in preemergenta este foarte larg, cu eficacitate la
ambrozie (Ambrozia

eloior),

zamosita (Hibiscus

trionum),

loboda

porceasca (Chenopodium

Ciumafaie (Datura

stramonium

album),
),

stir(Amaranthus

Papadie (Taraxacum

spp.),

officiale),

Rocoina (Stellaria media), Teisor (Abutilon theophrasti), zarna (Solanum nigrum) si alte dicotiledonate
anuale. In plus, tot in preemergenta inhiba si cresterea unor specii de monocotiledonate.

2. Importanta
Soia este o planta cu intrebuintari multiple. Ea are o deosebita importanta pentru alimentatia
oamenilor, hrana animalelor si pentru industrie.
Boabele sale contin peste 30% substante proteice cu valoare nutritiva ridicata si 17-20% ulei
comestibil. Principalii constituienti sunt: protide (40%), lipide(12-25%), glucide (10-15%), saruri minerale
de Ca, Fe ,Mg, P, K, Na, vitamina A, B1, B2, D, E, F, lecitina.
Ca proprietati terapeutice se poate remarca: rolul constructiv, energizant, remineralizant,
echilibrant cellular. Boabele contin principalii amino acizi esentiali in cantitati mai mari decat in
carne.Uleiul de soia contine acizi grasi nesaturati ceea ce ii confera proprietati hipocolesterolomiante.
Este un nutret deosebit de valoros pentru animale sub forma de faina, turte, masa verde (fan, siloz).
Datorita bacteriilor nitrificatoare de pe radacini poate produce 50-150 kg. N la hectar, ceea ce asigura o
crestere a fertilitatii solului.
Buruienile reprezinta plante pe care nu le dorim in culturile agricole si pot constitui o problema
serioasa in cadrul sistemului de agricultura ecologica, deorece combatarea chimica este interzisa. Ele pot
produce pagube, atat cantitative cat si calitative asupra recoltelor, concurand plantele de cultura pentru apa,
elemente nutritive sau lumina
Ele pot produce pagube, atat cantitative cat si calitative asupra recoltelor, concurand plantele de
cultura pentru apa, elemente nutritive sau lumina. Totodata, buruienile sunt cele care pot fi gazde pentru
diversii agenti patogeni sau pentru daunatorii prezenti in culturi, iar unele pot fi chiar toxice (zarna).

Controlul buruienilor in sistemul de agricultura ecologica se realizeaza printr-o serie de masuri care
integreaza atat masuri preventive, cat si masuri curative si biologice.

Masurile preventive au drept scop impiedicarea aparitiei si raspandirii buruienilor. Din cadrul acestor
masuri pot fi enumerate:

Carantina fitosanitara se refera la unele norme si conventii internationale care prevad controlul tuturor
transporturilor de produse agricole si interzicerea exportului, importului sau a tranzitului acelor loturi care
contin anumite specii daunatoare (seminte de buruieni, germeni patogeni, ouale si larvele sau adultii unor
insecte), socotite drept periculoase. Reglementarile sunt imbunatatite periodic, de regula prin largirea listei
(Toncea I. Stoianov R, 2002).

Asolamentul si rotatia culturilor. Unele specii de buruieni, specifice unor culturi, pot fi combatute prin
rotatie, ceea ce conduce la aparitia dezvoltarii unor buruieni problema intr-un numar mai mic si se evita
astfel inmultirea lor exagerata, asa cum se intampla in cazul monoculturii sau a culturii repetate.

Aplicarea de ingrasaminte si amendamente pot contribui, de asemenea, la micsorarea numarului de

buruieni. Astfel, exista specii de buruieni care se dezvolta la o reactie a solului acida (coada calului,
piciorul cocosului, macrisul marunt), iar altele la o reactie acida (pelinita, papadia, cicoarea, zamosita). De
asemenea, gunoiul de grajd aplicat direct culturii, contine un numar mare de seminte de bururieni ce si-au
pastrat capacitatea de germinatie, deci se poate imburuiena si mai mult cultura. In aceste conditii, se
recomanda aplicarea de amendamente care pot corecta reactia solului si ingrasamant organic bine
fermentat sau compost.

Lucrarile solului pot de asemenea influenta gradul de imburuienare. Prin efectuarea de araturi adanci se
creaza conditii propice de epuizare a radacinilor sau semintelor de buruieni deoarece acestea sunt lipsite de
oxigen si mor. Efectuarea de lucrari dupa arat si pana in momentul semanatului poate contribui la
reducerea numarului de buruieni. Acestea se combat mai usor daca sunt in primele faze de vegetatie si nu
ajung la maturitate sa fructifice sau sa dezvolte organe de inmultire vegetative.

Material biologic certificat si conditionat. Pentru semanat si plantat este necesar ca se utilizeze material
5

biologic certificat. Acesta reprezinta o garantie a puritatii biologice si a faptului ca materialul este
conditionat, adica nu prezinta in componenta sa seminte de buruieni care pot deveni surse de imburuienare
a culturii.

Semanatul in epoca optima. Orice abatare de la epoca optima de semanat poate duce la obtinerea unor
densitati nesatisfacatoare a culturilor, la un rasarit neuniform, cu goluri, care poate favoriza aparitia
buruienilor. Un covor vegetal bine incheiat, cu plante viguroase si bine dezvoltate care pot lupta cu
buruienile pentru factorii de vegetatie, poate duce la inabusirea buruienilor, si la micsorarea numarului
acestora.
Distrugerea focarelor de buruieni de pe terenurile necultivate. Aceasta metoda este foarte importanta
deoarece terenurile necultivate pot fi surse de raspandire si de aparitie a buruienilor. Marginile de lanuri, de
drumuri, taluzurile, canalele de irigatii, zonele limitrofe perdelor de protectie sau a padurilor pot constitui
surse reale de imburuienare. Acestea sunt totodata si locuri pentru a fi asigurata biodiversitatea si areale
pentru speciile de fauna utila. De aceea, conform cerintelor agriculturii ecologice, pentru combatere trebuie
sa se tina cont si de aceste aspecte, si se recomanda a fi distruse doar speciile de buruieni problema.
Curatirea masinilor agricole inainte de schimbarea parcelei. Acest lucru se impune pentru a nu impurifica
samanta destinata semanatului cu seminte de buruieni, precum si evitarea transportului acestora de la o
parcela la alta.

3. Bolile si daunatorii cheie din cultura (pagube, simptome, atac)

Bolile, daunatorii si buruienile in sistemul de agricultura ecologica, se combat prin cultivarea celor
mai rezistente soiuri, prin asolamente corespunzatoare, procedee mecanice si fizice, protejarea
entomofaunei utile etc. Masurile agrotehnice privind amplasarea culturii dupa premergatoare care lasa
terenul curat de buruieni, efectuarea corecta a lucrarilor solului, distrugerea buruienilor rasarite la
pregatirea patului germinativ si alegerea perioadei de semanat, contribuie mult la diminuarea gradului de
imburuienare inca din primele faze de vegetatie. Buruienile se pot distruge cu mai multa usurinta prin
prasile mecanice, lucrari cu sapa rotativa, prasile selective manuale pe rand. Eventuala crusta si buruienile
se distrug cu ajutorul sapei rotative sau al grapei cu colti reglabili, cu multa atentie pentru a nu deranja
6

plantele in curs de rasarire sau pe cele rasarite. Cand plantele de soia formeaza prima frunza trifoliata, fiind
si mai bine inradacinate, lucrarile cu sapa rotativa (cu coltii invers sensului de inaintare) realizeaza
distrugerea buruienilor, fara a cauza pierderi de plante la soia. Se efectueaza 1- 2 lucrari cu sapa rotativa, o
lucrare inainte de prima prasila mecanica intre randuri, care se efectueaza cand se cunosc bine randurile de
plante, la 6-8 cm adancime si a doua lucrare intre prima 39 si a doua prasila. Concomitent cu efectuarea
primei prasile mecanice intre randuri, prin atasarea unor organe active de la sapa rotativa la cultivator, se
poate prelucra solul din zona randurilor de plante, afanandu-l si incalzindu-l totodata. Se mai efectueaza
doua sau trei prasile (la 8-10 cm adancime) in functie de gradul de imburuienare, ultima inainte de
inflorirea in masa a soiei. Pe langa combaterea buruienilor, lucrarile cu sapa rotativa si cultivatorul
determina aerisirea si incalzirea solului, benefica simbiozei intre radacini si bacterii. Pentru protejarea
plantelor de soia se folosesc discuri de protectie la cultivator.
Inca in urma cu cinci mii de ani, soia a fost considerata in China una dintre cele cinci culturi sacre,
alaturi de orez, grau, ciumiza si mei. Planta oleoproteinoasa, soia se cultiva in multe tari ale lumii
datorita multiplelor utilizari, fiind considerata planta viitorului menita sa rezolve deficitul mondial de
proteine si mai nou, folosita in obtinerea de combustibil ecologic.
In tara noastra, Suprafetele ocupate cu soia au crescut constant in perioada 1955-1980, ajunganduse la circa 350000 ha in anul 1980, iar in perioada 1980-1990 suprafata cultivata cu soia a fost cuprinsa
intre 150000 si 200000 ha.
Dintre daunatori, paianjenul rosu comun (Tetranychus urticae Koch.) a inregistrat nivele foarte
mari ale populatiei, fapt pentru care, in ultimii ani s-a impus aplicarea masurilor de prevenire si combatere
a atacurilor. Specia este raspandita in foarte multe tari de pe toate continentele, fiind considerata una dintre
cele mai ubicvistice specii de daunatori din agricultura

4
7

In tara noastra se intalneste in toate zonele de cultura a plantelor, fiind gasita in stare activa pe
majoritatea culturilor agricole, in sere, rasadnite, culturi legumicole, vita de vie si pomi fructiferi, incepand
din lunile martie aprilie si pana la sfarsitul lunii noiembrie.
La soia, atacul se manifesta pe frunze, prin aparitia unor puncte de culoare albicioasa, cu diametrul
de 0,1-0,2 mm, vizibile pe fata superioara a frunzei ce ii dau aspectul de mozaicat. Pe masura ce atacul
avanseaza, punctele conflueaza in pete mari, care duc la depigmentarea intregii suprafete foliare.
Paianjenul, care formeaza colonii pe fata inferioara a frunzelor si la adapostul paienjenisului, inteapa si
suge sucul celular. Dupa Chapman si colaboratorii (1972), un acarian extrage in timp de un minut,
continutul a 18-22 celule. Din cauza intepaturii si a extragerii sucului celular, tesutul palisadic al frunzelor
se destinde si aerul patrunde in celulele golite. Urmare a atacului, transpiratia si respiratia plantelor cresc,
procesul de fotosinteza se reduce, frunzele decolorate se ingalbenesc, se rasucesc pe margini si in cele din
urma se usuca si cad. Plantele atacate stagneaza in dezvoltare, florile avorteaza, iar productia este mult
diminuata. Evolutia atacului este in stransa corelatie cu densitatea formelor active ale daunatorului.
Culturile de soia din Centrul Moldovei sunt afectate de 9 specii de agenti patogeni (Septoria sp.,
Phomopsis sojae, Ascochyta sojaecola, Diaporthe phaseoleorum, Perenospora manshurica, Fusarium sp.,
Xanthomonas sojense, Pseudomonas glycinae, Marmor sojae), frecventa medie a atacurilor produse a fost
cuprinsa intre 1% si 18%.
Fungicidele Maxim XL 035 FS, Semnal 500 FS si Dividend 030 FS aplicate in tratamentul chimic
al semintei de soia au asigurat o protectie buna a plantelor impotriva atacurilor produse de agentii patogeni
care se transmit prin sol si samanta.
Nu se recomanda ca plante premergatoare leguminoasele anuale sau perene eliminand posibilitatea
valorificarii efectului de ameliorare a fertilitatii de catre aceste culturi. Floarea-soarelui si rapita nu se
folosesc ca plante premergatoare avand boli comune Sclerotinia sclerotiorum.
Printre bolile soiei se Numara:
1. Mozaicul soiei produs de virusul Marmor sojae. Primele simptome apar la 6-14 zile de la
infectie, cu manifestari de cloroza trecatoare a nervurilor secundare ale frunzei. Apoi se poate observa
clorozarea tesuturilor frunzei, cu exceptia unor benzi situate in lungul nervurilor principale care sunt
puternic incretite. Alternanta intre tesutul sanatos (verde) si zonele clorotice da aspectul de marmorat.
Masuri de prevenire si combatere:
-folosirea de samanta sanatoasa
8

-distrugerea resturilor vegetale

-daca in timpul vegetatiei se observa plante bolnave acestea sunt indepartate si se distrug

2.Arsura bacteriana a soiei produsa de bacteria Pseudomonas glycinea. Pe cotiledoane se manifesta

prin aparitia de pete mici, apoase, care se maresc si apoi se brunifica, provocand piticirea plantulelor.

Atacul se manifesta pe frunze sub forma de pete mici translucide, galbene sau brune deschis, care
apoi devin negricioase. Pe partea inferioara, in dreptul petelor, pot aparea picaturi mici de exudat bacterian,
care dupa ce se usuca formeaza o pojghita lucioasa de culoare cenusiu inchis.
Masuri de prevenire si combatere:
-folosirea de samanta sanatoasa
-distrugerea resturilor vegetale
-tratamente chimice cu Funguran OH 50.

3.Bacterioza pustulara produsa de bacteria Xanthomonas sojense. In toate fazele de crestere sunt
atacate frunzele, pe care apar pete mici, verzi deschis sau brun-roscate, care cu timpul se ingroasa, formand
proeminente sau pustule.

Mai tarziu, tesutul bolnav se atrofiaza si apar pete neregulate, care uneori prezinta un halou galbui.
Tesutul din dreptul acestor pete se poate desprinde.
Masuri de prevenire si combatere:
-folosirea de samanta sanatoasa
-distrugerea resturilor vegetale
-tratamente chimice cu Funguran OH 50.

Fusarium
Este o boala care provoaca pagube, pana la 50% in timpul si dupa rasarirea plantutelor. O parte
din plantutele atacate mor inainte de rasarire. Cand atacul se produce in faze mai avansate de
vegetatie, plantele se opresc din crestere, frunzele se ingalbenesc, se usuca si cad. Atacul se
produce uneori in regiunea coletului, care se innegreste, se subtiaza si plantele se usuca si cad.
Pot fi atacate si semintele in care ciuperca ierneaza sub forma de miceliu.

4 . Elemente de management integrat

Managementul integrat de combatere a bolilor, daunatorilor si buruienilor prezinta metoda actual
de combatere integrate in agricultura presupunand masuri orientate spre cresterea nivelului si calitatii
productiilor, in accord cu conceptual de dezvoltare durabila.
10

Protectia fitosanitara este o importanta veriga pentru realizarea unei culture sanatoare, stabile si
eficiente din punct de vedere economic.
In practica, combaterea rationala a bolilor si daunatorilor culturilor se bazeaza pe 4 elemente
cheie:
1. Cunoasterea culturii
- cunoasterea sortimentului din zona;
-studiul comportarii soiurilor la atacul principalilor agenti patogeni si daunatori in vederea aplicarii
unor tratamente differentiate.
- monitorizarea conditiilor ecoclimatice si pedologice la nivel de zona si parcela;
- cunoasterea ciclului biologic al culturii.
2. Cunoasterea agentilor de daunare
-cunoasterea agentilor de daunare: biologie, morfologie, epidomiologie
- evaluarea atacului si tolerant soiurilor in raport cu microclimatul
- cunoasterea parametrilor de dezvoltare a agentilor de daunare in corelatie cu evolutia conditiilor
climatic si fenolofia plantei.
3. Evaluarea riscurilor
- stabilitatea rapida si exacta a cauzelor atacului sau diagnoticul
-monitorizarea conditiilor climatic
- cunoasterea, severitatii atacului, evaluarea atacului
- monitorizarea structurii si evolutiei organismelor daunatoare
- Evaluarea si cunoasterea rezervei biologice
-potentialul de daunare respective seceritatea atacului
- cunoasterea pragului economic de daunare sau a pragului de interventie
4. Metode preventive
11

- alegerea soiurilor mai adaptate si mai rezistente pentru infiintarea noii culture
- crearea unui mediu defavorabil daunatorilor unei culture prin favorizarea echilibrului populatiilor
microbiene
5. Concluzii:

In concluzie, combaterea buruienilor, bolilor si daunatorilor au comune anumite masuri utilizate in

practica agricola, iar ideea care trebuie sa fie sustinuta conform principiilor agriculturii ecologice este
aceea a protectiei integrate, prin imbinarea urmatoarelor masuri: alegerea de specii si varietati tolerante sau
rezistente, asigurarea unui asolament si a unei rotatii corespunzatoare, procedee mecanice, fizice, biologice
si chimice de combatere, protejarea entomofaunei utile prin asigurarea de conditii favorabile (garduri vii,
lansare de pradatori, arderea cu flacara a buruienilor).

6. Bibliografie

BARBULESCU, A., POPOV, C., MATEIAS, M. C., 2001 - Bolile si daunatorii culturilor de camp.
Editura Ceres, 279 pag., Bucuresti.
BILTEANU, Gh., BIRNAURE, V., 1989 - Fitotehnie. Edit. Ceres, Bucuresti, vol II:.350 -91. HAS,
I., 2014 Cuvant inainte, soia cultura agricola minune a ultimelor cincizeci de ani. Agricultura
Transilvana, cultura plantelor de camp, 20: 7-10.
http://www.gazetadeagricultura.info/plante/plante-tehnice/471-soia/15875-erbicidarea-eficienta-inpreemergenta-a-culturii-de-soia.html
http://www.recolta.eu/arhiva/lucrarile-de-ingrijire-combaterea-buruienilor-bolilor-si-daunatorilorsi-irigarea-in-agricultura-ecologica-9030.html
http://www.agricultor.ro/article/35281/Soia

12