UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢELE VIEŢII

,, REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI`` DIN TIMIŞOARA

REFERAT
ANUL II AGRICULTURĂ IFR

Student: Ciur Dumitru Lucian

Specializarea: Agricultura Anul II

1
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢELE VIEŢII
,, REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI`` DIN TIMIŞOARA

COMBATEREA  BURUIENILOR DIN CULTURA DE GRÂU

Grâul este una din cele mai importante plante alimentare, cultivata in peste 45 de tări, hranind
35 - 40 % din populatia globului.
Boabele de grau sunt folosite ca materie prima pentru fabricarea painii, pastelor fainoase,
biscuiţilor, grisului, glucozei, amidonului, dextrinei, alcoolului.
Taratele rezultate din macinatul boabelor sunt folosite in hrana animalelor ca furaj
concentrate in special pentru vacile cu lapte iar paiele servesc ca asternut sau nutret, la diferite
impletituri sau ca materie prima in industria celulozei si hartiei. Valoarea nutritiva ridicata a
boabelor de grau se datoreaza continutului lor ridicat in hidrati de carbon, saruri minerale si
vitamine iar glutenul reprezinta principala masa proteica a graului, care contine gliadina si
glutenina, cu toti aminoacizii aferenti.
In numeroase tari graul se utilizeaza si in hrana animalelor, prezentand fata de porumb
urmatoarele avantaje:
- este mai bogat in substante proteice cu valoare nutritiva superioara celei din porumb datorita
echilibrului dintre aminoacizi şi absentei zeinei;
- continut mai ridicat în vitamine;
- productiile de grau sunt comparabile cu cele din porumb;
- costul graului este mai scazut comparativ cu al porumbului, fiind o cultura complet
mecanizabila;
- in condiţii de irigare, dupa grau se poate obtine a doua cultura;
- datorita rezistentei la factorii de mediu mai putin favorabili, arealul de cultura al graului este
mai mare decat al porumbului;
- recoltandu-se devreme este o buna premergatoare pentru celelalte culturi, permitand
efectuarea la timp a lucrarilor solului si aplicarii ingrasamintelor organice si a amendamentelor
acolo unde sunt necesare, acumularii apei si a nitratilor;
- sistemul radicular fasciculat asigura o buna protectie contra eroziunii solului.
Taratele de grau sunt un furaj deosebit de valoros pentru tineret si vacile cu lapte, datorita
bogatiei lor în proteină bruta (14 - 15 %) si hidrati de carbon (40 - 45 %).
Paiele de grâu se utilizeaza in furajarea animalelor, la fabricarea celulozei si ca asternut
pentru animale, obtinandu-se gunoiul de grajd.
Miristea ramasa dupa recoltat imbogaseste solul in materie organica.
Pentru toti cei care lucreaza in domeniul combaterii buruienilor, acest termen este foarte clar,
dar nu exista o definitie universal valabila si unanim acceptata.

2
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢELE VIEŢII
,, REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI`` DIN TIMIŞOARA

In culturile agricole pot sa apara in afara de buruieni si alte plante de cultura (floarea-soarelui
in grau de toamna, secara in grau etc.), situatie in care aceste plante cultivate pot fi considerate
buruieni, fiind denumite "buruieni conditionate". Buruienile provoaca pagube foarte mari atat
agriculturii cat si in alte sectoare ale economiei. Pagubele aduse agriculturii sunt determinate de
cresterea costurilor de productie, reducerea nivelului productiilor si deprecierii calitatii
produselor.Toate lucrarile executate pentru distrugerea buruienilor, incepand cu cele manuale,
continuand cu aplicarea erbicidelor si pana la combaterea chimica, contribuie la cresterea
costurilor de productie. In functie de intensitatea concurentei cu buruienile si de natura lor,
plantele cultivate sufera o serie de modificari morfologice foarte diverse. Prezenta buruienilor in
culturile de cereale paioase reduce cresterea in inaltime, rezistenta la ger si seceta, capacitatea de
infratire si provoaca etiolarea tulpinilor la baza, insotita de o culoare verde-galbuie a frunzelor.
Elementele de productivitate ale spicului sau panicului, ca numarul de spiculete, marimea
boabelor, masa hectolitrica, masa a 1000 de boabe, procentul de spiculete fertile, se reduc
determinand o scadere corespunzatoare a nivelului productiei. De asemenea, buruienile
determina aparitia fenomenului de sistavire, iar in cazul speciilor agatatoare, provoasca adesea
caderea plantelor. In cursul timpului, buruienile au dobandit unele particularitati adaptive foarte
diferite ale plantelor cultivate, care le asigura perpetuarea. Cunoasterea lor este deosebit de
importanta intrucat ele permit luarea unor masuri de combatere mai bine fundamentate biologic
si economic, prin aplicarea carora, in perioadele din ciclul lor biologic, cand sunt foarte sensibile,
pot fi combatute cu succes, cu consecinte minime asupra plantelor de cultura si mediu.Folosirea
unilaterala a mijloacelor de combatere si modul de exploatare a terenurilor agricole a condus la
cresterea frecventei si a numarului unor specii de buruieni la unitatea de suprafata. Daca speciile
care ajung la o raspandire foarte mare au in plus unele particularitati biologice care le fac foarte
daunatoare culturilor agricole si in acelasi timp greu de combatut, speciile respective
devin buruieni problema. Combaterea chimica a buruienilor a progresat mult in ultimul timp ca
urmare a dezvoltarii productiei de erbicide, a scaderii numarului populatiei active cuprinse in
agricultura si a cresterii gradului de imburuienare. Combaterea chimica a buruienilor este tratata
pe larg la cele mai raspandite buruieni dicotiledonate si buruieni monocotiledonate.
Intrebuintarea pesticidelor in lupta pentru apararea recoltelor este de actualitate, cu toate
neajunsurile ce le prezinta, deoarece ofera siguranta in apararea culturilor. Cresterea permanenta
a numarului de pesticide si schimbarea sortimentului acestora - se apreciaza ca azi se folosesc pe
glob peste 1.000 de preparate fitofarmaceutice - exprima o necesitate, urmare a intensificarii
productiei agricole determinata de cerinta de hrana tot mai mare. Protectia chimica reprezinta un
element de baza al unei agriculturi moderne, ale carei tehnologii sunt fundamentate stiintific. O
actiune de protectie chimica a culturilor trebuie sa fie intotdeauna bine gandita si temeinic
pregatita. Pentru a ajunge pe o cale cat mai scurta la informatia dorita exista multiple posibilitati,
insa calauza sigura este insasi planta de cultura de care suntem interesati, iar a doua calauza o
constituie indexul de pesticide care raspunde la intrebarea privind spectrul de actiune al
pesticidului (la ce culturi si care boli anume, daunatori si buruieni sunt combatute). Boala,
daunatorul sau buruiana, au un numar cheie care se regaseste la pesticidul care este recomandat
in combatere. Cunostintele teoretice privind particularitatile chimice si fiziologice ale
pesticidelor, modul de actiune, reactia agentului de combatut fata de pesticide etc., intregesc si
usureaza intelegerea multor elemente folosite in lucrare.

Tratamente prin deplasarea pe culoare

3
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢELE VIEŢII
,, REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI`` DIN TIMIŞOARA

La culturile grau se aplica cu mijloace terestre lucrari de combatere a bolilor, daunatorilor,

buruienilor, aplicarea de ingrasaminte solide si lichide cu absorbtie foliara, etc., fapt pentru care
este necesara crearea, de la infiintarea culturii, a unor culoare de trecere corelate cu ecartamentul
si dimensiunile pneurilor precum si cu latimile de lucru ale masinilor destinate tratamentelor
aplicate in perioada de vegetatie (astfel se elimina jalonarea parcursurilor, se asigura
uniformitatea tratamentelor, etc.).

Pentru aplicarea acestei tehnologii se impune a se stabili initial, in functie de dotarea

existenta, tipurile de agregate tractor-masina agricola, utilizabile la executarea tratamentelor,
deoarece caracteristicile acestora determinma dimensiunile si pasul culoarelor de trecere astfel :

- latimea culoarului de trecere (distanta nominala intre rasadurile adiacente);

-pasul culoarelor de trecere (distanta dintre axa longitudinala a tractorului la doua treceri

alaturate ale agregatului)

Proprietatile Fiziologice, Biochimice Si Mecanisme De Actiune Ale Erbicidelor

Selectivitatea - procesul biologic pe care se bazeaza folosirea erbicidelor de a distruge numai

anumite specii de plante buruieni si care este de natura : fiziologica (afectarea proceselor
fiziologice), toleranta (pana la o anumita doza), de pozitie, mecanica (in cazul plantelor lemnoase
la care se evita frunzele de a fi stropite cu erbicid), neselectiva, erbicid total sau cu actiune
generala.

Erbicidele cu efect total, au spectru de combatere larg, incat distrug toate speciile de buruieni
si chiar specii lemnoase (Roundup, Basta, etc.).

Absorbtia erbicidului, se realizeaza in mod specific pentru fiecare erbicid prin : radacini,
radicele, hipocotil, coleoptil, frunze, etc.

Mod de patrundere si distribuire in planta

Erbicide de contact substanta erbicida aplicata pe organele vegetative nu se transmite

(transloca) la distanta in tesuturile indepartate de locul cu care a venit in conact si nici nu intra in
circuitul vaselor conducatoare (xilen, floem) ale plantei. Patrunde prin cuticula prin epiderma si
pe care le distruge impreuna cu alte tesuturi.

Erbicide sistemice, substanta erbicida patrunde in tesuturile plantei si intra in circuitul

vascular al plantei. Translocarea produsului poate avea loc prin xilem in curentul ascendent de la
baza spre varful plantei acropetal, prin floem impreuna cu fluxul sevei elaborata spre baza
tulpinii - bazipetal - si care poate ajunge pana la radacini, stolonii si rizomii bnuruienilor care
urmeaza a fi combatute.

Mecanismul actiunii de combatere a buruienilor

1. Realizarea selectivitatii de catre plantele rezistente

4
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢELE VIEŢII
,, REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI`` DIN TIMIŞOARA

Planta cultivata pentru care erbicidul prezinta selectivitate se poate apara prin mai multe
modalitati. La unele plante, procesul se bazeaza pe diferenta vitezei de metabolizare a
produsului. De exemplu, perioada de injumatatire a erbicidului la plante rezistente (cultivate)
este scurta (1-2 zile) fata de buruienile sensibile care realizeaza acest proces abia in cateva
saptamani sau si mai mult, timp in care erbicidul devine distrugator.

In cazul altor erbicide (Lanacil - Venzar sau Betanal) care fata de secla nu poseza
selectivitate, dar folosirea lui se bazeaza pe toleranta plantei fata de erbicid, pana la anumite
doze.

2.Mecanismul actiunii de distrugere a buruienilor sensibile la erbicid

Acest proces are loc prin diverse mecanisme : inhibarea fotosintezei, inhibarea reactiei
HILL, dereglarea cresterii celulelor si alungirea lor, inhibarea diviziunii primare a celulelor,
afectarea respiratiei, inhiba sinteza ARN - ribosomali, metabolizarea in compusi inactivi,
inhibarea cresterii radacinilor, inhibarea sintezei proteinelor si lipidelor, a diviziunii mitotice,
inhibarea fotolizei apei in procesul de fotosinteza, inhibarea germinatiei semintelor, acumularea
produsului in tesuturile meristematice ale nodurilor si mugurilor subterani pe care ii necrozeaza
si usuca (Targa) etc. si chiar mecanisme de actiune incomplet cunoscute.

Aplicarea erbicidelor

Conditiile climatice sa fie normale. Nu se aplica erbicide cu putin timp inaintea unei ploi
iminente. In vederea aplicarii erbicidelor inainte de semanat, patul germinatic trebuie sa fie cu
grija pregatit, cu sol maruntit si jilav. Nu se stropeste pe soluri prea ude, inamolite sau
bolovanoase, uscate in stratul superior. Ploile usoare dupa stropit in general, nu sunt pagubitoare,
insa solurile uscate si seceta indelungata micsoreaza actiunea erbicidelor. In instalatiile de stropit
cu agitare suficienta (mecanica sau hidraulica), erbicidele aflate in stare de pulbere umectabila
pot fi introduse (fara o prealabila transformare in pasta) in rezervorul masinii umplute 4/5 din
capacitatea cu apa si urmat de o temeinica agitare a intregului continut. Daca in instructiunile de
folosire se prevede obtinerea in prealabil a pastei din pulberea de erbicid, atunci acestea se obtine
din doua volume de erbicid si un volum de apa. Cantitatea de apa sa oscileze intre 200 - 400 de
litrii/ha, astfel ca la densitate mare a buruienilor sau imbatranirea lor, cantitatea de apa sa creasca
pentru o mai buna acoperire si distrugerea lor, dar nu trebuie sa se scurga de pe frunze. Este
indicat sa se efectueze un test de selecticvitate pe o suprafata mica de cultura, cu care ocazie se
culeg multe informatii, mai ales daca acestea nu se pot primii in timp util din alte surse usor de
contactat.Evitarea supradozarilor, dublarilor in culturi, (suprapuneri a zonelor tratate) la
intoarceri, oprirea aparatului in lan, etc. Se feresc culturile vecine, vantul nu trebuie sa aiba o
tarie mai mare de 10 km/ora. In cazul in care planta de cultura si buruienilor impotriva catora se
aplica combaterea, sufera din cauza secetei sau cand umiditatea atmosferica are valori mici (sub
40%), aplicarea stropirilor trebuie sa fie amanata. Unele erbicide mai ales cele care actioneaza
prin contact, aplicate la temperaturi ce depasesc 20sC produc arsuri pe frunzele plantei de
cultura.Tratamentele aplicate spre seara evita acest fenomen de fitotoxicitate, iar in cazul unor
erbicide si a unor plante de cultura, metabolizarea de catre plante se face cu mai multa usurinta
noaptea in lipsa luminii.Mai mult decat in cazul altor pesticide cand este folosit un utilaj la
aplicarea ierbicidelor, dupa terminarea lucrarii acesta trebuie spalat cu grija pentru a indeparta

5
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢELE VIEŢII
,, REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI`` DIN TIMIŞOARA

cele mai mici resturi care pentru alte plante de cultura ce urmeaza a fi stropite in diverse scopuri
poate cauza arsuri.

CELE MAI RASPANDITE BURUIENI DIN CULTURILE DE GRÂU SUNT

URMATOARELE :

BURUIENI DICOTILEDONATE

PALAMIDA (Cyrsium arvense);

MUSTARUL DE CAMP (Sinapsis arvensis);

ALBASTRITA SAU VINETELELE Centaurea cyanus);

RIDICHEA SALBATICA (Raphamus raphanistrum);

NEMTISORUL DE CAMP (Delphinium consolida);

SPANACUL ALB (Chenopodium album);

MUSETELUL NEMIROSITOR (Matricaria inodora);

TURITA (Galium Aparine);

ROMANITA (Anthemis sp.);

MACUL SALBATIC (Papaver rhoeans);

BURUIENI MONOCOTILEDONATE :

ODOSUL (Avenua fatua);

IARBA VANTULUI (Aspera spica venti);

BURUIENI  DICOTILEDONATE SENSIBILE

PALAMIDA, MUSTARUL DE CAMP, RIDICHEA SALBATICA, SPANACUL ALB,

NEMTISORUL DE CAMP.

BURUIENI  DICOTILEDONATE REZISTENTE

TURTITA, NEGHINA, MUSETELUI NEMIROSITOR, ROMANITA, MACUL SALBATIC,

ETC.

In tabelul urmator sunt prezentate o serie de erbicide folosite in combaterea buruienilor:

6
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢELE VIEŢII
,, REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI`` DIN TIMIŞOARA

Erbicidul Doza/ha Specificari

SDMA 33 2 Combate buruienile dicotiledonate si perene.
SDMA 50 1 Combate buruienile dicotiledonate si perene.
OLISTAN EXTRA 1 Combate buruienile rezistente la SDMA.
LOGRAN 75 WG 0,01 Combate buruieni rezistente la SDMA.
MUSTANG 1 Combate buruieni dicotiledonate anuale si perene.
CERLIT 1 Combate buruieni dicotiledonate, Galium, Convolvulus.
DMA 6 0,8 Combate intreg spectrul de buruieni, Apera spica venti
(70%).
PUMA SUPER 0,8 Combate Avena fatua si Apera spica venti.
COUGAR 1,3 Combate Avena fatua, A.s.venti si dicotiledonatele anuale.

Aplicarea erbicidelor in agricultura este o lucrare de stricta specialitate care necesita o

pregatire profesionala ireprosabila, respectand intocmai instructiunile de aplicare a erbicidelor si
a normelor de protectia muncii.

BIBLIOGRAFIE

1.- Aurel Lazureanu  - 2002, Agrotehnica, Editura EUROBIT, Timisoara

2.- Aurel Lazureanu  - 1993, Agrotehnica şi colaboratorii Editura HELICON BANAT

3.- Nicolae Sarpe  - 1987, Combaterea integrata a buruienilor din culturile de camp ,Editura
Ceres Bucuresti

4.- Gheorghe Budoi, Ioan Oancea, Aurelian Penescu  - 1994 Herbologie aplicata - Buruienile si
combaterea lor integrate Editura Ceres, Bucuresti

5.-Ioan Rosca -2000-Combaterea Integrate A Bolilor , Buruienilor Si Daunatorilor Culturilor

Agricole , Editura Didactica Si Pedagogica Ra –Bucuresti 2000
6.- Borcean, I. si Colab. – Cultura si protectia integrate a cerealelor, Ed. de Vest, Timisoara,
2004.
7.- Manoliu, A. si colab. – Buruienile si culturile agricole si bolile lor, Ed.Ceres, Bucuresti, 1996.
8.- Popescu, G. – Tratat de patologia plantelor, vol.II – agricultura, Ed.Eurobit, Timisoara, 2005.
9.-Jităreanu Gerard(coordonator),2020- Tratat de Agrotehnică,Editura Ion Ionescu de la Brad
IASI.