UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE AGRICULTURA SI
HORTICULTURA
SPECIALIZARA: CONSULTANTA SI MANAGEMENT
IN AGRICULTURA

Tehnologii ecologice de cultivare a legumelor

MASTERANZI:
VADUVA PAULA
MARINCA VALENTIN
MUNTEANU IULIAN

CUPRINS
INTRODUCERE...3
CAPITOLUL I IMPORTANTA LEGUMELOR.4
1.1.
1.2.

Importanta nutritiva a legumelor.....4

Importanta economica a legumelor.6

CAPITOLUL II ECOLOGIA PLANTELOR LEGUMICOLE.8

2.1. Factorul lumina...8
2.2. Factorul temperatura.10
2.3. Factorul apa......10
2.4. Factorul hrana...12
2.5. Factorul aer...12
CAPITOLUL III PREGATIREA TERENULUI PENTRU CULTURILE DE
LEGUME IN OGOR PROPRIU.....13
3.1. Lucrari de pregatire a terenului executate toamna....13
3.2. Lucrari de pregatire a terenului executate primavara...15
CAPITOLUL IV INFIINTAREA CULTURILOR LEGUMICOLE..17
4.1. Infiintarea culturilor legumicole prin semanat direct...17
4.1.1. Epoca de semanat..17
4.1.2. Adancimea de semanat..18
4.1.3. Norma de samanta la hectar..19
4.1.4. Metode de semanat20
4.2. Infiintarea culturilor prin plantarea rasadurilor22
4.2.1. Epoca de plantare a rasadurilor.23

4.2.2. Adancimea de plantare a rasadurilor.24

4.2.3metode de plantare a rasadurilor..24
CAPITOLUL V LUCRARI DE INGRIJIRE LA LEGUME..26
5.1. Lucrari generale de ingrijire.26
5.1.1. Completarea golurilor26
5.1.2. Afanarea solului si distrugerea crustei...27
5.1.3. Mulcirea solului.27
5.1.4. Musuroirea.28
5.1.5. Combaterea ecologica a buruienilor din culturile de legume29
5.1.6. Combaterea ecologica a bolilor sin culturile de legume32
5.1.7. Combaterea ecologica a daunatorilor din culturile de legume..34
5.1.8. Irigarea culturilor legumicole35
5.1.9. Fertilizarea in legumicultura ecologica.35
5.2. Lucrari speciale de ingrijire..37
5.2.1. Copilitul.37
5.2.2. Ciupitul..38
5.2.3. Carnitul..38
5.2.4. Sustinerea plantelor...38
5.2.5. Raritul39
5.2.6. Etiolarea partilor comestibile40
5.2.7. Protejarea culturilor contra brumelor40
5.2.8. Combaterea grindinei41
BIBLIOGRAFIE.42
2

INTRODUCERE
Agricultura ecologica finalizeaza conceptul general al unei alternative
posibile pentru viitor in ecosistemele sale, dar ea contine si elemente proprii,
originale. In primul rand ea asigura integritatea lanturilor trofice si pastreaza
intacta stabilitatea ciclurilor biogeochimice pentru pincipalele elemente ale
fertilitatii solului.
In agricultura ecologica se opereaza cu elemente de finete la aplicarea
tehnologiilor, pe baza cunoasterii profunde a biologiei plantelor cultivate si a
relatiilor cu mediul ambiant. De asemenea se pune accentul pe alegerea unor soiuri
mai adaptabile la clima si sol, pe crearea de soiuri rezistente genetic la boli, pe
selectia severa a materialului semincer si saditor si a sistemului de cultura mai
putin poluant si energofag. O atentie deosebita se acorda protectiei antiparazitare
integrate, activandu-se antagonistii naturali ai daunatorilor, reducand drastic
folosirea pesticidelor.
Prioritar in demersul de ecologizare a agrosistemelor este conversia
sistemelor tehnologice conventionale la cele ecologice, avand drept baza structure
si modele de cultivare ecologice, formate din secvente viabile si adecvate pentru
diferitele zone ecologeografice, in vederea obtinerii de produse legumicole cu
valoare adaugata mare.
Cultura legumelor este o importanta sursa de poluare locala complexa
(camp, sere, solaria) cu pesticide si ingrasaminte. Substantele poluante ajung in
apele de suprafata prin parcurgerea altor circuite decat in cazul culturilor agricole.
Reducerea consumului de fungicide, erbicide si ingrasaminte chimice va
contribui la prevenirea poluarii mediului, a plantelor si a recoltei. Cercetarea
stiintifica si in general, opinia publica, mai ales in ultimii ani, s-a dovedit a fi
sensibila la problemele mediului inconjurator si a sanatatii oamenilor.
In ultimul timp au aparut numeroase lucrari stiintifice si de informare, care
pledeaza pentru extinderea legumiculturii ecologice, in vederea protejarii mediului,
pastrarii echilibrului natura, mentinerea fertilitatii solului, obtinerea unor produse
valoroase din punct de vedere biologic si igienic, care sa nu afecteze sanatatea
consumatorilor.
3

CAPITOLUL I

1. IMPORTANTA LEGUMELOR

1.1 IMPORTANTA NUTRITIVA A LEGUMELOR

Speciile legumicole cultivate pe glob, in jur de 250, sunt plante cultivate de

la care se consuma diefrite parti morfologice reprezentate de: radacini, tulpini
tuberizate, bulbi, Frunze, muguri, lastari, inflorescente, fructe, seminte si care
poarta denumirea generic de legume.
Valoarea alimentara a legumelor este data de continutul ridicat in substante
biocatalizatoare, vitamine si saruri minerale si de particularitatile lor dietetic
deosebite.
Legume se pot consuma in stare cruda, preparate, murate, congelate,
conservate, deshidratate, contribuind la diversificarea alimentatiei, dar in mod
deosebit la efectul favorabil asupra sanatatii omului.
Efectul favorabil al consumului de legume asupra organismului uman consta
in:
hidratarea organismului prin continutul ridicat in apa (75-97%)
stimularea activitatii sistemului muscular datorita hidrocarburilor
simple direct asimilabile (zaharuri simple, glicogen, inulina, s.a.)
aportul de aminoacizi vitali (leucina, izoleucina, lizina, triptofan,
histidina, metionina, alanina, fenilamina, etc.)
reducerea grasimilor
alcalinizarea plasmei sanguine
sustinerea procesului de calcifiere si sporirea activitatilor prin aportul
de saruri minerale
blocarea activitatii bacteriilor de fermentatie
4

stimularea functiilot organelor interne

mentinerea permeabilitatii membranelor celulare
marirea capacitatii de adaptare a organismului
neutralizarea acidiatii gastrice, determinate de consumul alimentelor
bogate in proteina (paine, carne, oua), prin continutul ridicat in
elemente minerale bazice (Ca, K, Na, Mg, Fe, etc.
stimularea poftei de mancare

Comparativ cu alte alimente, se constata ca legumele au o valoare calorica

mai scazuta datorita proportiei reduse de protide, lipide si hidrati de carbon, dar
prezinta un continut mult mai bogat in vitamine si saruri minerale ceea ce le
confera de fapt si importanta alimentara deosebita.
Pe langa continutul in vitamine si saruri minerale, legumele mai contin acizi
organici (lactic, malic, oxalic), uleiuri eterice, glucozizi, pigmenti, substante
fitoncide, etc.
Toate speciile legumicole se pot considera si plante cu efect medicinal,
datorita continutului ridicat in fitoncide, uleiuri eterice, vitamine, glicozizi, etc.
fiind cunoscute proprietatile lor terapeutice din cele mai vechi timpuri si
reactualizate in present de medicina naturista.

1.2 IMPORTANTA ECONOMICA A LEGUMELOR

Sub aspect economic, legumicultura detine pe plan mondial 2% din

suprafata Agricola, participand la realizarile valorice din ansamblul agriculturii cu
cca. 30%, date statistice care subliniaza eficienta economica deosebit de ridicata a
acestei ramuri, in economia intregului system al agriculturii.
Importanta economica a culturii legumelor rezida si din faptul ca acestea
permit o folosire intensiva a terenului. Se apreciaza ca 1 ha de legume cultivate in
camp echivaleaza cu 112 ha grau, 1 ha de legume cultivate in solaria echivaleaza
cu 150 ha de grau, iar 1 ha de legume cultivate in sere echivaleaza cu 200 ha de
grau.
Prin cultura legumelor se obtin productii foarte ridicate la unitatea de
suprafata. La cultura legumelor in camp se pot obtine frecvent productii de peste
30t/ha, la cultura in solaria 50-70 t/ha, iar la cultura in sere, 80-120 t/ha. La unele
specii si in sisteme intensive de cultura (hidroponica) se pot obtine productii de
peste 300 t/ha. Un alt aspect de importanta economica se refera la faptul ca prin
cultura legumelor se asigura o mai buna valorificare a terenurilor decat prin multe
alte culture, datorita posibilitatilor de efectuare, pe scara larga, a succesiunilor, atat
la cultura in camp liber, dar mai cu seama la cea protejata.
Cultura legumelor constitue o sursa importanta de venituri pentru unitatile
cultivatoare si in gospodariile populatiei. Exportul de legume adduce venituri mari
tarii noastre, favorizand dezvoltarea comertului exterior cu alte tari. Se exporta in
mod curent: tomate, castraveti, ardei, vinete, ceapa si conserve diferite.
Consumul de legume in kg / an / cap de locuitor, constituie un indicator de
apreciere a nivelului de trai al populatiei unei tari, aspect care reiese foarte evident
din datele statistice ale F.A.O. care arata ca acesta este, in medie, de 120,8 kg in
U.E. (Italia cu 173,2 kg, Franta cu 123,3 kg, etc.), de 121,1 kg in S.U.A, de 105,8
kg in Asia, de 48,8 kg in Africa si 44,2 kg in America Centrala (Brazilia 38,6 kg).
Legumele constituie o importanta sursa de materii prime pentru industria
conservelor. Aceasta a dat posibilitatea de a se dezvolta intreprinderi mari,
integrate, de producere si industrializare a legumelor si fructelor. Prin faptul ca in
6

industia legumelor se realizeaza un flux continuu de productie, pe intregul an

calendaristic, se creeaza posibilitatea repartizarii armonioase a fortei de munca,
micsorandu-se caracterul sezonier al lucratorilor. In plus, prin valorificarea
esalonata a productiei pe tot parcursul anului se creeaza un echilibru dinamic intre
venituri si cheltuieli.

CAPITOLUL II

2. Ecologia plantelor legumicole

Lumina, caldura, apa, aerul si hrana sunt cei cinci factori abiotici, numiti si factori
de vegetatie, obligatorii, indispensabili si de valoare egala. Acestia sunt in
interdependenta unul cu altul, determinand productia de legume.
In caz de restrictie, a unui sau mai multor factori de vedetatie, se creeaza o
anumita ierarhizare (prioritate) a rolului si importantei acestora pentru cresterea si
dezvoltarea plantelor legumicole, corespunzatot evolutiei filogenetice si conditiilor
mediului ambiant.
In timpul eevolutiei ontogenetice, speciile legumicole prezinta cerinte
diferite fata de factorii de vegetatie, iar fiecarei fenofaze ii corespund anumite
niveluri specifice , a caror cunoastere si posibilitati de asigurare in optim,
fundamenteaza masurile tehnologice necesare pentru realizarea productivitatii
biologice.
Cunoasterea limitelor de actiune a factorilor de mediu asupra proceselor
fiziologice si biochimice din plante creeaza posibilitatea dirijarii cu deosebita
atentie a acestora. In conditiile practicarii culturilor protejate, numai prin corelare
armonioasa a factorilor de vegetatie, se poate asigura valorificarea superioara a
potentialului productive al speciilor, respective al cultivarelor.

2.1 FACTORUL LUMINA

Lumina este un factor deosebit de important, deoarece prin parametric sai
specifici, intensitate, durata de actiune, compozitie spectral, imfluenteaza
fotosinteza si celelalte procese fiziologice care stau la baza formarii si acumularii
masei biologice, cat si in desfasurarea morfogenezei, directionand intregul proces
de dezvoltare al plantei.
8

Plantele legumicole manifesta fata de lumina cerinte particulare, ca urmare a

originii ecologeografice si a evolutiei lor filogenetice, cu importanta deosebita
pentru practica productive. Numai prin buna cunoastere a pretentiilor speciilor
legumicole fata de radiatia luminoasa, se poate asigura nivelul optim prin aplicarea
de masuri tehnologice corespunzatoare, atat la culturile in camp, cat si la cele din
spatii protejate (sere, solaria, rasadnite, etc.)
Plantele legumicole manifesta cerinte diferite fata de intensitatea luminoasa,
in functie de zona de origine si evolutia filogenetica, astfel:
specii legumicole cu cerinte reduse , pot fi cultivate primavara
devreme, toamna tarziu sau iarna.( Stevie, macris, ceapa de iarna,
sfecla pentru Frunze, mazarea etc.)
specii legumicole cu cerinte medii precum spanacul, salata, ridichiile
de luna, morcovul, telina, etc. Aceste specii se pot cultiva primavara
devreme sau pe terenuri cu expozitii N-E sau N-V, la altitudini mari si
in zonele nordice ale tarii.
speciile legumicole cu cerinte mari sunt plantele originale din zonele
geografice sudice: tomatele, ardeii, vinetele, castravetii, fasolea, etc.
se cultiva in regiune cele mai favorabile sin sudul si sud-vestul tarii,
pe terenurile cu expozitie sudica, dar si in sere si solaria.
In functie de cerintele pe care le manifeste fata de lungimea zilei, plantele
legumicole se grupeaza astfel:
plante de zi scurta provin din regiunile tropicale si subtropicale si
solicita o fotoperioada de pana la 12 ore. Din aceasta grupa fac parte
tomatele, aedeii, castravetii, dovleceii, pepenii galbeni si verzi, fasolea
etc.
plante de zi lunga sunt originale din zone temperate si necesita o
fotoperioada de 15-18 ore/zi, situatie in care planele infloresc mai
repede si mai abundent. Din aceasta grupa fac parte spanacul, ceapa ,
salata, morcovul, telina, etc.
plante neutre sunt indiferente la lungimea zilei si pot creste in
conditii optime, atat vegetative, cat si generativ, in orice situatie de
fotoperioada.
9

2.2 FACTORUL TEMPERATURA

Temperatura conditioneaza toate procesele biochimice si fiziologice ale

organismelor vegetale: fototsinteza, respiratia, transpiratia, absorbtia si circulatia
sevei prin planta, formarea si acumularea substatelor de rezerva, morfogeneza, etc.
Fiecarei specii legumicole ii este caracteristica o anumita temperatura
minima, optima si maxima. In functie de cerintele fata de temperatura, plantele
legumicole se pot clasifica in trei categorii: rezistente, nepretentioase si
pretentioase la temperaturi scazute.
Specii legumicole rezistente la temperaturi scazute sau negative se
caracterizeaza prin temperaturi minime de 0-1C, optime de 12-150C
si maxime de 20-240C. in aceasta grupa snt incluse plantele perene:
hrean, leustean, stevie, sparanghel, s.a.
Specii legumicole putin pretentioase la caldura se caracterizeaza
prin temperaturi minime de 2-50C, optime de 15-200C si maxime de
20-250C. In aceast grupa intra: mazarea , bobul, morcovul,
pastranacul, telina, ridichiile, ceapa, etc.
Specii legumicole pretentioase la caldura, numite si termofile - se
carcaterizeaza prin temperaturi minime de 8-150C, optime de 22-300C
shi maxime de pana la 400C. Plantele termofile sunt: fasolea, tomatele,
ardeii, vinetele, castravetii, dovleceii, pepenii, etc.
In timpul perioadei de fructificare, cerintele plantelor legumicole fata de
temperatura, necesita valori termice la limita superioara optimului armonic.

2.3 FACTORUL APA

Apa este esentiala in cresterea si dezvoltarea plantelor. Ea regleaza

temperatura tesuturilor prin transpiratie si evaporatie; este mediul a reactiilor de
oxidare, reducere; usureaza absorbtia si circulatia sevei prin vasele conducatoare;
10

formeaza solutia solului si transporta substantele minerale si pe cele de sinteza in

planta, etc.
Plantele legumicole prezinta particularitati morfologice si fiziologice
distincte in ce priveste sistemul radicular, precum si cerintele fata de apa ca urmare
a conditiilor pedoclimatice in care a avut loc filogeneza lor.
In functie de caracteristicile sistemului radicular si a indicatorilor fiziologici,
speciile legumicole se pot grupa in patru categorii privind absortia, respectiv,
consumul de apa:
Specii legumicole cu absorbtie slaba si consum redus, prezinta sistem
radicular slab dezvoltat cu capacitate mica de aprovizionare cu apa,
iar suprafata foliara este redusa. Acestea sunt:ridichiile de luna,
mararul, ceapa, usturoiul, etc.
Specii legumicole cu absobtie buna si consum redus, la care radaciile
sunt bine dezvoltate, pivotul patrunde in sol la adancimi mari, iar
frunzele prezinta diferite carcateristici morfo-anatomice care le da
posibilitatea de a-si micsora pierderile de apa prin transpiratie. Din
aceasta grupa fac parte: morcovul, pastarnacul , tomatele, porumbul
zaharat, etc.
Specii legumicole cu absorbtie slaba si consum mare au un sistem
radiculat slab dezvoltat cu posibilitati reduse de aprovizionare cu apa
si aparat foliar bogat. Grupa curpinde: salata, spanaca, praz, varza,
conopia, mazare, etc.
Specii legumicole cu absortie buna si consum mare, au radacini bine
dezvoltate, buna capacitate de aprovizionare cu apa si aparat foliar
bogat ce inregistreaza pierderi relativ mari prin transpiratie: sfecla,
catoful, dovlecelul, pepenii, etc.

11

2.4 FACTORUL HRANA

Necesarul de hrana al plantelor se asigura atat prin intermediul radacinilor

din solutia solului, nutritia radiculara, precum si prin frunze, nutritia
extraradiculara. Cerintele plantelor fata de cantitatile si raporturile dintre
elementele minerale sunt variate, in functie de originea ecologeografica si evolutia
filogenetica, astfel ca fiecarei specii legumicole ii corespunde un anumit nivel al
optimului bioogic inscris in codul genetic. Depasirea sau insuficienta valorilor
provoaca perturbari in metabolismul plantelor punand in pericol viata lor.

2.5 FACTORUL AER

Aerul , alaturi de ceilalti factori de vegetatie, prin compozitia sa chimica,

dar si prin miscarile sale conditioneaza cresterea si dezvoltarea plantelor.
Dioxidul de carbon se gaseste in aerul atmosferic in proportie de numai
0,03%. In procesul de fotosinteza, plantele verzi sintetizeaza alaturi de apa si saruri
minerale, folosind energia luminoasa, substantele organice simple, care sunt
utilizate mai departe ca baza la crearea substantelor complexe.
Oxigenul este eliberat de catre plantele verzi in procesul de fotosinteza si
utilizat in procesul de respiratie. Intensitatea respritatiei variaza in functie de
specie, iar in cadrul acesteia, de soim fenofaza, oraganul mofologic, etc.,
constatandu-se ca acest proces este mai intens in faza de germinare a semintelor.

12

CAPITOLUL III

3. PREGATIREA TERENULUI PENTRU

CULTURILE DE LEGUME IN OGOR PROPRIU
Cuprinde o serie de lucrri care au drept scop pregtirea patului germinativ
optim pentru germinarea seminelor sau pentru prinderea rsadurilor. Lucrrile de
pregtire a terenului se execut att toamna ct i primvara.

3.1 LUCRARI DE PREGATIRE A TERENULUI EXECUTATE

TOAMNA
Desfiinarea culturii anterioare se execut prin ndeprtarea
sistemului de susinere (araci, spalieri i srme folosite la susinerea culturilor cu
talie nalt) i transportarea i depozitarea n magazii, oproane etc., strngerea
resturilor vegetale (care prin dimensiuni mpiedic efectuarea lucrrilor de
pregtire a patului germinativ) n grmezi, ncrcarea i transportul n locuri
special amenajate pentru compostare, tocarea resturilor vegetale de talie mare
(provenite de la culturile semincere), strngerea i transportul la unitile
zootehnice a resturilor vegetale de varz, conopid, mazre, sfecl etc., sau
ncorporarea direct n sol a resturilor vegetale provenite de la speciile legumicole
cu talie mic (verdeuri), prin discuirea o dat sau de dou ori, n funcie de
cantitatea acestora. Dac n cultur au fost sesizate focare de infecie cu diveri
ageni patogeni sau cu duntori, resturile vegetale se strng separat i se transport
cu atenie n locuri special amenajate, pentru a evita extinderea atacului.
Nivelarea de ntreinere se execut dup fiecare ciclu de cultur, n
scopul reducerii denivelrilor datorate metodei de aplicare a udrilor prin brazde, a
schemei de modelare a terenului i lucrrilor de ngrijire aplicate. Se execut o
afnare superficial a solului cu grapa cu discuri, la 10-12 cm, nivelarea folosind
nivelatorul NT - 2,8 + U650 M, NM - 3,2 + U650 M sau NMS - 3,2 + 650 M sau
grapa cu discuri cu bar de netezire, asigurnd o bun uniformizare a terenului i o
pant de 1-3.

13

Dac terenul prezint denivelri, exist riscul bltirii apei n anumite locuri
sau insuficienei apei, care determin o dezvoltare neuniform a culturii, cu
implicaii negative asupra produciei.
Fertilizarea de baz se execut cu ngrminte organice care se
mprtie pe suprafaa solului n aceeai zi n care se face artura. Se aplica in
cantiti diferite n funcie de tipul de sol, gradul de fertilitate, indicele de azot,
specia cultivat i producia planificat. Gunoiul de grajd, dup ce a fost
mprtiat pe sol, trebuie ncorporat n sol la 28-30 cm, n caz contrar pierderile
de azot pot fi de circa 30% din azotul total.
Artura adnc se execut n scopul mbuntirii structurii solului,
ncorporrii ngrmintelor i resturilor vegetale, pentru aerisirea solului n
profunzime, uurarea ptrunderii rdcinilor plantelor n sol pentru a se
aproviziona cu ap i hran, infiltrarea apei n sol, mbuntirea regimului de
oxigen i combaterea buruienilor. Se execut cu plugul PP 4-30 sau cu plugul
reversibil, n agregat cu tractorul U-650, la adncimea de 28-30 cm. Artura de
baz se las n brazd "crud" dac pe terenul respectiv se cultiv specii
legumicole mai pretenioase fa de cldur care nu necesit pregtirea imediat a
terenului. Iarna sub influena variaiilor mari de temperatur, a ngheului i
dezgheului repetat, se mbuntete structura solului, circulaia apei i a aerului
n straturile mai profunde, cu influene pozitive asupra creterii plantelor.
La speciile care se cultiv primvara devreme care sunt puin pretenioase fa de
cldur, pregtirea terenului se face n cea mai mare msur toamna, pentru a
permite nfiinarea culturilor primvara devreme.

14

3.2 LUCRARI DE PREGATIRE A TERENULUI EXECUTATE

PRIMAVARA

Se execut lucrri de pregtire a patului germinativ, tiind c seminele de

legume sunt n general mici (cu unele excepii), puterea de strbatere este mai
slab, comparativ cu alte specii de cultur, necesitnd o mrunire foarte bun a
terenului pe ntreaga adncime de semnat i nu numai. Pregtirea patului
germinativ se declaneaz imediat ce terenul este scurs, svntat i permite intrarea
utilajelor, i const n:
Mrunirea terenului se face difereniat, n funcie de epoca de
nfiinare a culturilor. Astfel, pentru culturile care se nfiineaz primvara foarte
devreme (nceputul lunii martie), artura se grpeaz cu grapa cu coli reglabili cu
bar de nivelare (GCN - 1,7 + U 650), prin dou treceri, sau se folosete
combinatorul C-3,9 sau C-6,5 echipat cu organe tip dalt (fr rsturnarea
brazdelor), n cazul n care terenul prezint denivelri. Pentru culturile care se
nfiineaz ceva mai trziu (sfecl, tomate, fasole), terenul se pregtete folosind
combinatorul G-6,5 sau CPGC4, cu organe de tip dalt, dac terenul nu este prea
mburuienat. Cnd terenul prezint un grad mai ridicat de mburuienare, organele
tip dalt se nlocuiesc cu cele tip sgeat, pentru tierea buruienilor i mrunirea
terenului n acelai timp. Pentru culturile care se nfiineaz mai trziu (sfritul
lunii aprilie, nceputul lunii mai), terenul se menine afnat i curat de buruieni,
prin lucrri repetate de grpare (2-3), folosind grapa cu coli cu bar de netezire sau
combinatorul C-3,9 cu grapa elicoidal n locul roilor, perpendicular pe grparea
anterioar. Prima lucrare de mrunire a solului se execut la 10-12 cm, a II-a la 810 cm, iar a III-a la 4-8 cm adncime.
Modelarea solului const n realizarea unor straturi nlate, separate
de rigolele prin care circul apa i utilajele pentru executarea lucrrilor de ngrijire
a culturilor. Modelarea terenului se execut manual cu sapa pe suprafee mici,
limea stratului fiind de maxim 1,5 m. Mecanizat se execut pe suprafee mari,
folosind agregatul AMFS- 4,5 + tractorul U 650, realiznd brazde cu limea la
coronament de 104 cm, limea rigolei la suprafaa solului de 46 cm i distana de
150 cm ntre axele rigolelor. La o trecere, se realizeaz 3 straturi nlate.

15

fig.1

Scheme de modelare a solului cu limea la coronament de: a)104 cm; b) 94 cm

;c) 50 cm

Modelarea terenului se execut de regul primvara, cu cteva zile naintea

nfiinrii culturii, dar se poate executa i toamna, la speciile legumicole care se
cultiv primvara foarte devreme (varz, conopid, spanac, gulioare etc.), pentru c
stratul nlat se svnt mai repede i permite nfiinarea culturii mai devreme dect
pe terenul nemodelat.

16

CAPILOLUL IV

4. INFIINTAREA CULTURILOR LEGUMICOLE

4.1 INFIINTAREA CULTURILOR LEGUMICOLE PRIN

SEMANAT DIRECT
Se practic la multe specii legumicole precum: mazrea, fasolea, bamele,
morcovul, ptrunjelul, pstrnacul, loboda, ridichea, sfecla etc

4.1.1 EPOCA DE SEMANAT

Se stabilete n funcie de cerinele plantelor fa de factorii de mediu, n

special fa de temperatur, de condiiile climatice ale anului respectiv i de
perioada de valorificare a produciei.
Se disting 3 epoci de semnat i anume: epoca de primvar, epoca de var
i epoca de toman.
Epoca de primvar ncepe imediat ce terenul se svnt i se poate lucra i
dureaz pn cnd n sol se acumuleaz o temperatur minim de 15-16C.
Cuprinde mai multe etape (urgene) i anume:
prima jumtate a lunii martie, cnd temperatura din sol atinge valori
de 2-3C (n mustul zpezii), se seamn speciile legumicole puin pretenioase la
temperatur ca: mazrea, bobul, morcovul, ceapa ceaclama, spanacul, loboda,
ridichile de lun, ptrunjelul, salata etc.;
a II-a jumtate a lunii martie-nceputul lunii aprilie, cnd temperatura
n sol atinge 5-6C i se seamn sfecla roie, mrarul;
a II-a jumtate a lunii aprilie cnd n sol temperatura ajunge la 1012C, se seamn tomatele (pentru culturile nfiinate prin semnat direct), fasolea,
porumbul zaharat;
17

 nceputul lunii mai cnd n sol temperatura nregistreaz valori de 1416C, se seamn castraveii, dovleceii, pepenii galbeni i verzi, iar bamele cnd se
acumuleaz o temperatur de peste 16C, fiind cele mai pretenioase fa de acest
factor.
Epoca de var. Vara se nfiineaz culturile succesive de legume ale cror
pri comestibile se recolteaz toamna. Semnatul se execut n dou etape:
prima etap, care cuprinde luna iunie i jumtate din luna iulie, cnd
se seamn castraveii de toamn, fasolea de toamn, ridichiile de iarn, sfecla
roie etc;
a II-a etap este n prima jumtate a lunii august, cnd se seamn
spanacul i salata.
Epoca de toamn. nfiinarea culturilor toamna are n vedere obinerea
legumelor extratimpurii, primvara urmtoare foarte devreme. Aceste culturi
(salat, spanac) se seamn n perioada 15 septembrie-15 octombrie, pentru ca
plantele s ierneze n faza de rozet i s reziste peste iarn. Altele (ceapa,
morcovul) se seamn la sfritul lunii octombrie-nceputul lunii noiembrie (dac
timpul permite), pentru iernare n stadiul de smn, iar primvara, cnd condiiile
de mediu permit, se declaneaz procesele de germinare i de cretere a plantelor.

4.1.2 ADANCIMEA DE SEMANAT

Este specific fiecrei specii legumicole i este influenat de mrimea

seminelor i de puterea de strbatere a acestora prin stratul de sol. Cu ct o
smn este mai mare, cu att adncimea de semnat este mai mare, pentru c
puterea de strbatere este mai mare i invers. De asemenea, adncimea de semnat
este condiionat de textura solului, de epoca de semnat, de calitatea patului
germinativ i de umiditatea solului.
n general, seminele mici se seamn la 1-2 cm, cele mijlocii la 2-3 cm, iar
cele mari la 4-5 cm. Pe solurile uoare, adncimea de semnat este mai mare dect
pe cele mai grele; pe solurile cu umiditate sczut semnatul se execut mai adnc,
18

pentru evitarea deshidratrii seminelor; pe terenul mai slab pregtit, adncimea de

semnat este mai mic dect pe un teren foarte bine pregtit. La semnturile de
toamn, adncimea de semnat este mai mare, comparativ cu semnturile de
primvar pentru aceeai specie etc.

4.1.3 NORMA DE SAMANTA LA HECTAR

Reprezint cantitatea de semine folosit la unitatea de suprafa, care

asigur o desime optim a culturii. Este diferit de la o specie la alta, de sistemul
de cultur, de calitatea seminelor, de epoca de semnat. Se calculeaz n dou
variante i anume:
1. n funcie de calitatea seminelor, dup formula:
Ns cal.I x Vcs cal.I
Ns/ha = ----------------------------, g n care:
Vc sem.lot

Ns/ha - norma de smn la hectar;

Ns cal.I - norma de smn la hectar pentru semine de calitatea I;
Vcs cal.I - valoarea cultural a seminelor de calitatea I;
Vc sem. lot. - valoarea cultural a seminelor din lotul existent.

19

2. n funcie de masa a 1000 de semine:

D x MMS
Ns/ha = -----------------, kg/ha
Vc
D - densitatea plantelor;
MMS - masa a 1000 de semine;
Vc - valoarea cultural.
Exemple de norme de semine pentru diverse specii legumicole:
- semnat direct: morcov 3-4 kg/ha, ptrunjel 4-5 kg/ha, spanac 15-25 kg/ha,
castravei 3-4 kg/ha, dovlecel 5-6 kg/ha, fasole pitic 80-100 kg/ha, fasole
urctoare 40-50 kg/ha, salat 2 kg/ha, sfecl 10-15 kg/ha, tomate 1-1,5 kg/ha,
ridichi 10 kg/ha, ceap ceaclama 6-8 kg/ha.
- producerea rsadurilor: tomate 250-300 g/ha, ardei, vinete 1 kg/ha, elin
150-200 g/ha, varz, conopid 300-350 g/ha, castravei 0,8-1 kg/ha, ceap de ap
0,3-0,4 kg/ha etc.
Norma de smn se suplimenteaz cu 10-15% n cazul semnturilor din
toamn, deoarece n aceast perioad se nregistreaz pierderi mai mari.

4.1.4 METODE DE SEMANAT

Semnatul se execut dup mai multe metode i anume:

semnatul prin mprtiere. Se practic pe suprafee mici i numai la
anumite specii legumicole, cum sunt: salata, spanacul, mrarul, ptrunjelul de
frunze etc. Aceast metod presupune experien mai ndelungat, pentru a
asigura distribuirea uniform a seminelor pe ntreaga suprafa; cantitatea de
smn este mai mare cu 20-30%, iar fora de munc consumat este foarte mult
redus comparativ cu alte metode manuale de semnat;
20

 semnatul n rnduri. Este metoda cea mai folosit, deoarece, pe

lng faptul c se reduce norma de smn la hectar, se pot executa cu uurin
lucrrile de ngrijire a culturilor i de recoltare a prilor comestibile.
Semnatul n rnduri se execut n dou moduri:
n rnduri echidistante, practicat la speciile care necesit
distane mai mari (sfecl, bame, tomate, ridichi de lun, fasole
etc.), pe teren modelat sau nemodelat (fig. 2.);

fig.2

Fig. 8.2 Semnatul n rnduri echidistante (la bame)

n benzi practicat la speciile legumicole la care distanele ntre
rnduri sunt mici (morcov, ptrunjel, elin, ceap etc., fig. 3.).

fig.3.
21

Numrul rndurilor n band este de 2-4, iar ntre benzi se las poteci de 4050 cm care s permit accesul utilajelor i muncitorilor n culturi, pentru
executarea lucrrilor de ngrijire.
semnatul n cuiburi este caracteristic speciilor legumicole care se
ntind pe sol i care necesit distane mari, att ntre rnduri ct i ntre plante pe
rnd. Acestea sunt pepenii verzi, pepenii galbeni, dovleceii, castraveii, dovlecii
etc.

4.2 INFIINTAREA CULTURILOR PRIN PLANTAREA

RASADURILOR

Prin plantarea rsadurilor, se nfiineaz culturile de: tomate timpurii, ardei,

vinete, varz, conopid, castravei timpurii, elin, praz, ceap de ap etc.
Reuita culturilor nfiinate prin rsad depinde de:

calitatea rsadurilor i pregtirea acestora pentru plantat;

epoca de plantare;
metoda de plantare;
adncimea de plantare;
schema de plantare. Calitatea rsadurilor

nfiinarea culturilor legumicole trebuie s se fac cu rsaduri care se

caracterizeaz prin urmtoarele nsuiri de calitate:
o s fie sntoase i viguroase, de culoare caracteristic;
o s aib un numr de frunze corespunztor speciei (5-6 frunze la varz,
4-5 frunze la vinete, 10-12 la ardei etc.);
o s aib mugurii floriferi bine formai (ardei, vinete) sau prima floare
din prima inflorescen deschis (tomate);
o s nu fie alungite, firave sau nglbenite;
22

o s prezinte tulpina scurt, groas i distana dintre noduri mic;

Pregtirea rsadurilor pentru plantare const n:
o sortarea pe categorii de calitate i ndeprtarea celor bolnave, firave,
slab dezvoltate,
o udarea cu o zi nainte pentru ca plantele s fie turgescente i prinderea
s fie corespunztoare,
o efectuarea unui tratament fitosanitar cu Benlate 0,1%, Bavistin 0,2%,
Champion 0,1%, pentru a asigura protejarea rsadurilor imediat dup plantare,
o fasonarea i mocirlirea pentru rsadurile nerepicate, folosite pentru
nfiinarea culturilor de varz i conopid de toamn etc.

4.2.1. EPOCA DE PLANTARE A RASADURILOR

Plantarea rsadurilor la locul definitiv depinde de particularitile speciei i

de sistemul de cultur, de durata perioadei de vegetaie, perioada de recoltare.
Epoca de primvar:
primvara devreme, 10-15 martie se nfiineaz culturile
nepretenioase la cldur ca: varz, conopid, salat, gulioare;
20-25 aprilie se cultiv tomatele timpurii, fiind mai pretenioase la
cldur;
nceputul lunii mai (1-5 mai) se cultiv ardeiul, vinetele, castraveii,
dovleceii, cnd pericolul apariiei ultimei brume de primvar a trecut, aceste
specii manifestnd o sensibilitate foarte mare la temperaturi sczute;
Epoca de var
sfrirul lunii iunie-nceputul lunii iulie, se nfiineaz culturile de
varz i conopid pentru consumul de toamn.

23

4.2.2. ADANCIMEA DE PLANTARE A RASADURILOR

Influeneaz prinderea rsadurilor i depinde de specie. Astfel, la speciile

legumicole care au capacitatea de a emite rdcini pe tulpini n contact cu solul
(tomate), adncimea de plantare este mai mare. n cazul n care rsadul este foarte
alungit, se poate practica plantarea ngenunchiat pentru reducerea nlimii
rsadurilor. La speciile cu ritm mai lent de cretere (ardei, vinete), plantarea se face
cu 1-2 cm mai adnc dect au fost n ghivece sau n cuburile nutritive. Alte specii
(salata, gulioarele, elina) se planteaz la aceeai adncime la care au fost n
ghivece, pentru a evita acoperirea mugurelui principal cu pmnt i putrezirea
acestuia.

4.2.3. METODE DE PLANTARE A RASADURILOR

Manual
Plantarea rsadurilor se execut:

Mecanizat
Semimecanizat

Plantarea manual se execut n general n cazul folosirii rsadurilor

repicate, n spaiile protejate i pentru cantiti mici de rsaduri. Pentru aceasta, se
excut o serie de operaii i anume:
marcarea rndurilor cu sfori la distanele ntre rnduri stabilite prin
schema de plantare;
deschiderea unor nulee de-a lungul rndurilor sau executarea unor
gropie, cu sapa sau cu plantatorul de picior;
distribuirea rsadurilor la distanele stabilite pe nulee sau n
gropie;
24

 scoaterea rsadurilor din ghivece, numai n cazul n care pentru

producerea rsadurilor s-au folosit ghivece din plastic;
plantarea propriu-zis la adncimea optim speciei, fixarea plantei cu pmnt,
strngerea uoar a pmntului lng plant i udarea n vederea asigurrii
prinderii. La rsadurile alungite (tomate), se practic plantarea ngenunchiat.
Aceasta const n deschiderea unui nule de-a lungul rndului, aezarea plantelor
pe fundul acestuia, acoperirea unei poriuni de tulpin cu pmnt i ridicarea n
poziie vertical a jumtii sau treimei superioare aplantei. Prinderea este mai
greoaie.
Plantarea mecanizat (fig. 4.) se execut cu maina de plantat rsaduri
MPR 5 (6), n agregat cu tractorul L-445. Se folosete rsad nerepicat i foarte
viguros (nlimea 15-20 cm i diametrul la colet 4-6 mm), care se distribuie la 1015 cm ntre plante pe rnd. Maina este alimentat cu rsad de muncitori, cte unul
pentru fiecare secie. Concomitent cu plantarea, se execut i udarea pentru
asigurarea prinderii. Exist maini de plantat rsaduri cu pmnt pe rdcini,
produse n palete alveolare, cu un randament foarte bun.
Plantarea semimecanizat const n marcarea rndurilor i deschiderea
nuleelor n vederea plantrii cu mijloace mecanice, iar plantarea se execut
manual, dup tehnica descris anterior.

fig.4.

25

CAPITOLUL V

5. LUCRARILE DE INGRIJIRE LA LEGUME

n culturile legumicole, se aplic dou tipuri de lucrri de ngrijire i anume:
lucrri generale (care se aplic tuturor culturilor legumicole) i lucrri speciale
(care se aplic anumitor culturi).

5.1. LUCRARI GENERALE DE INGRIJIRE

Lucrarile generale de ingrijire in tehnologia de cultivare a legumelor

ecologice sunt:

completarea golurilor;
afnarea solului i distrugerea crustei;
mulcirea;
muuroirea;
combaterea buruienilor;
combaterea bolilor
combaterea daunatorilor
irigarea
fertilizarea

5.1.1. COMPLETAREA GOLURILOR

26

Completarea golurilor se execut obligatoriu, att n culturile nfiinate

prin rsad, ct i la cele semnate direct. La culturile nfiinate prin plantarea
rsadurilor, completarea golurilor se face cu rsad din acelai soi sau hibrid, de
aceeai vrst i calitate, din rezerva de rsad, n primele 2-3 sptmni de la
nfiinarea culturilor. La culturile semnate direct, completarea golurilor se face cu
smn umectat sau ncolit, imediat dup rsrirea plantelor i identificarea
golurilor. Se execut numai manual i are scopul de a asigura desimea optim la
unitatea de suprafa.

5.1.2. AFANAREA SOLULUI SI DISTRUGEREA CRUSTEI

Se execut cu scopul meninerii umiditii, mbuntirii regimului de gaze,

nclzirea solului, intensificarea activitii microbiologice, combaterea buruienilor
etc. Afnarea solului se execut n mod repetat, deoarece prin circulaia
muncitorilor i agregatelor mecanice pentru efectuarea lucrrilor de ngrijire, a
ploilor de intensitate mai mare sau a irigrii prin aspersiune, solul se taseaz.

5.1.3. MULCIREA SOLULUI

Mulcirea solului const n acoperirea solului cu diferite materiale, n scopul

prevenirii formrii crustei, combaterii buruienilor, meninerii umiditii la nivelul
rdcinilor plantelor i nclzirii solului. Materialele folosite pentru mulcire sunt:
gunoiul de grajd pios, mrania, paiele, pleava, frunzele, compostul din ciupercrie,
hrtia, folia de polietilen de culoare fumurie sau alb etc.
Momentul aplicrii mulciului este:
naintea nfiinrii culturilor, cnd mulcirea se face cu polietilen, care
se aeaz pe sol cu instalaii speciale sau manual pe suprafee mici;
concomitent cu nsmnarea, cnd pentru mulcire se folosete hrtie
perforat;
27

 dup nfiinarea culturilor, cnd plantele sunt ntr-un stadiu mai

avansat de cretere, cnd mulcirea se face cu pleav, paie, frunze, compost de
diferite tipuri, iarb uscat sau proaspt cosit, dar tocat.
Materialele organice folosite pentru mulcire, dup ncheierea ciclului de
cultur, se ncorporeaz n sol odat cu lucrrile de pregtire a terenului,
contribuind astfel la mbuntirea structurii solului i la creterea coninutului
acestuia n humus. Mulcirea cu paie se recomand vara, n special la culturile
legumicole nepretenioase fa de temperatur (salat, spanac, ridichi de lun),
deoarece sub acest mulci temperatura este mai sczut cu cteva grade fa de solul
nemulcit. Mulcirea cu folie de polietilen se recomand la speciile legumicole
termofile (ardei, vinete, castravei, tomate), ntruct temperatura solului sub mulci
este mai ridicat fa de terenul nemulcit. La mulcirea cu folie, prezena instalaiei
de irigare prin picurare este obligatorie.
Rsrirea plantelor pe solul mulcit este uniform i mai rapid, datorit
condiiilor mai bune de temperatur i umiditate asigurate de mulci; de asemenea,
prinderea rsadurilor este mai bun, reducnd procentul de goluri.
Avantajele mulcirii:

menine umiditatea n sol, prin prevenirea i reducerea evaporaiei;

mpiedic creterea buruienilor;
intensific procesele de nitrificare din sol;
asigur obinerea de producii mari i mai timpurii;
prile comestibile ale plantelor sunt calitativ mai bune, au aspect
comercial atrgtor, nu prezint pete, deoarece nu mai sunt n contact
cu solul;
reduce eroziunea solului;
mpiedic formarea crustei;
reduce fenomenul de levigare a elementelor nutritive.

5.1.4. MUSUROIREA

Const n acoperirea bazei plantelor cu pmnt, n scopul susinerii acestora,

formrii rdcinilor adventive, etiolrii prilor comestibile (fenicul, sparanghel),
28

formrii organelor subterane (cartof). Se execut manual sau mecanizat, folosind

cultivatorul echipat cu corpuri de rari, rezultnd un bilon de-a lungul rndului de
plante. Muuroitul se mai execut i n zonele i perioadele n care se nregistreaz
exces de umiditate n sol, prin muoroire mrind suprafaa de evaporare a apei.

5.1.5 COMBATEREA ECOLOGICA A BURUIENILOR DIN

CULTURILE DE LEGUME

Buruienile pot constitui o problema serioasa in cadrul culturii ecologice a

plantelor legumicole. Ele pot produce pagube, atat cantitative cat si calitative
asupra recolterol, concurand plantele de cultura pentru apa, elemente nutritive sau
lumina. In acelasi timp, buruienile sunt cele care pot fi gazde pentru diversii agenti
patogeni sau pentru daunatorii prezenti in culturi, iar unele pot fi chiar toxice
(zarna).
Controlul buruienilor in sistemul de agricultura ecologica se realizeaza
printr-o serie de serie de masuri care integreaza atat masuri preventive, cat si
masuri curative si biologice. Masurile preventive au drept scop impiedicarea
aparitiei si raspandirii buruienilor. Din cadrul acestor masuri pot fi enumerate:
Carantina fitosanitara, se refera la unele norme si conventii internationale
care prevad controlul tuturor transporturilor de produse agricole si
interzicerea exportului, importului sau tranzitului acelor loturi care contin
anumite specii daunatoare (seminte de buruieni, germeni patogeni, ouale si
larvele sau adultii unor insecre), socotite drept periculoase.
Asolamentul si rotatia culturilor. Unele specii de buruieni, specifice unor
culturi legumicole, pot fi combatute prin rotatie, ceea ce conduce la aparitia
dezvoltarii unor buruieni problema intr-un numar mai mic si se evita astfel
inmultirea lor exagerata, asa cum se intampla in cazul monoculturii sau a
culturii repetate. De asemenea, gunoiul de grajd aplicat direct culturii,
contine un numar mare de seminte de buruieni ce si-au pastrat capacitatea
29

germinativa, deci se poate imburuiena si mai mult cultura. In aceste conditii,

se recomanda ingrasamant organic bine fermentat sau compost.
Lucrarile solului pot influenta gradu de imburuienare. Prin efectuarea de
araturi adanci se creeaza conditii propice de epuizare a radacinilor sau
semintelor de buruieni deoarece acestea sunt lipsite de oxigen si mor.
Efectuarea de lucrari de dupa arat si pana in momentul semanatului poate
contribui la reducerea numarului de buruieni. Acestea se combat mai usor
daca sunt in primele faze de vegetatie si nu ajung la maturitate.
Materialul biologic certificat si condititonat. Pentru semanat si plantat este
necesar sa se utilizeze material biologic certificat ecologic. Acesta reprezinta
o garantie a puritatii biologice si a faptului ca materialul este conditionat,
adica nu prezinta in componente sa seminte de buruieni care pot deveni
surse de imburuienare a culturii.
Semanatul in epoca optima. Orice abatere de la epoca optima de semanat
poate duce la obtinerea unor densitati nesatisfacatoare a culturilor, la un
rasarit neuniform, cu goluri, care poate favoriza aparitia buruienilor. Un
covor vegetal bine incheiat, cu plante viguroase si bine dezvoltate care pot
lupt a cu buruienile pentru factorii de vegetatie, poate duce la inabusirea
buruienilor, si la micsorarea numarului acestora.
Distrugerea focarelor de buruieni de pe terenurile necultivate. Aceasta
metoda este foarte importanta deoarece terenurile necultivate pot fi surse de
raspandire si de aparitie a buruienilor.

Masurile curative de combatere a buruienilor sunt acele metode prin care sunt
tinute sub control buruienile deja aparute in culturile legumicole. In cadrul acestor
masuri, cele mai mportante sunt urmatoarele:
o Metode fizico-mecanice
Dintre acestea, cele mai importante sunt combaterea manuala, mecanica,
termica si prin inundare a buruienilor. Una dintre masurile utilizate in mod frecvent
in tehnologiile de cultura ale plantelor legumicole o constutuie plivitul manual.
Plivitul cu oticul sau cu sapaliga prezinta o lucrare ce se poate folosi mai ales la
culturi semanate in randuri dese.
30

Prasitul cu sapa ( manual), pe langa faptul ca distruge burienile, contribuie si

la afanarea solului, la distrugerea crustei, la imbunatatirea conditiilor de aerare,
temperatura si umiditate de la nivelul solului. De obicei, numarul prasilelor poate fi
de 1-3,, dar se poate face ori de cate ori este necesar, in fuctie de specia cultivata
sau de conditiile climatice.

Plivitul mecanic se executa de obicei cu o grapa cu coltii reglabili, sau cu

sapa rotativa, cand plantele si-au format sistemul radicular, solul este reavan, iar
buruienile sunt rasarite.
Combaterea termica este utilizata pe suprafete mici si se bazeaza pe folosirea
flacarii data de un arzator al unei butelii de aragaz. Buruienile care au rasarit, sau
cele un curs de aparitie, sunt distruse din stratul superficial de sol. Aceasta practica
este total diferita de arderea miristii, care este interzisa comform principiilor
agriculturii ecologice.

o Metode biotehnice
Mulcirea solului. Datorita proprietatilor buruienilor de a ramane inactive la
absenta luminii, una dintre metodele utilizate pentru combaterea bururienilor din
culturile legumicole este mulcirea solului. Aceasta practica foloseste: paie, resturi
vegetale, frunze, rumegus, compost, pentru a acoperi solul. Uneori se mai
utilizeaza si mulcirea cu folie de plastic, de culoare inchisa. Fara lumina, buruienile
dispar si, in acelasi timp, este conservata mai eficient apa in sol si este protejata
activitatea microorganismelor.

Pregatirea terenului pe intuneric sau cu utilaje acoperite

Unii cercetatori recomanda ca pregatirea terenului pentru semanat sa se faca
noaptea, pentru ca unele seminte de buruieni sunt inhibate de absenta luminii si nu
mai germineaza. Se mai recomanda, de asemenea, acoperirea utilajelor de arat si de
pregatire a patului germinativ cu prelate de culoare inchisa, astfel incat buruienile
sa nu ia contact cu lumina.
31

 Metoda provocatiei (fortarea germinatiei semintelor).

Aceasta metoda, recomandata de literatura de specialitate, se refera la faptul ca,
semintele de buruieni sunt stimulate sa germineze si sa rasara si apoi sunt distruse
cu o lucrare superficiala cu grapa cu discuri, apoi incorporate sub aratura. Aceasta
se executa in afara perioade de vegetatie a culturilor si mai este cunoscuta sub
numele de dezmiristit.
o Metode biologice
Combaterea cu ajutorul insectelor se bazeaza pe utilizarea unor specii de insecte
pentru a distruge buruienile. Aceasta metoda este mai putin utilizata, deoarece pot
aparea dezechilibre ecologice. Combaterea cu ajutorul ciupercilor fitopatogene are
la baa proprietatea unor buruieni de a fi distruse de unii agenti patogeni; de
exemplu : combaterea palamidei (Cirsium arvense) cu ajoturl ruginii Puccinia
punctiformis, precum si combaterea cruciulitei (Senecio vulgaris) cu ajutorul
ciupercii Puccinia lagenophorae.

5.1.6. COMBATEREA ECOLOGICA A BOLILOR DIN

CULTURILE DE LEGUME

Ca si in cazul combaterii buruienilor , metodele preventive se refera la:

carantina fitosanitara, conditionarea materialului semincer si a celui de plantat,
distrugerea buruienilor problema si, in plus, prognoza si avertizarea.
Masurile de carantina fitosanitara sunt obligatorie pentru orice tranzactie
comerciala cu produse agricole, material semincer sau pentru plantat. De
asemenea, pentru importul si exportul de produse rezultate de la plantele
legumicole, este necesar certificatul fitosanitar prin care este atestat faptul ca sunt
libere de agenti patogeni.
Masurile de conditionare a materialului semincer sau de plantat se refera la
examinarea cu atentie a materialului biologic folosit pentru infiintarea unei culturi
32

si eliminarea celui care prezinta diferite simptome de atac ( pete, ingalbeniri,

necroze, brunificari). Agentii patogeni se pot observa mai usor la culturile
legumicole infiintate prin rasaduri.
Masurile de prognoza si de avertizare apar in functie de conditiile climatice
si se refera la aparitia iminenta a unor boli in culturile legumicole. In ceea ce
priveste masurile curative pentru cimbaterea bolilor la legume, se recomanda
arderea resturilor vegetale infestate cu boli, indepartarea resturilor din planta
(frunze , flori , fructe) care au fost atacate de difersi agenti patogeni ( rugini,
fainari, mana, putregaiuri), solarizarea pentru dezinfectarea semintelor si fructelor
atacate.
Una dintre masurile importante o constituie si combaterea biologica, care are
la baza stropirea plantelor cu diverse preparate obtinute din ciuperci si bacterii si
care distrug ciupercile fitopatogene ce produc pagube, un exemplu in acest sens il
constituie preparatul Triodermin ce contine spori ai ciupercii Trichoderma
lignorum si este utilizat pentru combaterea unor ciuperci ca: Phytium sp (caderea
plantelor), Fusarium sp. (fuzarioza ) Rhizoctenia solani (rizoctonioza).
Din punct de vedere al metodelor biochimice, comform legislatiei in
vigoare, in cazul combaterii bolilor sunt admise spre utilizare urmatoarele produse:
- Produse pe baza de cupru: zeama bordoleza, cupru sub forma de hidroxid de
cupru, oxiclorura de cupru, sulfat de cupru ( tribazic ) sau oxid cupros pentru
combaterea manei, fuzariozelor, putregaiurilor.
- Produse pe baza de sulf: sulf muiabil sau zeama sulfocalcica pentru
combaterea fainarilor. Silicatul de sodiu este un produs lichid ce se
utilizeaza pentru combaterea putregaiurilor , sclerotiniei si caderii plantelor.

33

5.1.7. COMBATEREA ECOLOGICA A DAUNATORILOR DIN

CULTURILE DE LEGUME

In cazul masurilor preventive, sunt valabile aceleasi metode ca si in cazul

combaterii buruienilor si bolilor; in plus, instalarea de plase si garduri pentru
protejarea culturilor de eventualele atacuri de iepuri, rozatoare sau pasari.
Ca masuri curative sunt recomandate urmatoarele:
-

Combaterea mecanica prin colectarea si distrugerea insectelor daunatoare,

prin folosirea de santuri, plante, braie capcana, stropiri cu apa rece pentru
combaterea afidelor. Produsele admise pentru confectionarea capcanelor
sunt: feromonii, piretroizii naturali, metaldehida si fosfatul diamonic. De
asemenea, mai poate fi amintit efectul repelent al mazarii pentru unii
daunatori.
- Masuri chimice: utilizarea alaunului (piatra acra) sau a sapunului de potasiu
pentru combaterea afidelor de frunze, faina de bazalt pentru actiunea directa,
mecanica aspura ochilor, corpului si traheelor insectelor. Alte produse:
uleiurile vegetale, (menta, chimen, in), uleiuri de parafina sau uleiuri
minerale.
- Masuri biologice curprind o serie de metode de combatere bazate pe
utilizarea de insecte pradatoare si microorganisme, precum si unele specii de
plante care pot combate daunatorii. Combaterea cu ajutorul insectelor se
refera la utilizarea unor pradatori (specii care se hranesc cu alte specii cum
ar fi de exemplu buburuza Coccinella seven punctata pentru combaterea
afidelor) si paraziti ( specii care se dezvolta in stadiul de larva hradindu-se
cu indivizi din alte specii).
In concluzie, combaterea buruienilor, bolilor si daunatorilor au comune
anumite masuri utilizate in practica agricola, iar ideea care trebuie sa fie
sustinuta conform principiilor agriculturii ecologice este aceea a protectiei
integrate.

34

5.1.8. IRIGAREA CULTURILOR LEGUMICOLE

Se aplic difereniat, n funcie de cerinele speciei fa de umiditatea din sol

i din aer, cantitatea de precipitaii i distribuirea lor pe perioada de vegetaie,
fenofaza de cretere a plantelor. Trebuie reinut faptul c, solul n culturile
legumicole, trebuie s fie permanent reavn, fr oscilaii, deoarece att excesul ct
i lipsa apei provoac dezechilibre accentuate la nivelul plantelor. Calitatea apei
este foarte important. Astfel, Jidavu i colab., 2008, au demonstrat c apa
magnetizat, folosit la o cultur de ardei, a dat rezultate mult mai bune,
comparativ cu apa tratat fizic sau vibrat.

5.1.9. FERTILIZAREA IN LEGUMICULTURA ECOLOGICA

n legumicultura ecologic strategiile de fertilizare au ca scop mobilizarea

complexului microbiologic din sol, n vederea eliberrii principalelor elemente
nutritive din compuii organici sau minerali, aflai n structuri mai ndeprtate de
formele direct asimilabile. Meninerea i chiar creterea fertilitii naturale a
solului se poate realiza pritr-un complex de msuri i mijloace la ndemna oricrui
productor.
Importana asolamentului
O prim msur important o reprezint chiar aplicarea unui asolament care
cuprinde culturi cu leguminoase perene. Acestea au capacitatea de-a fixa n sol
azotul atmosferic cu ajutorul unor bacterii simbionte care se fixeaz n rdcini.
Cantitatea de azot fixat din atmosfer de ctre acestea putnd ajunge la 50-100
Kg/ha.

35

ngrmintele verzi
O alt msur, ce poate fi uor aplicat, o reprezint folosirea ngrmintelor
verzi. Acestea sunt obinute prin cultivarea unor plante anuale (preponderent
leguminoase) care sunt ncorporate n sol.
Fertilizare de baz se poate efectua cu ngrminte organice obinute n ferme
de creterea animalelor (de tip ecologic), cu cantiti riguros stabilite, n funcie de
cultur i tipul de ngrmnt utilizat.
Folosirea exclusiv a gunoiului de grajd, n cantitii prea mari, provoc un
dezechilibru major al raportului N:P:K n favoarea potasiului. De asemenea, n
gunoiul de grajd se gsesc i substane oestrogene, care se vor regsi ulterior n
produsele obinute.
Trebuie reinut faptul c i gunoiul de grajd d natere la acumularea ionului
nitric NO ca i ngrmintele chimice, iar acesta se va comporta n sol la fel. De
pild, datorit antagonismului ionilor, se mpiedic ptrunderea n plant a
magneziului fapt ce modific raportul Ca/Mg i provoac, la animale crescute
exclusiv pe puni, boala numit hipomagnezie sau tetania ierbii.
Rolul urzicilor
Un ngrmnt organic cu efecte deosebite poate fi obinut din urzici
(Urtica dioica). Procedeul const n punerea la fermentare, n vase de lemn sau
plastic, a unei cantiti de 1 kg urzic proaspt sau 200 g urzic uscat la 10 litru
ap de ploaie. Momentul optim de recoltare al urzicilor este la nflorire. Procesul
de fermentare la soare dureaz 2 3 sptmni.
Extractul filtrat se poate pstra n sticle nchise, depozitate n locuri
rcoroase. Se aplic foliar de1-2 ori pe sptmn sub form de soluie 0,5-1 l
extract/10 l ap.

36

5.2. LUCRARI SPECIALE DE INGRIJIRE

Sunt acele lucrri de ngrijire care se aplic numai la anumite culturi sau
sisteme de cultur. Acestea sunt: copilitul, ciupitul, crnitul, susinerea plantelor,
rritul, etiolarea (nlbirea) prilor comestibile, tratarea cu substane bioactive,
protejarea culturilor contra brumelor, combaterea grindinei etc.

5.2.1 COPILITUL

Const n suprimarea lstarilor laterali (copili) de pe tulpina principal, care

cresc la axila frunzelor, sau a celor crescui la baza plantei (mai ales la culturile
semincere, pentru a nu afecta calitatea seminelor). Momentul ndeprtrii
copililor este atunci cnd acetia sunt n stadiul foarte tnr i nu depesc 10 cm
lungime. Depirea acestui moment duce la consumul nejustificat de ap i hran,
ndesirea plantelor i ntrzierea fructificrii. Se execut de regul manual i n
special la tomate.
n funcie de sistemul de cultur practicat, copilitul se execut n mod
diferit i anume:
la cultura timpurie, copilitul se execut radical (se ndeprteaz toi
copilii);
la cultura de var-toamn, se las 1-2 copili, pentru a asigura fructificarea
pn toamna;
la culturile pentru industrializare, copilitul nu se execut, deoarece se
folosesc soiuri cu cretere determinat care nu necesit aceast
lucrare.

37

5.2.2 CIUPITUL

Se execut la castravei n scopul stimulrii ramificrii plantelor i const n

ndeprtarea vrfului tulpinii principale n faza de rsad sau a vrfului
ramificaiilor laterale. Se execut la cucurbitacee, n special la castravei, cu scopul
stimulrii apariiei lstarilor laterali de ordin superior, pe care se formeaz florile
femele, i ulterior fructele. La soiurile cu capacitate slab de ramificare, ciupitul se
execut n faza de rsad, la 3-4 frunze, i n cultur, cnd plantele au 6-7 frunze.

5.2.3. CARNITUL

Const n suprimarea vrfului de cretere al plantei, pentru limitarea

creterii n nlime i grbirea maturrii fructelor. Se aplic la tomate n cultur
timpurie, dup 4-5 inflorescene, la cultura de var la circa 6 inflorescene, iar la
cea de toamn cu circa 2-3 sptmni naintea cderii primei brume. Deasupra
ultimei inflorescene se las 1-2 frunze.

5.2.4. SUSTINEREA PLANTELOR

Se aplic la speciile legumicole cu tulpina nalt (tomate, castravei, pepeni

galbeni). Se execut cu araci (fig. 5.), care pot fi individuali, la fiecare plant, sau
grupai sub forma unei piramide. La susinerea plantelor pe spalier cu o srm
(fig. 8.13), de-a lungul rndului de plante se fixeaz spalieri la 4-5 m unul de altul,
iar n capetele lor se fixeaz srma. Susinerea plantelor se face pe sfori care, cu
un capt se leag de baza plantei, iar cu cellalt capt de srm; pe msur ce
plantele cresc, se rsucesc n jurul sforii. Susinerea plantelor se poate face i pe
spalier cu 2 srme.
38

Spalierul poate fi cu o srm (la cultura timpurie) sau cu 2 srme, la cultura

de toamn.

fig.5

5.2.5. RARITUL

Se execut n culturile semnate direct i cu desime foarte mare, n scopul

asigurrii unui regim optim de lumin, aeraie i hran (morcov, ptrunjel de
rdcin, sfecl, cicoare etc.). Rritul se execut numai manual, n dou etape:
prima cnd plantele sunt foarte tinere, iar a II-a cnd prile comestibile se pot
consuma (morcov, ptrunjel de rdcin). Este o lucrare foarte costisitoare, de
aceea trebuie exclus prin folosirea mainilor de semnat de precizie i a
seminelor drajate la nfiinarea culturilor. Se aplic dup ploaie sau dup o
irigare, astfel ca solul s fie reavn i plantele s se smulg uor, pentru a nu le
deranja pe cele care rmn. Rritul se aplic i la culturile semnate la cuib
(castravei, dovlecei, pepeni galbeni).

39

5.2.6. ETIOLAREA PARTILOR COMESTIBILE

Const n mpiedicarea ptrunderii luminii la nivelul acestora, n scopul

mbuntirii nsuirilor organoleptice. Se aplic la sparanghel (prin bilonare),
fenicul, praz (prin muuroire), cicoare (prin acoperirea plantelor cu diferite
materiale), elin pentru peioli, cardon (prin legarea rozetei de frunze deasupra
coletului i la vrf, cu rafie). nlbirea se face treptat, pe msura valorificrii,
ntruct plantele etiolate au perioad scurt de pstrare.

5.2.7 PROTEJAREA CULTURILOR CONTRA BRUMELOR

Se aplic la culturile legumicole sensibile la temperaturi sczute, prin mai

multe metode:
perdele de fum realizate prin arderea unor materiale organice sau
brichete fumigene. Materialele organice se aeaz n grmezi, la distana de 4050 m i se aprind nainte de miezul nopii, cnd temperatura ncepe s scad.
Brichetele fumigene se amplaseaz cte 20-30 buci la hectar, la distana de 10
m, la marginea parcelei pe direcia din care bate vntul. Se folosesc i anvelope
uzate, care ard lent i degaj mult fum, mpiedicnd cderea brumei pe plante;
irigarea pe rigole cu o zi naintea cderii brumei, irigare prin
aspersiune, cnd temperatura aerului scade la 0C sau imediat dup cderea
brumei, dar nainte de rsritul soarelui. D rezultate foarte bune la tomate, care
prezint capacitatea de revenire prin aceast metod, dup cderea brumei sau
a unui nghe uor;
acoperirea plantelor cu folie de polietilen, prin efectuarea de tunele
joase,
temporare, pn la trecerea pericolului brumelor sua folosirea foliei de tip agril
care se aeaz peste culturi i se fixeaz s nu fie luat de vnt.
40

5.2.8 COMBATEREA GRINDINEI

Este o lucrare teoretic pentru condiiile din ara noastr, ntruct este
foarte costisitoare. Ca posibiliti de combatere a grindinei sunt: spargerea norilor
cu rachete ncrcate cu diferite substane chimice explozibile, protejarea cu
tunele temporare, aezarea unor plase sintetice deasupra culturilor care, pe lng
protejarea fa de grindin, asigur protecie i mpotriva insolaiei.
Msurile ce se impun pentru reducerea efectului grindinei sunt:
ndeprtarea resturilor vegetale (frunze, fructe, lstari rupi);
aplicarea unui tratament fitosanitar cu produse sistemice, pentru
cicatrizarea rnilor;
fertilizarea fazial cu ngrminte chimice uor solubile sau cu
ngrminte organice, aplicate odat cu apa de irigat;
efectuarea unei praile pentru distrugerea buruienilor i evitarea pierderii
apei din sol i repetarea acesteia ori de cte ori este nevoie pentru
reabilitarea culturii etc.

41

BIBLIOGRAFIE

1. Bonciu Elena, Soare M. , 2013 Agricultura Ecologica si Protectia

Agroecosistemelor. Editura Universitaria Craiova;
2. Hoza Gheorghita 2011 Legumicultura Generala, Bucuresti;
3. Soare Rodica, 2008 Manual de legumicultura Volumul I. Editura
Universitaria Craiova;
4. Samuil C. , 2007 Tehnologii de Agricultura Ecologica, Iasi;
5. www.agricultura-ecologica.ro
6. www.madr.ro
7. www.aradon.ro
8. www.icpa.ro
9. www.revista-ferma.ro

42