LEGUMICULTURA

CAPITOLUL I INTRODUCERE ÎN TEHNOLOGIA CULTIVARII LEGUMELOR 1.1.OBIECTIVUL SI CONTINUTUL DISCIPLINEI DE LEGUMICULTURA Cultura legumelor a constituit una dintre primele activitati practice ale omului. Însa, o data cu aparitia societatii, s-au dezvoltat continuu cunotintele si metodele de cultivare a plantelor legumicole, acest ritm devenind deosebit de rapid în epoca moderna, ceea ce a dus la consolidarea legumiculturii ca o stiinta de sine statatoare, desprinzându-se astfel de fitotehnie, din care facea parte. Legumicultura poate fi definita ca: stiinta care se ocupa cu studierea plantelor legumicole sub aspectul particularitatilor biologice, al relatiilor bio- si ecosistemice ale acestora pe baza carora se stabilesc cele mai adecvate tehnologii de cultura în scopul obtinerii unor productii ridicate din punct de vedere cantitativ si calitativ, ealonate în tot timpul anului, în conditii de eficienta economica ridicata. Legumicultura are doua parti distincte: - partea generala, care trateaza importanta alimentara si economica, bazele biologice ale legumiculturii, ecologia plantelor legumicole, înmultirea acestora, constructii specifice pentru legumicultura, bazele tehnologice de cultura a plantelor legumicole, producerea semintelor etc. - partea speciala, care se refera la tehnologia de cultura a fiecarei specii legumicole în câmp, adaposturi din mase plastice, sere si rasadnite. 1.2. IMPORTANTA SI LOCUL LEGUMICULTURII ÎN CADRUL

PRODUCTIEI AGRICOLE Datorita valorii alimentare ridicate, legumele însotesc din ce în ce mai mult în hrana omului alte produse ca: pâinea, carnea, brânzeturile etc., contribuind la o mai buna asimilare a acestora. Valoarea si importanta consumului de legume se apreciaza nu numai strict din punct de vedere nutritiv si mai cu seama dupa efectul favorabil asupra organismului uman. Din analiza compozitiei chimice a legumelor rezulta ca ele contin aproximativ 78-93% apa si 7-22 % s.u. Continutul cel mai ridicat în s.u. îl au
1

LEGUMICULTURA

legumele din grupa cepei (de la 13,5 % - praz la 38% -usturoi) iar cel mai scazut (4,8 -5%) castravetii, salata, marula etc. Referitor la hidratii de carbon, cantitati mai mari contin legumele din grupa cepei si cele pentru radacini tuberizate (usturoiul, ceapa, morcovul, sfecla roie, hreanul etc.). Proteinele continute de legume aduc în hrana omului cca. 5-10 % din totalul necesar. Se remarca printr-un continut mai ridicat de proteine, între 2% si 8%, ciupercile, usturoiul, fasolea, mazarea, bobul, conopida, spanacul etc. Lipidele se gasesc în cantitati reduse în legume (0,1-0,9%), fiind în cantitati mai mari în semintele de dovleac, pepeni etc. Acizii organici îmbunatatesc gustul legumelor si ajuta la o mai buna digestie a hranei. Continutul în acizi organici este mai ridicat în frunzele de: revent, macris, stevie, spanac, loboda etc. Vitaminele împreuna cu sarurile minerale, confera marea valoare alimentara a legumelor, fiind substantele absolut necesare pentru buna desfasurare a proceselor metabolice din organism. Vitamina C în cantitati mari se depoziteaza în partile comestibile la ardei, patrunjel pentru frunze, marar, spanac, conopida, varza de Bruxelles, gulie etc Vitamina A (vitamina antinfectioasa, cu provitaminele sale carotenele) se gaseste în cantitati mari în morcov, patrunjel, dovleac, varza creata, varza roie, ardei, spanac etc.(pâna la cca 9-10 mg la 100 g s.p.). Vitaminele din complexul B (thiamina, riboflavina, acidul pantotenic) joaca rol important în procesul biologic de cretere a organismului uman. Alte vitamine care se gasesc în legume sunt: E, K, P, PP, D, cu rol important în prevenirea unor boli si în echilibrarea metabolismului organismului uman. Substantele minerale. Este deosebit de important faptul ca în produsele legumicole predomina elementele bazice (K, Na, Mg, Fe) si nu cele acide (Cl, P, S), explicându-se astfel efectul alcalinizant al celor mai multe produse legumicole, care duce la neutralizarea aciditatii determinata de consumul sustinut de alimente bogate în proteine (carne, oua, pâine etc.). Necesarul zilnic de elemente minerale al unei persoane adulte este urmatorul: 2,l6 g K, 1,04 g Ca, 0,43 g Mg, 0,06 g P, 12 mg Na. Unele legume contin uleiuri eterice, care se gasesc sub forma unor compui cu sulf si care se mai numesc si „fitoncide”. Astfel de substante se gasesc
2

LEGUMICULTURA

în hrean, ceapa, usturoi, ridichi etc., având efect bactericid. Sunt si legume care contin substante antibiotice. Asemenea substante se gasesc în varza, ceapa, usturoi etc. Pentru asigurarea organismului uman cu vitaminele, sarurile minerale, precum si cu celelalte componente importante ale produselor legumicole, un om adult trebuie sa consume anual aproximativ 200 kg legume. Prin ponderea pe care legumele o ocupa în alimentatia omului, consumul acestora constituie un indicator al nivelului de trai. Ca urmare importanta social economica a legumiculturii poate fi sintetizata în urmatoarele: - legumicultura reprezinta una din cele mai intensive forme de folosire a terenului; - comparativ cu alte culturi, legumicultura asigura o mai buna valorificare a terenului agricol prin efectuarea pe suprafete mari a culturilor asociate si în special a celor succesive; - în legumicultura productiile ce se obtin sunt mult mai mari în comparatie cu alte culturi; - asigura conditii pentru utilizarea permanenta a fortei de munca, înlaturându-se prin aceasta caracterul sezonier al muncii; - legumicultura asigura conditii pentru obtinerea unor profituri mari si ealonate în tot timpul anului;

CAPITOLUL II ÎNMULTIREA PLANTELOR LEGUMICOLE Plantele legumicole au însuirea de a se înmulti pe cale vegetativa (asexuata) sau pe cale generativa (sexuata). Folosirea uneia sau alteia din metode reprezinta posibilitati de înfiintare a culturilor si de reducere a ciclului de productie. 2.1. ÎNMULTIREA PE CALE VEGETATIVA (ASEXUATA) În cadrul acestei metode, materialul folosit pentru înmultire reprezinta parti sau organe vegetative ale plantelor. Înmultirea pe cale vegetativa a plantelor legumicole da posibilitatea mentinerii în descendenta a unor însuiri valoroase pe care le poseda planta mama, iar prin caracterul sau profund utilitar si-a gasit o larga aplicabilitate în productie.

3

ceapa de Egipt. -înmultirea prin radacini tuberizate se practica la batat. fasole. 2. leutean. pepeni. -înmultirea prin culturi de tesuturi (meristeme) pe medii nutritive “in vitro” (micromultiplicarea). -înmultirea prin rizomi sau portiuni de radacini se folosete la revent. salata. anghinare. -înmultirea prin altoire se folosete mai putin în legumicultura. -înmultirea prin bulbili. tomate. tomate si castraveti. usturoiul de Egipt (Rocambole). macris si cimbrior. macris (rizomi) si hrean (portiuni de radacini). aceasta are si unele neajunsuri de ordin economic generate de volumul mare de lucrari si material necesar înfiintarii culturilor. sparanghel. stevie. bame. tomate. mazare etc. fapt ce. -înmultirea prin despartirea tufei -tarhon.2. anghinare. revent. -înmultirea prin marcotaj se aplica la tarhon si cardon. (usturoi. cimbru etc. -înmultirea prin butai se practica mai des la batat si tarhon si mai rar la cartof. usturoiul. -înmultirea prin miceliu se practica la ciuperci. Pe lânga avantajele pe care le prezinta înmultirea pe cale vegetativa. cartoful.). cardon. deoarece în conditiile naturale din tara noastra aceste specii nu formeaza seminte sau daca le formeaza sunt seci (hrean). castraveti.LEGUMICULTURA Pentru unele specii ca: hreanul. patrunjel. folosind în acest scop semintele (ardei. utilizându-se la pepeni.ceapa de Egipt si usturoiul de Egipt). în prezent limiteaza aplicarea acestei metode la un numar relativ restrâns de specii. pastârnac. reprezinta singura posibilitate de înmultire. 4 . ÎNMULTIREA PE CALE GENERATIVA (SEXUATA) Majoritatea speciilor legumicole se îmnultesc pe cale sexuata. Ca metode de înmultire pe cale vegetativa mentionam: -înmultirea prin bulbi (ceapa ealota) . batatul. patlagele vinete. vinete.) sau fructe uscate indehiscente denumite în practica impropriu seminte (morcov. telina. castraveti. macris. ardei. -înmultirea prin tuberculi (cartof). -înmultirea prin drajoni (anghinare si tarhon). reprezinta o metoda de mare actualitate care înlatura dezavantajele mentionate anterior la metoda înmultirii pe cale vegetativa.

. capacitatea semintelor de a dispune de un potential vital ridicat. facultatea si energia germinativa. utilizând cantitati reduse de seminte. calitatea semintelor si valoarea lor de întrebuintare este întregita de însuiri ca: autenticitatea.executarea mecanizata si cu precizie a semanatului. caracteristic fiecarei specii si se exprima în procente din numar. Se determina cu ajutorul formulei: greutatea greutatea semin]elor total \ = a probei curate ⋅100P analizate Facultatea germinativa sau germinatia totala reprezinta capacitatea semintelor de a germina în conditii favorabile într-un anumit numar de zile. se determina pe baza puritatii si a facultatii germinative. Controlul calitatii semintelor. Valoarea culturala sau samânta utila reprezinta procentul de seminte din lotul de semanat pe care se poate conta ca vor da nastere la plante normale. dupa relatia: 5 . care apartin speciei sau probei analizate si se exprima în procente din greutate. puterea de strabatere. în functie de specie) datorita continutului scazut în apa si a volumului redus. Alaturi de acestea. puritatea. Însuirile biologice definesc aspectul calitativ.LEGUMICULTURA Sub aspect practic metoda este mult mai accesibila datorita avantajelor pe care le prezinta pentru procesul de productie: .coeficient mare de înmultire (de la o singura planta obtinându-se un numar mare de seminte). Necesitatea folosirii unor seminte cu însuiri biologice si fizice superioare reprezinta una dintre conditiile de baza în obtinerea unor productii superioare din punct de vedere cantitativ si calitativ.posibilitatea introducerii în practica prin intermediul înmultirii sexuate a hibrizilor cu efect heterozis. Energia germinativa se determina o data cu facultatea germinativa si reprezinta numarul de seminte care germineaza în 1/3 pâna la 1/2 din durata stabilita pentru determinarea facultatii germinative. fondul genetic.posibilitatea de pastrare în conditii bune un numar mare de ani (de la 2 la 8 ani. . . specie sau soi. Puritatea fizica reprezinta cantitatea de seminte întregi. normal dezvoltate. Autenticitatea exprima gradul în care un lot de seminte corespunde unui anumit gen. umiditatea si starea fitosanitara.

însemnatate pentru plante. în care: C CAPITOLUL III ECOLOGIA PLANTELOR LEGUMICOLE Dintre edafici) de factorii cea mai abiotici mare (climatici.LEGUMICULTURA Vc = P ⋅C 100 în care: P = puritatea. A = norma de samânta la ha de calitatea I. folosind relatia: Q = A ⋅B Q= cantitatea de samânta la ha din lotul de care dispunem. C = valoarea culturala a semintelor folosite la semanat. si caldura. geografici. de care depinde optimul ecologic sunt cei climatici geografici influenteaza agroecosistemul prin (lumina. orografici indirect variatia regimul apei si aerului). % Valoarea culturala sau samânta utila sta la baza stabilirii normei reale de samânta la unitatea de suprafata. B = valoarea culturala a semintelor de calitatea I. %. Factorii . G = germinatia. orografici.

în decursul filogenezei speciei.factorilor climatici si edafici. RELATIILE PLANTELOR LEGUMICOLE CU LUMINA 3. nebulozitatea specifica locului. cu cât se asigura conditii de mediu mai apropiate de cele în care s-au format plantele. Cantitatea de radiatii. ajunsa la nivelul solului este dependenta de unghiul de incidenta al razelor. si sunt foarte bine consolidate. Radiatia solara Radiatia solara ajunge la suprafata terestra în special sub forma de lumina si caldura.1. cu atât dezvoltarea plantelor. Cerintele plantelor legumicole fata de factorii de mediu s-au format în mod lent. Din aceasta si de ale 6 . durata de stralucire a soarelui. distanta de la pamânt la soare si efectul atmosferei (densitatea radiatiilor ajunse în atmosfera este micorata datorita fenomenului de absortie exercitat de catre vaporii de apa componentele gazoase atmosferei).1. În cultura.1. filogenetic creterea si deci si productivitatea va fi mai mare 3.

Intensitatea luminii În conditiile din tara noastra. lumina într-o anumita perioada a creterii nu numai ca nu este necesara. calitatea. La o intensitate corespunzatoare a lu minii transformarile 7 2 . insuficienta pentru creterea normala a plantelor neadaptate la astfel de conditii. -culturile fortate precum si producerea rasadurilor pentru acestea se executa si în unele luni când intensitatea luminii este mai mica.). cerintele plantelor legumicole fata de acest factor în diferite perioade si faze de cretere si posibilitatile de îmbunatatire a regimului de lumina. intensitatea luminii poate sa ajunga în lunile de vara de la 30-40 mii luci pâna la 100 mii lucsi. Factorul lumina exercita o puternica influenta asupra creterii. pe când iarna aceasta are valori mult mai scazute.1. necesitând o desime mare a plantelor pe unitatea de suprafata.2. -culturile legumicole sunt intensive. Când se analizeaza cerintele plantelor legumicole fata de factorul lumina. telina de petiol. Plantele legumicole asimileaza cel mai bine când intensitatea luminii este de 20-30 mii luci. ci si de durata timpului de iluminare. andive. dar poate fi chiar daunatoare (Daskalov. calitatea si epoca de livrare a productiei nu depind numai de intensitatea luminii. sursele de lumina. conopida. 3. la unele culturi legu micole (sparanghel. Referitor la importanta factorului lumina pentru productia legumicola intereseaza în mod deosebit urmatoarele aspecte: intensitatea. trebuie avute în vedere urmatoarele aspecte: -plantele legumicole dau productii mari la unitatea de suprafata. radiatia totala sufera modificari de la sub 100-200 cal/cm în timpul iernii pâna la peste 600-700 cal/cm2 în timpul verii. -pentru obtinerea unor productii de calitate superioara. etc. fiind de 8-10 mii luci. transpiratiei si nutritiei minerale a plantelor si conditioneaza parcurgerea stadiului de lumina la plante.LEGUMICULTURA cauza. structurii anatomice. Numeroase fenomene fiziologice ale metabolismului plantelor sunt direct legate de cantitatea si calitatea luminii. durata perioadei de iluminare. -cantitatea. Aceasta presupune un proces de fotosinteza intens cu începere din primele faze de cretere. 1965). fapt ce determina scaderea cantitatii de lumina primita de fiecare planta. unele dintre acestea chiar într-o perioada scurta.

asmatuiul. cicoarea. 1973. -putin pretentioase la lumina: spanacul. Ca si intensitatea luminii. patlagelele vinete.1. ardeiul. în functie de pretentiile fata de intensitatea luminii. Dupa Maier. sparanghelul. În practica productiva. creterea si dezvoltarea plantelor având un ritm intens. ceapa. În prezent. plantele legumicole se grupeaza astfel: -pretentioase la lumina: tomatele. durata de iluminare difera în cursul anului. ca rezultat al selectiei.LEGUMICULTURA chimice din celule se petrec cu o viteza foarte mare. spanacul. castravetii. morcovul. Durata perioadei de iluminare Durata de iluminare prezinta o deosebita importanta pentru viata plantelor legumicole. ardeii. morcovul. tomatele. -de zi scurta(8-12 ore): fasolea. castravetii. care necesita o iluminare de 4000-6000 luci. ridichea de luna. patlagelele vinete. sfecla pentru frunze. ridichile de luna. bamele. -plante care nu au nevoie de lumina la formarea organelor comestibile: andivele. mazarea. exista soiuri mai putin sensibile (neutre) din punct de vedere fotoperiodic. 1969 si Balaa. plantele perene.3. cunoasterea reactiei plantelor la fotoperioada este necesara la stabilirea perioadei de cultura ca si a duratei de iluminare în eventualitatea folosirii luminii artificiale suplimentare. ceea ce a permis extinderea arealului de cultura a diferitelor specii legumicole pe aproape tot globul. reventul. pepenii verzi. 3. care necesita o iluminare de 8000 lucsi. putând fi cultivate cu succes primavara devreme sau iarna. pepenii galbeni. -nepretentioase: ceapa pentru frunze. conopida etc. pepenii. -indiferente la durata de iluminare (neutre). mararul. ciupercile. telina si macrisul. Sub raportul pretentiilor fata de lungimea zilei plantele legumicole se grupeaza astfel: -de zi lunga (14-16 ore): plantele legumicole din grupa verzei. 8 . mararul. patrunjelul. în sensul ca iarna lungimea zilei este redusa scazând pâna la 8 ore si 30 minute iar în lunile de vara ajunge la 15 ore si 30 minute. fasolea si sparanghelul.

a bulbului fals la feniculul de Flore în vederea etiolarii nta organului de consum. mai mult prin procedee indirecte de folosire rationala a luminii solare si de suplimentare a luminii naturale cu lumina artificiala (Indrea D. -acoperirea inflorescentelor de conopida cu una-doua frunze din rozeta plantei în vederea evitarii deprecierii calitative a inflorescentelor sub influenta luminii. care suntmai putin sensibile la insuficienta luminii. -iluminarea suplimentara a rasadurilor cu lampi de diferite tipuri. a plantelor de sparanghel si cicoare de gradina. -dirijarea temperaturii în functie de intensitatea luminii. care trebuie sa fie de 30-40° la serele care au acoperiul cu o singura panta si 25-30° la serele cu doua pante. -înlaturarea factorilor care determina umbrirea plantelor (distrugerea buruienilor. fapt ce determina întârzierea înfloritului.. folosirea de pelicule de mase plastice rezistente la actiunea razelor ultraviolete etc.1. Se poate vorbi despre îmbunatatirea regimului de lumina.). Posibilitatile de dirijare a luminii în culturile legumicole Lumina fiind un factor cosmic nu poate fi dirijata de catre om. -folosirea soiurilor specializate pentru cultura în sere. -muuroirea petiolurilor frunzelor de telina si cardon. -reglarea judicioasa a distantelor dintre rânduri de plante si dintre plante pe rând. 9 . alegerea sticlei sau a foliei de material plastic de acoperire cu transparenta ridicata sau cu o coloratie convenabila pentru anumite culturi. reducerea la maxim posibil a profilelor de schelet si vopsirea acestora în alb pentru a evita u mbrirea. Micorarea intensitatii luminii se poate face prin: -înfiintarea culturilor primavara devreme sau din toamna a legumelor de zi lunga (rezistente la frig). Îmbunatatirea regimului de lumina în legumicultura se poate realiza pe doua cai: prin marirea intensitatii luminoase si prin micorarea acesteia. curatirea geamurilor la sere si rasadnite. -raritul plantelor în cazul unor desimi prea mari.LEGUMICULTURA 3. solariilor si rasadnitelor si alegerea unghiului de înclinatie al acoperiului serelor. -alegerea celor mai corespunzatoare epoci de înfiintare a culturilor.4. 1974). -orientarea serelor. atunci când intensitatea luminii este mai redusa si ziua mai scurta. Marirea intensitatii luminii se poate realiza prin urmatoarele cai: -amplasarea culturilor legumicole cu pretentii mari fata de acest factor pe terenuri cu expozitie sudica.

M. constituie un factor ecologic la fel de complex ca si lumina. respectiv 15°C pentru pepeni. resimtita sub forma de caldura sau frig.1. prima zi cu temperaturi medii zilnice egale sau mai mari de 15°C (Voinea. deoarece determina arealul de cultura al speciilor si soiurilor în câmp neprotejat. care are posibilitatea de a deveni opaca când creste intensitatea lu minii. printre care se numara: cretizarea (stropirea acoperiului si a peretilor de sticla cu o suspensie de creta. Pentru speciile legumicole mai putin pretentioase la caldura se considera în general ca perioada activa de vegetatie începe când în aer si sol se stabilizeaza o temperatura de cel putin 5°C. perioada când solul nu este înghetat si se poate lucra. castraveti. Deci plantele legumicole sunt la fel de dependente fata de temperatura ca si de lumina. 3. alaturi de fotoperiodism. RELATIILE PLANTELOR LEGUMICOLE CU CALDURA Sursa principala de caldura necesara pentru creterea si dezvoltarea plantelor este radiatia solara. Din punct de vedere legumicol. iar pentru culturile ter mofile (tomate. Regimul termic prezinta asupra productiei legumicole o importanta hotarâtoare. si colab. huma.LEGUMICULTURA -umbrirea serelor si a ramelor de rasadnita prin diverse procedee si tipuri de instalatii. Tocmai de aceea. mocirla sau spuma de defectie de la fabricile de zahar). Pentru caracterizarea potentialului termic al teritoriului tarii noastre s-a tinut cont de urmatoarele aspecte: data medie a ultimului înghet de primavara.2. aparitia si frecventa brumelor. o importanta practica o prezinta variatia temperaturii în timpul unui an. care în zona spectrala de 620-26000 n are efect m caloric. data stabilizarii temperaturii medii a aerului egala sau mai mare de 10°C.. Însemnatatea caldurii pentru cultura plantelor legumicole Radiatia calorica. perdele din tesaturi textile sau materiale plastice amplasate în interiorul serelor. 1977). pepeni.2. folosirea sticlei speciale “Thermex” fotosensibila. 3. vinete. ardei. pânza de apa colorata (ecran) ce se prelinge continuu pe acoperiul serei. la acestea se remarca si 10 . jaluzele confectionate din sipci de lemn sau material plastic montate în afara constructiilor. fasole) data când se înregistreaza te mperaturi egale sau superioare valorii de 10°C .

pentru: varza. marula. pastârnac. lamai multe specii legumicole. Importanta caldurii pentru cultura plantelor legu micole reiese din relatia care exista între fotosinteza si respiratie. fasole si dovlecei. deci nu se acumuleaza nimic. la: ardei. mai ales a luminii a continutului în CO2 din atmosfera si a umiditatii din sol si atmosfera. . stadiul de vernalizare constituie o etapa obligatorie pentru dezvoltarea plantelor. usturoi si telina. spanac. la: cartof timpuriu.16°C. Temperatura maxima când raportul dintre asimilatie si dezasimilatie devine iarasi 1/1. tomate. în cursul diferitelor faze de cretere. vinete. intensitatea ridicata a procesului de fotosinteza duce la acumularea unei cantitati mari de substanta uscata în planta. . Temperatura optima când se înregistreaza cel mai mare raport între asimilatie si dezasimilatie. pepeni galbeni si pepeni verzi. care constituie organele comestibile ale acestor plante. iar la temperaturi mai mari dezasimilatia crete iar asimilatia scade si în scurt timp plantele mor. Astfel. marar. Temperatura minima: în prezenta acesteia ambele procese ale metabolismului. pentru: sfecla pentru masa. asimilatia si dezasimilatia. rezulta ca fiecare specie are o temperatura minima. respectiv de cretere sau depozitare a rezervelor în organele adaptate în acest sens. salata. sparanghel. deci cel mai mare ritm de acumulare. ridichi si hrean . precum si în functie de prezenta si intensitatea celorlalti factori de mediu. optima si maxima.22°C. mazare. temperaturile optime pentru faza de cretere vegetativa la speciile legumicole sunt urmatoarele: . . pentru: castraveti. macris.25°C. Temperatura optima este caracteristica fiecarei specii legumicole. ceapa ceaclama si din arpagic. patrunjel. ceapa de tuns si revent. 13°C.19°C. dar variaza între anumite limite. Analizând curba de variatie a intensitatii fotosintezei. însa intensificarea respiratiei determina un consum ridicat de substante fotosintetizate anterior. morcov. cicoare. Daca temperatura scade sub acest nivel plantele pier. Dupa Markov si Haev (1953).LEGUMICULTURA fenomenul de termoperiodism. 11 . În acest sens. sunt foarte mult încetinite si se afla în raport de 1/1. procese de care depind în pri ul rând creterea m plantelor si productia biologica.

plantele m încep sa sufere. patlagele vinete). care suporta temperaturi de 0°C. în functie de regimurile optime de temperatura ale speciilor legumicole. tarhon. unele din acestea se preteaza la semanatul din toamna pentru a obtine productii timpurii. plantele legumicole stagneaza în vegetatie si dupa câteva zile pier. Masuri pentru îmbunatatirea regimului de temperatura 12 .2. castravetii etc. pepeni. pepenii verzi etc. stevie. Abaterile de ± 14°C fata de optim indica la fiecare specie temperaturile minime si maxime de vegetatie. -rezistente la caldura: castravetii. Pornind de la cerintele plantelor fata de caldura. -semirezistente la frig. o perioadamai scurta rezista la -20°C si chiar -27°C. se culti a în mod obisnuit prin v producerea rasadurilor. pastârnacul..LEGUMICULTURA Pentru stabilirea temperaturii optime pe perioade si faze de cretere. ardeii. dar daca acestea se ridica între 7-14°C fata de opti . La oscilatii de ± 14°C si mai mari fata de optim. speciile legu micole se grupeaza în mai multe categorii si anume: -foarte rezistente la frig: speciile perene(sparanghel.. 1969). pepenii galbeni. Aceste specii pot ramâne iarna în câmp fara masuri speciale de protectie. care suporta cu uurinta geruri de -10°C.2. În general plantele legumicole si mai ales speciile termofile suporta greu oscilatiile mari de temperatura. spanacul etc. plantarea în câmp are loc dupa trecerea pericolului brumelor târzii de primavara sau se iau masuri de protejare. asimileaza bine la temperaturi moderate. revent.. Markov (1931) a elaborat urmatoarea formula: T0 = t ± 7°C în care:T0 = temperatura optima de crestere vegetativa. salata. patrunjelul. temperaturile de 3-5°C duc la moartea plantelor (exceptie tomate). t = temperatura optima pe faza de vegetatie. temperatura de 10°C într-o perioada lunga poate deveni letala (castraveti. se preteaza la cultura fortata în sere si rasadnite si la cea protejata cu mase plastice. -pretentioase la caldura: tomatele.). patlagele vinete. -rezistente la frig: morcovul. macris. suporta temperaturi de 30°C pâna la 40°C (Meier. leutean etc. Variatiile de ± 7°C fata de temperatura optima nu sunt daunatoare. varza de Bruxelles. se dezvolta la temperaturi de 25-30°C. cartoful la care temperaturi sub 0°C cauzeaza distrugerea plantelor. 3.

. irigarea de protectie. În cazul excesului de caldura se folosesc masuri pentru înlaturarea acestuia si masuri pentru prevenirea lui.irigarea ori de câte ori este nevoie pentru racirea solului.încalzirea constructiilor pentru cultura si producerea rasadurilor cu surse de natura organica (gunoi de grajd) sau tehnica(apa calda. care sporesc rezistenta plantelor la te mperaturi extreme. calirea plantelor. în straturi cu taluzuri inegale si plantarea rasadurilor pe versantul nordic al stratului î altat.mulcirea terenului cu mase plastice trasparente.evitarea racirii solului prin irigarea execesi a.stabilirea momentului optim pentru înfiintarea culturilor (depasirea perioadei cu îngheturi si brume târzii de primavara în cazul speciilor termofile) si adoptarea masurilor pentru protejarea provizorie a plantelor în momentele critice survenite dupa înfiintarea culturilor. 13 . Sporirea rezistentei plantelor se poate realiza prin folosirea soiurilor rezistente la frig.mulcirea cu gunoi de grajd sau alte materiale si fertilizarea cu cantitati mai mari de îngrasaminte organice. curent electric). .modelarea terenului pe directia E-V. omogenizarea mecanica a aerului. n Reducerea excesului de caldura prin lucrari tehnologice si tehnice: . .modelarea terenului în straturi înaltate pentru încalzire. f . Folosirea rationala a terenului si a posibilitatilor naturale: .aerisirea solului prin lucrari profunde si când este nevoie super iciale.masuri de combatere a brumelor si îngheturilor prin: perdele de fum.alegerea suprafetelor cu expozitie nordica. aburi. încalzirea aerului. . . Dintre masurile directe care urmaresc îmbunatatirea temperaturii în mediul de cultura amintim: . fertilizarea culturilor cu îngrasaminte fosfatice si potasice.alegerea terenurilor cu expozitie sudica.LEGUMICULTURA Îmbunatatirea regimului de temperatura si prevenirea daunelor cauzate de temperaturile extreme se poate realiza pe doua cai: sporirea rezistentei plantelor legumicole la variatiile mari de temperatura si îmbunatatirea temperaturii în mediul de cultura. cu soluri usoare sau mijlocii si apa freatica la adâncime mai mare. evacuarea excesului de umiditate si evaporarea apei. v . .irigarea prin aspersiune pentru racorirea plantelor. . . adapostite de vânturile do minante reci.

3. gazele si particulele nocive ce se pot acumula în aerul atmosferic (Indrea. Aprovizionarea organelor aeriene ale plantelor cu oxigen se realizeaza în mod normal. 3. o deosebita importanta prezinta aerul. Bioxidul de carbon din aer si sol prezinta o deosebita importanta pentru metabolismul plantelor verzi.03% CO2.1% dauneaza 14 .01%. . deoarece cantitatea de oxigen din atmosfera este suficienta pentru viata plantelor. ceea ce determina asfixierea radacinilor. Oxigenul.programarea culturilor în sere în raport cu evolutia temperaturiii etc. Principalele procese vitale se desfasoara normal numai în prezenta oxigenului.aerisirea puternica. Continutul în CO2 din atmosfera este în medie de 0.reducerea excesului de lumina prin umbrirea acestor constructii.5m/minut) care sa împrospateze aerul la suprafata frunzelor. în concentratie de 0. Alte gaze. Alaturi de ceilalti factori de vegetatie. dar s-a constatat ca în spatii închise.03%. în perioada de maxima activitate fotosintetica poate sa scada la 0. 1974).02% si chiar 0. regimul de aer si gaze exercita o influenta deosebita asupra plantelor legumicole. deoarece plantele legumicole respira atât prin partile aeriene cât si prin radacini.mulcirea solului cu produse reflectorizante.mentinerea aparatului foliar al plantelor pentru u mbrirea partilor comestibile. bioxidul de carbon. 21% O2. În sol însa oxigenul este folosit nu nu mai de catre plante ci si de microorganisme si deci în anumite conditii poate deveni insuficient. solariile si serele solar cu substratul încalzit pe cale biologica se degaja amoniacul care. atât din aer cât si din sol. 0. plantele legu micole duc lipsa de oxigen. O astfel de scadere se produce si atunci când atmosfera este foarte calma si nu exista curenti (minim 0. .LEGUMICULTURA . . Aerul mai contine gaze rare Ar. AERUL CA FACTOR DE VEGETATIE ÎN LEGUMICULTURA Printre factorii de vegetatie care conditioneaza creterea si dezvoltarea plantelor legumicole. Pe solurile tasate. protejate si de producere a rasadurilor. libera si fortata a constructiilor pentru culturi fortate. Dintre aceste gaze importanta deosebita prezinta pentru cultura plantelor: oxigenul. deoarece participa direct în procesul de fotosinteza. Compozitia aerului atmosferic este în mod obisnuit alcatuita din 78% N. He si Ne precum si alte gaze si particole de impurificare. . cu crusta sau pe cele care stagneaza apa. În rasadnitele.

002%). acetilena si azotul. Tot în cadrul constructiilor pentru producerea rasadurilor si a culturilor fortate poate sa apara si bioxidul de sulf. În asemenea cazuri ele capata aspectul de ofilire. fiind de: 98-99% . fasolea si mazarea de gradina. 3. 1951). iar în stare gazoasa în spatiile intercelulare. Organele de consum la unele specii legumicole cum sunt: salata. În afara de oxigen si bioxid de carbon. Sub forma lichida se afla în celula. loboda. patrunjelul pentru frunze. care este conditia fundamentala pentru mentinerea starii fizice si fiziologice a plantelor. tesuturile plantelor îi pastreaza turgescenta. îi pierd uor turgescenta în lipsa apei. la nivel optim.1.001 0. depreciindu-se astfel calitatile comerciale. La culturile din sere nu se recomanda folosirea pentru fertilizare a gunoiului de grajd proas at. Continutul în apa al diverselor organe ale plantelor legu micole este variabil. Celula vegetala functioneaza normal numai daca este saturata cu apa. care este daunator plantelor chiar în concentratii reduse (0. prin irigatii. 80-85% . Alaturi de umiditatea din sol. sparanghelul etc. apa se gaseste în stare lichida si gazoasa.4. deoarece prin p descompunere degaja amoniac care este daunator plantelor. 40-45% . 60-65% .în frunzele tinere. în legumicultura se folosesc în diverse scopuri si alte gaze cum ar fi de exemplu etilena. în principal. Starea de saturare.în frunzele îmbatrânite. atât la cultura legumelor în câmp cât si la cea protejata. spanacul. umiditatea relativa a aerului prezinta mare importanta. mararul. 15 . pastârnacul. morcovul. aparent stationara. Însemnatatea apei pentru plantele legumicole În plante. 3. CERINTELE PLANTELOR LEGUMICOLE FATA DE APA Cantitatea de apa necesara pentru desfasurarea normala a proceselor metabolice în plantele legumicole se asigura. ridichile.LEGUMICULTURA plantelor. pe baza regi ului de m precipitatii specific fiecarei zone si se completeaza. iar în proportie de 3-4% devine nociv. Datorita apei.în seminte.în celulele meristematice ale conurilor de cretere si în organele de reproducere.4. castravetii. se mentine în plante prin doua procese ce se coordoneaza reciproc: procesul de absortie si cel de eliminare a apei (Maximov.

Motiv pentru care cantitatea de apa absorbita de catre plante este mult mai mare decât necesarul pentru functiile de nutritie. -sistemul radicular. felul. motiv pentru care asigurarea unei cantitati optime trebuie sa contribuie la compensarea integrala a consumului specific si a pierderilor prin transpiratie. Excesul de apa se elimina continuu prin procesul fiziologic de transpir atie.2. Dar. ea îndeplinete si alte functii în viata plantelor. 1973). 3. dimensiunile si repartizarea lui în sol.4. feno men ce se realizeaza prin intermediul tensiunii superficiale si care uureaza adsorbtia si fixarea diferitelor substante în celula.. Cerintele plantelor legumicole fata de umiditatea solului si a atmosferei Majoritatea speciilor legumicole se caracterizeaza prin cerinte mari fata de umiditatea solului iar pretentiile fata de umiditatea atmosferica sunt într-o oarecare masura în concordata cu acestea.. Apa este si “motorul” mecanismului privind schimbul de substante care are loc la nivelul celular. coeficientul de valorificare a apei consumate (Balaa. 1969). Apa este necesara creterii si servete într-o mica masura si ca substanta nutritiva în procesul de fotosinteza (Grumeza. Cresterea concentratiei solutiei solului marete presiunea osmotica a acesteia. De mare utilitate pentru productia legumicola sunt aspectele privind: coeficientul de transpiratie. Sarurile minerale nu pot fi absorbite de catre plante decât în sol tii foarte u diluate. bilantul hidric. 16 . 1963). în scopul mentinerii în stare de turgescenta a celulelor si asigurarea conditiilor optime de desfasurare a proceselor fiziologice si biochimice de cretere si dezvoltare. din care cauza absortia apei de catre plante este mult îngreuiata (Davidescu D.LEGUMICULTURA Rasadurile sunt plante tinere cu meristeme active. productivitatea transpiratiei. Apa dizolva si transporta sarurile minerale din sol. Ea dizolva si gazele. În general concentratia solutiei solului este scazuta. cu o intensa activitate fiziologica si cu un continut mare de apa (88-95%). La stabilirea necesarului pentru umiditatea din sol si atmosfera trebuie avute în vedere urmatoarele: -pretentiile plantelor legumicole fata de factorul umiditate sunt variabile de la o specie la alta si chiar de la soi la soi. -cerintele fata de umiditatea solului se modifica la aceeai specie în cursul perioadelor si fazelor de vegetatie.

cuprinde plantele cu un consum redus de apa datorita posibilitatii acestora de a-si micora transpiratia si care au un sistem radicular bine dezvoltat atât în profunzi e cât si lateral: m tomatele . ast el: f -foarte pretentioase: spanacul. cartoful. fasolea. -pretentioase: castravetii. acolo activitatea microorganismelor si schimbul de substante nutritive sunt mai active. Grupa a IV -a . (1952). ardeii. spanacul. castravetii. etc. morcovul. bamele.cuprinde plante care se caracterizeaza printr-o capacitate redusa de absortie a apei datorita siste mului radicular slab dezvoltat si printr-un consum neeconomic al apei datorita aparatului foliar care este expus unei evaporari puternice. Š Cerintele plantelor legumicole fata de umiditatea solului. dovlecelul si dovleacul comestibil. sub raportul cerintelor fata de apa. leuteanul. mazarea. tomatele.cuprinde plante cu o capacitate mare de absortie a apei si cu un consum ridicat de apa (cartoful timpuriu si sfecla roie). -moderat de pretentioase: sparanghelul. ridichile de luna. salata. Grupa a II -a . usturoiul. împarte plantele legumicole în urmatoarele grupe: Grupa I . În functie de consumul de apa si capacitatea de absortie a apei.). reventul. usturoiul. -putin pretentioase: pepeni verzi si galbeni. morcovul. Grupa a III -a . citat de (Grumeza . În vederea stimularii creterii si fructificarii . pepenii verzi si galbeni. Cele mai reprezentative plante din aceasta grupa sunt: legumele din grupa verzei. vinetele. prazul. patrunjelul. telina. grupeaza speciile legumicole. Trummer A. legumele din grupa verzei. mazarea. Daskalov (1965) si Balaa (1973). -tehnologia aplicata culturilor. ardeii. Majoritatea plantelor legumicole au cea mai importanta parte a sistemului radicular unde raspândit catre suprafata solului.1969). dovlecelul si dovleacul comestibil.plantele din aceasta grupa se caracterizeaza printr-un consum de apa mic datorita suprafetei reduse a aparatului foliar si printr-o capacitate mica de absorbtie ca urmare a sistemului radicular slab dezvoltat (ceapa. ridichile de luna.LEGUMICULTURA -desimea plantelor la unitatea de suprafata. anghinarea. ceapa simararul. fasolea de gradina. salata. patrunjelul.

plantelor este necesar ca stratul superficial al 17 .

nivelul apei freatice si proprietatile fizico-chimice ale solului privind capacitatea de retinere a apei. conopida. dovlecelul si dovleacul comestibil 45-55%. fasole 60-70%. -irigarea culturilor. ardei. mazarea 70-80%. spanac. legumele pentru radacini tuberizate. îngrasarea solului). sistemul lor radicular exlorând un volum mare de sol. Multe specii legumicole însa. pepeni galbeni si verzi. principalele specii legumicole au urmatoarele pretentii fata de umiditatea atmosferica: castraveti 90-95%. salata. 18 . Astfel. 3. -lucrarile de baza ale solului. varza. -protejarea terenului prin perdele de protectie si culise care îmbunatatesc regimul umiditatii relative a aerului si micoreaza pierderile de apa prin evaporare. Mijloacele de îmbunatatire a regimului de umiditate Îmbunatatirea regimului de umiditate la plantele legumicole se poate realiza prin: -alegerea judicioasa a zonei si a terenului de cultura avându-se în vedere regi ul m de precipitatii. -lucrarile cu caracter general (combaterea crustei si a buruienilor. plantele de varza sau tomate provenite din rasad sunt mai pretentioase fata de umiditate decât cele provenite din semanat direct în câmp. -masuri tehnologice care au drept scop retinerea sau eliminarea excesului de apa din sol.LEGUMICULTURA solului sa aiba un anumit grad de umiditate si sa se ia masuri ca aceasta sa nu scada sub o anumita valoare. bine aprovizionate cu materie organica. mai ales cele cultivate în câmp. Cerintele plantelor legu micole fata de aceasta variaza foarte mult. tomate 50-60%. vinete. cartoful. extrag o cantitate apreciabila de apa si substante hranitoare din straturile mai profunde ale solului.4. Astfel. Š Cerintele plantelor legumicole fata de umiditatea atmosferica. Cerintele plantelor legumicole fata de umiditate variaza si în functie de tehnologia aplicata. În afara de umiditatea solului pentru viata plantelor legumicole prezinta importanta si umiditatea relativa a aerului.3. telina 80-90%. Nevoia de apa a plantelor legumicole crete si atunci când culturile se efectueaza pe terenuri cu fertilitate ridicata.

Diferitele tipuri de sol existente se deosebesc între ele prin textura. prezinta o troficitate mai buna în timp ce solurile formate pe nisipuri. 3. ridicarea temperaturii în sere.5. în faza de formare a ciupercilor se mentine o umiditate relativa de 90-95% prin pulverizarea straturilor cu a si udarea potecilor sau chiar pa a peretilor. dar au o aeratie mai buna. în special a umiditatii relative a aerului. vârsta. În cazul culturilor legumicole din sere sau a celor protejate cu mase plastice. pietriuri. sunt mai levigate. În ciupercarii. -microorganismele vegetale si animale. se intervine prin aerisiri atunci când umiditatea relativa este prea ridicata. având particule minerale mult mai mari.1. Dupa Weawer si Clemens (1938). -atmosfera solului care ocupa spatiile libere. calcar sunt mai bogate în saruri minerale. în raport cu solul si rolul fiziologic pe care îl joaca fiecare macro sau microelement în parte. Cerintele plantelor legumicole fata de sol Solul constituie pentru majoritatea plantelor legumicole atât suportul lor material cât si cea mai importanta sursa de hrana. vegetatie si difera de la o zona la alta. udarea cu furtunul la culturile de to mate sau folosirea metodei de udare prin picurare. chimism etc. -solutia solului cu diverse saruri. pentru reglarea umiditatii. structura.LEGUMICULTURA -drenarea terenului si folosirea tehnologiei de cultura a plantelor legumicole pe teren modelat. Atunci când umiditatea relativa este scazuta se fac sprituiri cu instalatia de aspersiune. marne. gresii. 3. 19 . SOLUL SI HRANA Valorificarea la un nivel corespunzator a potentialului genetic presupune cunoasterea aprofundata a particularitatilor nutritiei minerale a speciilor legumicole.5. -materia organica în diverse stadii de humificare. prezinta o capacitate de retinere a apei mult mai redusa. relief. roca. timp de 1-2 minute. Solurile formate pe argile. Tipurile de sol sunt determinate de clima. un sol are 5 componente: -particule minerale de diverse marimi în diferite stadii de transformare chimica.

Structura glomerulara este caracteristica orizontului A al cernoziomurilor. limitând capacitatea plantelor de a asimila substantele hranitoare. Pentru a mentine sau a îmbunatati structura solurilor destinate culturilor legumicole pe care se aplica irigarea cu cantitati mari de apa. bulgaroasa.25 mm în Ø si microstructura cu agregate mai mici de 0. se lucreaza întrun interval mare de umiditate. De obicei. plastice si aderente. ele au permeabilitate buna pentru apa si un raport favorabil între fazele: lichida. spatiile dintre acestea sunt excesive. Se încalzesc uor si se racesc repede. sa se axecute m 20 . foarte coezive. Solurile nisipoase au o capacitate de absorbtie si o permeabilitate mare pentru apa. au în schimb o mare capacitate de înmagazinare a apei. Solurile lutoase au proprietati intermediare. sunt cele mai indicate pentru cultura plantelor legumicole. lichida si gazoasa. sunt bine aerate. Structura solului este data de modul de reunire a particulelor elementare în agregate structurale. fara deficit de aer si exces de saruri. prismatica si lamelara. nu sunt coezive si nici plastice. Sunt neaerate. au în schimb o capacitate de retinere a apei mica. Un asemenea sol are un raport optim între fazele solida. trebuie ca aratura sa nu se faca la aceeai adânci e în fiecare an. În vederea creterii fertilitatii solului se impune cunoaterea tuturor factorilor. ce o influenteaza.LEGUMICULTURA Fertilitatea solului reprezinta rezultanta proprietatilor solului legate de alcatuirea granulometrica a acestuia si de capacitatea lui de a pune la dispozitia plantelor în cantitati suficiente substantele nutritive si apa. între cele nisipoase si argiloase. Structura solului poate fi: glomerulara. Un sol cu o structura glomerulara prezinta conditii foarte bune pentru creterea si dezvoltarea plantelor. Solurile argiloase au o capacitate de absorbtie si o permeabilitate mica pentru apa. solida si gazoasa. Excesul de saruri ca si cel de umiditate are efect nefavorabil asupra nutritiei.25 mm în Ø. nuciforma. atât cu caracter fizic cât si biochimic. Prin textura solului sau compozitia granulometrica se întelege proportia în care intra în alcatuirea solului particulele elementare de diferite marimi. Textura si structura solului. solurilor brune si rendzinelor. În cazul solurilor cu agregate mai mari (peste 2-4 mm în Ø). schimbul prin difuziune al aerului este înlocuit de cure de aer ce nti duc la pierderea apei din sol. se deosebete macrostructura solului care este reprezentata prin agregate mai mari de 0.

scaderea productiei de legume. care daca este prea mare determina reducerea fotosintezei. Reactia solului exprima conventional prin simbolul “pH”.LEGUMICULTURA periodic o afânare profunda (sub straturile compacte). iar dupa aratura solul trebuie lasat sa se aeriseasca înainte de pregatirea patului ger inativ. reducerea activitatii microorganismelor din sol. La culturile legumicole în sere se are în vedere în mod deosebit concentratia ionului de Na+. acide (pH mai mic de 7) si bazic (pH peste 7). climat. adica cu cât contine mai multe particule coloidale (organice si minerale). de natura organica sau minerala si chiar de gaze. 3. degradarea proprie tatilor fizice ale solului. natura îngrasamintelor.5. amendamentele aplicate. De m asemenea. Solutia solului se compune din substante în stare de dispersie moleculara ionica si coloidala. Reactia solului este deter minata de proportia dintre ionii de hidrogen si cei de oxidril din solutia solului si de proportia dintre coloizii cu caracter acid si cei cu caracter bazic pe de alta parte.2. este necesar sa se foloseasca o rotatie rationala si sa se reduca la minimum lucrarile solului. Capacitatea tampon reprezinta o alta proprietate a solului de care depinde regimul nutritiv. Capacitatea de tamponare a solului este cu atât mai mare cu cât capacitatea de schimb cationic a acestuia este mai mare. Concentratia solutiei solului variaza în functie de tipul de sol. în functie de textura solului si sub influenta apelor de irigatie s-a constatat o cretere a continutului de saruri ceea ce a dus la reducerea accesibiliatii apei si a t substantelor nutritive din sol pentru plante. prin folosirea unor cantitati mari de îngrasaminte. Din acest punct de vedere solurile pot fi: neutre (pH =7). Este necesar sa se cunoasca bine cerintele sau gradul de pretabilitate a speciilor legumicole pentru tipuri de sol. calitatea apei de irigat. La culturile din sere. o crestere a respiratiei si o dinimuare efectiva a productiei. Nutritia minerala a plantelor legumicole si rolul fiziologic al elementelor minerale 21 . Reactia solului constituie unul dintre factorii importanti care conditioneaza regimul de nutritie al plantelor. Ea reprezinta însuirea solului de a se opune tendi telor de a-i n modifica reactia. activitatea microorganismelor. aportul freatic.

Azotul . de apa si de activitatea sistemului radicular. Potasiul ajuta sinteza hidratilor de carbon. cuprul. determina rezistenta plantelor la seceta si temperaturi scazute. P.LEGUMICULTURA Prelevarea de catre plantele legumicole a elementelor minerale. Joaca rol de tampon. se des fasoara în raport cu creterea si dezvoltarea lor.C. Mn. K). N.borul. intra în compozitia a numeroase enzime hidrolizante si respiratorii. Influenteaza pozitiv calitatea produselor.O).01-10% . -dupa raportul cantitativ: macroelemente (0.prezinta importanta deosebita pentru creterea si dezvoltarea plantelor legumicole. -dupa criteriul chimic. zincul si fierul. Mg. Fosforul stimuleaza fructificarea si sporete precocitatea plantelor. Ca. Participa la alcatuirea proteinelor. Pentru a putea îmbunatati regimul de nutritie al plantelor legumicole. P. Ce. Are influenta favorabila asupra formarii radacinilor si a nodozitatilor la plantele leguminoase. Mo. microelemente (0. metaloizi anioni (N. Zn). respiratia si sinteza hidratilor de carbon. metale cationi (K. tempereaza efectele negative ale excesului de azot. este absolut necesar sa se cunoasca rolul pe care îl îndeplinesc dieritele elemente f nutritive în creterea si dezvoltarea plantelor. a proteinelor si lipidelor. Marea majoritate a elementelor nutritive sunt luate de catre plante din solutia solului. ele se pot clasifica dupa mai multe criterii: -dupa sursa: din aer (C. retinerea apei în complexul coloidal cu efecte favorabile asupra reziste ntei la temperaturi scazute si seceta. molibdenul. S.001 -0. Ca. Mg). S. Bo. Calciul influenteaza mult productia de legume prin efectul de neutralizare a aciditatii sucului celular în plante si a aciditatii solului.Cu. Este legat de procesul de fotosinteza si de activitatea enzimelor.H). desi se absorb în cantitati foarte mici. Magneziul participa direct la formarea clorofilei. Microelementele . Stimuleaza sinteza azotului. Ca si Mg. N. K. deoarece are actiune antagonica fata de Mg. din sol (N si ele mentele din cenua). din apa (O. diurna sau pe întreaga perioada de vegetatie. Actiunea lui asupra plantelor depinde de prezenta celorlalte elemente. Contribuie la mentinerea starii active a protoplasmei. manganul. Regleaza metabolismul apei celulare.0001% . participând la desfasurarea normala a proceselor biochimice din celule. Împreuna cu K. ultra microelemente (elemente radioactive). au influenta foarte mare asupra creterii si 22 . Si). Fe. O.

5.3. ceapa. Desimea mare si productia biologica foarte ridicata care se înregistreaza la culturile legumicole. gulia. CAPITOLUL IV BAZELE TEHNOLOGIEI CULTIVARII PLANTELOR LEGUMICOLE Termenul de tehnologie. varza de Bruxelles. -specii legumicole cu consum mic: salata. o data cu trecerea procesului productiv în etapa modernizarii 23 . speciile legumicole se pot grupa astfel: -specii legumicole cu consum mare sau foarte mare: varza de capatâna. a intrat în uz. pe lânga elementele de baza se va tine cont si de Mg si Ca. mul Consumul de elemente minerale este mult mai mare la cultura din sera decât la cea din câmp. spanacul. Cerintele plantelor legumicole fata de elementele minerale Marea majoritate a plantelor legumicole prezinta cerinte foarte mari fata de elementele minerale.LEGUMICULTURA fructificarii plantelor legumicole. Cerintele se manifesta specific pentru fiecare specie în parte. telina. Consumul de elemente minerale este în raport cu productia obtinuta dar si cu însuirile specifice ale plantelor legumicole. În acest caz. sparanghelul. În functie de consumul de elemente minerale. ca ansamblu de procedee si operatiuni necesare la obtinerea productiilor în legumicultura. perioada de vegetatie mai lunga iar productia este mult mai mare decât în câmp. Cantitatea de substante nutritive extrasa din sol se raporteaza la o tona de produs si este variabila de la o specie la alta. reprezentând consu specific . Cantitatea totala de substante extrase din sol de catre plantele legu micole în cursul unei zile depinde atât de lungimea perioadei de vegetatie cât si de recolta biologica sau recolta utila. în mod deosebit. 3. -specii legumicole cu consum mijlociu: tomatele. asigura una dintre cele mai intensive metode de folosire a terenului. deoarece în acest caz creterea vegetativa este mult mai luxurianta. -specii legumicole cu consum foarte mic: ridichea de luna si castravetele.

Dupa locul de cultura: se deosebesc culturi în câ si culturi în diferite mp spatii special construite si amenajate în acest scop. folii din materiale plastice aezate direct pe culturi). Verigile fluxului tehnologic vizeaza: pregatirea terenului si a materialelor necesare înfiintarii culturilor. Prin acest procedeu se protejeaza plantele de curentii reci si de 24 . La dubla protejare. Culturile adapostite sunt aparate de intemperii prin mijloace mai simple. daca pentru acoperirea constructiilor s-a folosit polietilena se recomanda ca cea de a doua pelicula sa fie din PVC. Orientarea rândurilor se face perpendicular vânturile care le rasucesc vrejurile. În interiorul acestor constructii se realizeaza o temperatura cu 2-5°C mai ridicata decât în exterior. iar în cadrul acestora ea depinde de specificul culturii. pe dire ctia vântului dominant. adaposturi joase din materiale plastice. perdele si culise de protectie etc. Culturile protejate se efectueaza în constructii mai simple (solarii. rasadnite calde). natura substratului de cultura.LEGUMICULTURA Tehnologia de cultivare a plantelor legumicole se diferentiaza în functie de sistemele de cultura. sub forma de obstacole împotriva vântului (terenuri adapostite natural. Culisele de porumb se utilizeaza în special la culturile de cucurbitacee. Sistemele de cultura a plantelor legumicole se pot deosebi dupa: locul de cultura. în care factorii de veget tie sunt dirijati pe întreg a ciclul de cultura. Aceasta diferenta poate sa ajunga pâna la 9°C în cazul dublei protejari. În cazul culturilor în câmp plantele cresc si se dezvolta pâna la recoltare în câmp deschis. primavara devreme sau toamna). tehnologia aplicata. iar produsele legumicole proaspete se obtin în perioade deficitare ale anului (iarna. destinatia si ealonarea productiei. deoarece aceasta. recoltarea si valorificarea productiei obtinute. Culturile fortate se efectueaza în constructii destinate acestui scop (sere. deci în acest caz nu mai poate avea loc fenomenul inversiunii termice. înfiintarea propriu-zisa. seresolar. rasadnite reci). la zece rânduri de castraveti se amplaseaza doua rânduri de porumb zaharat.) sau a frigului (clopote si paravane individuale. spre deosebire de polietilena. De exemplu. nu este transparenta pentru razele infraroii. întretinerea culturilor. solarii încalzite. în care plantele beneficiaza numai partial de un microclimat artificial. fara protectie.

târzii. pepeni. patrunjel pentru frunze etc. 25 . cum sunt solutiile nutritive care contin în anumite proportii macro si microelemente necesare nutritiei plantelor. siste mele de cultivare pot fi: .întârziate.LEGUMICULTURA Dupa modul de înfiintare se întâlnesc urmatoarele sisteme de cultivare a plantelor legumicole: .1.timpurii. marar. amplu diferentiata în functie de obiectul si obiectivele programate. constituindu-se în elemente de baza în fluxul tehnologic. bulboase. de toamna târziu sau pentru postmaturare. cum sunt solul sau diferite amestecuri de pamânturi naturale fertile. . patlagele vinete) sau chiar pentru culturile de vara-toa mna (tomate. fasole.). varza). de toamna.culturi pentru industrializare la care se aplica o tehnologie specifica.culturi prin semanat direct în câmp practicate la majoritatea speciilor legumicole cultivate în câmp (morcov. castraveti. pe medii nutritive artificiale (fara sol). spanac. de vara. Dupa destinatia productiei deosebim: . de primavara. .). însumeaza numeroase masuri tehnice asemanatoare. .semitimpurii. cartof etc.pe medii nutritive naturale.culturi înfiintate prin plantarea rasadurilor la majoritatea speciilor cultivate în spatii protejate. castraveti. Dupa caracteristicile substratului de cultura se deosebesc ur atoarele m sisteme de cultura: . . pastârnac. ELEMENTELE DE BAZA ALE TEHNOLOGIILOR Tehnologia de cultivare a legumelor. la sfârsitul iernii si începutul primaverii. 4. .culturi pentru consum în stare proaspata fie imediat dupa recoltare sau dupa o anumita perioada de pastrare în spatii special a menajate (radacinoase. spanac. În functie de ealonarea productiei sau perioada când se executa. ardei. patrunjel.) me si numai la anumite specii în sere si solarii (ridichi. ba etc. . produsele fiind destinate fabricilor de conserve. la culturile extratimpurii si timpurii (tomate.extratimpurii.

Nu sunt recomandate solurile puternic podzolite. sa fie în apropierea fabricilor de conserve. La alegerea terenului trebuie sa se tina cont de factorii pedoclimatici si social-economici. Factorii social-economici. frecventa grindinei precum si grosimea stratului de zapada în timpul iernii (Indrea D. pentru a putea fi folosite în mod eficient îngrasamintele organice si a valorifica deeurile de produse legu micole. neinundabil. textura u oara sau mijlocie (cele mai bune sunt solurile nisipo-lutoase sau luto-nisipoase). Din acest punct de vedere terenul destinat cultivarii plantelor legumicole trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: sa fie cât mai aproape de pietele de desfacere a produselor. numarul de zile fara înghet. cu proces de solificare avansat. cu strat arabil profund. Terenul trebuie sa fie plan sau cu o uoara panta spre sud sau sud-vest. Solul trebuie sa întruneasca urmatoarele însuiri: fertilitate ridicata. ŠAsolamente legumicole 26 . sa existe posibilitatea asigurarii fortei de munca necesare. aluvionare. umiditatea atmosferica în luna iulie. pe cât posibil sa se gaseasca în apropierea sectoarelor zootehnice. asigurat cu o sursa de apa pentru irigare. daca productia este destinata prelucrarii industriale. capacitate mare pentru apa si aer.1. 1974). temperatura medie a lunii celei mai calde. compacte si saraturile. precipitatiile si vânturile. cu apa freatica la adâncime mare si ferit de surse de poluare. Folosirea rationala si intensiva a terenului de cultura si a solului în legumicultura ŠAlegerea terenului Alegerea terenului pentru amplasarea culturilor legumicole constituie o masura tehnologica obligatorie în vederea obtinerii unor productii superioare din punct de vedere cantitativ si calitativ. structura buna.LEGUMICULTURA 4. pe cât posibil protejat împotriva vânturilor. nebulozitatea. Cele mai potrivite pentru cultura legumelor sunt solurile de lunca. Factorii pedoclimatici. În mod obisnuit intereseaza temperatura medie anuala. cai ferate). continut ridicat în humus.1.. suma precipitatiilor în luna cea mai secetoasa. epocile calendaristice ale îngheturilor târzii de primavara si timpurii de toamna. sa fie deservit de cai de comunicatie (osele asfaltate. Elementele climatice care trebuie sa se aiba în vedere la alegerea terenului sunt: temperatura si umiditatea relativa a aerului.

Aceasta datorita faptului ca în acelai an. contribuie la înmultirea si raspândirea masiva a bolilor si daunatorilor specifici culturilor respective.4. Deci în majoritatea cazurilor.cultivarea continua. ŠCulturile succesive si asociate de legume Culturile succesive si asociate de legume reprezinta calea cea mai intensiva de utilizare a terenului legumicol. contribuie la o mai buna e alonare a productiei legumicole si o diversificare a acesteia mai aproape de nevoile consumului (Maier I.folosirea rationala a îngrasamintelor. La baza organizarii asolamentelor legumicole stau criterii economice. de vara si iarna. nu putem vorbi de cultura premergatoare ci de culturi. În acelai timp. ceapa si usturoiul verde. ani de-a rândul pe acelai teren a acelorai specii legu micole sau a unor specii înrudite din punct de vedere siste matic.. mecanizarii complexe a lucrarilor.proprietatile fizico-chimice si biologice ale solului se degradeaza u or datorita: irigatiei. ridichile de luna. notiunea de “rotatie” a culturilor are o semnificatie specifica. . Spre deosebire de asolamentele din alte ramuri de productie agricola. a 2-3 culturi succesive în acelai an. La stabilirea rotatiei culturilor trebuie sa se tina cont de culturile premergatoare (tab. pe acelai teren se cultiva doua sau mai multe specii legumicole. în scopul evitarii vârfurilor de productie. Pentru culturile secundare se folosesc specii cu perioada scurta de vegetatie (salata. deci si a folosirii rationale a fortei de munca. culturile succesive si asociate. biologice si tehnologice. în cadrul asolamentului legumicol. Necesitatea folosirii asolamentelor decurge din urmatoarele: . cantitatilor mari de îngrasaminte si pesticide folosite si extragerii unilaterale a elementelor nutritive din sol de catre plante.LEGUMICULTURA Exploatarea rationala a terenului si a solului în legumicultura impune practicarea asolamentelor.succesiunea rationala în timp si spatiu. . organizatorice. Rot tia culturilor legumicole a trebuie sa fie astfel conceputa. .1). încât într-o sola sa nu se cultive speciile din aceeasi familie botanica decât dupa 4 ani. deoarece folosirea intensi a a v terenului si a solului în legumicultura presupune cultivarea în cadrul unor asolamente. deoarece acesta este ocupat aproape întreaga perioada a anului cu plante legumicole. a culturilor legumicole. 1969). 27 .

a 2-3 specii legumicole. La stabilirea schemelor de culturi succesive trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspecte: particularitatile biologice ale speciilor. În privinta particularitatilor biologice. m Tabelul 4. pentru masa verde tuberizate. productiile obtinute la unitatea de suprafata pentru fiecare cultura si cea totala din cadrul schemei de ealonare folosite. speciile legumicole care se succed sa nu faca parte din aceeaifamilie 28 . destinatia productiei (consum în stare proaspata sau conservata. si colab.1 Amplasarea culturilor legumicole în functie de culturile premergatoare* Culturi premergatoare Foarte bune** Bune** Contraindicate** Pentru legumele de la care se consuma radacinile tuberizate Legume solanacee Cereale paioase si culturi furajere Legumele pentru radacini pentru fructe. cartofi. Legume cucurbitacee si cele Culturile legumicole din grupa pentru radacini pentru bulbi tuberizate si cereale paioase Legumele din grupa cepei Mazare. pe aceeai suprafata de teren. legume pentru pastai si capsule si cele cucurbitacee Legume cucurbitacee Legumele din grupa Cereale paioase. bame Legumele solanacee pentru fructe Legumele din grupa si pentru radacini tuberizate *) Prelucrare dupa Butnariu H. cerintele plantelor fata de factorii de vegetatie. gulioarele etc. în cursul unui an. Legumele cucurbitacee si verzei si pentru pastai si legume pentru radacini tuberizate solanacee capsule si pentru bulbi Legume pentru pastai. acestea putând fi amplasate înaintea culturii de baza (culturi secundare anterioare) sau dupa aceasta (culturi secundare ur atoare). valoarea alimentara si economica a produselor ce se obtin.). radacini tuberizate pentru frunze pentru pastai. seminte si capsule Legume solanacee. din grupa cepei si cele pentru cucurbitacee (în cultura anticipata) Pentru legumele din grupa verzei Legumele: solanacee Legumele cucurbitacee si pentru Legumele din grupa verzei si cele pentru fructe.LEGUMICULTURA spanacul. epocile si modul de valorificare a produselor. consu intern sau m export). floarea soarelui. seminte si capsule Pentru legumele solanacee de la care se consuma fructele Lucerna si trifoi în Legumele pentru radacini Legumele solanacee pentru fructe primul an dupa tuberizate si cele din grupa cepei si cartofi desfiintare. pe cât posibil. trebuie sa se tina cont ca. 1992 **) Atentie la erbicidele folosite la culturile premergatoare frunze Culturile succesive de legume consta în cultivarea succesiva.. bob.

Speciile caracterizate prin rezistenta la temperaturi scazute si cu o perioada scurta de vegetatie pot fi semanate sau plantate toamna.. plantarea se va face dupa trecerea acestui pericol. culturile asociate sunt mai putin folosite în fermele specializate. în conditii de irigare. Pe lânga aspectele mentionate la culturile succesive. reprezentând forma cea mai intensiva de utilizare a terenului si a solului. Culturile asociate sunt culturile care se cultiva în acelai timp pe aceai suprafata de teren. În curti. Datorita faptului ca prin desimea mare de plante la unitatea de suprafata se împiedica mecanizarea lucrarilor.. fasole de gradina etc. sa fie cu perioada de vegetatie diferita (scurta pentru culturile secundare). spanacul. de regula au o perioada de vegetatie mai lunga si sunt sensibile la frig (tomate.LEGUMICULTURA botanica (pentru a evita transmiterea bolilor si daunatorilor comuni). gulioare. conopida. deoarece pe aceasta cale se realizeaza o desi e foarte mare de plante pe m unitatea de suprafata. crescând în acest mod consumul de forta de munca manuala. vinete. în orice caz stânjenirea dintre componentele asociatiei. pentru folosirea mai deplina a elementelor fertilizante din sol (plantele cu sistem radicular profund trebuie sa fie urmate de plante cu sistem radicular superficial si invers). Speciile rezistente la temperaturi scazute se cultiva înaintea culturilor de baza care. ceapa si usturoiul verde). culturile legumicole se pot intercala printre rândurile de porumb. gradini si microferme. sa aiba sistem radicular diferit în ceea ce privete dezvoltarea si amplasarea în stratul arabil. ce pot surveni dupa rasarirea plantelor sau plantarea rasadurilor (varza. La aceste culturi specia legu micola cu importanta mai mica se încadreaza printre rândurile culturii principale sau pe rând. pentru ca sa creeze pe cât posibil. La stabilirea schemelor de succesiune se va tine seama de cerintele plantelor legumicole fata de temperatura..). astfel încât sa rasara dupa trecerea pericolului brumelor târzii de primavara. de vii si livezi tinere dupa cum urmeaza: 29 . ardei. Alte plante legumicole suporta uor temperaturi în jur de 0°C si uneori chiar -1°C . între plantele culturii de baza. în cazul culturilor asociate trebuie sa se ia în considerare si habitusul speciilor care se intercaleaza. umiditate si hrana. Culturile intercalate. castraveti. Din aceasta cauza ele se vor semana mai târziu.2°C. reuind sa ierneze în câmp în bune conditii si sa fie recoltate primavara devreme (salata.). conditii reciproc avantajoasesi sa se evite. La culturile înfiintate prin rasad. mazare etc.

au permis dezvoltarea legumiculturii în zonele mai secetoase ale tarii. Se folosesc norme de 800-1200 m3/ha yUdarea prin scurgerea apei la suprafata solului prezinta doua variante: udarea prin inundatie pe brazde sau fâsii si udarea pe rigole lungi. folosirea cu maximum de eficienta a potentialului de fertilitate a solului si a îngrasamintelor.1.2. salata. dovleceii etc. si colab. reprezinta principala masura de îmbunatatire a regimului de apa din sol si are efecte multiple si anume: sporirea productiei. deoarece prin întinderea vrejurilor pot împiedica lucrarile de întretinere si înabui culturile de baza .1. Dupa scopul urmarit si perioada când se executa udarea culturilor legumicole.LEGUMICULTURA . gulioare.6 mii ha.4 mii ha. în gradini pe suprafete mici. se disting: yUdarea de aprovizionare se aplica înainte de înfiintarea culturilor si are drept scop completarea rezervei de apa a solului. 30 .în culturile de porumb (hibrizi din grupa 200-300) se intercaleaza: varza timpurie. 1990). ceapa din arpagic. spanac. Irigarea culturilor legumicole Irigarea culturilor legumicole. în vii si livezi tinere se intercaleaza: specii cu talie joa (mazare de gradina sa pentru pastai. în 1960. patrunjel.. Irigarea. Nu se recomanda sa se foloseasca pepenii verzi. ceapa si usturoi verde. 170. loboda.1. suprafata irigata a culturilor legu micole a crescut de la 12 mii ha.. Sadova-Corabia. salata si fasole de gradina . pepenii galbeni.1 mii ha. îmbunatateste calitatea comerciala si precocitatea recoltei. în 1985 (Butnariu H. fasole de gradina. varza de vara). fasole pentru boabe) sau specii cu talie semiînalta (cartofi timpurii. Amenajarea marilor perimetre irigate în sud. fertilizarea si erbicidarea culturilor legumicole 4. 4. tomate timpurii.2. În tara noastra. morcov. Udarea prin idundatie se folosete numai în sistem gospodaresc. practicarea culturilor succesive si asociate. unde solul poate fi modelat numai în brazde si fâii scurte (6-10 m lungime). conopida timpurie. în 1981 si 196. asigura folosirea potentialului productiv al soiurilor si hibrizilor de plante legumicole. apa inundând întreaga suprafata de cultura. CalaraiFeteti. Carasu-Medgidia si cele din vest. marar. în 1938 la 50. În acest caz se reduce posibilitatea mecanizarii lucrarilor de înfiintarea si întretinerea culturilor.

m într-o perioada îndelungata de timp.2. yUdarea prin picurare consta în distribuirea apei la plante sub for a de picaturi. cum sunt: norma de udare. fara a lua contact direct cu partea aeriana a plantei. pe rigole. ultimele doua elemente conditionând marimea normei de udare. Îngrasamintele folosite în legumicultura si metodele de fertilizare la culturile legumicole ŠÎngrasamintele folosite în legumicultura 31 . ajungând la radacinile plantelor de pe straturile înaltate .LEGUMICULTURA Udarea pe rigole lungi (100-400 m) este o metoda larg utilizata în tehnologia culturilor legumicole în câmp. prin diferite procedee specifice aparatelor folosite sau chiar prin si pla palpare a probelor de m sol luate de pe profilul adâncimii de udare yIntervalul între udari este conditionat de evapotranspiratia zilnica. Aductiunea si distribuirea apei se realizeaza prin: siste agregate si aspersoare. Udarea prin aspersiune. umiditatea si temperatura aerului. sche udarilor si norma de ma irigatie.prin infiltratie. yNorma de udare reprezinta cantitatea de apa (în m3) care se administreaza la un hectar cu ocazia unei udari. intervalul între udari. de precipitatiile cazute.2. yNorma de irigare reprezinta cantitatea de apa ce se administreaza unei culturi pe întreaga perioada de vegetatie (m3/ha). momentul aplicarii udarilor. care cuprinde o serie de elemente specifice. de unde picaturile cad pe plantesi sol sub forma de ploaie. de adâncimea de udare si de plafonul minim admis. yMomentul udarii Se determina urmarindu-se dinamica umiditatii solului. caracterizata prin aceea ca apa circula la suprafata solului. Intervalul dintre udari reprezinta timpul în zile în care se consuma norma de udare yNumarul udarilor este strâns legat de lungimea perioadei de vegetatie a plantelor cultivate si de conditiile naturale din zona respectiva (precipitatii.1. ŠRegimul de irigare la culturile legumicole Regimul de irigare la culturile legumicole trebuie înteles ca o notiune complexa. În acest caz. 4. apa pompata direct din sursa (canal deschis sau dintr-o retea de conducte sub presiune) este pulverizata în aer cu ajutorul aspersoarelor. me. mai ales lateral si prin capilaritate. frecventa si intensitatea vântului).

Cantitatile de îngrasaminte calculate pentru culturile legumicole se 32 sunt reprezentate prin: gunoiul de grajd.K). ternare daca contin trei elemente (N. composturile. P. În aceasta categorie intra îngrasamintele azotate. reziduri celulozice.de cretere a fertilitatii. Eficienta fertilizari chimice este strâns corelata cu metoda de aplicare ce trebuie sa tina cont de tehnologia de cultura. sub forma amoniacala sau ambele forme de azot. daca au doua elemente (N. gunoiul de pasari. . aplicându-se o data cu apa de udat (fertilizare hidrolizanta). Se administreaza la fertilizarea de baza.de îmbunatatirea conditiilor de nutritie din perioada de vegetatie. înlocuind cu bune rezultate gunoiul de grajd. neaglomerabile. yÎngrasaminte chimice pot fi simple si complexe Îngrasamintele simple contin numai un element nutritiv. mranita. Îngrasamintele lichide de tip C.LEGUMICULTURA Îngrasamintele folosite în legumicultura se pot grupa în îngrasaminte organice si chimice. praf de tur a). mai contin si alte elemente nutritive (macro si microelemente). toamna sau primavara.2-1.0-1. ŠMetode de fertilizare Metodele de fertilizare trebuie sa tina cont de scopul fertilizarii: . în functie de tipul îngrasamântului folosit. Îngrasamintele complexe dupa numarul de elemente nutritive pe care le contin pot fi: binare. la care se adauga rasini b ureoaldehidice. în câmp. Cristalin II). îngrasaminte chimice care contin numai fosfor sau numai potasiu.K.4 mm). sunt solide.5%. granulate ( = 1 . se recomanda mai ales pentru culturile din sere si solarii. se aplica doze de 5-10 litri/ha sub forma de solutii în concentratii de 0. turba si . Îngrasamintele organo-minerale sau ionitice au ionii minerali fixati pe suport organic (praf de lignit.P. Îngrasamintele complexe extraradiculare (foliare) se pot aplica în 1-4 reprize în 500 l apa/ha o data cu tratamentele fitosanitare. N. . yÎngrasamintele organice îngrasamintele verzi. sere si solarii. în doze de 1600-3200 kg/ha. se recomanda a fi utilizate ca si îngrasamintele de tip cristalin. cerintele plantelor si însuirile solului.P. îngrasaminte cu microelemente. fiind foarte solubile.de mentinere a fertilitatii. care contin azotul sub forma nitrica. mustul de grajd.K) si polinutritive (complexe) când pe lânga cele trei elemente. Îngrasamintele complexe de tip cristalin (Cristalin I. urina de animale.

se administreaza îngrasamintele organice semidescompuse si îngrasamintele chimice greu solubile (2/3 din doza de P si K). fertilizarea starter (o data cu înfiintarea culturii).3. dintre care unele (ceapa. datorita: numarului mare de specii legumicole existente în cultura. lumina si spatiu ale plantelor de cultura. una din pri cipalele surse de îmburuienare n determina de asemenea. legume pentru radacini tuberizate. deosebiri esentiale în combaterea buruienilor în comparatie cu alte culturi. impunând în lupta cu buruienile masuri speciale.LEGUMICULTURA administreaza folosind metodele: fertilizarea de baza. Fertilizarea de baza consta în aplicarea îngrasamintelor si încorporarea lor în sol înainte de înfiintarea culturii. Toamna. aceasta are o semnificatie deosebita în cazul culturilor legumicole. de care beneficia si buruienile za înregistrând un ritm de crestere deosebit de rapid. Combaterea chimica a buruienilor prezinta o mare complexitate. 33 . fertilizarea faziala. diversitatii sistemelor de cultura practicate (culturi succesive.) sunt deosebit de sensibile la concurenta buruienilor în perioada rasaririi (care uneori dureaza 10-20 zile) si imediat dupa aceasta. create pentru plantele de cultura. înainte de aratura adânca. combaterea buruienilor. Îngrasamintele pot fi aplicate radicular sau extraradicular (foliar). 4. iar primavara îngrasamintele organice bine descompuse (mranita) si îngrasamintele minerale uor solubile (jumatate din doza). constituie o preocupare deosebit de importanta în scopul obtinerii unor productii superioare din punct de vedere cantitativ si calitativ. Fertilizarea faziala are drept scop completarea cerintelor plantelor pentru anumite elemente nutritive. concurente rapacee pentru hrana. Fertilizarea starter (o data cu înfiintarea culturii). culturi asociate. în general. pe faze de vegetatie.1.2. Erbicidarea culturilor legumicole Daca. conditiilor favorabile. Aceasta fertilizare nu suplineste ci completeaza fertilizarea de baza si cea starter. legume cucurbitacee. are drept scop asigurarea nutritiei plantelor în conditii optime în primele 20-30 zile de la rasarire sau de la plantare. ceea ce impune utilizarea anuala a unor mari cantitati de gunoi de grajd. legumele pentru frunze etc. culturi fortate si protejate cu mase plastice) care contribuie la folosirea intensiva a terenului. cunoscuta si sub numele de fertilizare de pornire. în unele cazuri în conditii dirijate (sere). apa.

a. domeniul de utilizare. dar dupa ce buruienile au rasarit (Gramoxone). sub diferite forme. Erbicidele de contact distrug buruienile în urma contactului direct cu ele. Erbicidele sistemice sunt absorbite de frunze sau radacini si apoi sunt transportate în tesuturile întregii plante. utilizarea erbicidelor reprezinta o veriga tehnologica absolut necesara.alegerea celui mai eficient erbicid. iar cele selective cu absortie foliara se aplica postemergent (Basagran.). compozitia 34 .stabilirea celei mai eficiente doze de aplicare. fie la se manat sau dupa semanat (pré).stabilirea momentului si tehnicii de aplicare. . În acest scop se utilizeaza un nu mar mare de erbicide. Erbicidele cu actiune sistemica germinala sau de absorbtie prin coleoptil sau hipocotil se aplica fie la pregatirea patului ger inativ (ppi) daca sunt volatile. . forma de prezentare (lichida. tehnica de aplicare. Doza aplicata este specifica fiecarui produs si depinde de: continutul preparatului în s. printre masurile de lupta (preventive si curative) împotriva buruienilor în legumicultura. Semeron etc.. pentru a surprinde buruienile în curs de ger inare (Dual-500. timpul si modul de aplicare este necesara cunoasterea gruparii lor pe baza naturii chimice a substantei active ca si a caracteristicilor grupei din care fac parte. conditiile de sol si meteorologice.factorii care influenteaza aplicarea etc.). Erbicidele de contact neselective se aplica cu una-doua zile înainte de rasarirea plantelor de cultura (pré). în special anuale si cu o mare selectivitate pentru plantele legumicole. m fiind necesara încorporarea lor în sol (Treflan. granule). natura acestuia. pudra muiabila. dintre care o parte sunt eficiente pentru un nu mar restrâns de buruieni. Pentru a întelege mai bine modul lor de actiune. cantitatea de îngrasaminte organice aplicate. Dupa modul lor de actiune erbicidele pot fi împartite în: erbicide sistemice si de contact.LEGUMICULTURA Reiese clar de ce. La aplicarea erbicidelor în culturile legumicole se va tine cont de urmatoarele aspecte principale: . continutul în humus al solului. . m Ramrod. Dymid etc. Actiunea lor are în general un caracter acut si planta piere repede. Ro Neet). Balan.

modul de aplicare (în benzi sau pe toata suprafata) si numarul de reprize în care se aplica erbicidul. aplicate postemergent. Umiditatea relativa a aerului influenteaza pozitiv eficacitatea erbicidelor de contact. Balan etc. Eficienta erbicidelor de contact aplicate postemergent se reduce considerabil.). Temperaturile ridicate au efect nefavorabil. dupa ce plantele de cultura au rasarit si au un stadiu de cretere mai avansat decât buruienile care nu au depasit faza de rozeta cu 2-3 frunze la buruienile dicotiledonate sau 5-6 cm în înaltime la buruienile monocotiledonate (post emergent). Momentul erbicidarii se stabilete în functie de: natura erbicidului folosit (volatil sau nevolatil). cu încorporare în sol pentru cele mai multe dintre erbicide (ppi). eficacitatea lor poate sa sporeasca. daca dupa tratament survin precipitatii abundente. Temperatura aerului cea mai favorabila pentru aplicarea erbicidelor este de 16-20°C. daca sunt volatile. specia cultivata si sistemul de cultura practicat. Depunerea erbicidelor pe plantele din cultura respecti a sau din culturile v învecinate poate provoca pagube însemnate în cazul când culturile sunt sensibile la erbicidul folosit. Daca însa la 4-5 ore dupa erbicidare survine o ploaie moderata de 10-12 mm. în perioada de la semanat la rasarirea plantelor de cultura si a buruienilor (preemergent). De aceea. Regimul de precipitatii poate mari sau micsora eficacitatea tratamentelor. deoarece reduce procesul de volatizare si favorizeaza absorbtia substantelor active ale erbicidelor de catre organele vegetative ale buruienilor. eficienta erbicidelor scade mult datorita pierderilor mari de substanta prin volatizare. Lipsa precipitatiilor timp de 10-12 zile dupa erbicidare cu erbicide sistemice reduce mult 35 . Dozele de erbicide se exprima în kg pentru erbicidele granulate sau sub forma de pudra muiabila si în litri pentru cele lichide. o data cu introducerea semintelor în sol. în timpul semanatului. costul unitatii de produs etc. când este nevoie. deoarece deter ina o pierdere rapida a m substantelor ce se volatizeaza u or (Dymid. dupa ce rasadurile s-au prins si au început sa creasca (postplantare). în timpul perioadei de vegetatie.LEGUMICULTURA floristica a buruienilor. nu se recomanda aplicarea erbicidelor atunci când viteza vântului depaseste 15-20 km/ora. Treflan. La o umiditate relativa scazuta (sub 65%). compozitia floristica a buruienilor de pe suprafata de teren pe care se erbicideaza. Vânturile influenteaza erbicidarea printr-o distribuire neuniforma a solutiilor la suprafata solului sau a plantelor de buruieni. La temperaturi scazute actiunea erbicidelor este întârziata. Epoca (momentul) de aplicare a erbicidelor poate fi: înainte de înfiintarea culturilor.

Aceste ferme sunt organizate în cadrul societatilor comerciale sau asociatii ale cultivatorilor. trebuie sa se aplice o udare prin aspersiune. mainilor si utilajelor. de o anumita vârsta. în legatura cu proportia culturilor care se înfiinteaza prin rasad. 4. salata pentru culturi protejate etc. la 5-6 zile dupa erbicidare. producerea rasadurilor este organizata atât în microferme specializate cât si în sectoare cu productie de tip gospodaresc. 1990).2. superioare din punct de vedere cantitativ si calitativ este conditionata de producerea unor rasaduri de calitate. pamânturilor si inventarului pentru producerea rasadurilor 36 . m contribuie la ealonarea productiei si a consumului de produse legumicole proaspete. În tara noastra trebuie sa se produca anual aproximativ 10-12 miliarde rasaduri. patlagele vinete.000 ha cultivate cu legume înfiintate prin rasad (Butnariu H.2.LEGUMICULTURA efectul. ceea ce presupune un necesar de 3500-4000 ha destinate producerii acestor rasaduri. raportata la scara întregii productii. Cu toate ca pentru producerea rasadurilor se fac cheltuieli suplimentare. Rasadurile sunt plante legumicole tinere. pentru plantarea a cca.1. si colab. asigura desimea optima la unitatea de suprafata si uniformitatea culturilor. ŠOrganizarea producerii rasadurilor privete în pri ul rând dimensionarea acestei m verigi tehnologice. produse în constructii destinate acestui scop sau în teren neprotejat. conopida. permite largirea arealului de cultura a speciilor ter mofile si micoreaza consumul de seminte etc. Fermele specializate sunt proiectate în module cu capacitatea de productie pâna la 15-20 milioane rasaduri într-un ciclu. Obtinerea unor productii timpurii. TEHNOLOGIA GENERALA A PRODUCERII RASADURILOR DE PLANTE LEGUMICOLE ŠImportanta si necesitatea folosirii rasadurilor Plantele legumicole cu cea mai mare pondere pentru legumicultura tarii noastre se cultiva prin rasad (tomatele. ardeii. varza. castravetii. Pregatirea constructiilor. În acest caz.). 4.. În acest scop. folosirea lor este absolut necesara datorita avantajelor pe care le prezinta: asigura conditii pentru obtinerea unor productii extrati purii si timpurii superioare. cu 150-200 m3 apa/ha. 150.

dezinfectia solului si a scheletului serei. confectionarea de noi ra de aerisire. . maruntirea solului. asezarea substratului.LEGUMICULTURA La pregatirea constructiilor pentru producerea rasadurilor se va tine cont de specificul bazei materiale folosite. amestecurile nutritive se aaza în platforme de aproximativ 3 m latime si 2. mranita si turba. lucrarile de pregatire a amestecului de pamânt se efectueaza manual.în cazul serelor înmultitor se vor efectua urmatoarele lucrari: revizia tehnica si reparatiile curente (aceste lucrari se fac de catre echipe de muncitori specializati si se executa imediat dupa desfiintarea culturii anterioare si îndepartarea resturilor vegetale. repararea tocurilor vechi. acoperirea lor cu ferestre.) componentele se cern. introducerea biocombustibilului. resturi vegetale grosiere-nemineralizate etc. În scopul îndepartarii impuritatilor (cioburi de sticla. racordate la conducta de transportare a aburului. afânarea solului. Dupa preparare si omogenizare. La dezinfectia cu aburi în interiorul platformelor se introduc conductele de dezinfectie termica. luându-se urmatoarele masuri: . sporirea fertilitatii si corectarea pH-ului. Apoi se acopera platformele cu prelate de polietilena termorezistenta si se introduce aburul sub presiune la temperatura de 120°C. dezinfectia solului. montarea foliei. Masinile si utilajele se pregatesc prin reparare si punerea lor în stare de functionare.în cazul rasadnitelor cu încalzire biologica: confe ctionarea de noi tocuri. pietre.la solariile simple: verificarea scheletului. omogenizare. repararea celor me vechi. montarea foliei. mobilizarea solului. Pregatirea amestecurilor de pamânt consta în: maruntire. aezarea substratului. pregatirea biocombustibilului. instalarea tocurilor. În functie de cantitatea de amestec ce urmeaza a fi pregatita se alege si linia tehnologica corespunzatoare pentru pregatirea a mestecului nutritiv. cernere. Înainte de folosire. dezinfectie. dezinfectia tocurilor si a ramelor. În cazul unor cantitati mici. urmarirea temperaturii. Dupa pregatire amestecurile nutritive se dezinfecteaza cu aburi sau cu substante chimice. se maruntesc cu ajutorul mainilor de maruntit. .la solariile încalzite biologic: verificarea scheletului. introducerea amestecului nutritiv. . se omogenizeaza.5 m înaltime. evitarea reinfestarii). mentinându-se pâna în momentul când în 37 .

turba se folosete numai dupa ce i s-a corectat reactia. La pregatirea amestecurilor. prin adaugarea de var (cca.4 kg/m3 sulfat de potasiu. 38 .LEGUMICULTURA interiorul platformelor se înregistreaza o temperatura de 90°C. yAmestecuri de pamânt folosite la producerea rasadurilor Amestecurile nutritive folosite la producerea rasadurilor trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: sa fie bogate în substante hranitoare. la pregatirea amestecurilor. Pentru simplificarea tehnologiei de producere a rasadurilor.2-0. sa aiba permeabilitate pentru apa si aer. în special când acestea se utilizea pentru za repicarea rasadurilor. În multe tari producatoare de legume se practica.7 kg/m3 superfosfat si 0. tehnologia de producere a rasadurilor în cuburi nutritive. Dupa administrarea substantelor dezinfectante. peste fiecare strat administrându-se cantitatile corespunzatoare de substante dezinfectante (cele solide se administreaza prin împrastiere iar cele lichide cu ajutorul unor maini de stropit sau cu stropitori). Daca se foloseste imediat dupa trecerea timpului de actiune si de pauza. se fac experimentari si cu pastile obtinute din turba puternic presata. Rasadurile de plante legumicole pot fi produse pe strat nutritiv (repicate sau nerepicate) sau în forme cu sau fara presarea amestecului nutritiv. Dat fiind timpul de pauza destul de îndelungat pentru unele produse chimice dezinfectante. se adauga 0. rezultate prin presarea amestecului nutritiv. sa fie lipsite de agentii patogeni si daunatori. De m asemenea. sa aiba reactie neutra (pentru legu mele din grupa verzei.5.0-6.5-0.2 kg/ 3).5 pentru majoritatea speciilor). înainte de utilizare se face proba de fitotoxicitate a a mestecului nutritiv. sau se face repicarea rasadurilor. pregatirea amestecurilor de pamânt se face din timp. platformele se mentin în continuare acoperite. uor asimilabile de catre plante.E. Dupa dezinfectare. iar în lipsa acestora se fac gramezi de forme regulate si se acopera cu prelate de P. castraveti si pepeni) sau uor acida (pH 6. Dezinfectia pe cale chimica se face pe platforme betonate sau pe prelate din material plastic. astfel ca pH-ul sa fie de 6-6. într-o masura tot mai mare. în care se seamana samânta drajata sau nedrajata. amestecul nutritiv se omogenizeaza si se acopera cu o folie de polietilena. pentru a se evita reinfestarea. culoare închisa (în scopul absorbirii unei cât mai mari cantitati de energie solara). pe care amestecul nutritiv se aaza în straturi succesive. pâna la întrebuintare acestea se tin adapostite în soproane.

lucrarea putându-se efectua manual sau mecanizat. ramânând între ele o poteca cu latimea de 40 cm pe care se circula pentru îngrijirea rasadurilor. Semanatul pe pat nutritiv se face manual.2. Pentru producerea rasadurilor necesare înfii tarii culturilor în sere se poate n semana si direct în ghivece din material plastic sau cuburi nutritive. Dupa semanat laditele se pun pe registrele de încalzire si se acopera cu folie de polietilena. udarea si acoperirea cu folie de polietilena recuperabila pentru încalzirea substratului nutritiv. prin împrastiere. Dupa terminarea acestei lucrari semanatura se acopera cu un strat de 0. în scopul asigurarii 39 . într-un amestec de nisip si turba sau numai în nisip. se uda cu apa tehnologica. Repicatul consta în scoaterea rasadurilor de la locul unde au vegetat de la rasarire si transplantarea lor (introducerea sistemului radicular în substratul nutritiv) la o distanta mai mare între rânduri si plante pe râmd. 4. În momentul în care plantele încep sa rasara se înlatura folia de polietilena si se scade temperatura cu câteva grade pentru a evita alungirea rasadurilor.3) sau cu cea pentru pasuni (FPP-1. cu masina de sapat solul în sere si solarii (MSS-1.5 cm mranita sau amestec nutritiv. . m Pregatirea patului germinativ consta în: .4) si maruntirea lui cu freza viticola (FPV-1.aezarea substratului nutritiv (care a fost pre gatit si dezinfectat în prealabil) în grosime de 6-7 cm. Sub registrele de încalzire si la capetele traveelor mobilizarea solului si maruntirea lui se face manual (cu hârletul si grebla).tasarea uoara. . Dezinfectia solului serei se realizeaza pe doua cai: ter ic si chimic .3).LEGUMICULTURA prevazute cu o mica adâncitura în care se pune samânta sau se repica rasadul (strip-pots). se eticheteaza si se acopera cu folie de polietilena. Cu ocazia lucrarilor de pregatire a solului trebuie sa se adune toate radacinile care apar la suprafata.aezarea pe fiecare travee a câte doua folii de polietilena cu latimea de 1. cât mai uniform.2. Tehnologia producerii rasadurilor în sere înmultitor Pregatirea solului consta în mobilizarea lui la adâncimea de 30-32 cm. se taseaza.4 m fiecare. daca acestea prezinta gale sau brunificari datorita atacului diferitilor agenti patogeni. Pentru castraveti si pepeni galbeni semanatul se face în ladite. repartizând semintele cât mai uniform.

se asaza substratul nutritiv în grosi e de 6-8 cm. În platforma (lata de 2 m). La castraveti si pepeni aceasta lucrare se face la 3-4 zile de la rasarire. Operatiile de pregatire a constructiilor si amestecului nutritiv sunt asemanatoare cu cele de la semanat. aplicarea substantelor bioactive. Tehnologia producerii rasadurilor în solarii si sere-solar cu substratul încalzit pe cale biologica Pregatirea solului consta în înlaturarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioara ca masura obligatorie de fitoprotectie si afânarea superficiala a solului.5 m. gunoiul se asaza cât mai afânat si pentru a nu se tasa sub propria greutate. lumina. combaterea buruienilor. gunoiul trebuie sa porneasca în fermentatie. Platforma se cladeste din straturi succesive. În aceste platforme gunoiul se aaza cu 7-8 zile înainte de amenajarea patului cald. 4. când cotiledoanele au pozitie orizontala.LEGUMICULTURA unei suprafete de nutritie mai mari si a unui regim de lumina mai bun. Latimea patului cald poate fi egala cu cea a solarului sau a serei solar sau de 3 m. gaze.2. m 40 . se instaleaza tocurile de rasadnite sau se instaleaza arcuri din fier beton care se acopera cu polietilena. grosimea patului cald va fi mai mica (30-40 cm). Când solarul sau sera-solar se folosete nu mai pentru repicarea rasadurilor. Momentul optim pentru repicat este când rasadurile se afla în faza de aparitie a pri ei frunze m adevarate (tomate. rarirea rasadurilor. salata) sau la aparitia celei de a doua frunze adevarate (ardei si patlagele vinete). sere-solar si câ mp.3. calirea rasadurilor înainte de plantare în solarii. când gunoiul se încalzete. În ultimul caz suprafata ramasa libera se utilizeaza pentru repicarea rasadurilor de ardei si patlagele vinete obtinute pe patul cald. de gunoi pastrat si proaspat. Dupa 2-3 zile. umiditate) si mentinerea lor la nivel optim. Înainte de amenajarea patului cald. În momentul în care platforma începe sa „fumege” se poate trece la amenajarea patului cald în grosime de 60-70 cm. Lucrarile de întretinere aplicate rasadurilor se refera la: dirijarea factorilor de microclimat (caldura. legumele din grupa verzei. combaterea bolilor si daunatorilor. Dupa amenajarea patului cald. Pregatirea biocombustibilului. Primavara devreme se face acoperirea solarului cu folie de polietile na. proces ce se realizeaza prin punerea lui în platforme de încalzire. groase de 25-30 cm. fertilizarea faziala. platforma nu trebuie sa depaseasca prea mult înaltimea de 1. primul si ultimul strat fiind de gunoi pastrat.

Dupa efectuarea semanatului se acopera cu un strat de mranita sau amestec nutritiv gros de 0. 41 . Rasadurile m rezultate din rarire se repica în alt solar care a fost pregatit în acest scop. se taseaza. introducerea amestecului nutritiv. Lucrarile de întretinere sunt asemanatoare cu cele aplicate rasadurilor produse în sere înmultitor cu unele particularitati si anume: nu se mai face rarirea cuburilor. semanatul survine într-o perioada când nu mai este necesara folosirea încalzirii artificiale.2.3) sau de pasune (FPP 1. dezinfectia spatiilor si a elementelor de constructie. Constructiile se pregatesc cu 10-12 zile înainte de se manat si consta în acoperirea solariilor. La 8-10 zile de la rasarirea plantelor se face repicarea rasadurilor introducându-le în substrat sau cub pâna în apropierea cotiledoanelor si se uda imediat cu apa tehnologica pâna la umectarea cuburilor sau a substratului. Protector 300 M) iar pentru afânarea substratului freza viticola (FV 1. de vara si pentru industrializare si varza de vara.LEGUMICULTURA Semanatul se poate executa la 2-3 zile dupa a ezarea substratului. se uda cu apa tehnologica si se eticheteaza. Tehnologia producerii rasadurilor în solarii si sere-solar neîncalzite Pentru culturile de tomate timpurii. astfel încât de la rasarirea plantelor pâna la plantare sa treaca o perioada de 35-40 zile. atentie deosebita se va acorda aerisirii deoarece în solarii se for eaza m condensul care contribuie la creterea umiditatii relative a aerului si prin fermentarea gunoiului se degaja amoniac si CO2 care devin toxice pentru plante daca nu se efectueaza aceasta lucrare. Semanatul se face prin împrastiere sau în rânduri folosind rama de semanat. 4. folosind pentru dezinfectie mainile de stropit (MST-900. dar presupune masuri de captare si conservare a energiei solare prin sistemele de acoperire si etanare a constructiilor. actionate de tractorul viticol.4. În ultimul caz. se face rarirea acestora la 3-4 c pe rând. Aceste lucrari se pot executa mecanizat. Imediat dupa semanat se pregatete patul cald pentru repicat.3). peste stratul de substrat se aaza cuburile nutritive cu latura de 5 cm în care se vor repica rasadurile. Epoca de semanat se stabilete în functie de momentul plantarii. Grosi ea m amestecului nutritiv este de 12-14 cm când se repica în substrat sau 2-3 cm când se repica în cuburi nutritive.5-1 cm. daca se produc rasaduri nerepicate si plantele sunt prea dese. afânarea substratului.

Pentru producerea rasadurilor de tomate timpurii cât si pentru repicarea rasadurilor de ardei si patlagele vinete se vor folosi solarii cu dubla protejare iar pentru celelalte specii. pe tot parcursul perioadei de producere a rasadurilor. sa fie plan sau uor înclinat spre sud. sa aiba asigurata sursa de apa cu debit constant si suficient etc. sa fie departe de surse de infectie. Ca material organic biocombustibil pentru amenajarea rasadnitelor cu cele mai bune rezultate se folosete gunoiul de grajd care. aplicându-se la începutul intervalului de calire un tratament cu Cycocel 0. Cuburile nutritive pentru tomatele timpurii se confectioneaza si se introduc în solarii sau sere-solar cu 5-6 zile înainte de repicat pentru a se încalzi si se acopera cu folie de polietilena uzata pentru ca acestea sa nu-si piarda umiditatea. înaintea a menajarii rasadnitelor trebuie sa porneasca în fermentatie. pânza de apa freatica sa fie la adâncime de peste 2 m.2. 42 . Lucrarile de întretinere care se aplica rasadurilor sunt ase manatoare cu cele efectuate la producerea rasadurilor în solarii cu substratul încalzit pe cale biologica. cu specificarea ca pentru a favoriza ramificarea sistemului radicular este necesar sa se asigure umiditatea în substrat. se uda si se erbicideaza. permeabil si ferit de inundatii. dupa semanat se face mulcirea cu folie de polietilena recuperabila .1%. uniform. se niveleaza manual fiecare component si apoi straturile aezate succesiv se o mogenizeaza cu ajutorul frezei.LEGUMICULTURA Amestecurile nutritive se pot pregati pe platfor betonate si apoi se me introduc în solarii si sere-solar. uor.5. 4. pentru a nu favoriza dezvoltarea radacinii principale în adâncime. Calirea rasadurilor începe cu 3 saptamâni înainte de plantare. în special în stratul superficial. sau se poate introduce separat fiecare co mponent cu ajutorul remorcilor de sera cu basculare laterala. Tehnologia producerii rasadurilor în rasadnite cu încalzire biologica Terenul care se alege pentru amenajarea rasadnitelor cu încalzire biologica trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: sa fie adapostit împotriva vânturilor si curentilor de aer rece. pentru a preveni baltirea apei provenite din ploi si topirea zapezii. Semanatul se face manual sau mecanizat cu semanatoarea SRS-12. În acest scop se procedeaza ca si în cazul solariilor cu substratul încalzit pe cale biologica.

cât si pentru repicat direct pe pat nutritiv. Operatiunea de aezare a tocurilor este valabila nu mai pentru rasadnitele mobile. În momentul în care platforma începe sa „fumege” se trece la amenajarea patului cald. sau gunoiul se introduce în rasadnite. în momentul în care apar picaturi de condens pe partea interioara a geamurilor. Componentele care alcatuiesc amestecul nutritiv sunt prezentate în tabelul 6. Între tocurile de rasadnite si la marginea patului cald se lasa poteci de 0.5 m. se descopera rasadnitele. 43 . uor si uniform tasate cu dosul furcii. În ultimul caz. Imediat u dupa a ezarea tocurilor acestea se acopera cu rame si rogojini pentru a se evita pierderile de caldura si racirea patului cald. Grosimea patului nutritiv va fi de 10 cm.LEGUMICULTURA Amenajarea patului cald. când rasadurile se repica si de 12-13 cm când se seamana fara a face repicatul. Semanatul se executa prin împrastiere. Pentru rasadnitele cu o panta. pentru ca materialele necesare sectorului. daca rasadurile se repica. în cazul rasadnitelor îngropate.30. Imediat dupa amenajarea patului cald se instaleaza tocurile de rasadnite. se pate trece la introducerea amestecului nutritiv în rasadnite. pentru a se putea circula în vederea efect arii lucrarilor de întretinere. iar cele cu do pante se orienteaza cu ua lungimea pe directia nord-sud. la cele fixe amenajarea consta numai în asezarea patului de gunoi în interior. Pe terenul curatat de zapada (daca este cazul) se aaza un strat de paie sau frunze de 10-15 cm grosime. Înaltimea patului difera în functie de momentul amenajarii si tipul de rasadnita. alcatuit din straturi succesive de gunoi. pentru ca rasadurile sa pri easca cât mai multa m lumina. În acest scop. În perioada rece (ianuarie-februarie) si la rasadnitele de suprafata. Pe acest strat se amenajeaza patul cald. tocurile se orienteaza pe directia est-vest. sau în rânduri când rasadurile nu se repica. Între platformele de rasadnite se lasa drumuri late de 3-4 m. pentru rasadnitele de suprafata. La 3-4 zile de la instalarea tocurilor. distanta între rânduri va fi de 6-7 cm iar între seminte pe rând 3-4 cm. aceasta este de 70-80 cm iar în perioada mai calda (martie-aprilie) 40-50 cm. uor înclinate spre sud (panta va fi de 6°). se taseaza si se niveleaza gunoiul din interiorul tocului si se presara un strat subtire de praf de var sau cenua pentru a împiedica aparitia ciupercilor. pentru a izola patul cald de solul rece si a asigura scurgerea mustului de gunoi. precum si rasadurile produse sa se transporte mecanizat.

Pe suprafete mai mari se poate semana mecanizat cu semanatoarea SRS-12. Se seamana mai rar deoarece rasadurile nu se repica. Terenul se curata de resturile vegetale. se niveleaza si se traseaza u or. care se cultiva prin producerea prealabila a rasadurilor. Între straturi se lasa poteci de circulatie late de 50 cm. permeabil. Pe fiecare strat se aaza amestecul nutritiv în grosime de 7-8 cm. Se seamana manual.5-1.LEGUMICULTURA Semanatura se acopera cu un strat de mranita sau amestec nutritiv de 0. se za. Repicatul rasadurilor se face direct în substrat (la 5 x 5 c sau 7 x 7 cm). Tehnologia producerii rasadurilor pe straturi amenajate în câmp Pentru culturile legumicole destinate consumului târziu din toamna. situat lânga o sursa de apa sigura si prevazut cu cai de comunicatii.2. Se seamana la 3-4 zile de la introducerea amestecului nutritiv.5 cm grosime. Se amenajeaza straturi cu latimea de 80-100 cm. se taseaza si se uda. Dupa semanatul manual se acopera semintele cu un strat de mranita gros de 0. Lucrarile de îngrijire consta în: co mbaterea buruienilor. marunteste bine si se erbicideaza. m dar se poate efectua si în cuburi nutritive pentru culturile timpurii.0 cm. În momentul în care rasadurile ajung la geam se face ridicarea tocurilor. distribuind cât mai uniform semintele. Data semanatului se alege în functie de epocile de înfiintare a culturilor legumicole în câmp. acestea se produc pe straturi amenajate în câmp. pentru a se putea efectua lucrarile de întretinere. cu apa freatica la adâncime de peste 2 m. udari repetate. dupa ce amestecul nutritiv s-a încalzit (apar picaturi pe partea interioara a geamurilor si rasar semintele de buruieni). Lucrarile de îngrijire aplicate rasadurilor produse în rasadnite se asea mana cu cele efectuate la rasadurile produse în solarii cu substratul în calzit pe cale biologica cu unele particularitati în privinta dirijarii temperaturii care se face mai greu în rasadnite.6. 44 . 4. fertil. se dezinfectea se afâneaza. se taseaza si se uda cu apa tehnologica. fertilizari faziale (2-3) si combaterea bolilor si daunatorilor. În acest scop se alege un teren adapostit.

O nivelare efectuata corect trebuie sa asigure o panta continua si unifor a terenului de 1-3‰ pe toata ma lungimea solelor destinate irigarii. TEHNOLOGIA GENERALA A CULTIVARII PLANTELOR LEGUMICOLE ÎN CAMP NEPROTEJAT Producerea legumelor în câmp reprezinta activitatea de baza în legumicultura care se poate efectua în sistem gospodaresc. specializarea. Acestea se mpart în î doua categorii mari: lucrari de captarea apei (prize) si lucrari pentru transportul si distributia apei pe teren (reteaua de irigatie). chimizarii si irigarii. Captarea apei din sursa se realizeaza printr-un ansa mblu de lucrari ce se executa la punctul de priza. Pregatirea terenului si a solului Pregatirea terenului este necesara atunci când se ia în cultura pentru pri a m data o anumita suprafata de tere. pro filarea. Lucrarea se efectueaza de catre întreprinderi specializate. Amenajarea terenului pentru irigatii este o operatie prin care se realizeaza ansamblul de lucrari necesare asigurarii cu apa a culturilor. 45 . microferme (1-5 ha) sau în fermele din cadrul unor asociatii ale cultivatorilor sau alte exploatatii agricole.LEGUMICULTURA 4. jgheaburi sau conducte îngropate. concentrarea.3. Aceasta consta în executarea lucrarilor de desecare. nivelarea capitala si amenajarea pentru irigatii. ceea ce duce la obtinerea unor productii ridicate la unitatea de suprafata. for area unor m partizi mari de legume care. curatirea de pietre sau alte materiale. Transportul apei de la priza la terenul irigat se face cu ajutorul retelei de irigatie care poate fi construita din canale deschise. Dintre aceste lucrari. prin echilibrarea ofertei si cererii. Nivelarea capitala sau de baza se executa de regula o data cu construirea sistemului de irigatii si când este necesar se poate repeta. 4. Producerea legumelor în ferme specializate da posibilitatea folosirii principiilor legumiculturii intensive. nivelarea capitala si amenajarea pentru irigatii se efectueaza în mod obligatoriu iar celelalte numai daca este nevoie. zonarea.3. duce la scaderea pretului de vânzare. defrisare.1. aplicarea pe scara larga a mecanizarii.

fertilizarea si mobilizarea solului (aratura si afânarea adânca). Lucrarile principale care se aplica solului se grupeaza în lucrari de bazasi de pregatire a patului germinativ. permite infiltrarea apei în straturile mai adânci. Pentru culturile care se înfiinteaza toamna sau primavara devreme. compacte. ŠAfânarea adânca a solului sau scarificarea. lucrarile de pregatire continua pâna la modelarea solului. bolilor si daunatorilor etc Pe solurile uoare si pentru unele culturi (fasole.). combaterea buruienilor. apei si caldurii. subsolarea si scormonirea sunt lucrari agroameliorative prevazute în tehnologiile culturilor legumicole. ceea ce duce la creterea fertilitatii solului. care se aplica pe solurile grele. este suficienta o aratura la adâncimea de 20 cm. ‹Lucrarile de baza ale solului Lucrarile de baza sunt: nivelarea terenului. intensificarea proceselor chimice. ŠAratura adânca îmbunatateste structura solului. contribuie la combaterea buruienilor. bolilor si daunatorilor. ceapa etc. însuirile solului. Prin aceasta lucrare se creaza conditii pentru mecanizarea lucrarilor de la înfiintarea culturilor pâna la recoltarea produselor si repartizarea uniforma pe teren a apei. favorizând astfel accesul aerului.LEGUMICULTURA Pregatirea solului necesita o serie de lucrari care se executa diferentiat în functie de sistemul de cultura practicat. ŠFertilizarea de baza se efectueaza dupa nivelarea de întretinere când se administreaza îngrasamintele organice si cele minerale greu solubile (2/3 din îngrasamintele cu fosfor si potasiu. Adâncimea de lucru este de 40-60 cm. 46 . Prin aceste luc se urmarete rari crearea conditiilor favorabile pentru creterea si dezvoltarea plantelor prin îmbunatatirea însuirilor fizice ale solului. mazare. ŠNivelarea de întretinere (exploatare) se executa anual înaintea fertilizarii si araturii de baza si urmarete întretinerea nivelarii capitale prin corectarea denivelarilor care au aparut în urma efectuarii lucrarilor din perioada de vegetatie la cultura anterioara. Nivelarea terenului constituie una din cerintele principale pentru generalizarea tehnologiilor moderne. încorporeaza îngrasamintele organice si resturile vegetale accelerând descompunerea lor. ajuta patrunderea radacinilor în profunzime. pe cele cu un strat puternic tasat în profunzime si pe solurile cu exces de umiditate. particularitatile biologice si agrotehnice ale plantelor cultivate etc.

iar la nevoie cu combinatorul C-3. în vederea înfiintarii culturilor primavara devreme (mazare. se recomanda folosirea combinatorului C-3. Prin lucrarile de pregatire a patului germinativ pentru înfiintarea culturilor legumicole se distrug buruienile si se împiedica evaporarea apei din sol. oxigenul si umiditatea necesara germinarii semintelor sau prinderii rasadurilor. erbicidarea. Cu combinatoarele se pot încorpora îngrasamintele cu azot si erbicidele. Caldura necesara germinarii semintelor se asigura prin afânarea solului pâna la adâncimea de încorporare a semintelor. pentru a distruge buruienile si a evita formarea crustei. care realizeaza concomitent mobilizarea. Pentru pregatirea patului germinativ.5). în locul rotilor. care se înfiinteaza vara sau toa mna.5. Acest strat trebuie sa se afle pe un substrat mai tasat care conduce mai bine umiditatea spre seminte.9 sau C-6. dupa recoltarea culturii anterioare. În cazul în care terenul s-a îmburuienat. Pentru culturile succesive sau duble. combinatoarele se echipeaza în mod obligatoriu cu cutite tip sageata.7 (1-2 treceri). pâna la înfiintarea culturilor se recomanda sa se aplice unadoua grapari de întretinere la 2-3 cm adâncime cu 8-GCN-1. trei grape elicoidale sau combinatorul C-6. Pentru culturile care se înfiinteaza pe teren modelat este necesar ca pregatirea patului germinativ cu combinatorul.). ardei. Daca aratura de toamna prezinta denivelari mai pronuntate se folosesc combinatoare (C-3. morcov. Pentru culturile care se înfiinteaza în epoca a III-a (tomate. fertilizarea. patlagele vinete.7. Se lucreaza la adâncimea de semanat. modelarea si semanatul la o singura trecere. Pentru culturile care se înfiinteaza primavara în epoca a doua. imediat ce se poate intra pe teren. care trebuie sa asigure în sol caldura.LEGUMICULTURA ‹Lucrarile de întretinere a araturii si de pregatire a patului ger inativ m Datorita perioadei mari de timp în care se face înfiintarea culturilor (începând din luna martie pâna în octombrie). la care s-au înlocuit rotile cu trei grape elicoidale. salata etc.). terenul se pregatete printr-o aratura 47 . spanac. cât si diversitatii semintelor ca marime.9. este necesara o pregatire specifica a patului ger minativ.9 având montate. se face o grapare cu grapa cu colti reglabili cu bara de netezire 8-GCN1. sa se lucreze la o adâncime mai mare pentru a se putea face o modelare corespunzatoare. când terenul este mai tasat si pe solurile grele. pepeni etc. Pentru a se reduce consu murile de energie si în vederea evitarii tasarii solului se reco manda folosirea de agregate complexe.

bulbi. asigura zvântarea si încalzirea timpurie a solului. la o anumita adâncime. În functie de cerintele de consum si de necesitatea aprovizionarii fabricilor de conserve. într-o anumita cantitate la ha.8) sau trei straturi cu latimea la coronament de 104 cm (MMS-4. Înfiintarea culturilor legumicole în câmp În câmp. în mai multe etape.5. ca si evacuarea surplusului de apa în cazul ploilor torentiale cu debit excesiv.). ‹Înfiintarea culturilor legumicole prin semanat direct în câmp ŠSemanatul este o lucrare prin care semintele se introduc în sol. care la o trecere executa doua straturi cu latimea la coronament de 94 cm (MMS-2. tuberculi etc. La însamântare trebuie sa se tina cont de urmatorii factori principali: epoca. semanatul se face ealonat. vara si toamna. ŠModelarea solului asigura irigarea prin rigole si uureaza mecanizarea lucrarilor de înfiintare. pentru a încorpora resturile vegetale în sol. ŠEpoca de semanat este conditionata de sistemul de cultura. Pentru mecanizarea lucrarilor de modelat se folosesc: mainile de modelat solul MMS-2. Pentru erbicidele volatile. Se deosebesc trei epoci de semanat: de primavara. particularitatile biologice ale speciilor legumicole si perioada când trebuie recoltata productia. Erbicidarea se face prin pulverizarea fina a solutiilor apoase de erbicide pe suprafata solului dupa modelare. pregatirea patului germinativ se poate face direct cu ajutorul grapei cu discuri (1-2 treceri). textura solului. schema de înfiintare si folosirea mainilor adecvate acestei lucrari.2. urmata de o discuire cu grapa cu discuri. calitatea pregatirii patului 48 . întretinere si recoltarea culturilor. dupa anumite scheme de însamântare.5 si AMFS-4. ŠAdâncimea de semanat conditioneaza uniformitatea rasaririi si se stabilete în functie de marimea semintelor. ŠCombaterea pe cale chimica a buruienilor se face prin tratarea solului cu diferite erbicide specifice.8 si MMS-4. adâncimea. norma. în cazul erbicidelor care nu necesita încorporarea în sol.LEGUMICULTURA superficiala la 15-18 cm adâncime.5).3. tractorul si agregatele deplasânduse pe rigole.5 precum si agregatul de modelat si fertilizat solul AMFS-4. Daca resturile vegetale nu au un volum mare. pré sau postemergent. erbicidarea se face înainte de modelare 4. culturile legumicole se înfiinteaza prin semanat direct sau prin plantarea materialului saditor (rasad.

cu internodii scurte si cu un siste radicular bine dezvoltat.la speciile din familia Cucurbitaceae sa prezinte 3-4 frunze adevarate bine formate.sa fie viguros. ŠSchemele de semanat se stabilesc tinând seama de: suprafata de nutritie a plantelor si asigurarea desimii optime la unitatea de suprafata. rasadurile necorespunzatoare.sa fie sanatos. . ŠCalitatea rasadurilor influenteaza direct precocitatea si nivelul productiei. 1969).LEGUMICULTURA germinativ. epoca de plantare. pentru executarea mecanizata a lucrarilor de întretinere si recoltat. schema de modelare a solului.la tomate. ŠNorma de samânta la ha se stabilete în functie de desimea plantelor la unitatea de suprafata. rasadurile se uda bine. Rasadurile obtinute în ghivece sau cuburi nutritive se încarca în ladite si se îmbaiaza în solutie de insectofungicid. la plantare trebuie sa îndeplineasca ur atoarele conditii: m . salata. Un asemenea rasad. durata de vegetatie a soiului cultivat. Semintele mici se seamana la 1-2 cm adâncime. cele mijlocii la 2-3 cm. Înainte de plantare cu 10-12 ore. cu o culoare verde-închis. prazul. corelate în relatie cu evolutia temperaturii si precipitatiilor ca factori principali în complexul climatic local. telina. patlagelele vinete. ceapa de apa. distantele de plantare. m . vizibili cu ochiul liber ( etapa a VIII -a de organogene za). În acest caz se va avea în vedere urmatoarele aspecte: calitatea rasadurilor. iar cele mari la 3-4 cm (Maier. Se sortea înlaturând za. mai ales spre colet. ardeii. ‹Înfiintarea culturilor legumicole prin plantarea rasadurilor Culturile legumicole care se înfiinteaza prin plantarea rasadurilor sunt: tomatele. pentru a se scoate cu uurinta din ghivece sau pentru a evita pe cât posibil ruperea radacinilor la cele nerepicate. masinilor si utilajelor folosite pentru semanat. metoda de irigare. ŠPregatirea rasadurilor pentru plantat. . Laditele se aaza 49 . perioada când trebuie sa se livreze productia. ardei si patlagele vinete sa aiba primii muguri florali bine formati.la speciile din grupa verzei sa aiba 5-6 frunze adevarate bine for ate. caracteristicile tehnice ale tractorului. . caracteristi a speciei si cu nuanta c violacee. umiditatea solului si epoca de semanat. metodele de plantare si adâncimea la care se planteaza. masa a 1000 de seminte si valoarea culturala a acestora. castravetii etc. m ŠEpoca de plantare se alege tinând cont de o mare complexitate de conditii si anume: particularitatile speciei si soiului cultivat si tipul culturii în care sunt programate.

numarul mare de udari si cu norme ridicate de udare. semimecanizat. patlagele vinete. având drept scop asigurarea unor produ corespunzatoare din ctii punct de vedere cantitativ si calitativ 4. contribuie la tasarea puternica a solului. udarea prin aspersiune.2 Adâncimea de plantare a rasadurilor la unele specii legumicole Specia Tomate. telina. Lucrarile de îngrijire aplicate culturilor legumicole în câmp În legumicultura se întâlnesc doua grupe de lucrari: lucrari cu caracter general (care se aplica la toate culturile legumicole) si lucrari cu caracter special (care se aplica numai la anumite culturi legumicole). ŠLucrarile cu caracter general sunt: combaterea crustei si afânarea solului. repetându-se în timpul perioadei de vegetatie.2). paie. rumegu. completarea golurilor.) sau cu suspensii 50 Adâncimea Mai adânc decât au fost în rasadnita deoarece emit uor radacini adventive Cu 1-2 cm mai adânc decât au fost în rasadnita . mecanizat sau automatizat. combaterea buruienilor.3. pleava. Plantarea rasadurilor se poate face manual. praz La aceeai adâncime la care au fost în rasadnita sau pe strat ŠDistantele de plantare se stabilesc în functie de habitusul plantelor si starea de fertilitate a solului. conopida Ardei. Lucrarile de combatere a crustei si de afânare a solului. Mulcirea solului cu diferite materiale organice (mranita.LEGUMICULTURA în remorci prevazute cu stelaje pentru a evita ruperea rasadurilorsi se transporta la locul de plantare. prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor. varza. udarea culturilor.3. salata. Lucrarile efectuate asupra plantelor la unele culturi ca si recoltarea. turba etc. 4. gunoi de grajd semifermentat. În plus. Tabelul 4. ceapa de apa. contribuie mai mult la accentuarea fenomenului de tasare a solului din culturi si la formarea crustei. ŠMetode de plantare. ŠAdâncimea de plantare depinde de specie(tab. În timpul transportului rasadurile se protejeaza prin acoperire cu folie de polietilena si rogojini pentru a le feri de actiunea razelor solare. castraveti Gulii. fertilizarea faziala. ploile torentiale. coaja de copaci.

se aplica în toate fazele culturii. care nu patrund adânc în sol sau se utilizeaza tavalugul inelar (TI-3.5).. neinfestate cu se minte de buruieni.rotatia si succesiunea judicioasa a culturilor. Combaterea buruienilor se face atât prin masuri preventive cât si prin cele curative. folosind diverse unelte si utilaje. ceapa ceacla ma. tomate etc. pe terenuri care nu sunt bine nivelate si pe soluri nemaruntite corespunzator. .).). folie de aluminiu. retinut special pentru completarea golurilor (10-15%). . folosindu-se în acest scop rasaduri din acelai soi si de aceeai vârsta. În acest scop se folosesc seminte preîncoltite sau în cazul unor culturi plantulele rezultate la rarire din rândurile alaturate (to mate. golurile se completeaza la 4-5 zile dupa plantare. Lucrarile curente prin care se urmarete afânarea solului si combaterea crustei.compostarea gunoiului de grajd înainte de utilizare si mentinerea platformelor respective libere de buruieni. Completarea golurilor constituie o lucrare de optimnizare a desimii culturilor. folie de polietilena de culoare închisa (fumurie sau neagra). Completarea golurilor se efectueaza numai dupa ce se iau masuri de înlaturare a cauzelor provocat (atac de daunatori. Dintre masurile preventive amintim: . salata. exces de umiditate etc.). sapaligi. .5M. Dupa ce plantele au rasarit se folosesc cultivatoarele legumicole (CL-4. respectiv. La culturile înfiintate prin rasad.LEGUMICULTURA bituminoase. previne formarea crustei.distrugerea buruienilor de pe marginea drumurilor si de-a lungul canalelor de irigatii înainte de producerea semintelor. hârtie speciala etc. unelte Wolf) sau prasitori cu tractiune hipo.utilizarea în cadrul asolamentului a culturilor care concureaza mai bine buruienile. . Astfel. pentru distrugerea crustei în intervalul de la se manat la rasarirea plantelor se poate lucra cu grape uoare. se procedeaza la reânsamântare pe portiunile de rând unde sunt goluri. tasarea solului si împiedica dezvoltarea buruienilor. sfecla etc. Pe suprafete mici se folosesc unelte manuale (sape. 51 care le-au .utilizarea semintelor cu valoare culturala ridicata. CL-2.lucrarea rationala a solului pentru prevenirea in festarii acestuia cu buruieni. La completarea golurilor. întâlnite frecvent în culturile înfiintate prin însamântarea semintelor mici (legume pentru radacini tuberizate.8) sau freza legumicola (FPL-4). .

Dintre masurile preventive amintim: .folosirea semintelor dezinfectate si a rasadurilor sanatoase.folosirea soiurilor si hibrizilor cu rezistenta mare la boli si daunatori.aplicarea unei agrotehnici superioare.18%. diferentiata. în vederea asigurarii unei desimi normale. care sa asigure distrugerea buruienilor si conditii bune pentru creterea viguroasa a plantelor. în functie de cultura si specificul local. Cercetarile legate de efectul bolilor si daunatorilor în culturile legumicole au aratat ca acestea produc pagube de recolta în medie de cca. . se folosesc norme de seminte ceva mai mari. La înfiintarea culturilor prin semanat direct în câmp. daca conditiile de germinare a semintelor si de rasarire a plantelor sunt optime. ŠLucrarile de îngrijire cu caracter special.instituirea unui regim sever al masurilor de igiena fitosanitara în culturi. . Irigarea rationala impune solutionarea optima. motiv pentru care trebuie facut raritul. iar când au conditii opti e de dezvoltare m pot produce compromiterea totala a culturilor. . Acestea se apli a numai la anumite c culturi. tehnicoorganizatorice si economice a regimului de udare prezentat anterior.aplicarea unor rotatii rationale care sa excluda succesiunea speciilor cu age nti patogeni comuni.LEGUMICULTURA . De aceea. prin îndepartarea acestora la intrarea apei în peri etrul cultivat cu legume. rasare un numar mai mare de plante decât cel necesar. Raritul plantelor. . Sunt lucrari care se aplica nu în mai 52 . care are drept scop asigurarea unui spatiu de nutritie si vegetatie pentru fiecare planta cât mai aproape de cel optim. Masurile prin care se pot proteja plantele împotriva agentilor patogeni pot fi preventive si curative. m Dintre masurile curative cele mai importante sunt: plivitul. cu tot ansamblul conditiilor climatice. În aceasta situatie. Masurile curative se refera la combaterea pe cale chimica sau biologica. prasitul si erbicidatul. Bilonatul si muuroitul se aplica la plantele legumicole de la care se consuma tuberculii si radacinile tuberizate. Prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor. de regula ca masura de siguranta. pentru o btinerea unor productii corespunzatoare trebuie sa se mentina plantele sanatoase de la rasarire pâna la încheierea perioadei de vegetatie.prevenirea infestarii culturilor cu buruieni prin se minte aduse cu apa de udare.

cicoare. Prin înalbire organele de consum devin mai fragede si au un gust mai placut. în scopul opririi creterii plantelor în înaltime si dirijarii hranei catre fructe . de fructificare si maturare a fructelor în scopul sporirii productiei timpurii si totale si îmbunatatirea calitatii acesteia. telina pentru petioluri. Copilitul consta în suprimarea ramificatiilor laterale (copili) de pe tulpina la tomate sau a lastarilor de la baza plantelor semincere. încarcate cu anumite substante chimice care exploadeaza în zona norilor si împiedica formarea grindinei sau prin intermediul plaselor cu ochiuri dese din fibre sintetice care se întind deasupra culturilor. Pericolul distrugerii plantelor se poate în latura si prin cultivarea plantelor în adaposturi acoperite cu mase plastice. Ciupitul se efectueaza în special la soiurile de castraveti care fructifica pe ramificatii de ordin superior. praz. cardon etc. Culturile legumicole sensibile la frig. favorizând cresterea si maturarea acestora. care sunt slab dezvoltati si daca se lasa produc seminte de slaba calitate Cârnitul consta în suprimarea vârfului de cretere al tulpinii principale. pericolul brumelor apare de la 15 septembrie (uneori chiar mai devreme). când se ciupeste vârful dupa 3-4 frunze adevarate si la plantele din câmp când se ciupesc tulpina principala dupa 3-4 frunze si ramificatiile de ordinul I. pericolul brumelor târzii de primavara persista pâna la 20 aprilie si uneori chiar prima decada a lunii mai. 53 . în jumatatea de nord a tarii. iar în sudul tarii. deoarece prezinta neajunsul ca marete suprafata de evaporare a apei din sol. conopida. Înalbirea (etiolarea) organelor de consum se efectueaza pentru îmbunatatirea calitatii produselor legumicole care se consuma etiolate. pot fi vatamate si uneori chiar distruse de brumele târzii de primavara sau de cele timpurii de toamna. dupa 5 octombrie. iar toamna. Aceasta lucrare se aplica la rasaduri. Înalbirea se aplica la sparanghel.LEGUMICULTURA cazuri speciale. Tratarea cu substante bioactive are drept scop stimularea si reglarea proceselor fiziologice. În conditiile din tara noastra. Combaterea grindinei se poate face prin intermediul rachetelor. Protejarea culturilor împotriva brumelor. dupa 4-6 frunze. Sustinerea plantelor se aplica la plantele legumicole la care tulpinile nu se pot mentine în pozitie verticala datorita înaltimii (lungimii) mari a tulpinilor plantelor si lipsei în structura anatomica a acestora a unor tesuturi mecanice care sa asigure rigiditatea tulpinilor.

gust. zaharuri. . morcov.4. ambalajele necesare. 54 .maturitatea fiziologica este data de momentul când semintele ajung la marimea caracteristica si sunt apte sa germineze daca sunt puse în conditii optime de umiditate si caldura. fragezime.Stabilirea gradului de maturare la care trebuie facuta recoltarea.) dar se poate folosi si pentru cele de la care si utilajele necesare recoltarii.Tehnica de recoltare. cum ar fi capacitatea de a-si desavârsi maturarea dupa recoltare. însuiri care permit folosirea lor imediata. patrunjel etc. Ea reprezinta un complex de operatiuni de mare raspundere.). spanac. iar pe de alta parte asigurându-se mainile ŠTehnologia recoltarii se refera la: .4. RECOLTAREA SI CONDITIONAREA LEGUMELOR 4. forma. Recoltarea legumelor cuprinde doua aspecte principale si anume: organizarea recoltarii si tehnologia de recoltare. culoare. culoare.1. pe baza evaluarii productiei si întocmirea calendarului aparitiei acesteia. aroma etc. . mijloacele de transport. . ŠOrganizarea recoltarii prezinta importanta deosebita pentru fermele specializate si se face din timp asigurându-se pe de o parte întocmirea corecta a graficelor de livrare. Gradul de maturare constituie o anumita etapa în procesul creterii si maturarii la care legumele întrunesc anumite proprietati ca: marime.LEGUMICULTURA 4. aciditate etc. în functie de destinatia productiei si anumite caracteristici ale acesteia. deoarece modul de executare a acestei lucrari are repercursiuni directe asupra mentinerii calitatii produselor. Aceasta notiune se utilizeaza pentru legumele de la care se consuma partile vegetative (salata. Recoltarea legumelor Recoltarea este operatiunea care marcheaza trecerea legumelor din sfera productiei în cea a circulatiei si consumului. continut în apa.Momentul optim de executare a recoltarii. formatiunile de lucru.maturitatea de consum corespunde momentului în care partile comestibile ale legumelor au dobândit însuirile caracteristice speciei si soiului (marime. În functie de specificul creterii si dezvoltarii fiecarei specii legumicole si de destinatia productiei se utilieaza urmatoarele notiuni legate de gradul de maturare: .

pârga. produse deshidratate. pe masura ce produsele legumicole ajung la maturitatea comerciala (tomate. sa se evite pe cât posibil lovirile. murate etc. bulion. fasole de gradina etc. Recoltarea integrala la o singura trecere. inflorescenta complet formata.. dovlecei. tehnologia de cultu conditiile de mediu etc. Pentru unele legume ca tomatele pentru export. vibratii etc 55 . socuri. mazare etc. castraveti. Intervalul dintre doua recoltari difera în functie de specie. fasole. În functie de gradul de perisabilitate.. maximum de crestere vegetativa etc. pierderi în greutate prin î bolnavire etc. zdrobirile. recoltarea trebuie facuta astfel ca. a oxigenului din aer si datorita temperaturii ridicate la care se lucreaza de cele mai multe ori. pepenii galbeni destinati pastrarii etc. în momentul efectuarii acestei operatiuni. la care s-au creat soiuri si hibrizi cu maturare grupata în proportie de peste 85% si o buna rezistenta la loviri. Tehnica recoltarii este determinata de anumite caracteristici ale plantelor legumicole si anume: gradul de perisabilitate si dinamica aparitiei productiei. aceasta corespunde cu stadiul de pâr a. pepeni. asupra produsului sa se exercite o presiune cât mai redusa. patlagele vinete. coacere deplina.). în perioada imediat urmatoare recoltarii.maturitatea tehnica sau industriala corespunde cu faza în care legumele întrunesc însuirile cerute de unele operatiuni tehnologice cum ar fi: pastrarea în stare proaspata (ceapa. diferite for de prelucrare (pasta.). cu peretii vata mati. se produc procese de hidroliza si fenomene care se evidentiaza prin pete.). g . sub influenta enzimelor. ra. me conserve sterilizate. Aparitia simultana a productiei este un caracter transmis genetic la tomate. usturoi. Recoltarea selectiva se face prin mai multe treceri. deoarece în celulele lovite. mazare etc. m În functie de specificul plantelor legumicole recoltarea se face selectiv sau integral. care. La aceasta maturitate legumele se gasesc în diferite grade ale maturarii în functie de destinatie (supramaturare. ardei. ruperea de tesuturi etc. produc deprecieri calitative produselor.).). se face culegând toate produsele existente în momentul recoltarii. faza de dezvoltare a plantei. etc.. ardei.LEGUMICULTURA se utilizeaza fructele înainte de atingerea maturitatii fiziologice (castraveti. dovlecei. maturitatea comerciala este maturitatea în cadrul careia sunt întrunite caracteristicile cerute de beneficiari si este conditionata de scopul pentru care legumele se comercializeaza. înmuierea tesuturilor etc.

platforme tehnologice cu benzi. realizându-se concomitent sortarea si calibrarea produselor. ŠCalibrarea este operatia prin care produsele sunt grupate du forma. calibrarea se face concomitent cu sortarea produselor sau dupa aceasta. spalare. Aceste dispozitive se regleaza pentru diferite nuante si intensitati de culoare cu ajutorul unei fise. bulgari de pa mânt etc ŠSortarea este operatia de conditionare a produselor legu micole prin care se urmarete ca acestea sa corespunda conditiilor de calitate precizate în STAS. când toate operatiunile de recoltare se face cu ajutorul masinilor speciale. forma. marime.progra a m filtrelor de culoare si a fundalelor de reflectie. Sortarea selectiva se face manual. Prin sortare se elimina din masa produselor exemplarele foarte mici. conform prevederilor din actele normative. Sortarea în masa generala se executa tot manual si se face prin examinarea tuturor exemplarelor si aezarea lor într-unul din ambalajele aezate în jurul muncitorului. o parte din operatii se executa mecanizat iar celelalte manual. calibrare. 4. Sortarea în masa generala trebuie facuta pe mese de sortare pe care se aaza produsele care vor fi sortate si lazile goale în care se va face gruparea produselor pe marimi. mecanizat. culoare etc. caiet de sarcini. caiete de sarcini sau note de comanda. ceruire etc. exemplarele bolnave. ŠPresortarea este o operatie care se efectueaza dupa recoltare si consa în eliminarea din masa produselor a exemplarelor evident necorespunzatoare calitativ.LEGUMICULTURA În functie de dotarea tehnica. recoltarea se poate face: manual. semimecanizat. Conditionarea produselor legumicole Prin conditionare se întelege totalitatea operatiilor de sortare. noma interna. periere.. De obicei. cu ajutorul carora produsele recoltate sunt aduse sa îndeplineasca conditiile tehnice de calitate si prezentare prevazute în STAS. prin alegerea produselor cu defecte din masa produselor supuse sortarii sau se pot folosi în acest scop dispozitive cu celula fotoelectrica care analizeaza intensitatea coloratiei. pa greutate etc. manual cu scoaterea mecanizata a recoltei din câmp cu platforme mobile. cele cu maturare complet diferita fata de celelalte produse.. când toate operatiile se executa manual.4. destinatia productiei si specificul fiecarei specii legumicole.2. a resturilor de tulpini. crapate etc. vatamate. 56 .

vara si iarna. funii. petioluri etc. 6. în tara noastra. favorizarea unei manipulari mai uoare a produselor. o prezentare atragatoare.. care se aplica unor specii legumicole ca: tomatele. sfecla roie. Are ca scop înlaturarea si curatirea de praf si o parte din reziduurile de substante chimice care se gasesc pe aceste produse ŠSpalarea legumelor se face cu maini speciale de spalat si are drept scop îndepartarea totala a pamântului de pe produsele legumicole si a substantelor fitosanitare. pastârnacul. iar din punct de vedere comercial.CULTURA LEGUMELOR RADACINOASE Din aceasta grupa de plante legumicole fac parte specii de la care se consuma radacinile îngroate (tuberizate).LEGUMICULTURA ŠPerierea este operatiunea complementara a procesului de conditionare. ridichele de luna. 10 sau 12 plante. sparanghelului. CAPITOLUL V TEHNOLOGIA DE CULTURA A PRINCIPALELOR PLANTE LEGUMICOLE 5. frunze. telina pentru radacina. s-a realizat masina de spalat radacinoase MSR care realizeaza spalarea legu melor într-un tambur rotativ. 57 . patrunjelul. care se leaga cu banderole dinmasa plastica sau alte materiale de legat. În acest scop. transport si depozitare si ambalaje de desfacere. având drept scop prelungirea perioadei de pastrare a însuirilor calitative. care se gasesc pe acestea. legumelor condimentare etc. În functie de destinatie produsele legumicole se ambaleaza în: ambalaje de manipulare. Operatiunea se executa manual si consta în formarea unor legaturi de 4. ŠCeruirea este o alta lucrare care se aplica la unele legu si se face cu emulsii de me ceara sau parafina. Dintre legu mele radacinoase se cultiva frecvent morcovul.1. urmata de o spalare suplimentara cu jet de apa pe un transportor cu vergele. ŠLegarea în snopi. legaturi este operatia de conditionare si ambalare specifica legumelor verdeturi. cartofii etc. ŠAmbalarea produselor legumicole este operatia de finalizare a fluxului tehnologic de conditionare si are ca scop protejarea produselor în ti pul m transportului.

iar radacina matura la – 300C. sunt firave. care sunt anuale.1. 5. a malariei si pentru dizolvarea nisipului la rinichi si vezica urinara.1. lunghimea. salate. din semintele de morcov se extrage daucarinul folosit în tratarea bolilor coronariene. la pregatirea si condimentarea diferitelor mâncaruri. Marea majoritate a legumelor din aceasta grupa sunt folosite în industria farmaceutica. cerintele sunt moderate. Unele. fiind plante de climat racoros si relativ umed. În ceea ce privete umiditatea solului. iar productia de radacini scade.Cerintele fata de factorii de vegetatie Legumele radacinoase se cultiva cu bune rezultate în toate zonele tarii pâna la altitudi de 1500-1600 m. ca patrunjelul si pastârnacul. 58 . Astfel. Fata de lumina. temperatura optima de germinatie fiind de 18-200C. na Temperatura din sol si aer influenteaza raportul între frunze: radacini. Trebuie remarcat si continutul în uleiuri eterice a unora ca: patrunjelul. Influenta favorabila asupra productiei de radacini o are durata de iluminare. de 25-300C în sol. telina. procentul de caroten este mai ridicat la morcovi cultivati la 14 ore/zi lumina decât cei cultivati în conditii de iluminare scurta. care le confera aroma si gust specific. Astfel. cu exceptia ridichilor de luna si unele soiuri de ridichi de vara. înca din antichitate. fapt ce face posibila pastrarea lor peste iar în câmp (patrunjel.-100C. Datorita unui continut ridicat în zaharuri. cerintele sunt moderate. saruri minerale si vitamine. iar din semintele de patrunjel se extrage apiolul folosit. Pentru creterea normala a radacinilor sunt favorabile temperaturi de 18200C. Semintele acestor plante pot germina la temperaturi de 1-50C. sucuri sau în stare cruda. grosimea si calitatea acestora. rezista în faza de plantula la temperaturi de –8…. în tratarea bolilor de rinichi. Legumele radacinoase se comporta ca plante bienale. La temperaturi mai ridicate. pastârnac).LEGUMICULTURA Legumele radacinoase sunt folosite în alimentatie. Uleiurile eterice din radacinile de patrunjel contribuie la o mai buna digestie a alimentelor. aceste legume sunt mult apreciate de consumatori. la umbra frunzele se alungesc. radacinile cresc scurte si ramân mici. totui productii mari si sigure se obtin în conditii de irigare.

Temperaturile de peste 160C prelungite mult timp si asociate cu seceta în primele faze de vegetatie determina aparitia tulpinilor florifere în primul an. Nogales). De mentionat este faptul ca telina necesita multa apa. deoarece provoaca ra mificarea radacinilor. Danvers 126. Uria de Berlicum. în perioada de cretere a aparatului foliar si de îngroare a radacinilor si de depunere a substantelor de rezerva se manifesta cerinte ridicate fata de fosfor si potasiu. bogate în substante organice si curate de buruieni. Narbone). depreciindule calitativ. acestea se aplica îngrasaminte organice bine descompuse si în cantitati moderate. productie ridicata.1. Chantenay Red Core. Lipsa apei în aceste faze duce la le mnificarea tesuturilor. De aceea. 5. Berlanda). radacinile cresc ascutite. ei putându-i-se aplica îngrasaminte organice si în anul de cultura. timpurii (90-110 zile: Carotte de Paris). Îngrasamintele organice (gunoi de grajd) si îngrasamintele verzi nu sunt recomandate a se aplica în anul de cultura. târzii (150-180 zile: Bauer Killer Rote Herz. Alegerea soiurilor si hibrizilor Morcov: foarte timpurii (80-90 zile: Napoli). cultura reuind bine numai în conditii de irigare.LEGUMICULTURA Fazele care necesita multa umezeala în sol sunt: în perioada de germinatie a semintelor. Telina face exceptie de la aceste recomandari. afânate. Fosforul si potasiul influienteaza favorabil si rezistenta a plantelor la boli si îmbunatatirea capacitatii de pastrare a radacinilor. Necesarul de elemente fertilizate variaza în cursul vegetatiei. iar variatiile brute de umiditate provoaca craparea si ramificarea radacinilor. co mpacte si slab aerisite. semitimpurii (110-130 zile: Nantes. deoarece favorizeaza aparitia de boli. formarea aparatului foliar si a sistemului radicular si în perioada de îngroarea a radacinilor. deoarece reactioneaza la aceasta fertilizare. Dintre 59 .2. adesea ra mificate si au un continut redus de zahar. care diminueaza productia. Legumele radacinoase valorifica bine solutii mijlocii sau uoare. În ultimii ani pe plan mondial au fost creati hibrizi dubli cu însuiri superioare: germinatia rapida si uniforma. precocitate. Kamaran. Excesul de apa este mai daunator. În solurile grele. se mitârzii (130-150 zile: Chantenay. Astfel.

60 . Patrunjel: timpuriu (140-150 zile: Zaharat). Rosie de Iernut. Bere de München. King F1. Ridichi de vara: De Dumbraveni. În tabelul 5. la distante specifice fiecarei specii. Semilung. Acestea se încorporeaza în sol si se face modelarea terenului în straturi. Cultura legumelor radacinoase se realizeaza prin semanat direct în câmp. Ridichi de luna: Rotunde timpurii. Sfecla de masa: timpuriu: Bordo. solarii. care se realizeaza prin inter ediul rasadului m semanat des fara repicat. rasadnite calde. Roii cu vârful alb. se aplica a doua parte de îngrasaminte cu fosfor si potasiu si 1/2 din îngrasaminte cu azot. iar raritura se valori ica sub forma de legaturi. Ridichi de iarna: Negre rotunde Dintre hibrizii de ridichi de luna recomandam: Winter tetraploid. Scharo. Rodeo.3. f Evitarea raritului se poate face prin utilizarea de seminte drajate. în cultura pura sau asociate cu alte specii legu micole. cu exceptia telinei pentru radacina. aplicarea îngrasamintelor cu fosfor si potasiu (1/3). Navada F1. Jaguar F1 .cu seminte umectate sau cu rasad. care permit o distributie uniforma pe rând. Hytop F1. Primavara devreme terenul se marunteste. Ridichile de luna se cultiva cu bune rezultate si în sere. Rotund (180-200 zile). Panther F1. Completarea golilor. aratul sau sapatul cu cazmaua la 28 30 cm.1 prezentam date utile înfiintarii culturilor de legume radacinoase. Solar F1. 5. Rodos. semitardiv: Detrit Nero. Lustra. Înfiintarea culturilor Pregatirea terenului începe din toamna prin distrugerea resturilor vegetale. Udat – se face la înfiintarea culturilor imediat dupa semanat sau plantat. tunele joase. Rarit – se executa când plantele au 4-5 frunze în rozeta. Condor F1. semitimpuriu: De Arad.LEGUMICULTURA acetia se remarca: Nanthya F1.1. Alabaster. Pastârnac: Alb lung. Telina: Victoria. Bolkar F1. Redo. Sprintar F1. produs în rasadnite calde sau solarii încalzite. în cazul telinei. Rondar F1. Lucrari de întretinere: Tavalugitul – se face imediat dupa semanat. Anglia F1. Feuer Kügel. târziu (200-220 zile: Bardowicher). semitimpurii (180-200 zile: Berlinez).

LEGUMICULTURA

Prasitul – se aplica ori de câte ori s-a format crusta si daca apar buruieni. Se executa 3-5 prasile manuale. Fertilizarea faziala – se recomanda a seaplica în doua reprize: prima când plantele au 3-4 frunze, iar a doua când începe îngroarea radacinii. Irigarea – se aplica 4-6 udari cu cca 20-40 l apa/m2. Pe solurile nisipoase, irigarea prin aspersiune previne acumularea de saruri la suprafata solului, contribuie la realizarea unei rasariri unifor cu efecte pozitive asupra productiei. me Tabelul 5.1 Date tehnice privind înfiintarea culturilor
Cultura Perioada de însamântar e Perioada de plantat 1-25 III 1-20 III 10 V-10 VI Norma de samânta kg/ha g/10 2 4-6 4-6m 4-5 4-5 0,15 12-14 10-15 Nr. plante la m2 64-75 4-5 4-5 10-12 13-16 140-250 45-45 18-25 25 30 45-55 45-55 35 20 40 30 40 Productia kg/10m2

Morcov

1-25 III sau 15 VI-10 VII Patrunjel Pastârnac Telina III-IV prod.rasad. IV Sfecla de masa Ealonat Ridichi de 5 III-5V si luna 10-20IX 15 IV-15 V Ridichi de vara Ridichi de 20 V-5 VI iarna

0,15

35

12-14

10-15 10-12 10-12

10-12 10-12

Combaterea bolilor si daunatorilor – vizeaza îndeseori alternarioza (Alternaria dauci) si fainarea (Erysiphae umbelliferarum). Dintre daunatori, pagube mari sunt produse de masca morcovului (Psila rosae). Recoltarea – se face esalonat, pentru asigurarea consu mului de vara si total toamna. Radacinile sunt bune de recoltat dupa 50-60 zile de la rasarire, când au 1,5-2 cm diametru, valorificându-se la legaturi (4-5 legaturi la kg). Pentru pastrarea peste iarna, recoltatul se face în septe mbrie-octombrie, înainte de venirea înghetului. Recoltatul radacinilor se face manual cu cazmaua, se recolteaza prin taiere la 2 cm deasupra coletului, se sorteaza si se depoziteaza în silozuri sau pivnite stratificate, în nisip uscat. Ridichile de luna se recolteaza la 4-6 saptamâni de la semanat, manual prin smulgere, se leaga în manunchiuri si se valorifica.

61

LEGUMICULTURA

5.2. CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din aceasta grupa au pondere mare în alimentatia omului si sunt cele mai raspândite în cultura. Grupa de legume varzoase cuprinde: varza de capatâna alba, varza cu capatâna roie, varza creata, varza de Bruxelles, varza pentru frunze, conopida, broccoli – conopida verde, gulia si varza chinezeasca. Plantele din aceasta grupa sunt bienale, cu exceptia conopidei, care se comporta în cultura ca plante anuale. Continutul bogat în saruri minerale de K, P, Ca, Fe si în vitaminele C, A, B1, B2, PP, precum si în uleiurile pe baza de sulf le confera acestor legume o valoare alimentara ridicata, si chiar efecte terapeutice în vindecarea unor afectiuni. Deoarece unele specii si soiuri au perioada de vegetatie scurta, pot fi cultivate frecvent în sistem de culturi succesive anterioare sau urmatoare. Legumele varzoase participa în hrana oamenilor tot timpul anului, atât în stare proaspata, cât si conservata. Pentru esalonarea consumului în starea proaspata se pot realiza culturi protejate în solarii sau tunele joase, acoperite cu folie de polietilena. Se estimeaza o alimentatie echilibrata la un consum de legume varzoase de 75 g/zi, respectiv 27 kg anual, din care 80% pentru consu mul în timpul iernii. 5.2.1.Cerintele fata de factorii de vegetatie Legumele varzoase sunt plante legumicole cu o mare capacitate de adaptare la conditiile de mediu, fapt ce face posibila cultivarea lor în toate zonele tarii, la altitudini pâna la 1500m. Varza, conopida si gulia sunt plante legumicole putin pretentioase fata de temperatura, putând suporta cu usurinta temperaturile scazute din cursul perioadei de vegetatie. Temperaturile de 5-80C sunt considerate ca potrivite pentru o buna vegetatie; valorile optime de cretere fiind de 15-180C. Semintele germineaza la 3-40C, iar în faza de rasad, plantele se dezvolta bine la temperaturi de 10-200C. Plantele tinere, bine calite la 30C timp de 10-12 zile, pot suporta o durata scazuta de ti p m temperaturi de –10….-150C. Temperaturile prea ridicate, de peste 250C, nu sunt favorabile deoarece creterea înceteaza, iar daca sunt asociate cu u miditatea atmosferica scazuta, capatânile ramân mici, afânate si inflorescentele

la conopida rasfirate.
62

deoarece numai plantele cu foliaj bogat pot sa asigure realizarea de productiimari. mentinând o umiditate în sol constanta. Clarinet F1. Dintre îngrasamintele minerale. m La conopida.. azotul are un rol important în obtinerea de productii mari si de calitate. Culturile de legume varzoase reuesc bine pe solurile aluvionale. 63 .Alegerea soiurilor si hibrizilor Varza alba timpurie: Dittmark. Varza alba de vara: Gloria. Prezenta umiditatii în calitate mare este solicitata dupa plantare si în etapa formarii rozetelor de frunze.2. Administrarea unor calitati suficiente de fosfor si potasiu favorizeaza creterea sistemului radicular si formarea de capatâni mari. Musketter F1. cerintele legumelor varzoase sunt ridicate. Consumul cel mai ridicat de apa se înregistreaza în faza de formare si cretere a capatânilor de varza. afânate. Excesul de azot este daunator. aceste specii reactioneaza favorabil la aplicarea îngrasamintelor organice (gunoi de grajd). care duc la vernalizarea plantelor si emiterea de tulpini florifere în primul an. Delphy H. de îngroare a tulpinilor la gulie. ducând la craparea acestora. Fata de apa. în perioada de cretere intensa a capatânii. Vela F1. lunghi ea zilei m influentând favorabil formarea capatânilor de varza.2. Tucana. frunzele se coloreaza în violaceu. Eficienta maxima a irigarii se obtine când se aplica cantitati mici de apa. Menza F1. Se recomanda aplicarea îngrasamintelor organice si ½ din cele fosfatice si potasice toamna. Oscar F1. Timpurie de Vidra. De aceea. 5. lumina difuza favorizeaza obtinerea de capatâni fragede. albe si placute la gust. bogate în humus si substante minerale. Insuficienta luminii determina alungirea rasadurilor.LEGUMICULTURA În cazul soiurilor timpurii trebuie sa acordam o atentie deosebita evitarii temperaturilor de 4-100C. începând cu faza de rasad si în cursul vegetatiei. Speciile din aceasta grupa sunt plante de zi lunga. primavara la pregatirea terenului. Excesul de umiditate conduce la încetarea creterii. dar cu frecventa mare. plantele cresc încet si for eaza capatâni mici. capatânile ramân mici si crapa. împreuna cu 1/3 din cele azotate. iar restul. Histona F1. Lena F1.

Lindurian F1. Alaska F1.3. straturi reci în câmp deschis. Varza roie: Cap de negru. 6-8 frunze adevarate si grosimea la colet de 5-7 cm. Neon F1. Magura. Mocira. rasadurile de legume varzoase trebuie sa aiba vârsta de 45-50 zile. Abunda. Linmont F1. Suprimax. Claper F1. Gulii: Goliath alb. Vanja F1. Montano F1. Vorbote. Varza creata: Marilena. Stokade F1. 64 . Serrana F1. se admnistreaza îngrasamintele chimice si se modeleaza în straturi înaltate. Conopida timpurie: Alto. La plantare. Rosie de Arges. Amager. Conopida de toamna: Bulgare de zapada. Emperar. Lintop F1. Fortados. Varza de Bruxelles: Târzie de Amager. Veralto. Paloma. Remedy F1. Realizarea culturilor de legume varzoase se face numai prin intermediul rasadului repicat în ghivece sau cuburi nutritive de 5x5 cm (pentru culturi timpurii. ca plantarea sa se faca cât mai devreme. Gabion F1. Primavara devreme. Conopida broccoli: Calabresse. Roger F1. 5. Varza chimezeasca: Granado F1. Dvorky.2. Goliath albastru. Topaz. Kobolt. Alverda. Lindon F1. culturi în solarii sau tunele) si prin rasad nerepicat (în cazul culturilor de vara si toamna). Trerro. terenul se marunteste cu grebla. Noriko. Hinova F1. Timpurie de buzau. Se executa sapatul cu cazmaua la 28-30 cm. Arsis F1. Braunshweig.2. Licurica. Rebus F1. produs pe. Gulioare: Kupa. Se recomanda ca pentru varza timpurie terenul sa se pregateasca din toamna. Date privind perioadele de înfiintare a culturilor legu melor varzoase sunt prezentate în tabelul 5. Mila F1. Oliver F. Velko F1. Revue F1. Înfiintarea culturilor de legume varzoase în câmp Lucrarile de pregatire a terenului. Hopkin F1. Julius F1. Blaro. Viola. Flott. Varza de frunze: Arpad F1. Buffalo F1. Adonis F1. administrarea a 30-40 kg/10 m2 gunoi de grajd împreuna cu îngrasamintele fosfatice si potasice. Larex.LEGUMICULTURA Varza alba de toamna: Buzau. se fac din toa mna prin eliminarea resturilor vegetale. Redar F1. Spectrum F1. la începutul lunii martie. Denver F1. Lateman F1. Acropolis F1.

2.5-6.5 0. -fertilizarea în timpul vegetatie Concomitent cu aplicarea udarilor se pot face si îngrasarile faziale.5 0. când se ad ministreaza îngrasaminte complexe în cantitate de 300-400 g la 10 m2. prinderea este îngreunatasi plantele cersc într-un ritm mai încetinit.5-7.5 6. plante la m2 6.5 0.5 0. Tabelul 5.5 0.6 11.5 0. Se aplica 4-6 udari.5 0.5-5. care se distribuie printre rânduri si se încorporeaza prin efectuarea prailelor.5-6. 65 . Fazele de vegetatie critice pentru apa sunt: la plantare.0 30-40 40 50-80 30 30-50 4-10 22-30 25-40 20-35 25-40 Produc tia kg/10m 2 Varza timpurie Varza de vara Varza de toamna Varza rosie Varza creata 20 I-31 II 25 V-20 VI Varza de Bruxelles Gulioare Gulii Conopida timpurie Conopida de toamna 20 I-5 II 1 III-1 IV 20 IV-25 V 10 IV-20 V 10III-25III 20 IV-15V 20VI-15VII 20VI-20VII 15 III-20 III 15-20 VII 10-25 IV 1-15 VI 25 I-5 III 15 III-10 V 15 IV-25 V 25 V-10 VII 5-25 II 15-30 III 10-30 IV 1-20 VI Lucrari de întretinere: -completarea golurilor-se executa la 3-4 zile dupa plantare. În cazul unor plantari la suprafata. Se aplica 1-2 fertilizari cu îngrasaminte chimice. administrând un amestec de 150 g azotat de amoniu si 100 g sare potasica la 10 m2.0 5. -prasitul se executa pna când plantele acopera intervalul dintre rânduri.5 0. iar vara se face dupa masa.0 3.5 0.0 6.5-7.5 0.0 4.5-5.0 4.5 0. Date privind înfiintarea culturilor Cultura Perioada de însamântare Perioada de plantat Norma de samânta kg/ha g/10m2 0.LEGUMICULTURA Adâncimea la care trebuie îngropate rasadurile este pâna la pri a frunza m adevarata.0 5.5 0. -irigarea-se face dimineata în perioada de primavara.5 0. Prima îngrasare se face la 10-12 zile dupa plantare. la for area rozetei de m frunze si în perioada formarii partilor comestibile.5-6.5 0. utilizând rasad de aceeai vârsta si din acelai soi.5-7.5 0.0 5. Se aplica 3-4 prasile la adâncimea de 6-8 cm.5 Nr. Îngrasarea a 2-a se aplica când începe formarea capatânilor sau îngroarea.5 0. la intervale de 10-14 zile si cu norme de 30-40 l/m2.5 0.5 0.5 0.

dezinfectia semintelor si tratarea unor boli de plamâni. iar sporadic pe suprafete reduse ceapa ealonata (Vlaita). -recoltarea-se face ealonat în 2-4 etape pe timp uscat. rahitism. Cu 10-15 zile înainte de recoltare nu se mai aplica tratamente fitosanitare. 5. trebuie legate frunzele la vârf cu rafie sau se rup nervurile principale la 1-2 frunze.3. protejândca o. Partea comestibila bulbul si frunzele aeriene.3. iar cele de peste 250C inhiba procesul. CULTURA LEGUMELOR BULBOASE Din aceasta grupa se cultiva pe scara larga ceapa. dar pretentioase la lumina si umiditate. ceapa de Egipt (Rocambole).Cerintele fata de factorii de vegetatie Legumele bulboase sunt specii cu cerinte mederate fata de caldura. Formarea si creterea radacinilor are loc la temperaturi de 12-200C. purecii verzei (Phyllotreta spp. Speciile din aceasta grupa se comporta ca plante bienale si trienale. 5. capatâna falsa sau tulpina îngroata) cu 2-3 frunze protectoare.15 %. pentru protejarea inflorescentelor î potriva razelor solare m care le depreciaza calitativ. ceea ce face ca ele sa fie folosite la conservarea altor legume. si arteroscleroza. optimul de germinare fiind de 18-200C. ceapa de tuns si usturoiul de Egipt (Roca mbole). prin taierea partii comestibile (capatâna. fiind bogate în glucide. Sunt plante cu cerinte mai reduse fata de caldura. proteine. 0 Semintele încep sa germineze si bulbii sa vegeteze când în sol se realizeaza 2-3 C.) si omizile defoliatoare (Pieris brassicae si Mamestra brassicae). Fitoncidele pe care le contin le confera si un rol bactericid.LEGUMICULTURA La conopida. usturoiul si prazul. se adauga Aracet sau Detersin 0. care se aplea peste capatâna falsa. La fiecare tratament. cu produse recomandate. 66 . saruri minerale si uleiuri eterice care le imprima un gust placut si miros specific. Acestea au o valoare alimentara ridicata. reumatism. -combaterea bolilor si daunatorilor: pagube mai importante sunt produse de mana verzei (Peronospora brassicae).1.

cele sub 100C împiedica formartea bulbilor. pâna ce plantele au 2-3 frunze si ating un maxim în perioada de formare si cretere a bulbilor. în conditii de zile scurte. Cerintele mari se înregistreaza în faza germinarii semintelor. si lumina redusa. daca se întârzie semanatul sau plantatul dupa 15 aprilie. 67 . deoarece atât durata cât si intensitatea luminii conditioneaza formarea bulbilor. Fata de lumina. însa în cantitati prea mari provoaca încoltirea bulbilor. pretentiile sunt mai reduse. compacte si acide nu sunt indicate. formarea bulbilor coincide cu perioada de zi scur si multe plante nu mai ta formeaza bulbi. Gunoiul de grajd se recomanda a se admnistra culturii din anul precedent. Datorita unui sistem radicular slab dezvoltat. plantele au cerinte reduse fata de apa. Azotul din îngrasamintele azotate favorizeaza creterea organelor vegetative. caracteristica zilelor de toamna si primavara. fiind plante de zi lunga. Prazul manifesta însa cerinte mari fata de umiditatea din sol pe toata perioada de vegetatie.LEGUMICULTURA Procesul de cretere si maturare a bulbilor are loc la temperaturi de 25300C. fertile. 10-12 ore. ducând la scaderea capacitatii de pastrare. fapt ce face posibil semanatul sau plantatul din toamna. pretentiile sunt ridicate. Administrarea de îngrasaminte fosfatice favorizeaza creterea radacinilor. per meabile. formeaza bulbi numai în conditii de 15-18 ore iluminare. superficial. Aceste specii legumicole. De aceea. O umiditate relativa a aerului prea ridicata favorizeaza atacul bolilor. iar a îngrasamintelor cu potasiu migrarea substantelor asimilate si depunerea lor în bulbi. Solurile grele. În faza de maturare a bulbilor. care nu formeaza crusta. Plantele bine înradacinate rezista la temperaturi de –20…-250C. Rezultatele bune se obtin pe soluri uoare. cu 3-4 saptamâni înainte de recoltare. a creterii si formarii sistemului radicular. iar cele de peste 300C inhiba sau chiar opresc creterea. Fata de umiditatea din aer. este favorizata creterea frunzelor. în special a manei (Peronospora destructor). care explorea za în adâncime doar 30-40 cm sol legumele bulboase au cerinte ridicate fata de apa.

Record. Ceapa prin rasad: Aurie de Buzau. Spaniola. 68 . Alix. Rosie de Fagara. De Vinga. sapatul cu cazmaua la 28-30 cm.3. executia acestor lucrari se face astfel ca la venirea înghetului plantele sa fie bine înradacinate si sa aiba 4-6 frunze adevarate. 5. Indiferent de epoca de înfiintare a culturilor. Santina. Armstrong F1. Wolska. Daitona F1. Usturoiul se cultiva numai cu ajutorul bulbilor (cateilor) iar prazul prin plantare de rasaduri si mai rar prin semanat direct. De Darasti. Ceapa se poate cultiva prin semanat direct. Aldobo. În cazul în care semanatul sa plantatul cepei si a usturoiului se face din toamna. Usturoi de toamna: De Moldova. Carristo F1. Otina. De Macau. Plantarea din toamna a cepei pentru bulbi se realizeaza cu arpagic de 7-14 mm diametru. De Darasti. iar plantarile de primavara cu arpagic de 14-20 mm diametru. Bruno F1. Usturoi de primavara: De Cenad. Pelux. Favorit.3.LEGUMICULTURA 5. Rosie de Arie. care se poate realiza cu uurinta si cu eficienta economica. de Filiai. De Râmnicu Sarat. Carina. fertilizarea cu îngrasaminte fosfatice si potasice. Carentan. De Seitin. în luna august-septembrie. Copra F1. Durco F1. Glory F1. Cioroiu. De Hidrator.Înfiintarea culturilor Pregatirea terenului destinat a se cultiva cu legu bulboase me începe din toamna si consta în distrugerea resturilor vegetale ale culturii anterioare. Tilina. prin intermediul arpagicului si prin rasad. Prelina. Glorina. Ceapa prin semanat direct: Diamant.3. terenul se marunteste si se modeleaza în straturi de 94 cm latime la coronament. Praz: Camus.2. De Tibucani. Usturoi: Rocambole: De Bucovina. Pregatirea patului germinativ în acest caz începe mai devreme. Darasti-Ilfov. Banko. Parox. Spaniol. Alegerea soiurilor si a hibrizilor Ceapa prin arpagic: De Stuttgart. Se recomanda ca în gradina casei sa se extinda metoda de cultura a cepei prin semanat direct (ceapa ceaclama).

care rasar înaitea culturii de baza. Date privind înfiintarea culturilor Cultur a Perioad a de însamân tare 1-30 III 10-20 IX 15-25 III 45 Perioad a de plantat 10-20 III 20-30 X 40 10-25 V Norma de samânta kg/ha g/10m2 800-1200 40 7-9 2-4 Nr.3. -fertilizarea faziala se efectueaza în 1-2 etape administrând îngrasaminte cu azot si potasiu. Pentru culturile semanate din toamna se recomanda luarea unor masuri de retinere a zapezii pe straturi. distrugând buruienile dintre rânduri si de pe rând. -completarea golurilor se face la culturile realizate prin intermediul rasadurilor. plan t e la Producti a kg/10m2 303035- Ceapa prin arpagic Ceapa prin semanat direct (ceaclama) Ceapa prin rasad (ceapa de apa) Usturoi de toamna Usturoi de primavara m2 800-1200 57-71 7-9 2-4 81-95 57-71 Praz 10-25 X 800-1400 800-1400 10-25 X 800-1400 800-1400 1-20 III 15-31 III 10-20 V 3. Se recomanda ca prima îngrasare faziala sa se faca când plantele au 4-5 frunze .5-4 47-70 47-70 7-12 6-10 28-30 35-50 3.LEGUMICULTURA Tabelul 5. acestea se tavalugesc usor dupa se manat pentru a pune samânta în contact cu solul. folosind rasaduri din acelai soi si de aceeai vârsta. -udarea dupa semanat se executa în cazul culturilor semanate sau dupa plantatul rasadurilor.5-4 Lucrari de întretinere: În cazul culturilor realizate prin semanat direct. -prasitul se face de 2-3 ori manual. Pentru a împiedica înburuienarea puternica a straturilor se poate efectua praila oarba utilizând plante indicatoare. Lucrarea favorizeaza o rasarire uniforma si realizarea unor culturi încheiate.

iar la a doua dupa o luna de la prima. nu se mai aplica udari pentru a favoriza maturarea bulbilor.(dupa cca 30 zile de la rasarire). în functie de umiditatea solului si de starea de vegetatie a culturilor. Cantitatile de îngrasaminte utilizate sunt de 800 g azotat de amoniu si 400 g sare potasica/100 m2 la fiecare fertilizare. -irigatul se executa 6-8 udari cu norme de udare moderate de 20-50 l/m2 la intervale de 15-20 zile. 6 . când începe formarea bulbului. Cu 3-4 saptamâni înainte de recoltare.

Dupa recoltare plantele se lasa 3-4 zile la soare.4. Mg). cu soluri fertile. iar procesul odata declanat este ireversibil. lumina. fiind reci si compacte nu sunt recomandate a di cultivate cu aceste specii. Semintele germineaza la temperaturi optime de 20-250C. Speciile de legume solamo-fructoase sunt anuale cu perioadea lunga de vegetatie si pretentioase la caldura. B6. permeabile si bogate în humus. musca cepei (Delia antiqua) si nematodul bulbilor la usturoi (Ditylencus dipsaci). Biotina). asigurând fructe proaspete aproape tot anul. care sunt consumate la diferite faze de maturare. 5. Ca. când rasarirea are loc dupa 7-12 zile. m iar cele pergamentoase capata culoarea caracteristica soiului. 5. Nu se recomanda întârzierea recoltatului. umiditate si hrana minerala.4. acizi organici si substante proteice. ceapa de apa (caba) si la praz. -combaterea bolilor si daunatorilor vizeaza combaterea manei cepei (Peronospora destructor). în stare proaspata sau conservata. Din aceasta grupa fac parte tomatele (roiile). ti p în care frunzele se usuca complet. C. -recoltarea se face manual când bulbii au ajuns la marimea corespunzatoare soiului si tulpinile false se înmoaie deasupra bulbilor. CULTURA LEGUMELOR SOLANO-FRUCTOASE Legumele din aceasta grupa se cultiva pentru fructele lor. 70 . Bulbii se fasoneaza la 2-3 cm sau se leaga în cununi si se depoziteaza pentru pastrare.1. Se cultiva în gradina atât în câmp. Zonele cele mai favorabile pentru cultura sunt cele cu temperaturi medii anuale de 10-200C. cât si în sere si solarii. argiloase. B2. Solurile grele. saruri minerale (Na. ardeii si patlagelele vinete. care vegeteaza si fructifica bine la temperaturi optime cuprinse între 25-300C. care prezinta o deosebita impotanta în alimentatia omului prin continutul bogat în vitamine (B1. deoarece bulbii pornesc din nou în vegetatie.LEGUMICULTURA Udarile cele mai multe se aplica la ceapa semanata direct. Fe. utilizând prdusele reco mandate avizate. Cerintele fata de factorii de vegetatie Speciile din aceasta grupa sunt plante ter mofile.

71 0 . Carolina. Fata de umiditatea din sol prezinta cerinte mari. Gloria (F1). în cazul ardeilor si vinetelor conduc la oprirea creterii plantelor. diminuând productia de fructe. Diana. Buzau 22. asociata si ci seceta atmosferica. Lumina prezinta importanta atât ca intensitate cât ca si durata. Solara (F1). Delphin. Tomate pentru culturi de vara . Toate speciile din aceasta grupa reactioneaza bine la îngrasarile cu gunoi de grajd. Romec 554 J. Angela (F1). O intensitate scazuta a luminii si o durata de sub 12 ore/zi determina alungirea rasadurilor. Export 2 (F1). Laura. Roxana. Timpurie de Arge. începutul m formarii mugurilor florali. sau mai ridicate de 350C în cazul tomatelor si 380C. Ardei gras – culturi în sere si solarii: Bruissma Wönder. Îngrasamintele minerale influentiaza favorabil creterea si fructificarea precum si calitatea fructelor. Precoce de Someeni. tomatele cultivate prin rasad prezinta cerinte mai ridicate fata de apa decât cele cultivate prin se manat direct. Plutona. Hariclea F1. Mara. Nerarom (F1). Marita 25 (F1). Majorca (F1). Féhérozön. avortate florilor si la perturbarea proceselor de fructificare. Vemone (F1). Ace Royal. însa administrate echilibrat pe faze de vegetatie. Roma VF. Necesarul de apa este în corelatie directa cu nivelul de fertilizare si ci sistemul de cultura. Isalnita 50 (F1). doar vinetele prezinta pretentii mari si fata de umiditatea atmosferica. înflorirea. Lucia (F1). Vidra 60. Unirea. Marita 15 (F1). Ioana (F1). începutul fructificarii si maturarii fructelor. Alegerea soiurilor si hibrizilor Tomatele pentru culturi timpurii . împiedica fecundarea florilor. Perioadele critice de nutritie sunt: aparitia pri ei frunze. Tomate pentru culturi în sere si solarii încalzite – Diva (F1). iar fata de umiditatea atmosferica pretentiile sunt moderate. Arletta (F1).2. 5. Export. H 601.LEGUMICULTURA Temperaturile mai scazute de 10-15 C. Getina (F1).Arge 1 (F1). Sincron F1. Cluj 80. Ferma. Tasty (F1) si Blondy (F1). Fata de lumina au cerinte mari începând cu faza de rasad si pâna la maturarea fructelor. administrat în doza de 3-4 kg/m2. întârzie aparitia inflorescentelor. Lipsa sau insuficienta apei din sol. Astfel. Vitamina. florile avorteaza si cad. Dacia.toamna: Buzau 1600.4.

Minis 27. Sheghedin. Lidia (F1).4. Timpuriu de Bucureti. Oranj. si productie mai mare.4. aplicând la 100 m2 750 g azotat de amoniu. În cazul unor atacuri de coropisnita si viermi de sârma se trateaza solul cu Galithion 300 g/100 m2 si Sinolintox 300 g/m2. Primavara se administreaza o alta doza de îngrasaminte minerale. dupa desfiintarea culturilor de leguminoase. care se încorporeaza cu grebla sau cu motofreza si se modeleaza terenul în straturi cu latimea de 94 cm la coronament. Redam în tabelul 5. grosi ea la m colet 6-8 mm.3.1%. rasadurile trebuie sa aiba o vârsta de 50-60 zile. bulboase sau radacinoase. Pentru a stimula creterea rasadurilor se îmbaiaza ghivecele într-o solutie de Revital 0. Kapia de Kurtovo. 5. Madona. Superb si Titan. Rubin. Rasadurile necesare înfiintarii culturilor de tomate. Lung Românesc. Patlagele vinete – culturi de câmp: Bucuretene. Zlaten Medal. Patlagele vinete – culturi spatii protejate: Dragaica.LEGUMICULTURA Ardei gras – culturi de câmp: De Siria. Pentru culturile de toamna timpurii. bune premergatoare pentru legumele solano-fructoase. elemente de tehnologie a culturilor în câmp. 72 . Galben superior. ardei iuti si vinete se recomanda rasaduri în cuburi sau ghivece nutritive de 7x7x7 c fapt ce asigura timpurietate m.Simultan. Lucia. Carmen B. Danubiana. Ardei de boia – Oradea 15. Splendid. Viorica. Carmin. Cosmin. Contesa. Ardei iute – De Arad. Înfiintarea culturilor în câmp Toamna. Mihaela si Opal. La plantare. Ardei gogoari . Madalin. se administreaza gunoiul de grajd si îngrasamintele cu fosfor si potasiu. Kima. Globus. Pana Corbului. Arad 6 B. Solul se sapa cu cazmaua la 25-30 cm. ardei si vinete se produc în sere înmultitor si rasadnite calde. înaltimea de 14-17 cm si butoni florali sau mugure florifer. Ardei lung – Arad 5 B. Narcisa F1. Amurg. Astrion (F1). Cornel. Auriu. 1500g superfosfat si 400 g sare potasica. Picant. Bucheten. Jeny. Aroma. Spitfire (F1) si Picador (F1).

La cultura vinetelor. Fertilizarea faziala – la tomate se recomanda la legarea fructelor din prima inflorescenta.5 1.8-8. apoi la tomate se aplica 7-8 udari cu norme de udare 20-30 l/m2 la 12-15 zile interval. fertilizarile sunt asemanatoare culturii ardeiului.5-7.5 1. a 2-a fertilizare când au legat fructele din inflorescenta a doua.5 1. fapt ce conduce la obtinerea de productii mai timpurii cu 15-20 zile fata de câmp. administrarea 1040g/100 m2 azotat de amoniu.5 1.cu doze de 895 g azotat de amoniu si 1560 g superfosfat simplu la 100 m2. soi sau hibrid.0 Lucrari de întretinere: Completarea golurilor – la 4-5 zile de la plantare cu rasad de aceeasi vârsta.3 6. prima la creterea intensa a plantelor administrând 890 g/100 m2 azotat de amoniu. Irigatul – primul udat se aplica imediat dupa plantare cu norme de 15-20 l/m2.3 0. la ardei se aplica 10-12 udari udari cu norme de 30-35 l/m2 la intervale de 7-8 zile.5 1. Date privind înfiintarea culturilor Cultura Perioada de însamântare Tomate timpurii Tomate vara-toamna Ardei gogoar 20 II-5 III 5-15 II Perioada de plantat 0.5 1.5 Ardei lung Ardei boia Ardei iute Vinete 15 II-5 III 15-25 II 15-25 II 25 II-10 III 25 IV-20 V 25 IV-20 V 25 IV-20 V 1-20 V 1.5 1. iar a treia fertilizare se aplica la creterea intensa si maturarea fructelor aplicând 750 g/100 m2 azotat de amoniu.LEGUMICULTURA Atât tomatele cât si ardeiul si vinetele se cultiva frecvent în solarii si tunele. a doua la formarea primelor fructe administrând 890 g/100 m2 azotat de amoniu si 1500 g/m2 superfosfat simplu.0 1. iar la vinete 8-10 udari cu norme de 35-40 l/m2 la interval de 14-15 zile.5 15 II-15 III 25 IV-20 V 1.0 Nr. Tabelul 5.3 6.4.4 0. Îngrasamintele chimice se distribuie între rânduri sau pe rigole de udar si se încorporeaza prin prasile. 73 .3 Norma de samânta kg/ha g/10m2 0. plante la m2 35-60 30-61 12-14 25-45 12-14 10-13 12-14 45-48 30-50 25-40 10-20 7-15 30-60 Productia kg/10m2 15-30 IV 1-15 V Ardei gras 15-30 II 25 IV-15 V 1.5 12-14 1. Prasitul – se face de 3-5 ori manual la adâncimea de 5-7 cm. La ardei se recomanda aplicarea a trei fertilizari faziale.

Cultura protejata si fortata a legumelor solano-fructoase În sere si solarii ponderea în cultura o au tomatele.0 70 32-47 3. Pentru realizarea culturilor trebuie pregatirea spatiului si terenului de cultura. protejata în sera Vinete în sera. În cazul spatiilor se are în vedere etaneitatea serelor. Tabelul 5. sapatul cu caz maua. 5. dezinfectia solului. dezinfectia scheletului.2-3. cu produse avizate. ciclul II Ardei cult.2-2.5 prezentam câteva date tehnice privind înfiintarea culturilor în sere si solarii. 74 . cm Tomate în solar Ardei gras în solar Vinete în solar IV Tomate în sera. ardeiul iute si vinetele. Mihalache si colab.6 40-56 25-28 7. Privitor la pregatirea terenului. spalieri. Date tehnice privind înfiintarea culturilor (dupa M.5 80 50-55 2.3-2. trebuie avut în vedere eliberarea de resturi vegetale. sârma si sfoara.8 60-140 32-35 2. Înfiintarea culturilor Pentru realizarea culturilor se utilizeaza rasad produs în ghivece nutritive cu vârsta de 55-60 zile pentru solarii si 70-80 zile pentru culturile din sere. copilitul.6 60-140 28-30 2. ardeiul gras. Recoltatul – se face esalonat pe masura maturarii fructelor si în functie de destinatia productiei..0-3. putrezirea fructelor. cm plante/m2 70 20-24 5. ciclul I Distante pe Desimea rând. acoperirea solarului cu 10-12 zile înainte de plantare si revizia instalatiilor. defolierea plantelor – se aplica la culturile de tomate utilizând tutori. 1985) Distante între rânduri. ciclul I Tomate în sera.6-2.LEGUMICULTURA Palisatul.5 80 35-40 3.4 Perioada de plantare 20 II-5 IV 5 IV-15 IV 1 IV-15 5 I-5 II 20-30 VI 1 II-5 III 1-5 II Cultura Lucrarile de întretinere: Completarea golurilor – la 8-10 zile de la plantare cu rasad de aceeasi vârsta. modelatul în straturi înaltate si deschiderea rigolelor de plantare. Combaterea bolilor si daunatorilor – se aplica tratamente împortiva manei.5-6. cârnitul.3.2-8. gândacului din Colorado. fertilizarile cu gunoi de grajd.4. a patarii frunzelor si basicarea fructelor.5. În tabelul 5.

B2. în stare cruda. Fertilizarea faziala – cu îngrasaminte organice – se aplica 2-4 fertilizari în solarii si 8-10 ferilizari faziale în sere. Recoltarea se face la maturitatea de consum (castravetele si dovlecelul) si la maturitatea fiziologica (pepenele galben. în functie de specie si fazele de vegetatie. Dirijarea factorilor de mediu – temperatura. erbacee. pepenele verde si dovleacul de copt. Recoltatul – se face manual la diferite stadii de coacere în functie de destinatia produsului. pepenele verde. cu nor de 25-35 l/m2 la fiecare me udare si un numar de 25-50 udari în sere cu norme de 15-40 l/m2 la fiecare udare. Aceste legume se consuma în cantitati mari si datorita gustului placut. mulcirea solului cu paie de grâu în strat de 5-6 c sau folie neagra de m 0. folosind produse specifice fiecarui agent patogen. B1. cea mai mare raspândire în cultura o au castravetii. reducând consumul de apa cu 50%. având flori femele si mascule dispuse pe aceeai planta. Legumele bostanoase ocupa suprafete mari în gradina de lânga casa datorita continutului fructelor în glucide. Unele dintre ele. conservate sau murate. fiind bune premergatoare pentru majoritatea speciilor legumicole. Irigarea prin picurare este cea mai eficienta. A. copilit.LEGUMICULTURA Afânarea solului – prin prasile manuale. cârnit.5. 5. în corelatie cu lumina. Toate sunt plante anuale. pepenele galben. Lucrari speciale – constau în palisat. 75 . umiditatea se face pe faze de vegetatie. cu tulpina târâtoare. Se aplica între 15-20 udari în solarii. defoliat. Sunt plante prasitoare care se fertilizeaza cu cantitati mari de îngrasaminte organice si chimice. vita mine C. Irigatul –se aplica diferentiat. stimularea fructificarii. CULTURA LEGUMELOR CUCURBITACEAE Din aceasta grupa de legume. dovlecii. iar polenizarea estefacuta de catre insecte. în functie de specie si sistem de cultura. Combaterea bolilor si daunatorilor –trebuie efectuate cu atentie.05 mm. Prezinta pretentii fata de temperatura si lumina. se utilizeaza si în industria far maceutica si cosmetica. lasa însa terenul curat de buruieni. cum este castravetele. iar dintre elementele minerale predomina calciul. dovlecelul de copt). 8-10.

pepenii galbeni si verzi si dovlecelul de copt sunt specii cu pretentii ridicate fata de temperatura.temperatura optima fiind de 25-300C. carintele sunt mari. Pentru o vegetatie normala se recomanda ca temperatura solului sa fie mai ridicata cu 230C. Cerintele mari fata de umiditate se înregistreaza în timpul înfloritului si fructificarii plantelor. mai ales fata de intensitatea acesteia. acestea ducând la aparitia gustului a mar la castraveti si la stânjenirea vegetatiei la pepeni.Alegerea soiurilor si hibrizilor Castravetii – cu fruct semilung. producându-le amareala fructelor si este favorabila culturilor de pepeni galbeni si verzi prin marirea cantitatii de glucide din fructe. La paritia celor mai uoare brume. 5. Excesul de umiditate conduce la aparitia bolilor si îmbolnavirea plantelor. . pentru câmp si solar. Temperaturile sub 140C si peste 400C influentiaza negativ creterea.LEGUMICULTURA 5.5.2. Nu suporta oscilatii mari de temperatura de la zi la noapte. avortarea florilor si diminuarea productiei la fructe. cerinte determinate de sistemul radicular slab dezvoltat (cartravetele) si de coeficientul de transpiratie mare. Seceta atmosferica este daunatoare culturilor de castraveti. Fata de lumina. Plantele cresc si fructifica bine la temperaturi de 26-300C. conducând la stagnarea în cretere. Legumele bostanoase au pretentii mari atât fata de umiditatea din sol cât si cea din atmosfera. Cultura da rezultate bune pe solurile uoare. dovleceii.5.1. plantele sunt distruse.Cerintele fata de factorii de vegetatie Castravetii. Curentii de aer reci si vânturile uscate stânjenesc vegetatia acestor plante si de aceea cultura lor în câmp deschis se realizeaza în culise de plante cu talie înalta (porumb zaharat). afânate si îngrasate cu gunoi de grajd si îngrasaminte minerale. Semintele încep sa germineze la temperaturi de 14-160C. Absortia masiva de elemente minarale are loc în perioada de fructificate când plantele extrag din sol 70% din totalul de ele mente nutritive.

Obelisk. pentru câmp si solar. Mondial. Castraveti – cu fruct de tip cornion. Anka (F1). Verino (F1). Renato (F1). Champion. Adonis. Parker 76 .Topaz. Astrea F1. Cornison. Select. Magic. Premier (F1).

Acestea se încorporeaza în sol. Delicios. Partha F1. Dovlecel – Dana. Rogen. Pepeni galbeni – Turchestan. Completarea golurilor – se executa numai pâna ce vrejii nu acopera întreaga suprafata pentru a nu deranja plantele. 77 .LEGUMICULTURA (F1). Favorit.5. Primavara. Solul se mobilizeaza apoi cu cazmaua la adâncimea de 28-30 cm. potasiu si jumatate din îngrasamintele cu azot. Titus. Pentru a mari randamentul îngrasamintelor chimice. Mustang. Aromat. Crimson Sweet. unde înfiintarea culturilor are loc cu cca 2 saptamâni mai devreme decât în câmp. Farbio. Timpuriu de Canada. Pepeni verzi – Sugar Baby. Cantalup. solarii si rasadnite. Lovrin 532. Famosa. Dulce de Dabuleni. National Pickling. iar terenul se modeleaza în straturi. Castravetii si dovleceii se pot cultiva si în tunele joase. Alb mare. Charleston Gray. Templar F1. Lucrari de întretinere: Raritul – se aplica la aparitia primelor frunze adevarate lasând 2-3 plante la cuib la castraveti. Câteva date privind înfiintarea culturilor în cîmp sunt redate în tabelul 5. -cu fructe lungi. Ophix. Ica. Comoara Ungariei. ele se pot administra în amestec cu mranita (100 kg/m2). Fara vrej. Wisconsin. Patison. Elka. 5. Favorit. Dovlecel de copt – Pink Banana. O data cu aceasa lucrare se face si t o uoara musuroire a cuiburilor pentru ca vrejii sa nu fie rasturnati de vânt. Vert Petit de Peris.5-1 kg/cuib o data cu semanatul sau plantatul acestor specii.3. Dochita. se aplica o alta parte din îngrasa mintele cu fosfor. dovleac si pepeni verzi. -cu fructe de tip cornion pentru sere: Meteor. Levina F1.6. când se administreaza gunoiul 3-4 kg/m2 si partial îngrasamintele cu fosfor si potasiu. Cultura legumelor cucurbitaceae în câmp Lucrari de pregatire a patului germinativ încep din toamna. dând 0. De Minis. Olimpia. Octopus F1. pentru sere: Brucona. 3 plante la cuib la pepenii galbeni si 1-2 plante la cuib la dovlecel. Champion. Selena. terenul se niveleaza. Ogen. Delicios. Nevada. De Dabuleni.

La cultura castravetilor în gradina se recomanda aplicarea a 2 serbetari cu gunoi de grajd. Lucrari de dirijare a creterii si a fructificarii – constau în lucrarile de ciupit repetate.5 kg/m2. La cultura de dovlecel si dovleac de copt se aplica 2-3 fertilizari faziale cu azot si potasiu. prima ciupire se face când plantele au 4-5 frunze. Date privind înfiintarea culturilor Cultura Perioada de însamântare de plantat 15-20 III Castraveti prin rasad Perioada Norma de samânta Nr. administrând 1200 g azotat de amoniu si 100 g sare potasica la 100 m2 la fiecare fertilizare. Lucrarile de ciupit favorizeaza aparitia unui numar mai mare de flori femele. cultivati pe spalier Pepeni galbeni 25 IV-10 V Pepeni verzi 24 IV-10 V Dovlecei 25IV-01VII Dovleac de copt 1-20 V Fertilizarea faziala – se aplica 3-4 fertilizari faziale la castraveti cu azot si potasiu. De asemenea si tratamentul cu Ethrel în concentratie de 0.5-2. 78 . 2-3 ori la dovlecel. fosfor si potasiu. administrând 4-5 kg/m2 sau gunoi de pasare 1-1. Tabelul 5. iar la cultura de pepene galben si verde se aplica 2-3 fertilizari cu azot. La cultura de pepeni galbeni si verzi se evita aplicarea de udari la începutul perioadei de vegetatie.6. Amenajarea spalierului – se face la cuiburile palisate de castraveti galbeni. cu norme de udare de 35-40 l/m2. plante Producti kg/ha g/10m2 la m2 a kg/10m2 25 IV-5 3-4 3-4 12-14 15-30 V 4-6 4-6 12-14 15-30 4-5 4-5 3-5 3-5 5-6 5-6 7 3-5 3-5 5-6 5-6 30-40 2. pentru a favoriza o înradacinare cât mai profunda si în perioada de maturare a fructelor.LEGUMICULTURA Irigarea – se face de 5-10 ori la castraveti. pentru a nu deprecia calitativ produ ctia de fructe.05% aplicând rasadurilor când au 3-4 frunte conduce la aparitia de flori femele si la obtinerea de recolte mari. Udarile se intensifica în perioada de fructificare. care conduc la obtinerea de productiimari. La cultura castravetilor.5 25-30 25-40 20-35 25-50 25 IV-5 V Castraveti prin 10-20 VII cultivare în sol 25 IV-5 V Castraveti semanati obinuit.0 3. instalâns spalierul imediat dupa înfiintarea culturilor.5-3 1. iar urmatoarele 2-3 ciupiri se fac când lastarii au 4-6 frunze. pepene galben si pepene verde.5-4 0. în functie de specie.

Recoltatul – se face esalonat la intervale de 2-3 zile la castrav dovlecei eti. în timp ce mazarea germineaza la temperaturi minime de 1-20C în cazul soiurilor cu 79 . permeabile. productia secundara este valoroasa constituind un bun furaj pentru animalele din gospodarie. În afara de productia principala. Nu sunt recomandate solurile reci. alternarioza (Alternaria cucumerina) la pepeni. bine însorite si ferite de curentii reci. fainarea (Sphaerotheca fuliginea). grele si cu exces de u miditate. Legumele pastaioase au o mare valoare alimentara datorita continutului ridicat în substante proteice. Combaterea bolilor si daunatorilor – dintre bolile care produc pagube mai mari sunt patarea unghiulara la castraveti (Pseudo monas syring). CULTURA LEGUMELOR DE LA CARE SE CONSUMA PASTAILE.6. Cultura plantelor se realizeaza prin semanat direct în câmp sau în spatii protejate (fasolea) prin intermediul rasadului.Cerintele fata de factorii de vegetatie Fata de temperatura. si la maturizarea fiziologica (pepeni. Recoltarea se face dimineata. Semintele de fasole si bame rasar uniform la temperaturi de 16-200C. capsulele tinere (bamele) si semintele verzi (mazarea de gradina).LEGUMICULTURA La cultura de pepene verde se recomanda limitarea numarului de fructe pe o planta la 4-5 bucati. paduchele castravetilor (Cerosipha gossypii) la castraveti si pepeni. vitamine si saruri minerale. varza) si legumele cultivate anticipat. care depasesc ca valoare alte specii. dovleac de copt). cartofii. însa dupa ce s-a luat roua. glucide. 5. fasolea si bamele au cerinte mari. salata.6. Sunt bune premergatoare speciile fertilizate cu gunoi de grajd în anul precedent (castravetii. Combaterea se realizeaza cu produsele avizate la aparitia atacului. cu textura mijlocie. cum sunt: tomatele. CAPSULELE SI BOABELE VERZI Aceasta grupa cuprinde specii de la care se consu pastaile (fasolea de ma gradina). 5. Lucrarea se executa cu atentie.1. iar mazarea fructifica bine la temperaturi de 20-250C. când temperatura este mai scazuta. castravetii si varza. cum sunt ceapa verde. Pentru cultura legumelor pastaioase sunt recomandate solurile profunde. de 25-300C. detaând frunzele de pe plante fara a rani tulpinile.

conducând la ofilirea si uscarea plantelor. Oxy-Amidor. Yello. extrag din sol cantitati mici de substante nutritive. Insuficienta apei în sol în perioadele de consu maxim (înflorit si formarea m pastailor) încetinete procesul de înflorire si provoaca avortarea unui numar mare de flori. Fana. Echo. Mazarea de gradina 80 0 . Prelude. Excesul de umiditate din sol este daunator. cultivate în conditii de iluminare de 8-10 ore zilnic nu înfloresc corespunzator si formeaza putine pastai pe planta. Green Streamer. Lavinia.-80C. Bogdana. Nicis. Cascade Valja. fapt ce permite semanatul culturii primavara devreme sau chiar în ferestrele iernii. Cristina. -cu pastaie galbena si urcatoare: Clujana. Deoarece speciile din aceasta grupa au o perioada scurta de vegetatie. Belami. Aura. Mazarea si bamele au cerinte moderate fata de lumina si în special fata de durata luminii.LEGUMICULTURA bob neted si la 4-6 C în cazul soiurilor cu bobul zbârcit si turtit. Olga. -cu pastaia galbena si oloaga: Galbena de molgova. urcatoare: Verba. Lena. Aurelia.6. Aurie de Bacau. Legumele din aceasta grupa prezinta cerinte moderate fata de umiditatea din sol. 5. iar pe solurile sarace aplicarea îngrasamintelor cu azot în primele faze de vegetatie si în perioadele de înflorit si fructificare favorizeaza obtinerea de pastai de calitate superioara. Elena.2 Alegerea soiurilor si hibrizilor Fasolea de gradina -cu pastaie verde si oloaga: Ialnita 43. de înflorit si de formare a pastailor si a capsulelor. Fasolea este o specie de zi scurta si de aceea majoritatea soiurilor reuesc în zone cu o durata a zilei mai redusa. Achim. Fata de lumina. -cu pastaie verde. Goldstern. pretentii mai mari având în perioada de germinare a semintelor. care însa trebuie sa fie în for e m uor asimilabile. Almare. Plantele tinere de mazare rezista bine la temperaturi de –4…. fasolea are cerinte moderate dând bune rezultate cultivata în culise sau asociat cu alte specii legumicole. Speciile de legume pastaioase reactioneaza bine la îngrasa mintele fosfatice si potasice.

LEGUMICULTURA

-cu bob neted: Alaska, Prima, Eminent, Fina verde, Como, Isalnita 110, Sugar Bon, Sugar Gem; -cu bobul zbârcit: Ialnita 60, Marifon, Timpurie de Craiova, Mingomark, Bördi, Cornelia, Victoria, Vidra 187, Gotinga, Undine, Jof, Regina, Dinga, Masterfon, Skinado, Ema, Flila, Armonia, Mantica, Adela. Bame -soiuri timpurii: Ela, Beatrice. -soiuri semitimpurii: Fara tepi. 5.6.3 Tehnologia de cultivare În vederea însamântarii, terenul se pregatete din toa mna, când se adimistreaza si 4/5 kg superfosfat în amestec cu 1-2 kg/ 100 m2 sare potasica. Terenul se sapa cu cazmaua la 28-30 cm adâncime. Primavara se aplica îngrasaminte cu azot în cantitate de 2-2,5 kg/100 m2 azotat de amoniu, care se încorporeaza cu grebla prin maruntirea si nivelarea patului germinativ. Prezentam în tabelul 5.7 principalele date privind înfiintarea culturilor de legume pastaioase. Ealonarea productiei de fasole pastai si de mazare se realizeaza folosind soiuri cu perioade diferite de vegetatie si semanând esalonat la intervale de 10-15 zile. În gradina de lânga casa, fasolea se poate semana în cuiburi (câte 4-5 seminte/cuib) la distanta de 30-40 cm între rânduri pentru soiurile oloage si la distanta de 70-80 cm între rânduri, si 30 cm pe rând pentru soiurile urcatoare. Adâncimea de semanat este de 4-6 cm. Tabelul 5.7.
Date privind înfiintarea culturilor Cultura Perioada de Norma de samânta Nr. Producti plante la m2 însamântare kg/ha g/10m2 a kg/10m2 Fasole ogor propriu 15 IV-10 V ealonat 100-200 100-200 45-55 5-10 Fasole de cultura 10 IV-10 VII 100-120 100-120 45-55 4-9 succesiva Mazare ogor propriu 1 III-10 IV ealonat 180-300 180-300 130-150 2-6 Mazare în cultura 1-15 VII ealonat 180-300 180-300 130-150 2-5 succesiva Bame 1-10 V 40-50 40-50 9-11 4-10

Lucrari de întretinere: Prasitul – se face 3-4 prasile manuale la fasolea si bame, mobilizând solul la o adâncime de 5-7 cm, iar la mazare se recomanda un plivit daca este nevoie.
81

LEGUMICULTURA

Palisatul (aracitul) – lucrarea se executa numai în cazul soiurilor volubile. Irigatul – se executa în perioade critice, dupa rasarit, înainte de în florit si în perioada de formare a pastailor si a boabelor. Normele de udare sunt de 16-20 l/m2 la fasole si la mazare si 30-40 l/m2 la bame. Fertilizarea faziala – se recomanda la fasole, aplicând înainte de înflorit o doza de 750 g azotata de amoniu, 3120 g superfosfat si 1250 g sare potasica la 100 m2 de cultura. Aplicarea fertilizarii are efect favorabil asupra înfloritului si a legarii pastailor. Combaterea bolilor si daunatorilor – se refera la tratamente împotriva antracnozei (Colletotrichum lindemuthianum), arsura comuna (Xanthomonas campestris), gargarita fasolei (Acanthoscelides obtectus) si gargarita boabelor de mazare (Bruchus pisorum) utilizând produsele recomandate si în perioadele de avizare. Recoltatul – se face manual, ealonat, în functie de maturitatea de comsum. Bamele se recolteaza zilnic sau cel mult la 2 zile. Fasolea se poate cultiva si în spatii protejate si sere. Cultura se realizeaza prin rasad si prin semanat direct. Rasadul se poate semanând în ghivece nutritive câte doua seminte. Vârsta rasadului la plantare nu trebuie sa depaseasca 18-25 zile, iar înainte de a fi plantat rasadul se ciupeste deasupra a doua frunze ade varate si se sorteaza eliminând plantele bolnave si slab dezvoltate. Semanatul direct se realizeaza în prima decada a lunii aprilie sau ultima decada a lunii iulie (pentru culturile de toamna). Semanatul se face în cuiburi la distante de 60 cm între rânduri si 50 cm pe rând. La cultura din solarii si sere se folosesc soiurile urcatoare, iar în tunele joase soiurile oloage. Trebuie acordata o atentie mare aerisirii adaposturilor, iar când temperaturile cresc peste 25-280C se descopera solariile în totalitate.

5.7. CULTURA LEGUMELOR DE LA CARE SE CONSUMA FRUNZELE Legumele cele mai frecvent cultivate din aceasta grupa sunt: salata, spanacul, loboda, ceapa verde si usturoiul verde.

82

LEGUMICULTURA

De la toate aceste plante se consuma frunzeleîn stare proaspata sau sub forma unor salate si preparate, fiind folosite în alimentatia omului tot timpul anului. Având o perioada scurta de vegetatie si un habitus redus se preteaza la culturi asociate, anticipate sau urmatoare. Sunt specii rezistente la frig, temperaturile ridicate asociate cu seceta atmosferica favorizeaza aparitia tijelor florale. Plantele legumicole din aceasta grupa sunt pretentioase la umiditate, au un ritm rapid de cretere si extrag din sol cantitati mari de elemente nutritive într-un timp scurt. În asolamente este indicat a se cultiva dupa culturi fertilizate cu gunoi de grajd, cum sunt : tomatele, ardeii, vinetele, castravetii si legumele varzoase. 5.7.1.Cerintele fata de factorii de vegetatie Semintele, respectiv bulbii acestor specii germineaza sau pornesc în vegetatie la temperaturi de 2-30C, iar plantele cresc si se dezvolta normal la 14180C. Temperaturile de peste 20-250C determina aparitia tulpinilor florifere si deprecierea productiei. Culturile intrate bine înradacinate în iarna suporta te mperaturi de –15…180C. Acest fapt face posibil semanatul sau plantatul înca din toamna pentru culturi anticipate. Fata de umiditate, speciile de legume verdeturi au cerinte ridicate, atât lipsa cât si excesul influentând cantitativ cât si calitativ productia. Fata de lumina au cerinte moderate. 5.7.2.Alegerea soiurilor si hibrizilor Salata -soiuri timpurii: De Mai, Jessy, Amplus, Cora, Dena, Salma, Mona, Ostinata, Larand, Marula de Braila; -soiuri de toamna: Polul Nord, Silvia. Spanac – Matador, Matares, Nores, Smarald. Loboda – Comun alba, Comun Rosie, Comun blonda, De Vidra. Ceapa verde – De Macau, De Stuttgart. Usturoiul verde – De Ialnita, De Cenad, De Moldova, De Ciolpani.

83

Raritul – se practica la culturile de salata realizate prin se manat direct. Prasitul – se executa 2-3 prasile manuale în vederea distrugerii crustei si a buruienilor.3Tehnologia de cultivare Pregatirea terenului în vederea realizarii culturilor de legume verdeturi se realizeaza în functie de plantele pre mergatoare momentul de înfiintare a culturii. Fertilizarea faziala suplimentara – se realizeaza cu îngrasaminte cu azot 800-1000 g/100 m2 în faza când plantele au 6-8 frunze în rozeta. care se combate efectuând stropiri cu Ronilan 0. realizând 2-3 udari cu norme de 15-20 l/m2. Irigarea – se aplica în functie de anotimp. salata cultura de pri avara) si prin plantare m (ceapa verde.05% sau Sumilex 0. loboda. Recoltatul – se executa manual. epoci de înfiintare a culturilor si a soiurilor.1% la intervale de 7-10 zile. În vederea plantarii sau a semanatului se deschid rigole de adâncimi diferite. în functie de fiecare specie. Legumele verdeturi se cultiva în gradina casei prin semanat direct (spanac.8. câteva date privitoare la în fiintarea culturilor de legume verdeturi. patrunjel de frunze. iar celelalte în timpul creterii si învelirii capatânii la salata sau a cresterii frunzelor la ceapa si usturoi verde. se marunteste si se modeleaza în straturi de 94 cm la coronament. Redam în tabelul 5. pe masura ce plantele ajung la completa dezvoltare. Pentru esalonarea productiei se folosesc diferite sisteme de cultura. Lucrari de întretinere: Completarea golurilor – se face la cultura cu rasad din acelasi soi si de aceeai vârsta. Dupa defrisarea culturii anterioare se 2 si de ad ministreaza îngrasamintele cu fosfor si potasiu 2-4 kg/100 m . la loboda.7. ealonat. Dintre boli pagube importante produce putregaiul cenuiu (Botrytis cinerea). se sapa solul cu cazmaua.05%. salata plantata în toamna).LEGUMICULTURA 5. Rovral 0. Combaterea bolilor si daunatorilor – se efectueaza la aparitia acestora. Prima udare se aplica dupa plantare sau dupa semanat. 84 .

De remarcat ca vitamina C nu se distruge prin fierbere. castraveti.Cerintele fata de factorii de vegetatie Cartoful timpuriu si de vara se caracterizeaza prin cerinte moderate fata de temperatura. Distantele de plantare sunt de 20x20 cm si 25x25 cm. În cultura pura. substante minerale si vitamine.8.8 DATE PRIVIND ÎNFIINTAREA CULTURILOR Cultura Perioada de însamântare Perioada de plantat Norma de samânta kg/ha g/10m2 2-3 2-3 14-19 Nr.8. Temperatura minima de încoltire este de 50C. La temperaturi de peste 260C coltii sunt afectati. 5. grasimi. atât în cultura pura cât si asociata cu to mate. Tuberculii de cartof contin amidon. salata se cultiva cel mai mult si în spatii protejate. cea optima 12-150C.1. 0 temperatura optima de cretere a partii aeriene este de 18-20 C.5 18-20 14-19 56-60 20-30 15-25 8-10 20005000 20005000 8-10 20005000 20005000 71 10-20 70-130 20-30 70-130 15-25 5. celuloza. 85 . iar la –1…-20C partea aeriana a plantelor este distrusa. rasadul produs în cuiburi sau ghivece nutritive de 5x5x5 cm se planteaza când are 5-6 frunze si o vârsta de 35-40 zile.5 18-20 0. ardei. CULTURA CARTOFULUI PENTRU CONSUM TIMPURIU SI DE VARA Cartoful timpuriu si de vara se cultiva în gradina familiala pentru consum curent în lunile mai-iulie. fiind folosita integral de câtre organis m. Tabelul 5.LEGUMICULTURA Dintre legumele verdeturi. plante la m2 20-30 Productia kg/10m2 Salata prin semanat aliniat Salata prin rasad Spanac Ceapa verde Usturoiul verde 25 II-25 III 10IV-30VII 5VIII-10IX ealonat 1 I-15 II 10 II-15 III 20VII-15VIII 1-25 IX 15-20 IX 10 II-15 III 20 II-20 III 1-25 IX 15VII-10VIII 15-25 VIII ealonat Loboda 1-20 III 1-30 X 1-20 III ealonat 1-25 X 1-10 III ealonat 0. iar a tuberculilor 16-180C. proteine brute.

dezinfectie. Rubinia. Sunt considerati tuberculi buni pentru plantat cei care sunt turgesce au nti. Se executa sapatul cu cazmaua la 28-30 cm încorporând îngrasamintele.2. Désirée. Primavara se administreaza îngrasamintele cu azot 0. Cibin. azotul favorizeaza creterea masei foliare.5-2 kg/100 m2 sare potasica.Alegerea soiurilor si hibrizilor Soiuri pentru cultura timpurie – Gloria “N”. Ramono. Muresan. bogate în substante hranitoare si cu posibilitati de irigare. Runica. se executa fertilizarea cu gunoi de grajd 400-500 kg/100 m2 si 1. cerintele sunt ridicate. Cultura se înfiinteaza prin plantarea manuala a tuberculilor. Escort.3Tehnologia de cultivare Toamna. Roxy “N”. Bran. coltii sunt viguroi si au o culoare violacee. bine aerate.LEGUMICULTURA Fata de lumina. Kondor. Ostara.9 etapele de pregatire a tuberculilor pentru plantare timpurie. Casin. care înainte de plantat sunt supui mai multor operatii pregatitoare: sortare. Fata de elementele nutritive. Roclas. Soiuri pentru cultura de vara – Semenic. Corona. iar potasiul intensi ica f procesul de asimilatie. dupa defrisarea culturilor anterioare. Pentru cultura cartofului timpuriu si de vara sunt recomandate solurile nisipo-lutoase. Teo.8. dar constanta în sol. Catellyna. Cartoful solicita o umiditate moderata. Barsa.250 kg/100 m2 si se încorporeaza în sol. În lipsa ei nu are loc procesul de tuberizare. Prezentam în tabelul 5. cerintele sunt ridicate. Bartina.8. Rene. fosforul influentiaza numarul de tuberculi din cuib. acesta influentiaza prima durata (peste 12 ore/zi). Timate “N”. preîncoltire. Concorde “N”. stimularea formarii radacinilor si calirea. Adretta. Cerintele mai marise manifesta în perioada de crestere intensa a tuberculilor. acestea actionând direct calitativ si cantitativ asupra productiei. Dintre elementele nutritive. Sante “N”. 5. 86 . Sucevita. Koretta. 5.150-0. Fresco. muguri porniti.

a 100-150 kg mranita/100 m2 în rigolele de plantare contribuie la realizarea unor productii mari si de calitate. perioada de plantare este 10 martie-10 aprilie. 87 . 30 g sare potasica si 30 g azotat la 10 litri apa Calirea 3-4 zile înainte de plantare Tuberculii se tin la temperaturi de 100C la început.LEGUMICULTURA Tabelul 5. concomitent facându-se si musuroirea plantelor. sau se face în rumegu umectat cu 60 g superfosfat. daca tuberculii sunt murdari. executând 3-4 praile. când în sol se realizeaza temperaturi constante de 6-80C. Aplicarea. pentru ca apoi sa se reduca la 4-50C Îmbaierea: tuberculii pui în saci sau couri se introduc într-o solutie de formalina 0. Lucrari de întretinere: Prasitul .5% (1 litru solutie la 5-8 kg tuberculi) Plantarea se face în rigole deschise la 8-10 cm adâncime. În functie de zona geografica. realizând o desime de 6-8 cuiburi/m2. Cantitatea de tuberculi utilizati la plantare este în functie de marimea acestora si este de 300-400 g/ m2.9. Indicatii tehnice privind pregatirea tuberculilor pentru plantare Lucrarea Curatirea Durata Modul de efectuare Spalare.se face manual. în vederea unei dezinfectii eficiente 5 minute Dezinfectia 2-4 ore Sudatie: tuberculii se acopera cu prelate sau folie de polietilena Preîncoltirea Formarea radacinilor 8-10 zile 6-8 zile Tuberculii aezati în ladite suprapuse se introduc în ca mera sa întuneric si temperatura de 15-180C Tuberculii preîncoltiti se pun în ladite sau couri cu turba sau mranita umectata cu solutie de 60 g superfosfat si 30 g sare potasica la 10 l apa. Distantele de plantare sunt de 60-70 cm între rânduri si 20-25 pe rând. înaintea plantarii tuberculilor.

04%. Recoltatul – se face manual începând cu a doua decada a lunii mai. Prima udare se aplica la 15-20 zile de la rasaritul plantelor. iar ur atoarele la intervale de 10-15 m zile fiecare. Productia este în functie de perioada de recoltare.LEGUMICULTURA Irigatul – se fac 4-6 udari cu norme de udare de 25-30 l/m2. când tuberculii au ajuns la marimea corespunzatoare. Tratamentele se fac preventiv si la aparitia bolilor si a daunatorilor. putând ajunge la 20-25 kg/m2. Intensificarea aplicarii udarilor se face în perioada de for are si cretere a m tuberculilor.2%.05%. Regent 0. Umiditatea în exces împiedica procesul de tuberizare. Turdacupral 0. Ridomil plus 0.25%. Combaterea bolilor si daunatorilor – se realizeaza prin tratamente împortiva manei cartofului (Phytopthora infestas) cu Dithane M 45 în concentratie de 0.5% si a gândacului din Colorado folosind Decis 0. 88 .02% sau Karate 0. având efecte negative asupra vegetatiei cartofului.

1989. . x x x . Bucureti.Criterii pentru zonarea legu miculturii. STAN T. Vol.. 1990-1998. solarii si ciupercarii. vol. Universitatea Agronomica Iai.I. II.Mecanizarea lucrarilor în sere. 1977. Institutul Agrono Iasi.2003 STAN N. 1993 STAN N. vol.LEGUMICULTURA BIBLIOGRAFIE STAN N. Lucrari practice.. subvar.1999 MUNTEANU N.Didactica si Pedagogica. vol. 1992 STAN N. Editura Ceres. 1989. Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iai.Legumicultura. Iai.-Legu micultura speciala. 1994 STAN N. Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iai.Legumicultura generala. mic 1987 STAN T..I. Institutul Agrono mic Iai. .Revista „Hortinform”-PHR. Tema 2:: Studiul principalelor secvente tehnologice la cultura de conopida (Brassica oleracea var. .2001 STAN N.II. VOINEA M. Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iasi. vol.-Legumicultura speciala. . Vol.STAN T. Editura Ceres.III. 1995-1998 Tema 1:: Tehnologia de producere a rasadurilor de legume. . 1993 MARINESCU A.Revista Cercetari Agronomice în Moldova. Bucureti.Universitatea Agronomica Iasi.STAN N. botrytis L. MARINESCU A.. vol.34-39 x x x .Note de curs BUTNARIU H. .Tehnologii si maini pentru mecanizarea lucrarilor în cultura legumelor de câmp.A. . .-Legumicultura generala. Editura Ceres. si colab. MUNTEANU N. Stan Teodor 89 . .I si II. si colab.Tehnologia cultivarii legumelor. Bucureti.Legumicultura generala. x x x .Lucrari stiintifice U. Edit. Bucureti.Tehnologia cultivarii legumelor.I. Titularul disciplinei Sef lucr. cauliflora) pentru consum în vederea optimizarii acesteia. Seria Horticultura.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful