LEGUMICULTURA

CAPITOLUL I INTRODUCERE ÎN TEHNOLOGIA CULTIVARII LEGUMELOR 1.1.OBIECTIVUL SI CONTINUTUL DISCIPLINEI DE LEGUMICULTURA Cultura legumelor a constituit una dintre primele activitati practice ale omului. Însa, o data cu aparitia societatii, s-au dezvoltat continuu cunotintele si metodele de cultivare a plantelor legumicole, acest ritm devenind deosebit de rapid în epoca moderna, ceea ce a dus la consolidarea legumiculturii ca o stiinta de sine statatoare, desprinzându-se astfel de fitotehnie, din care facea parte. Legumicultura poate fi definita ca: stiinta care se ocupa cu studierea plantelor legumicole sub aspectul particularitatilor biologice, al relatiilor bio- si ecosistemice ale acestora pe baza carora se stabilesc cele mai adecvate tehnologii de cultura în scopul obtinerii unor productii ridicate din punct de vedere cantitativ si calitativ, ealonate în tot timpul anului, în conditii de eficienta economica ridicata. Legumicultura are doua parti distincte: - partea generala, care trateaza importanta alimentara si economica, bazele biologice ale legumiculturii, ecologia plantelor legumicole, înmultirea acestora, constructii specifice pentru legumicultura, bazele tehnologice de cultura a plantelor legumicole, producerea semintelor etc. - partea speciala, care se refera la tehnologia de cultura a fiecarei specii legumicole în câmp, adaposturi din mase plastice, sere si rasadnite. 1.2. IMPORTANTA SI LOCUL LEGUMICULTURII ÎN CADRUL

PRODUCTIEI AGRICOLE Datorita valorii alimentare ridicate, legumele însotesc din ce în ce mai mult în hrana omului alte produse ca: pâinea, carnea, brânzeturile etc., contribuind la o mai buna asimilare a acestora. Valoarea si importanta consumului de legume se apreciaza nu numai strict din punct de vedere nutritiv si mai cu seama dupa efectul favorabil asupra organismului uman. Din analiza compozitiei chimice a legumelor rezulta ca ele contin aproximativ 78-93% apa si 7-22 % s.u. Continutul cel mai ridicat în s.u. îl au
1

LEGUMICULTURA

legumele din grupa cepei (de la 13,5 % - praz la 38% -usturoi) iar cel mai scazut (4,8 -5%) castravetii, salata, marula etc. Referitor la hidratii de carbon, cantitati mai mari contin legumele din grupa cepei si cele pentru radacini tuberizate (usturoiul, ceapa, morcovul, sfecla roie, hreanul etc.). Proteinele continute de legume aduc în hrana omului cca. 5-10 % din totalul necesar. Se remarca printr-un continut mai ridicat de proteine, între 2% si 8%, ciupercile, usturoiul, fasolea, mazarea, bobul, conopida, spanacul etc. Lipidele se gasesc în cantitati reduse în legume (0,1-0,9%), fiind în cantitati mai mari în semintele de dovleac, pepeni etc. Acizii organici îmbunatatesc gustul legumelor si ajuta la o mai buna digestie a hranei. Continutul în acizi organici este mai ridicat în frunzele de: revent, macris, stevie, spanac, loboda etc. Vitaminele împreuna cu sarurile minerale, confera marea valoare alimentara a legumelor, fiind substantele absolut necesare pentru buna desfasurare a proceselor metabolice din organism. Vitamina C în cantitati mari se depoziteaza în partile comestibile la ardei, patrunjel pentru frunze, marar, spanac, conopida, varza de Bruxelles, gulie etc Vitamina A (vitamina antinfectioasa, cu provitaminele sale carotenele) se gaseste în cantitati mari în morcov, patrunjel, dovleac, varza creata, varza roie, ardei, spanac etc.(pâna la cca 9-10 mg la 100 g s.p.). Vitaminele din complexul B (thiamina, riboflavina, acidul pantotenic) joaca rol important în procesul biologic de cretere a organismului uman. Alte vitamine care se gasesc în legume sunt: E, K, P, PP, D, cu rol important în prevenirea unor boli si în echilibrarea metabolismului organismului uman. Substantele minerale. Este deosebit de important faptul ca în produsele legumicole predomina elementele bazice (K, Na, Mg, Fe) si nu cele acide (Cl, P, S), explicându-se astfel efectul alcalinizant al celor mai multe produse legumicole, care duce la neutralizarea aciditatii determinata de consumul sustinut de alimente bogate în proteine (carne, oua, pâine etc.). Necesarul zilnic de elemente minerale al unei persoane adulte este urmatorul: 2,l6 g K, 1,04 g Ca, 0,43 g Mg, 0,06 g P, 12 mg Na. Unele legume contin uleiuri eterice, care se gasesc sub forma unor compui cu sulf si care se mai numesc si „fitoncide”. Astfel de substante se gasesc
2

LEGUMICULTURA

în hrean, ceapa, usturoi, ridichi etc., având efect bactericid. Sunt si legume care contin substante antibiotice. Asemenea substante se gasesc în varza, ceapa, usturoi etc. Pentru asigurarea organismului uman cu vitaminele, sarurile minerale, precum si cu celelalte componente importante ale produselor legumicole, un om adult trebuie sa consume anual aproximativ 200 kg legume. Prin ponderea pe care legumele o ocupa în alimentatia omului, consumul acestora constituie un indicator al nivelului de trai. Ca urmare importanta social economica a legumiculturii poate fi sintetizata în urmatoarele: - legumicultura reprezinta una din cele mai intensive forme de folosire a terenului; - comparativ cu alte culturi, legumicultura asigura o mai buna valorificare a terenului agricol prin efectuarea pe suprafete mari a culturilor asociate si în special a celor succesive; - în legumicultura productiile ce se obtin sunt mult mai mari în comparatie cu alte culturi; - asigura conditii pentru utilizarea permanenta a fortei de munca, înlaturându-se prin aceasta caracterul sezonier al muncii; - legumicultura asigura conditii pentru obtinerea unor profituri mari si ealonate în tot timpul anului;

CAPITOLUL II ÎNMULTIREA PLANTELOR LEGUMICOLE Plantele legumicole au însuirea de a se înmulti pe cale vegetativa (asexuata) sau pe cale generativa (sexuata). Folosirea uneia sau alteia din metode reprezinta posibilitati de înfiintare a culturilor si de reducere a ciclului de productie. 2.1. ÎNMULTIREA PE CALE VEGETATIVA (ASEXUATA) În cadrul acestei metode, materialul folosit pentru înmultire reprezinta parti sau organe vegetative ale plantelor. Înmultirea pe cale vegetativa a plantelor legumicole da posibilitatea mentinerii în descendenta a unor însuiri valoroase pe care le poseda planta mama, iar prin caracterul sau profund utilitar si-a gasit o larga aplicabilitate în productie.

3

cartoful. -înmultirea prin tuberculi (cartof).). sparanghel.) sau fructe uscate indehiscente denumite în practica impropriu seminte (morcov. macris (rizomi) si hrean (portiuni de radacini). mazare etc. -înmultirea prin drajoni (anghinare si tarhon). stevie. cimbru etc. utilizându-se la pepeni. 2. pastârnac. (usturoi. -înmultirea prin culturi de tesuturi (meristeme) pe medii nutritive “in vitro” (micromultiplicarea). bame. macris si cimbrior. -înmultirea prin bulbili. reprezinta singura posibilitate de înmultire. batatul. 4 . -înmultirea prin marcotaj se aplica la tarhon si cardon. fapt ce. în prezent limiteaza aplicarea acestei metode la un numar relativ restrâns de specii.2. usturoiul. telina. ÎNMULTIREA PE CALE GENERATIVA (SEXUATA) Majoritatea speciilor legumicole se îmnultesc pe cale sexuata. anghinare. castraveti. macris. cardon. reprezinta o metoda de mare actualitate care înlatura dezavantajele mentionate anterior la metoda înmultirii pe cale vegetativa. patrunjel.ceapa de Egipt si usturoiul de Egipt). -înmultirea prin altoire se folosete mai putin în legumicultura. usturoiul de Egipt (Rocambole). vinete. -înmultirea prin radacini tuberizate se practica la batat. salata. deoarece în conditiile naturale din tara noastra aceste specii nu formeaza seminte sau daca le formeaza sunt seci (hrean). Pe lânga avantajele pe care le prezinta înmultirea pe cale vegetativa. fasole. anghinare. tomate. Ca metode de înmultire pe cale vegetativa mentionam: -înmultirea prin bulbi (ceapa ealota) . -înmultirea prin butai se practica mai des la batat si tarhon si mai rar la cartof. patlagele vinete. folosind în acest scop semintele (ardei. aceasta are si unele neajunsuri de ordin economic generate de volumul mare de lucrari si material necesar înfiintarii culturilor. leutean. ardei. castraveti.LEGUMICULTURA Pentru unele specii ca: hreanul. tomate. -înmultirea prin miceliu se practica la ciuperci. revent. ceapa de Egipt. pepeni. -înmultirea prin despartirea tufei -tarhon. -înmultirea prin rizomi sau portiuni de radacini se folosete la revent. tomate si castraveti.

calitatea semintelor si valoarea lor de întrebuintare este întregita de însuiri ca: autenticitatea. Energia germinativa se determina o data cu facultatea germinativa si reprezinta numarul de seminte care germineaza în 1/3 pâna la 1/2 din durata stabilita pentru determinarea facultatii germinative. capacitatea semintelor de a dispune de un potential vital ridicat.executarea mecanizata si cu precizie a semanatului.posibilitatea introducerii în practica prin intermediul înmultirii sexuate a hibrizilor cu efect heterozis. specie sau soi. Valoarea culturala sau samânta utila reprezinta procentul de seminte din lotul de semanat pe care se poate conta ca vor da nastere la plante normale. Puritatea fizica reprezinta cantitatea de seminte întregi. utilizând cantitati reduse de seminte. Controlul calitatii semintelor. se determina pe baza puritatii si a facultatii germinative. puritatea. normal dezvoltate. Însuirile biologice definesc aspectul calitativ. care apartin speciei sau probei analizate si se exprima în procente din greutate. în functie de specie) datorita continutului scazut în apa si a volumului redus. fondul genetic. puterea de strabatere.posibilitatea de pastrare în conditii bune un numar mare de ani (de la 2 la 8 ani. Autenticitatea exprima gradul în care un lot de seminte corespunde unui anumit gen. . . . Necesitatea folosirii unor seminte cu însuiri biologice si fizice superioare reprezinta una dintre conditiile de baza în obtinerea unor productii superioare din punct de vedere cantitativ si calitativ. caracteristic fiecarei specii si se exprima în procente din numar. dupa relatia: 5 . Alaturi de acestea.coeficient mare de înmultire (de la o singura planta obtinându-se un numar mare de seminte). facultatea si energia germinativa.LEGUMICULTURA Sub aspect practic metoda este mult mai accesibila datorita avantajelor pe care le prezinta pentru procesul de productie: . umiditatea si starea fitosanitara. Se determina cu ajutorul formulei: greutatea greutatea semin]elor total \ = a probei curate ⋅100P analizate Facultatea germinativa sau germinatia totala reprezinta capacitatea semintelor de a germina în conditii favorabile într-un anumit numar de zile.

orografici. în care: C CAPITOLUL III ECOLOGIA PLANTELOR LEGUMICOLE Dintre edafici) de factorii cea mai abiotici mare (climatici. orografici indirect variatia regimul apei si aerului). B = valoarea culturala a semintelor de calitatea I. Factorii . si caldura.LEGUMICULTURA Vc = P ⋅C 100 în care: P = puritatea. A = norma de samânta la ha de calitatea I. de care depinde optimul ecologic sunt cei climatici geografici influenteaza agroecosistemul prin (lumina. însemnatate pentru plante. folosind relatia: Q = A ⋅B Q= cantitatea de samânta la ha din lotul de care dispunem. % Valoarea culturala sau samânta utila sta la baza stabilirii normei reale de samânta la unitatea de suprafata. %. G = germinatia. geografici. C = valoarea culturala a semintelor folosite la semanat.

cu cât se asigura conditii de mediu mai apropiate de cele în care s-au format plantele.1. si sunt foarte bine consolidate. cu atât dezvoltarea plantelor. nebulozitatea specifica locului.1. ajunsa la nivelul solului este dependenta de unghiul de incidenta al razelor. Radiatia solara Radiatia solara ajunge la suprafata terestra în special sub forma de lumina si caldura. RELATIILE PLANTELOR LEGUMICOLE CU LUMINA 3. Cantitatea de radiatii. durata de stralucire a soarelui.1. Din aceasta si de ale 6 . filogenetic creterea si deci si productivitatea va fi mai mare 3. în decursul filogenezei speciei. În cultura. Cerintele plantelor legumicole fata de factorii de mediu s-au format în mod lent.factorilor climatici si edafici. distanta de la pamânt la soare si efectul atmosferei (densitatea radiatiilor ajunse în atmosfera este micorata datorita fenomenului de absortie exercitat de catre vaporii de apa componentele gazoase atmosferei).

calitatea.2. Referitor la importanta factorului lumina pentru productia legumicola intereseaza în mod deosebit urmatoarele aspecte: intensitatea. trebuie avute în vedere urmatoarele aspecte: -plantele legumicole dau productii mari la unitatea de suprafata. structurii anatomice. intensitatea luminii poate sa ajunga în lunile de vara de la 30-40 mii luci pâna la 100 mii lucsi. conopida. unele dintre acestea chiar într-o perioada scurta. telina de petiol. Intensitatea luminii În conditiile din tara noastra. cerintele plantelor legumicole fata de acest factor în diferite perioade si faze de cretere si posibilitatile de îmbunatatire a regimului de lumina. calitatea si epoca de livrare a productiei nu depind numai de intensitatea luminii. Plantele legumicole asimileaza cel mai bine când intensitatea luminii este de 20-30 mii luci. lumina într-o anumita perioada a creterii nu numai ca nu este necesara.LEGUMICULTURA cauza. 3. necesitând o desime mare a plantelor pe unitatea de suprafata. etc. fiind de 8-10 mii luci. transpiratiei si nutritiei minerale a plantelor si conditioneaza parcurgerea stadiului de lumina la plante. Când se analizeaza cerintele plantelor legumicole fata de factorul lumina. -culturile fortate precum si producerea rasadurilor pentru acestea se executa si în unele luni când intensitatea luminii este mai mica. durata perioadei de iluminare. -cantitatea. Factorul lumina exercita o puternica influenta asupra creterii. insuficienta pentru creterea normala a plantelor neadaptate la astfel de conditii. fapt ce determina scaderea cantitatii de lumina primita de fiecare planta. la unele culturi legu micole (sparanghel. Numeroase fenomene fiziologice ale metabolismului plantelor sunt direct legate de cantitatea si calitatea luminii. dar poate fi chiar daunatoare (Daskalov. -culturile legumicole sunt intensive.). radiatia totala sufera modificari de la sub 100-200 cal/cm în timpul iernii pâna la peste 600-700 cal/cm2 în timpul verii.1. La o intensitate corespunzatoare a lu minii transformarile 7 2 . andive. sursele de lumina. Aceasta presupune un proces de fotosinteza intens cu începere din primele faze de cretere. 1965). pe când iarna aceasta are valori mult mai scazute. ci si de durata timpului de iluminare. -pentru obtinerea unor productii de calitate superioara.

ca rezultat al selectiei. în sensul ca iarna lungimea zilei este redusa scazând pâna la 8 ore si 30 minute iar în lunile de vara ajunge la 15 ore si 30 minute. ardeii. -nepretentioase: ceapa pentru frunze.LEGUMICULTURA chimice din celule se petrec cu o viteza foarte mare. pepenii galbeni. Ca si intensitatea luminii. Sub raportul pretentiilor fata de lungimea zilei plantele legumicole se grupeaza astfel: -de zi lunga (14-16 ore): plantele legumicole din grupa verzei. telina si macrisul. plantele perene. -de zi scurta(8-12 ore): fasolea. care necesita o iluminare de 8000 lucsi. În prezent. 1973. pepenii. putând fi cultivate cu succes primavara devreme sau iarna. sparanghelul. ridichile de luna.3. bamele. morcovul. conopida etc. morcovul. -indiferente la durata de iluminare (neutre). castravetii. -plante care nu au nevoie de lumina la formarea organelor comestibile: andivele. patlagelele vinete. ceapa. spanacul. ardeiul. cunoasterea reactiei plantelor la fotoperioada este necesara la stabilirea perioadei de cultura ca si a duratei de iluminare în eventualitatea folosirii luminii artificiale suplimentare. Durata perioadei de iluminare Durata de iluminare prezinta o deosebita importanta pentru viata plantelor legumicole. pepenii verzi. în functie de pretentiile fata de intensitatea luminii. tomatele. cicoarea. sfecla pentru frunze. 1969 si Balaa. 3. durata de iluminare difera în cursul anului. castravetii. mazarea. patrunjelul. -putin pretentioase la lumina: spanacul. mararul.1. În practica productiva. asmatuiul. fasolea si sparanghelul. reventul. patlagelele vinete. mararul. ridichea de luna. care necesita o iluminare de 4000-6000 luci. ceea ce a permis extinderea arealului de cultura a diferitelor specii legumicole pe aproape tot globul. creterea si dezvoltarea plantelor având un ritm intens. exista soiuri mai putin sensibile (neutre) din punct de vedere fotoperiodic. ciupercile. plantele legumicole se grupeaza astfel: -pretentioase la lumina: tomatele. Dupa Maier. 8 .

). alegerea sticlei sau a foliei de material plastic de acoperire cu transparenta ridicata sau cu o coloratie convenabila pentru anumite culturi. -folosirea soiurilor specializate pentru cultura în sere. a bulbului fals la feniculul de Flore în vederea etiolarii nta organului de consum. -dirijarea temperaturii în functie de intensitatea luminii.LEGUMICULTURA 3. solariilor si rasadnitelor si alegerea unghiului de înclinatie al acoperiului serelor. -orientarea serelor. reducerea la maxim posibil a profilelor de schelet si vopsirea acestora în alb pentru a evita u mbrirea. care trebuie sa fie de 30-40° la serele care au acoperiul cu o singura panta si 25-30° la serele cu doua pante. Se poate vorbi despre îmbunatatirea regimului de lumina. 1974). folosirea de pelicule de mase plastice rezistente la actiunea razelor ultraviolete etc.1. -muuroirea petiolurilor frunzelor de telina si cardon. Marirea intensitatii luminii se poate realiza prin urmatoarele cai: -amplasarea culturilor legumicole cu pretentii mari fata de acest factor pe terenuri cu expozitie sudica. Posibilitatile de dirijare a luminii în culturile legumicole Lumina fiind un factor cosmic nu poate fi dirijata de catre om. atunci când intensitatea luminii este mai redusa si ziua mai scurta. -reglarea judicioasa a distantelor dintre rânduri de plante si dintre plante pe rând. -acoperirea inflorescentelor de conopida cu una-doua frunze din rozeta plantei în vederea evitarii deprecierii calitative a inflorescentelor sub influenta luminii. -raritul plantelor în cazul unor desimi prea mari.4. curatirea geamurilor la sere si rasadnite. Micorarea intensitatii luminii se poate face prin: -înfiintarea culturilor primavara devreme sau din toamna a legumelor de zi lunga (rezistente la frig). -înlaturarea factorilor care determina umbrirea plantelor (distrugerea buruienilor. 9 . a plantelor de sparanghel si cicoare de gradina. fapt ce determina întârzierea înfloritului. mai mult prin procedee indirecte de folosire rationala a luminii solare si de suplimentare a luminii naturale cu lumina artificiala (Indrea D. care suntmai putin sensibile la insuficienta luminii. -iluminarea suplimentara a rasadurilor cu lampi de diferite tipuri. -alegerea celor mai corespunzatoare epoci de înfiintare a culturilor. Îmbunatatirea regimului de lumina în legumicultura se poate realiza pe doua cai: prin marirea intensitatii luminoase si prin micorarea acesteia..

data stabilizarii temperaturii medii a aerului egala sau mai mare de 10°C. jaluzele confectionate din sipci de lemn sau material plastic montate în afara constructiilor. deoarece determina arealul de cultura al speciilor si soiurilor în câmp neprotejat. alaturi de fotoperiodism. pepeni. Deci plantele legumicole sunt la fel de dependente fata de temperatura ca si de lumina.1. aparitia si frecventa brumelor. prima zi cu temperaturi medii zilnice egale sau mai mari de 15°C (Voinea. ardei. perioada când solul nu este înghetat si se poate lucra. constituie un factor ecologic la fel de complex ca si lumina. RELATIILE PLANTELOR LEGUMICOLE CU CALDURA Sursa principala de caldura necesara pentru creterea si dezvoltarea plantelor este radiatia solara.2. Pentru speciile legumicole mai putin pretentioase la caldura se considera în general ca perioada activa de vegetatie începe când în aer si sol se stabilizeaza o temperatura de cel putin 5°C. Însemnatatea caldurii pentru cultura plantelor legumicole Radiatia calorica. si colab. resimtita sub forma de caldura sau frig.LEGUMICULTURA -umbrirea serelor si a ramelor de rasadnita prin diverse procedee si tipuri de instalatii. 3. castraveti. mocirla sau spuma de defectie de la fabricile de zahar). folosirea sticlei speciale “Thermex” fotosensibila. 3. printre care se numara: cretizarea (stropirea acoperiului si a peretilor de sticla cu o suspensie de creta. M.. Tocmai de aceea. Regimul termic prezinta asupra productiei legumicole o importanta hotarâtoare. iar pentru culturile ter mofile (tomate.2. pânza de apa colorata (ecran) ce se prelinge continuu pe acoperiul serei. respectiv 15°C pentru pepeni. Pentru caracterizarea potentialului termic al teritoriului tarii noastre s-a tinut cont de urmatoarele aspecte: data medie a ultimului înghet de primavara. la acestea se remarca si 10 . care are posibilitatea de a deveni opaca când creste intensitatea lu minii. o importanta practica o prezinta variatia temperaturii în timpul unui an. vinete. huma. fasole) data când se înregistreaza te mperaturi egale sau superioare valorii de 10°C . care în zona spectrala de 620-26000 n are efect m caloric. perdele din tesaturi textile sau materiale plastice amplasate în interiorul serelor. 1977). Din punct de vedere legumicol.

marar. temperaturile optime pentru faza de cretere vegetativa la speciile legumicole sunt urmatoarele: . Temperatura optima este caracteristica fiecarei specii legumicole. care constituie organele comestibile ale acestor plante. Importanta caldurii pentru cultura plantelor legu micole reiese din relatia care exista între fotosinteza si respiratie. tomate. asimilatia si dezasimilatia. ceapa de tuns si revent. În acest sens. pentru: varza. ridichi si hrean . lamai multe specii legumicole. salata.22°C. patrunjel. Daca temperatura scade sub acest nivel plantele pier. la: ardei. intensitatea ridicata a procesului de fotosinteza duce la acumularea unei cantitati mari de substanta uscata în planta. rezulta ca fiecare specie are o temperatura minima.16°C. pentru: sfecla pentru masa.19°C. fasole si dovlecei. Temperatura optima când se înregistreaza cel mai mare raport între asimilatie si dezasimilatie. iar la temperaturi mai mari dezasimilatia crete iar asimilatia scade si în scurt timp plantele mor. sunt foarte mult încetinite si se afla în raport de 1/1. Temperatura maxima când raportul dintre asimilatie si dezasimilatie devine iarasi 1/1. mazare. stadiul de vernalizare constituie o etapa obligatorie pentru dezvoltarea plantelor. usturoi si telina. precum si în functie de prezenta si intensitatea celorlalti factori de mediu. deci nu se acumuleaza nimic. . marula. pepeni galbeni si pepeni verzi. însa intensificarea respiratiei determina un consum ridicat de substante fotosintetizate anterior. 11 . .25°C. Astfel. la: cartof timpuriu. procese de care depind în pri ul rând creterea m plantelor si productia biologica. sparanghel. macris. 13°C. cicoare.LEGUMICULTURA fenomenul de termoperiodism. Analizând curba de variatie a intensitatii fotosintezei. Dupa Markov si Haev (1953). mai ales a luminii a continutului în CO2 din atmosfera si a umiditatii din sol si atmosfera. Temperatura minima: în prezenta acesteia ambele procese ale metabolismului. în cursul diferitelor faze de cretere. respectiv de cretere sau depozitare a rezervelor în organele adaptate în acest sens. deci cel mai mare ritm de acumulare. morcov. ceapa ceaclama si din arpagic. pentru: castraveti. vinete. spanac. pastârnac. dar variaza între anumite limite. . optima si maxima.

patrunjelul.2. o perioadamai scurta rezista la -20°C si chiar -27°C. patlagele vinete.). revent. plantele legumicole stagneaza în vegetatie si dupa câteva zile pier. ardeii. suporta temperaturi de 30°C pâna la 40°C (Meier. castravetii etc. se dezvolta la temperaturi de 25-30°C... 3. temperatura de 10°C într-o perioada lunga poate deveni letala (castraveti. Markov (1931) a elaborat urmatoarea formula: T0 = t ± 7°C în care:T0 = temperatura optima de crestere vegetativa. spanacul etc. 1969). se preteaza la cultura fortata în sere si rasadnite si la cea protejata cu mase plastice. Pornind de la cerintele plantelor fata de caldura. asimileaza bine la temperaturi moderate. pastârnacul. temperaturile de 3-5°C duc la moartea plantelor (exceptie tomate).. -semirezistente la frig. macris. speciile legu micole se grupeaza în mai multe categorii si anume: -foarte rezistente la frig: speciile perene(sparanghel. t = temperatura optima pe faza de vegetatie. unele din acestea se preteaza la semanatul din toamna pentru a obtine productii timpurii. care suporta cu uurinta geruri de -10°C. varza de Bruxelles. Variatiile de ± 7°C fata de temperatura optima nu sunt daunatoare. se culti a în mod obisnuit prin v producerea rasadurilor. tarhon. în functie de regimurile optime de temperatura ale speciilor legumicole. pepenii galbeni. -rezistente la frig: morcovul. patlagele vinete). salata. dar daca acestea se ridica între 7-14°C fata de opti .2. plantarea în câmp are loc dupa trecerea pericolului brumelor târzii de primavara sau se iau masuri de protejare. pepenii verzi etc. pepeni. leutean etc. -rezistente la caldura: castravetii. care suporta temperaturi de 0°C. plantele m încep sa sufere. În general plantele legumicole si mai ales speciile termofile suporta greu oscilatiile mari de temperatura.LEGUMICULTURA Pentru stabilirea temperaturii optime pe perioade si faze de cretere. La oscilatii de ± 14°C si mai mari fata de optim. Aceste specii pot ramâne iarna în câmp fara masuri speciale de protectie. cartoful la care temperaturi sub 0°C cauzeaza distrugerea plantelor. Abaterile de ± 14°C fata de optim indica la fiecare specie temperaturile minime si maxime de vegetatie. Masuri pentru îmbunatatirea regimului de temperatura 12 . stevie. -pretentioase la caldura: tomatele.

13 . omogenizarea mecanica a aerului. care sporesc rezistenta plantelor la te mperaturi extreme. . irigarea de protectie. Sporirea rezistentei plantelor se poate realiza prin folosirea soiurilor rezistente la frig.irigarea ori de câte ori este nevoie pentru racirea solului.modelarea terenului în straturi înaltate pentru încalzire. încalzirea aerului.aerisirea solului prin lucrari profunde si când este nevoie super iciale.mulcirea cu gunoi de grajd sau alte materiale si fertilizarea cu cantitati mai mari de îngrasaminte organice.stabilirea momentului optim pentru înfiintarea culturilor (depasirea perioadei cu îngheturi si brume târzii de primavara în cazul speciilor termofile) si adoptarea masurilor pentru protejarea provizorie a plantelor în momentele critice survenite dupa înfiintarea culturilor. evacuarea excesului de umiditate si evaporarea apei. n Reducerea excesului de caldura prin lucrari tehnologice si tehnice: .irigarea prin aspersiune pentru racorirea plantelor. cu soluri usoare sau mijlocii si apa freatica la adâncime mai mare. fertilizarea culturilor cu îngrasaminte fosfatice si potasice.alegerea terenurilor cu expozitie sudica. calirea plantelor. . .evitarea racirii solului prin irigarea execesi a. în straturi cu taluzuri inegale si plantarea rasadurilor pe versantul nordic al stratului î altat. Dintre masurile directe care urmaresc îmbunatatirea temperaturii în mediul de cultura amintim: . adapostite de vânturile do minante reci. . .LEGUMICULTURA Îmbunatatirea regimului de temperatura si prevenirea daunelor cauzate de temperaturile extreme se poate realiza pe doua cai: sporirea rezistentei plantelor legumicole la variatiile mari de temperatura si îmbunatatirea temperaturii în mediul de cultura. În cazul excesului de caldura se folosesc masuri pentru înlaturarea acestuia si masuri pentru prevenirea lui. curent electric). Folosirea rationala a terenului si a posibilitatilor naturale: .mulcirea terenului cu mase plastice trasparente.încalzirea constructiilor pentru cultura si producerea rasadurilor cu surse de natura organica (gunoi de grajd) sau tehnica(apa calda.masuri de combatere a brumelor si îngheturilor prin: perdele de fum. aburi. v .alegerea suprafetelor cu expozitie nordica. . . f .modelarea terenului pe directia E-V. .

02% si chiar 0.programarea culturilor în sere în raport cu evolutia temperaturiii etc. protejate si de producere a rasadurilor.mulcirea solului cu produse reflectorizante. 0. Compozitia aerului atmosferic este în mod obisnuit alcatuita din 78% N. Pe solurile tasate. Principalele procese vitale se desfasoara normal numai în prezenta oxigenului. AERUL CA FACTOR DE VEGETATIE ÎN LEGUMICULTURA Printre factorii de vegetatie care conditioneaza creterea si dezvoltarea plantelor legumicole. cu crusta sau pe cele care stagneaza apa. în concentratie de 0.reducerea excesului de lumina prin umbrirea acestor constructii. solariile si serele solar cu substratul încalzit pe cale biologica se degaja amoniacul care. în perioada de maxima activitate fotosintetica poate sa scada la 0. bioxidul de carbon.3.1% dauneaza 14 . deoarece cantitatea de oxigen din atmosfera este suficienta pentru viata plantelor. 1974). Aprovizionarea organelor aeriene ale plantelor cu oxigen se realizeaza în mod normal. .01%. dar s-a constatat ca în spatii închise. deoarece plantele legumicole respira atât prin partile aeriene cât si prin radacini. Oxigenul. Alte gaze. În rasadnitele. 21% O2.03% CO2. Alaturi de ceilalti factori de vegetatie. Continutul în CO2 din atmosfera este în medie de 0. deoarece participa direct în procesul de fotosinteza. În sol însa oxigenul este folosit nu nu mai de catre plante ci si de microorganisme si deci în anumite conditii poate deveni insuficient. gazele si particulele nocive ce se pot acumula în aerul atmosferic (Indrea. Bioxidul de carbon din aer si sol prezinta o deosebita importanta pentru metabolismul plantelor verzi. . regimul de aer si gaze exercita o influenta deosebita asupra plantelor legumicole. He si Ne precum si alte gaze si particole de impurificare.LEGUMICULTURA . O astfel de scadere se produce si atunci când atmosfera este foarte calma si nu exista curenti (minim 0. ceea ce determina asfixierea radacinilor. . Dintre aceste gaze importanta deosebita prezinta pentru cultura plantelor: oxigenul.03%.5m/minut) care sa împrospateze aerul la suprafata frunzelor. libera si fortata a constructiilor pentru culturi fortate.mentinerea aparatului foliar al plantelor pentru u mbrirea partilor comestibile. plantele legu micole duc lipsa de oxigen. . Aerul mai contine gaze rare Ar. o deosebita importanta prezinta aerul.aerisirea puternica. atât din aer cât si din sol. 3.

iar în stare gazoasa în spatiile intercelulare. mararul.în frunzele îmbatrânite. 60-65% .4. spanacul.1. 3. îi pierd uor turgescenta în lipsa apei. se mentine în plante prin doua procese ce se coordoneaza reciproc: procesul de absortie si cel de eliminare a apei (Maximov. loboda. morcovul. 1951). Însemnatatea apei pentru plantele legumicole În plante.4. 40-45% . patrunjelul pentru frunze. În afara de oxigen si bioxid de carbon. prin irigatii. în principal. Celula vegetala functioneaza normal numai daca este saturata cu apa. CERINTELE PLANTELOR LEGUMICOLE FATA DE APA Cantitatea de apa necesara pentru desfasurarea normala a proceselor metabolice în plantele legumicole se asigura.001 0. umiditatea relativa a aerului prezinta mare importanta. 15 . tesuturile plantelor îi pastreaza turgescenta. 80-85% . Continutul în apa al diverselor organe ale plantelor legu micole este variabil. ridichile. Starea de saturare. Tot în cadrul constructiilor pentru producerea rasadurilor si a culturilor fortate poate sa apara si bioxidul de sulf. castravetii. care este daunator plantelor chiar în concentratii reduse (0. depreciindu-se astfel calitatile comerciale. la nivel optim. La culturile din sere nu se recomanda folosirea pentru fertilizare a gunoiului de grajd proas at. aparent stationara. Organele de consum la unele specii legumicole cum sunt: salata. pastârnacul. apa se gaseste în stare lichida si gazoasa. atât la cultura legumelor în câmp cât si la cea protejata. 3.în seminte. fasolea si mazarea de gradina.în frunzele tinere. care este conditia fundamentala pentru mentinerea starii fizice si fiziologice a plantelor.în celulele meristematice ale conurilor de cretere si în organele de reproducere.LEGUMICULTURA plantelor. Sub forma lichida se afla în celula. iar în proportie de 3-4% devine nociv. în legumicultura se folosesc în diverse scopuri si alte gaze cum ar fi de exemplu etilena. fiind de: 98-99% . Datorita apei. Alaturi de umiditatea din sol. pe baza regi ului de m precipitatii specific fiecarei zone si se completeaza. deoarece prin p descompunere degaja amoniac care este daunator plantelor. sparanghelul etc. acetilena si azotul. În asemenea cazuri ele capata aspectul de ofilire.002%).

Motiv pentru care cantitatea de apa absorbita de catre plante este mult mai mare decât necesarul pentru functiile de nutritie.. Excesul de apa se elimina continuu prin procesul fiziologic de transpir atie. 1969).2. Dar. din care cauza absortia apei de catre plante este mult îngreuiata (Davidescu D. 16 .LEGUMICULTURA Rasadurile sunt plante tinere cu meristeme active. productivitatea transpiratiei. feno men ce se realizeaza prin intermediul tensiunii superficiale si care uureaza adsorbtia si fixarea diferitelor substante în celula. 3. -sistemul radicular. Apa este si “motorul” mecanismului privind schimbul de substante care are loc la nivelul celular. Cresterea concentratiei solutiei solului marete presiunea osmotica a acesteia. în scopul mentinerii în stare de turgescenta a celulelor si asigurarea conditiilor optime de desfasurare a proceselor fiziologice si biochimice de cretere si dezvoltare. bilantul hidric. 1973). Apa este necesara creterii si servete într-o mica masura si ca substanta nutritiva în procesul de fotosinteza (Grumeza. În general concentratia solutiei solului este scazuta. -cerintele fata de umiditatea solului se modifica la aceeai specie în cursul perioadelor si fazelor de vegetatie. felul. De mare utilitate pentru productia legumicola sunt aspectele privind: coeficientul de transpiratie. motiv pentru care asigurarea unei cantitati optime trebuie sa contribuie la compensarea integrala a consumului specific si a pierderilor prin transpiratie. coeficientul de valorificare a apei consumate (Balaa. La stabilirea necesarului pentru umiditatea din sol si atmosfera trebuie avute în vedere urmatoarele: -pretentiile plantelor legumicole fata de factorul umiditate sunt variabile de la o specie la alta si chiar de la soi la soi. cu o intensa activitate fiziologica si cu un continut mare de apa (88-95%). 1963). Ea dizolva si gazele.4.. Cerintele plantelor legumicole fata de umiditatea solului si a atmosferei Majoritatea speciilor legumicole se caracterizeaza prin cerinte mari fata de umiditatea solului iar pretentiile fata de umiditatea atmosferica sunt într-o oarecare masura în concordata cu acestea. Sarurile minerale nu pot fi absorbite de catre plante decât în sol tii foarte u diluate. dimensiunile si repartizarea lui în sol. Apa dizolva si transporta sarurile minerale din sol. ea îndeplinete si alte functii în viata plantelor.

citat de (Grumeza . sub raportul cerintelor fata de apa. pepenii verzi si galbeni. Grupa a II -a . fasolea de gradina. usturoiul. anghinarea. împarte plantele legumicole în urmatoarele grupe: Grupa I . acolo activitatea microorganismelor si schimbul de substante nutritive sunt mai active. cartoful. Grupa a IV -a . bamele.cuprinde plante cu o capacitate mare de absortie a apei si cu un consum ridicat de apa (cartoful timpuriu si sfecla roie). dovlecelul si dovleacul comestibil.). -pretentioase: castravetii. -tehnologia aplicata culturilor. fasolea. ardeii.1969). spanacul. Š Cerintele plantelor legumicole fata de umiditatea solului. morcovul. mazarea. Majoritatea plantelor legumicole au cea mai importanta parte a sistemului radicular unde raspândit catre suprafata solului. patrunjelul. patrunjelul. Cele mai reprezentative plante din aceasta grupa sunt: legumele din grupa verzei. ardeii. Daskalov (1965) si Balaa (1973). În vederea stimularii creterii si fructificarii . telina. -moderat de pretentioase: sparanghelul. morcovul.cuprinde plante care se caracterizeaza printr-o capacitate redusa de absortie a apei datorita siste mului radicular slab dezvoltat si printr-un consum neeconomic al apei datorita aparatului foliar care este expus unei evaporari puternice. reventul.plantele din aceasta grupa se caracterizeaza printr-un consum de apa mic datorita suprafetei reduse a aparatului foliar si printr-o capacitate mica de absorbtie ca urmare a sistemului radicular slab dezvoltat (ceapa. ast el: f -foarte pretentioase: spanacul. salata. dovlecelul si dovleacul comestibil. tomatele. Grupa a III -a . ridichile de luna. usturoiul. legumele din grupa verzei. grupeaza speciile legumicole. etc. -putin pretentioase: pepeni verzi si galbeni. ridichile de luna. vinetele. (1952). salata.LEGUMICULTURA -desimea plantelor la unitatea de suprafata. Trummer A. castravetii. leuteanul. mazarea. prazul. ceapa simararul.cuprinde plantele cu un consum redus de apa datorita posibilitatii acestora de a-si micora transpiratia si care au un sistem radicular bine dezvoltat atât în profunzi e cât si lateral: m tomatele . În functie de consumul de apa si capacitatea de absortie a apei.

plantelor este necesar ca stratul superficial al 17 .

mazarea 70-80%. varza. Cerintele plantelor legu micole fata de aceasta variaza foarte mult. spanac. telina 80-90%. Multe specii legumicole însa. Astfel. -lucrarile cu caracter general (combaterea crustei si a buruienilor. În afara de umiditatea solului pentru viata plantelor legumicole prezinta importanta si umiditatea relativa a aerului. vinete.3. principalele specii legumicole au urmatoarele pretentii fata de umiditatea atmosferica: castraveti 90-95%. 3. -irigarea culturilor. Cerintele plantelor legumicole fata de umiditate variaza si în functie de tehnologia aplicata. pepeni galbeni si verzi. -masuri tehnologice care au drept scop retinerea sau eliminarea excesului de apa din sol. Nevoia de apa a plantelor legumicole crete si atunci când culturile se efectueaza pe terenuri cu fertilitate ridicata. extrag o cantitate apreciabila de apa si substante hranitoare din straturile mai profunde ale solului. -lucrarile de baza ale solului. bine aprovizionate cu materie organica. -protejarea terenului prin perdele de protectie si culise care îmbunatatesc regimul umiditatii relative a aerului si micoreaza pierderile de apa prin evaporare. cartoful.4. Astfel. tomate 50-60%. îngrasarea solului). dovlecelul si dovleacul comestibil 45-55%. sistemul lor radicular exlorând un volum mare de sol. nivelul apei freatice si proprietatile fizico-chimice ale solului privind capacitatea de retinere a apei. plantele de varza sau tomate provenite din rasad sunt mai pretentioase fata de umiditate decât cele provenite din semanat direct în câmp. mai ales cele cultivate în câmp. legumele pentru radacini tuberizate.LEGUMICULTURA solului sa aiba un anumit grad de umiditate si sa se ia masuri ca aceasta sa nu scada sub o anumita valoare. Š Cerintele plantelor legumicole fata de umiditatea atmosferica. 18 . Mijloacele de îmbunatatire a regimului de umiditate Îmbunatatirea regimului de umiditate la plantele legumicole se poate realiza prin: -alegerea judicioasa a zonei si a terenului de cultura avându-se în vedere regi ul m de precipitatii. conopida. fasole 60-70%. ardei. salata.

calcar sunt mai bogate în saruri minerale. în faza de formare a ciupercilor se mentine o umiditate relativa de 90-95% prin pulverizarea straturilor cu a si udarea potecilor sau chiar pa a peretilor. 19 . sunt mai levigate.5.1. în raport cu solul si rolul fiziologic pe care îl joaca fiecare macro sau microelement în parte. 3. relief. -microorganismele vegetale si animale. Cerintele plantelor legumicole fata de sol Solul constituie pentru majoritatea plantelor legumicole atât suportul lor material cât si cea mai importanta sursa de hrana. -solutia solului cu diverse saruri. având particule minerale mult mai mari. un sol are 5 componente: -particule minerale de diverse marimi în diferite stadii de transformare chimica. -atmosfera solului care ocupa spatiile libere. SOLUL SI HRANA Valorificarea la un nivel corespunzator a potentialului genetic presupune cunoasterea aprofundata a particularitatilor nutritiei minerale a speciilor legumicole. gresii. timp de 1-2 minute. structura. 3. prezinta o capacitate de retinere a apei mult mai redusa. prezinta o troficitate mai buna în timp ce solurile formate pe nisipuri. chimism etc. se intervine prin aerisiri atunci când umiditatea relativa este prea ridicata.5. Diferitele tipuri de sol existente se deosebesc între ele prin textura. pietriuri.LEGUMICULTURA -drenarea terenului si folosirea tehnologiei de cultura a plantelor legumicole pe teren modelat. Tipurile de sol sunt determinate de clima. vegetatie si difera de la o zona la alta. vârsta. pentru reglarea umiditatii. dar au o aeratie mai buna. -materia organica în diverse stadii de humificare. Dupa Weawer si Clemens (1938). udarea cu furtunul la culturile de to mate sau folosirea metodei de udare prin picurare. Atunci când umiditatea relativa este scazuta se fac sprituiri cu instalatia de aspersiune. În ciupercarii. ridicarea temperaturii în sere. roca. marne. Solurile formate pe argile. în special a umiditatii relative a aerului. În cazul culturilor legumicole din sere sau a celor protejate cu mase plastice.

25 mm în Ø si microstructura cu agregate mai mici de 0. Solurile nisipoase au o capacitate de absorbtie si o permeabilitate mare pentru apa. sa se axecute m 20 . solida si gazoasa. Excesul de saruri ca si cel de umiditate are efect nefavorabil asupra nutritiei. Pentru a mentine sau a îmbunatati structura solurilor destinate culturilor legumicole pe care se aplica irigarea cu cantitati mari de apa. atât cu caracter fizic cât si biochimic. Structura glomerulara este caracteristica orizontului A al cernoziomurilor. Prin textura solului sau compozitia granulometrica se întelege proportia în care intra în alcatuirea solului particulele elementare de diferite marimi. schimbul prin difuziune al aerului este înlocuit de cure de aer ce nti duc la pierderea apei din sol. nu sunt coezive si nici plastice. spatiile dintre acestea sunt excesive. ce o influenteaza. Structura solului poate fi: glomerulara. Solurile lutoase au proprietati intermediare. lichida si gazoasa. sunt bine aerate. limitând capacitatea plantelor de a asimila substantele hranitoare. foarte coezive. Un asemenea sol are un raport optim între fazele solida. între cele nisipoase si argiloase. se lucreaza întrun interval mare de umiditate.LEGUMICULTURA Fertilitatea solului reprezinta rezultanta proprietatilor solului legate de alcatuirea granulometrica a acestuia si de capacitatea lui de a pune la dispozitia plantelor în cantitati suficiente substantele nutritive si apa. se deosebete macrostructura solului care este reprezentata prin agregate mai mari de 0. ele au permeabilitate buna pentru apa si un raport favorabil între fazele: lichida. De obicei. Solurile argiloase au o capacitate de absorbtie si o permeabilitate mica pentru apa. Structura solului este data de modul de reunire a particulelor elementare în agregate structurale. prismatica si lamelara. În cazul solurilor cu agregate mai mari (peste 2-4 mm în Ø). Textura si structura solului. În vederea creterii fertilitatii solului se impune cunoaterea tuturor factorilor.25 mm în Ø. Un sol cu o structura glomerulara prezinta conditii foarte bune pentru creterea si dezvoltarea plantelor. nuciforma. trebuie ca aratura sa nu se faca la aceeai adânci e în fiecare an. solurilor brune si rendzinelor. plastice si aderente. au în schimb o mare capacitate de înmagazinare a apei. bulgaroasa. sunt cele mai indicate pentru cultura plantelor legumicole. Se încalzesc uor si se racesc repede. fara deficit de aer si exces de saruri. au în schimb o capacitate de retinere a apei mica. Sunt neaerate.

Este necesar sa se cunoasca bine cerintele sau gradul de pretabilitate a speciilor legumicole pentru tipuri de sol. iar dupa aratura solul trebuie lasat sa se aeriseasca înainte de pregatirea patului ger inativ. aportul freatic. Ea reprezinta însuirea solului de a se opune tendi telor de a-i n modifica reactia. climat. Reactia solului este deter minata de proportia dintre ionii de hidrogen si cei de oxidril din solutia solului si de proportia dintre coloizii cu caracter acid si cei cu caracter bazic pe de alta parte. în functie de textura solului si sub influenta apelor de irigatie s-a constatat o cretere a continutului de saruri ceea ce a dus la reducerea accesibiliatii apei si a t substantelor nutritive din sol pentru plante. De m asemenea. o crestere a respiratiei si o dinimuare efectiva a productiei. reducerea activitatii microorganismelor din sol. amendamentele aplicate. La culturile din sere. Din acest punct de vedere solurile pot fi: neutre (pH =7).LEGUMICULTURA periodic o afânare profunda (sub straturile compacte). activitatea microorganismelor.5. Nutritia minerala a plantelor legumicole si rolul fiziologic al elementelor minerale 21 . Solutia solului se compune din substante în stare de dispersie moleculara ionica si coloidala. degradarea proprie tatilor fizice ale solului. care daca este prea mare determina reducerea fotosintezei. este necesar sa se foloseasca o rotatie rationala si sa se reduca la minimum lucrarile solului. de natura organica sau minerala si chiar de gaze. Capacitatea de tamponare a solului este cu atât mai mare cu cât capacitatea de schimb cationic a acestuia este mai mare. acide (pH mai mic de 7) si bazic (pH peste 7). natura îngrasamintelor. La culturile legumicole în sere se are în vedere în mod deosebit concentratia ionului de Na+. 3. calitatea apei de irigat. Reactia solului constituie unul dintre factorii importanti care conditioneaza regimul de nutritie al plantelor.2. Reactia solului exprima conventional prin simbolul “pH”. prin folosirea unor cantitati mari de îngrasaminte. Capacitatea tampon reprezinta o alta proprietate a solului de care depinde regimul nutritiv. adica cu cât contine mai multe particule coloidale (organice si minerale). Concentratia solutiei solului variaza în functie de tipul de sol. scaderea productiei de legume.

S. -dupa raportul cantitativ: macroelemente (0. P. intra în compozitia a numeroase enzime hidrolizante si respiratorii. Azotul . ultra microelemente (elemente radioactive). N. Zn). Fosforul stimuleaza fructificarea si sporete precocitatea plantelor.001 -0. O.0001% . Participa la alcatuirea proteinelor. din sol (N si ele mentele din cenua). retinerea apei în complexul coloidal cu efecte favorabile asupra reziste ntei la temperaturi scazute si seceta.O). este absolut necesar sa se cunoasca rolul pe care îl îndeplinesc dieritele elemente f nutritive în creterea si dezvoltarea plantelor. Actiunea lui asupra plantelor depinde de prezenta celorlalte elemente. K. deoarece are actiune antagonica fata de Mg. K). N. molibdenul. se des fasoara în raport cu creterea si dezvoltarea lor. determina rezistenta plantelor la seceta si temperaturi scazute.C. Ca si Mg. Potasiul ajuta sinteza hidratilor de carbon.Cu. Fe.prezinta importanta deosebita pentru creterea si dezvoltarea plantelor legumicole. Contribuie la mentinerea starii active a protoplasmei. de apa si de activitatea sistemului radicular. Magneziul participa direct la formarea clorofilei. a proteinelor si lipidelor. Ca. S. Ce. Mn. din apa (O. tempereaza efectele negative ale excesului de azot. Mg.borul. Microelementele . cuprul. ele se pot clasifica dupa mai multe criterii: -dupa sursa: din aer (C. manganul. Bo. Stimuleaza sinteza azotului. metale cationi (K. Mo. Calciul influenteaza mult productia de legume prin efectul de neutralizare a aciditatii sucului celular în plante si a aciditatii solului.01-10% . P. Marea majoritate a elementelor nutritive sunt luate de catre plante din solutia solului. Influenteaza pozitiv calitatea produselor. diurna sau pe întreaga perioada de vegetatie. Joaca rol de tampon. -dupa criteriul chimic. Pentru a putea îmbunatati regimul de nutritie al plantelor legumicole. au influenta foarte mare asupra creterii si 22 . Are influenta favorabila asupra formarii radacinilor si a nodozitatilor la plantele leguminoase.LEGUMICULTURA Prelevarea de catre plantele legumicole a elementelor minerale.H). Ca. Mg). Este legat de procesul de fotosinteza si de activitatea enzimelor. Regleaza metabolismul apei celulare. metaloizi anioni (N. microelemente (0. zincul si fierul. Împreuna cu K. Si). desi se absorb în cantitati foarte mici. respiratia si sinteza hidratilor de carbon. participând la desfasurarea normala a proceselor biochimice din celule.

Consumul de elemente minerale este în raport cu productia obtinuta dar si cu însuirile specifice ale plantelor legumicole. mul Consumul de elemente minerale este mult mai mare la cultura din sera decât la cea din câmp. o data cu trecerea procesului productiv în etapa modernizarii 23 .LEGUMICULTURA fructificarii plantelor legumicole. ca ansamblu de procedee si operatiuni necesare la obtinerea productiilor în legumicultura. Cerintele se manifesta specific pentru fiecare specie în parte. În functie de consumul de elemente minerale. varza de Bruxelles. perioada de vegetatie mai lunga iar productia este mult mai mare decât în câmp. Cerintele plantelor legumicole fata de elementele minerale Marea majoritate a plantelor legumicole prezinta cerinte foarte mari fata de elementele minerale. reprezentând consu specific . deoarece în acest caz creterea vegetativa este mult mai luxurianta. telina. Cantitatea totala de substante extrase din sol de catre plantele legu micole în cursul unei zile depinde atât de lungimea perioadei de vegetatie cât si de recolta biologica sau recolta utila. asigura una dintre cele mai intensive metode de folosire a terenului. speciile legumicole se pot grupa astfel: -specii legumicole cu consum mare sau foarte mare: varza de capatâna. Desimea mare si productia biologica foarte ridicata care se înregistreaza la culturile legumicole. sparanghelul. -specii legumicole cu consum mic: salata. 3. ceapa. gulia. în mod deosebit. -specii legumicole cu consum foarte mic: ridichea de luna si castravetele.3.5. -specii legumicole cu consum mijlociu: tomatele. a intrat în uz. Cantitatea de substante nutritive extrasa din sol se raporteaza la o tona de produs si este variabila de la o specie la alta. În acest caz. pe lânga elementele de baza se va tine cont si de Mg si Ca. spanacul. CAPITOLUL IV BAZELE TEHNOLOGIEI CULTIVARII PLANTELOR LEGUMICOLE Termenul de tehnologie.

LEGUMICULTURA Tehnologia de cultivare a plantelor legumicole se diferentiaza în functie de sistemele de cultura. rasadnite calde). spre deosebire de polietilena. natura substratului de cultura. Orientarea rândurilor se face perpendicular vânturile care le rasucesc vrejurile. nu este transparenta pentru razele infraroii. pe dire ctia vântului dominant. În cazul culturilor în câmp plantele cresc si se dezvolta pâna la recoltare în câmp deschis. Culturile protejate se efectueaza în constructii mai simple (solarii. În interiorul acestor constructii se realizeaza o temperatura cu 2-5°C mai ridicata decât în exterior. rasadnite reci). Verigile fluxului tehnologic vizeaza: pregatirea terenului si a materialelor necesare înfiintarii culturilor. Dupa locul de cultura: se deosebesc culturi în câ si culturi în diferite mp spatii special construite si amenajate în acest scop. Prin acest procedeu se protejeaza plantele de curentii reci si de 24 . Sistemele de cultura a plantelor legumicole se pot deosebi dupa: locul de cultura. destinatia si ealonarea productiei. Aceasta diferenta poate sa ajunga pâna la 9°C în cazul dublei protejari.) sau a frigului (clopote si paravane individuale. folii din materiale plastice aezate direct pe culturi). adaposturi joase din materiale plastice. perdele si culise de protectie etc. fara protectie. tehnologia aplicata. seresolar. Culturile adapostite sunt aparate de intemperii prin mijloace mai simple. Culturile fortate se efectueaza în constructii destinate acestui scop (sere. înfiintarea propriu-zisa. la zece rânduri de castraveti se amplaseaza doua rânduri de porumb zaharat. întretinerea culturilor. La dubla protejare. deci în acest caz nu mai poate avea loc fenomenul inversiunii termice. daca pentru acoperirea constructiilor s-a folosit polietilena se recomanda ca cea de a doua pelicula sa fie din PVC. primavara devreme sau toamna). Culisele de porumb se utilizeaza în special la culturile de cucurbitacee. iar în cadrul acestora ea depinde de specificul culturii. De exemplu. solarii încalzite. în care factorii de veget tie sunt dirijati pe întreg a ciclul de cultura. iar produsele legumicole proaspete se obtin în perioade deficitare ale anului (iarna. recoltarea si valorificarea productiei obtinute. sub forma de obstacole împotriva vântului (terenuri adapostite natural. deoarece aceasta. în care plantele beneficiaza numai partial de un microclimat artificial.

timpurii.târzii. fasole.extratimpurii. ELEMENTELE DE BAZA ALE TEHNOLOGIILOR Tehnologia de cultivare a legumelor. . de toamna. de toamna târziu sau pentru postmaturare. bulboase. la sfârsitul iernii si începutul primaverii.culturi înfiintate prin plantarea rasadurilor la majoritatea speciilor cultivate în spatii protejate. varza). .1. patrunjel pentru frunze etc. pastârnac. castraveti. spanac. de vara. ardei.).pe medii nutritive naturale. cum sunt solul sau diferite amestecuri de pamânturi naturale fertile. amplu diferentiata în functie de obiectul si obiectivele programate. pe medii nutritive artificiale (fara sol). Dupa destinatia productiei deosebim: . . .culturi pentru consum în stare proaspata fie imediat dupa recoltare sau dupa o anumita perioada de pastrare în spatii special a menajate (radacinoase. pepeni. Dupa caracteristicile substratului de cultura se deosebesc ur atoarele m sisteme de cultura: . însumeaza numeroase masuri tehnice asemanatoare. cum sunt solutiile nutritive care contin în anumite proportii macro si microelemente necesare nutritiei plantelor. castraveti. În functie de ealonarea productiei sau perioada când se executa. constituindu-se în elemente de baza în fluxul tehnologic. patrunjel. 25 .culturi prin semanat direct în câmp practicate la majoritatea speciilor legumicole cultivate în câmp (morcov.întârziate. ba etc. produsele fiind destinate fabricilor de conserve. marar. cartof etc. patlagele vinete) sau chiar pentru culturile de vara-toa mna (tomate.) me si numai la anumite specii în sere si solarii (ridichi. 4.). spanac.culturi pentru industrializare la care se aplica o tehnologie specifica.LEGUMICULTURA Dupa modul de înfiintare se întâlnesc urmatoarele sisteme de cultivare a plantelor legumicole: . . la culturile extratimpurii si timpurii (tomate. siste mele de cultivare pot fi: .semitimpurii. de primavara. .

continut ridicat în humus. precipitatiile si vânturile. Folosirea rationala si intensiva a terenului de cultura si a solului în legumicultura ŠAlegerea terenului Alegerea terenului pentru amplasarea culturilor legumicole constituie o masura tehnologica obligatorie în vederea obtinerii unor productii superioare din punct de vedere cantitativ si calitativ. pe cât posibil protejat împotriva vânturilor. aluvionare. capacitate mare pentru apa si aer. neinundabil. Nu sunt recomandate solurile puternic podzolite. La alegerea terenului trebuie sa se tina cont de factorii pedoclimatici si social-economici. suma precipitatiilor în luna cea mai secetoasa. pe cât posibil sa se gaseasca în apropierea sectoarelor zootehnice. sa fie în apropierea fabricilor de conserve.1. Solul trebuie sa întruneasca urmatoarele însuiri: fertilitate ridicata. cu proces de solificare avansat. pentru a putea fi folosite în mod eficient îngrasamintele organice si a valorifica deeurile de produse legu micole.1. Cele mai potrivite pentru cultura legumelor sunt solurile de lunca. numarul de zile fara înghet. cu strat arabil profund. umiditatea atmosferica în luna iulie. Din acest punct de vedere terenul destinat cultivarii plantelor legumicole trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: sa fie cât mai aproape de pietele de desfacere a produselor. textura u oara sau mijlocie (cele mai bune sunt solurile nisipo-lutoase sau luto-nisipoase). Terenul trebuie sa fie plan sau cu o uoara panta spre sud sau sud-vest. sa existe posibilitatea asigurarii fortei de munca necesare.. cu apa freatica la adâncime mare si ferit de surse de poluare. Factorii pedoclimatici.LEGUMICULTURA 4. temperatura medie a lunii celei mai calde. compacte si saraturile. În mod obisnuit intereseaza temperatura medie anuala. frecventa grindinei precum si grosimea stratului de zapada în timpul iernii (Indrea D. 1974). Elementele climatice care trebuie sa se aiba în vedere la alegerea terenului sunt: temperatura si umiditatea relativa a aerului. cai ferate). asigurat cu o sursa de apa pentru irigare. ŠAsolamente legumicole 26 . daca productia este destinata prelucrarii industriale. sa fie deservit de cai de comunicatie (osele asfaltate. Factorii social-economici. nebulozitatea. structura buna. epocile calendaristice ale îngheturilor târzii de primavara si timpurii de toamna.

ridichile de luna. deoarece acesta este ocupat aproape întreaga perioada a anului cu plante legumicole. nu putem vorbi de cultura premergatoare ci de culturi. ani de-a rândul pe acelai teren a acelorai specii legu micole sau a unor specii înrudite din punct de vedere siste matic. deci si a folosirii rationale a fortei de munca. contribuie la o mai buna e alonare a productiei legumicole si o diversificare a acesteia mai aproape de nevoile consumului (Maier I.proprietatile fizico-chimice si biologice ale solului se degradeaza u or datorita: irigatiei.LEGUMICULTURA Exploatarea rationala a terenului si a solului în legumicultura impune practicarea asolamentelor. Necesitatea folosirii asolamentelor decurge din urmatoarele: . Aceasta datorita faptului ca în acelai an.1). pe acelai teren se cultiva doua sau mai multe specii legumicole.folosirea rationala a îngrasamintelor.4. . deoarece folosirea intensi a a v terenului si a solului în legumicultura presupune cultivarea în cadrul unor asolamente. . La stabilirea rotatiei culturilor trebuie sa se tina cont de culturile premergatoare (tab. în scopul evitarii vârfurilor de productie. cantitatilor mari de îngrasaminte si pesticide folosite si extragerii unilaterale a elementelor nutritive din sol de catre plante. În acelai timp. ceapa si usturoiul verde.cultivarea continua. a 2-3 culturi succesive în acelai an. încât într-o sola sa nu se cultive speciile din aceeasi familie botanica decât dupa 4 ani. biologice si tehnologice. Pentru culturile secundare se folosesc specii cu perioada scurta de vegetatie (salata. Rot tia culturilor legumicole a trebuie sa fie astfel conceputa. culturile succesive si asociate. Spre deosebire de asolamentele din alte ramuri de productie agricola. ŠCulturile succesive si asociate de legume Culturile succesive si asociate de legume reprezinta calea cea mai intensiva de utilizare a terenului legumicol. Deci în majoritatea cazurilor. .. notiunea de “rotatie” a culturilor are o semnificatie specifica. La baza organizarii asolamentelor legumicole stau criterii economice. contribuie la înmultirea si raspândirea masiva a bolilor si daunatorilor specifici culturilor respective. a culturilor legumicole. organizatorice. 1969). 27 . în cadrul asolamentului legumicol.succesiunea rationala în timp si spatiu. de vara si iarna. mecanizarii complexe a lucrarilor.

din grupa cepei si cele pentru cucurbitacee (în cultura anticipata) Pentru legumele din grupa verzei Legumele: solanacee Legumele cucurbitacee si pentru Legumele din grupa verzei si cele pentru fructe. pe aceeai suprafata de teren. trebuie sa se tina cont ca.). seminte si capsule Pentru legumele solanacee de la care se consuma fructele Lucerna si trifoi în Legumele pentru radacini Legumele solanacee pentru fructe primul an dupa tuberizate si cele din grupa cepei si cartofi desfiintare. radacini tuberizate pentru frunze pentru pastai. destinatia productiei (consum în stare proaspata sau conservata. gulioarele etc.. La stabilirea schemelor de culturi succesive trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspecte: particularitatile biologice ale speciilor. speciile legumicole care se succed sa nu faca parte din aceeaifamilie 28 .1 Amplasarea culturilor legumicole în functie de culturile premergatoare* Culturi premergatoare Foarte bune** Bune** Contraindicate** Pentru legumele de la care se consuma radacinile tuberizate Legume solanacee Cereale paioase si culturi furajere Legumele pentru radacini pentru fructe. si colab. valoarea alimentara si economica a produselor ce se obtin. Legumele cucurbitacee si verzei si pentru pastai si legume pentru radacini tuberizate solanacee capsule si pentru bulbi Legume pentru pastai. epocile si modul de valorificare a produselor. Legume cucurbitacee si cele Culturile legumicole din grupa pentru radacini pentru bulbi tuberizate si cereale paioase Legumele din grupa cepei Mazare. productiile obtinute la unitatea de suprafata pentru fiecare cultura si cea totala din cadrul schemei de ealonare folosite. pe cât posibil. bame Legumele solanacee pentru fructe Legumele din grupa si pentru radacini tuberizate *) Prelucrare dupa Butnariu H. a 2-3 specii legumicole. cartofi. În privinta particularitatilor biologice. legume pentru pastai si capsule si cele cucurbitacee Legume cucurbitacee Legumele din grupa Cereale paioase. m Tabelul 4. bob. consu intern sau m export). în cursul unui an.LEGUMICULTURA spanacul. acestea putând fi amplasate înaintea culturii de baza (culturi secundare anterioare) sau dupa aceasta (culturi secundare ur atoare). seminte si capsule Legume solanacee. pentru masa verde tuberizate. cerintele plantelor fata de factorii de vegetatie. floarea soarelui. 1992 **) Atentie la erbicidele folosite la culturile premergatoare frunze Culturile succesive de legume consta în cultivarea succesiva.

.). mazare etc. reprezentând forma cea mai intensiva de utilizare a terenului si a solului. Culturile asociate sunt culturile care se cultiva în acelai timp pe aceai suprafata de teren. Din aceasta cauza ele se vor semana mai târziu. în conditii de irigare. gulioare. La aceste culturi specia legu micola cu importanta mai mica se încadreaza printre rândurile culturii principale sau pe rând. în orice caz stânjenirea dintre componentele asociatiei. crescând în acest mod consumul de forta de munca manuala. La stabilirea schemelor de succesiune se va tine seama de cerintele plantelor legumicole fata de temperatura. culturile asociate sunt mai putin folosite în fermele specializate. spanacul.2°C. pentru ca sa creeze pe cât posibil. în cazul culturilor asociate trebuie sa se ia în considerare si habitusul speciilor care se intercaleaza. conopida. de vii si livezi tinere dupa cum urmeaza: 29 . Speciile rezistente la temperaturi scazute se cultiva înaintea culturilor de baza care. gradini si microferme.. Pe lânga aspectele mentionate la culturile succesive. deoarece pe aceasta cale se realizeaza o desi e foarte mare de plante pe m unitatea de suprafata.). La culturile înfiintate prin rasad.. vinete. Speciile caracterizate prin rezistenta la temperaturi scazute si cu o perioada scurta de vegetatie pot fi semanate sau plantate toamna. ce pot surveni dupa rasarirea plantelor sau plantarea rasadurilor (varza. Alte plante legumicole suporta uor temperaturi în jur de 0°C si uneori chiar -1°C . sa aiba sistem radicular diferit în ceea ce privete dezvoltarea si amplasarea în stratul arabil. reuind sa ierneze în câmp în bune conditii si sa fie recoltate primavara devreme (salata. Culturile intercalate. astfel încât sa rasara dupa trecerea pericolului brumelor târzii de primavara. Datorita faptului ca prin desimea mare de plante la unitatea de suprafata se împiedica mecanizarea lucrarilor. de regula au o perioada de vegetatie mai lunga si sunt sensibile la frig (tomate. castraveti. pentru folosirea mai deplina a elementelor fertilizante din sol (plantele cu sistem radicular profund trebuie sa fie urmate de plante cu sistem radicular superficial si invers). ardei. În curti.LEGUMICULTURA botanica (pentru a evita transmiterea bolilor si daunatorilor comuni). sa fie cu perioada de vegetatie diferita (scurta pentru culturile secundare). ceapa si usturoiul verde). plantarea se va face dupa trecerea acestui pericol. între plantele culturii de baza. conditii reciproc avantajoasesi sa se evite. fasole de gradina etc. culturile legumicole se pot intercala printre rândurile de porumb. umiditate si hrana.

1 mii ha. în vii si livezi tinere se intercaleaza: specii cu talie joa (mazare de gradina sa pentru pastai.2.în culturile de porumb (hibrizi din grupa 200-300) se intercaleaza: varza timpurie. în 1985 (Butnariu H. au permis dezvoltarea legumiculturii în zonele mai secetoase ale tarii. practicarea culturilor succesive si asociate. dovleceii etc. morcov. apa inundând întreaga suprafata de cultura. fasole de gradina. Amenajarea marilor perimetre irigate în sud. reprezinta principala masura de îmbunatatire a regimului de apa din sol si are efecte multiple si anume: sporirea productiei. marar. 1990). Dupa scopul urmarit si perioada când se executa udarea culturilor legumicole. salata. ceapa si usturoi verde.. fertilizarea si erbicidarea culturilor legumicole 4. loboda. patrunjel. Se folosesc norme de 800-1200 m3/ha yUdarea prin scurgerea apei la suprafata solului prezinta doua variante: udarea prin inundatie pe brazde sau fâsii si udarea pe rigole lungi. în 1981 si 196. gulioare.6 mii ha. În tara noastra. se disting: yUdarea de aprovizionare se aplica înainte de înfiintarea culturilor si are drept scop completarea rezervei de apa a solului. varza de vara). ceapa din arpagic.4 mii ha.1. în 1960. deoarece prin întinderea vrejurilor pot împiedica lucrarile de întretinere si înabui culturile de baza . suprafata irigata a culturilor legu micole a crescut de la 12 mii ha. unde solul poate fi modelat numai în brazde si fâii scurte (6-10 m lungime). tomate timpurii. 170.1. 4. Nu se recomanda sa se foloseasca pepenii verzi. în 1938 la 50. În acest caz se reduce posibilitatea mecanizarii lucrarilor de înfiintarea si întretinerea culturilor. salata si fasole de gradina . pepenii galbeni. Sadova-Corabia. asigura folosirea potentialului productiv al soiurilor si hibrizilor de plante legumicole. 30 .1. folosirea cu maximum de eficienta a potentialului de fertilitate a solului si a îngrasamintelor. în gradini pe suprafete mici. conopida timpurie. îmbunatateste calitatea comerciala si precocitatea recoltei. fasole pentru boabe) sau specii cu talie semiînalta (cartofi timpurii. si colab. CalaraiFeteti.. Udarea prin idundatie se folosete numai în sistem gospodaresc.2. Carasu-Medgidia si cele din vest. Irigarea. Irigarea culturilor legumicole Irigarea culturilor legumicole. spanac.LEGUMICULTURA .

yNorma de udare reprezinta cantitatea de apa (în m3) care se administreaza la un hectar cu ocazia unei udari.2. prin diferite procedee specifice aparatelor folosite sau chiar prin si pla palpare a probelor de m sol luate de pe profilul adâncimii de udare yIntervalul între udari este conditionat de evapotranspiratia zilnica. yUdarea prin picurare consta în distribuirea apei la plante sub for a de picaturi. Intervalul dintre udari reprezinta timpul în zile în care se consuma norma de udare yNumarul udarilor este strâns legat de lungimea perioadei de vegetatie a plantelor cultivate si de conditiile naturale din zona respectiva (precipitatii. apa pompata direct din sursa (canal deschis sau dintr-o retea de conducte sub presiune) este pulverizata în aer cu ajutorul aspersoarelor. sche udarilor si norma de ma irigatie. de adâncimea de udare si de plafonul minim admis. yMomentul udarii Se determina urmarindu-se dinamica umiditatii solului. ŠRegimul de irigare la culturile legumicole Regimul de irigare la culturile legumicole trebuie înteles ca o notiune complexa. yNorma de irigare reprezinta cantitatea de apa ce se administreaza unei culturi pe întreaga perioada de vegetatie (m3/ha).LEGUMICULTURA Udarea pe rigole lungi (100-400 m) este o metoda larg utilizata în tehnologia culturilor legumicole în câmp. Îngrasamintele folosite în legumicultura si metodele de fertilizare la culturile legumicole ŠÎngrasamintele folosite în legumicultura 31 . mai ales lateral si prin capilaritate.2. de precipitatiile cazute. me. Aductiunea si distribuirea apei se realizeaza prin: siste agregate si aspersoare. caracterizata prin aceea ca apa circula la suprafata solului.1. 4. Udarea prin aspersiune. umiditatea si temperatura aerului. ajungând la radacinile plantelor de pe straturile înaltate . intervalul între udari.prin infiltratie. care cuprinde o serie de elemente specifice. ultimele doua elemente conditionând marimea normei de udare. În acest caz. de unde picaturile cad pe plantesi sol sub forma de ploaie. cum sunt: norma de udare. frecventa si intensitatea vântului). momentul aplicarii udarilor. m într-o perioada îndelungata de timp. fara a lua contact direct cu partea aeriana a plantei. pe rigole.

mranita. Eficienta fertilizari chimice este strâns corelata cu metoda de aplicare ce trebuie sa tina cont de tehnologia de cultura. composturile. turba si . fiind foarte solubile.LEGUMICULTURA Îngrasamintele folosite în legumicultura se pot grupa în îngrasaminte organice si chimice. Îngrasamintele complexe dupa numarul de elemente nutritive pe care le contin pot fi: binare. sere si solarii. granulate ( = 1 . îngrasaminte chimice care contin numai fosfor sau numai potasiu.de cretere a fertilitatii. în câmp. Cantitatile de îngrasaminte calculate pentru culturile legumicole se 32 sunt reprezentate prin: gunoiul de grajd. se recomanda a fi utilizate ca si îngrasamintele de tip cristalin. urina de animale. Cristalin II). îngrasaminte cu microelemente. Îngrasamintele lichide de tip C. daca au doua elemente (N. Îngrasamintele complexe extraradiculare (foliare) se pot aplica în 1-4 reprize în 500 l apa/ha o data cu tratamentele fitosanitare. neaglomerabile. mustul de grajd. gunoiul de pasari. sunt solide.2-1.K. P. în doze de 1600-3200 kg/ha. se aplica doze de 5-10 litri/ha sub forma de solutii în concentratii de 0.de mentinere a fertilitatii. .P. . aplicându-se o data cu apa de udat (fertilizare hidrolizanta). Îngrasamintele complexe de tip cristalin (Cristalin I. Se administreaza la fertilizarea de baza. înlocuind cu bune rezultate gunoiul de grajd. yÎngrasamintele organice îngrasamintele verzi.K). în functie de tipul îngrasamântului folosit.0-1. Îngrasamintele organo-minerale sau ionitice au ionii minerali fixati pe suport organic (praf de lignit. N.de îmbunatatirea conditiilor de nutritie din perioada de vegetatie. mai contin si alte elemente nutritive (macro si microelemente).K) si polinutritive (complexe) când pe lânga cele trei elemente.P. cerintele plantelor si însuirile solului.5%. reziduri celulozice. sub forma amoniacala sau ambele forme de azot. În aceasta categorie intra îngrasamintele azotate. ternare daca contin trei elemente (N. care contin azotul sub forma nitrica. la care se adauga rasini b ureoaldehidice. praf de tur a).4 mm). ŠMetode de fertilizare Metodele de fertilizare trebuie sa tina cont de scopul fertilizarii: . yÎngrasaminte chimice pot fi simple si complexe Îngrasamintele simple contin numai un element nutritiv. se recomanda mai ales pentru culturile din sere si solarii. toamna sau primavara.

Erbicidarea culturilor legumicole Daca. impunând în lupta cu buruienile masuri speciale. fertilizarea faziala. 4. în unele cazuri în conditii dirijate (sere). aceasta are o semnificatie deosebita în cazul culturilor legumicole.) sunt deosebit de sensibile la concurenta buruienilor în perioada rasaririi (care uneori dureaza 10-20 zile) si imediat dupa aceasta. diversitatii sistemelor de cultura practicate (culturi succesive. Fertilizarea de baza consta în aplicarea îngrasamintelor si încorporarea lor în sol înainte de înfiintarea culturii.LEGUMICULTURA administreaza folosind metodele: fertilizarea de baza. legume pentru radacini tuberizate. pe faze de vegetatie.2. lumina si spatiu ale plantelor de cultura. în general. culturi fortate si protejate cu mase plastice) care contribuie la folosirea intensiva a terenului. conditiilor favorabile. înainte de aratura adânca. legume cucurbitacee. combaterea buruienilor.1. se administreaza îngrasamintele organice semidescompuse si îngrasamintele chimice greu solubile (2/3 din doza de P si K). Combaterea chimica a buruienilor prezinta o mare complexitate. una din pri cipalele surse de îmburuienare n determina de asemenea. 33 . apa. iar primavara îngrasamintele organice bine descompuse (mranita) si îngrasamintele minerale uor solubile (jumatate din doza). Toamna. legumele pentru frunze etc. datorita: numarului mare de specii legumicole existente în cultura. deosebiri esentiale în combaterea buruienilor în comparatie cu alte culturi. Aceasta fertilizare nu suplineste ci completeaza fertilizarea de baza si cea starter. dintre care unele (ceapa. concurente rapacee pentru hrana.3. are drept scop asigurarea nutritiei plantelor în conditii optime în primele 20-30 zile de la rasarire sau de la plantare. Îngrasamintele pot fi aplicate radicular sau extraradicular (foliar). cunoscuta si sub numele de fertilizare de pornire. culturi asociate. Fertilizarea faziala are drept scop completarea cerintelor plantelor pentru anumite elemente nutritive. create pentru plantele de cultura. ceea ce impune utilizarea anuala a unor mari cantitati de gunoi de grajd. de care beneficia si buruienile za înregistrând un ritm de crestere deosebit de rapid. fertilizarea starter (o data cu înfiintarea culturii). Fertilizarea starter (o data cu înfiintarea culturii). constituie o preocupare deosebit de importanta în scopul obtinerii unor productii superioare din punct de vedere cantitativ si calitativ.

. Erbicidele sistemice sunt absorbite de frunze sau radacini si apoi sunt transportate în tesuturile întregii plante. Erbicidele de contact neselective se aplica cu una-doua zile înainte de rasarirea plantelor de cultura (pré). tehnica de aplicare. iar cele selective cu absortie foliara se aplica postemergent (Basagran.stabilirea momentului si tehnicii de aplicare. dar dupa ce buruienile au rasarit (Gramoxone).alegerea celui mai eficient erbicid. pentru a surprinde buruienile în curs de ger inare (Dual-500. În acest scop se utilizeaza un nu mar mare de erbicide.a.factorii care influenteaza aplicarea etc. fie la se manat sau dupa semanat (pré). . Dupa modul lor de actiune erbicidele pot fi împartite în: erbicide sistemice si de contact. forma de prezentare (lichida. m Ramrod. domeniul de utilizare.stabilirea celei mai eficiente doze de aplicare. Balan.). granule). cantitatea de îngrasaminte organice aplicate. în special anuale si cu o mare selectivitate pentru plantele legumicole. conditiile de sol si meteorologice. Actiunea lor are în general un caracter acut si planta piere repede. Erbicidele cu actiune sistemica germinala sau de absorbtie prin coleoptil sau hipocotil se aplica fie la pregatirea patului ger inativ (ppi) daca sunt volatile. natura acestuia.). continutul în humus al solului. m fiind necesara încorporarea lor în sol (Treflan. Erbicidele de contact distrug buruienile în urma contactului direct cu ele. printre masurile de lupta (preventive si curative) împotriva buruienilor în legumicultura. Pentru a întelege mai bine modul lor de actiune. dintre care o parte sunt eficiente pentru un nu mar restrâns de buruieni. Semeron etc. Dymid etc. sub diferite forme. . La aplicarea erbicidelor în culturile legumicole se va tine cont de urmatoarele aspecte principale: .LEGUMICULTURA Reiese clar de ce. timpul si modul de aplicare este necesara cunoasterea gruparii lor pe baza naturii chimice a substantei active ca si a caracteristicilor grupei din care fac parte. . compozitia 34 . Doza aplicata este specifica fiecarui produs si depinde de: continutul preparatului în s. Ro Neet). utilizarea erbicidelor reprezinta o veriga tehnologica absolut necesara. pudra muiabila.

). nu se recomanda aplicarea erbicidelor atunci când viteza vântului depaseste 15-20 km/ora. Treflan. deoarece reduce procesul de volatizare si favorizeaza absorbtia substantelor active ale erbicidelor de catre organele vegetative ale buruienilor. aplicate postemergent. De aceea. dupa ce rasadurile s-au prins si au început sa creasca (postplantare). eficacitatea lor poate sa sporeasca. compozitia floristica a buruienilor de pe suprafata de teren pe care se erbicideaza. Balan etc. Temperatura aerului cea mai favorabila pentru aplicarea erbicidelor este de 16-20°C. daca sunt volatile. La temperaturi scazute actiunea erbicidelor este întârziata. eficienta erbicidelor scade mult datorita pierderilor mari de substanta prin volatizare. Regimul de precipitatii poate mari sau micsora eficacitatea tratamentelor. costul unitatii de produs etc. daca dupa tratament survin precipitatii abundente. Lipsa precipitatiilor timp de 10-12 zile dupa erbicidare cu erbicide sistemice reduce mult 35 . Vânturile influenteaza erbicidarea printr-o distribuire neuniforma a solutiilor la suprafata solului sau a plantelor de buruieni. în timpul perioadei de vegetatie. deoarece deter ina o pierdere rapida a m substantelor ce se volatizeaza u or (Dymid. Epoca (momentul) de aplicare a erbicidelor poate fi: înainte de înfiintarea culturilor.LEGUMICULTURA floristica a buruienilor. în timpul semanatului. Daca însa la 4-5 ore dupa erbicidare survine o ploaie moderata de 10-12 mm. La o umiditate relativa scazuta (sub 65%). când este nevoie. în perioada de la semanat la rasarirea plantelor de cultura si a buruienilor (preemergent). cu încorporare în sol pentru cele mai multe dintre erbicide (ppi). specia cultivata si sistemul de cultura practicat. Momentul erbicidarii se stabilete în functie de: natura erbicidului folosit (volatil sau nevolatil). Eficienta erbicidelor de contact aplicate postemergent se reduce considerabil. o data cu introducerea semintelor în sol. Depunerea erbicidelor pe plantele din cultura respecti a sau din culturile v învecinate poate provoca pagube însemnate în cazul când culturile sunt sensibile la erbicidul folosit. modul de aplicare (în benzi sau pe toata suprafata) si numarul de reprize în care se aplica erbicidul. dupa ce plantele de cultura au rasarit si au un stadiu de cretere mai avansat decât buruienile care nu au depasit faza de rozeta cu 2-3 frunze la buruienile dicotiledonate sau 5-6 cm în înaltime la buruienile monocotiledonate (post emergent). Dozele de erbicide se exprima în kg pentru erbicidele granulate sau sub forma de pudra muiabila si în litri pentru cele lichide. Umiditatea relativa a aerului influenteaza pozitiv eficacitatea erbicidelor de contact. Temperaturile ridicate au efect nefavorabil.

castravetii. trebuie sa se aplice o udare prin aspersiune. cu 150-200 m3 apa/ha. Aceste ferme sunt organizate în cadrul societatilor comerciale sau asociatii ale cultivatorilor. la 5-6 zile dupa erbicidare.1.LEGUMICULTURA efectul.. TEHNOLOGIA GENERALA A PRODUCERII RASADURILOR DE PLANTE LEGUMICOLE ŠImportanta si necesitatea folosirii rasadurilor Plantele legumicole cu cea mai mare pondere pentru legumicultura tarii noastre se cultiva prin rasad (tomatele. patlagele vinete. salata pentru culturi protejate etc. În acest scop.). m contribuie la ealonarea productiei si a consumului de produse legumicole proaspete. Obtinerea unor productii timpurii. asigura desimea optima la unitatea de suprafata si uniformitatea culturilor. 4. ardeii. si colab. permite largirea arealului de cultura a speciilor ter mofile si micoreaza consumul de seminte etc.2. varza. mainilor si utilajelor. ceea ce presupune un necesar de 3500-4000 ha destinate producerii acestor rasaduri. ŠOrganizarea producerii rasadurilor privete în pri ul rând dimensionarea acestei m verigi tehnologice. 150. Cu toate ca pentru producerea rasadurilor se fac cheltuieli suplimentare.000 ha cultivate cu legume înfiintate prin rasad (Butnariu H. 1990). 4. pamânturilor si inventarului pentru producerea rasadurilor 36 . conopida. superioare din punct de vedere cantitativ si calitativ este conditionata de producerea unor rasaduri de calitate. Rasadurile sunt plante legumicole tinere. în legatura cu proportia culturilor care se înfiinteaza prin rasad. produse în constructii destinate acestui scop sau în teren neprotejat. În acest caz. Fermele specializate sunt proiectate în module cu capacitatea de productie pâna la 15-20 milioane rasaduri într-un ciclu. folosirea lor este absolut necesara datorita avantajelor pe care le prezinta: asigura conditii pentru obtinerea unor productii extrati purii si timpurii superioare. În tara noastra trebuie sa se produca anual aproximativ 10-12 miliarde rasaduri. de o anumita vârsta.2. raportata la scara întregii productii. Pregatirea constructiilor. pentru plantarea a cca. producerea rasadurilor este organizata atât în microferme specializate cât si în sectoare cu productie de tip gospodaresc.

montarea foliei. dezinfectia solului. resturi vegetale grosiere-nemineralizate etc. Înainte de folosire. luându-se urmatoarele masuri: . acoperirea lor cu ferestre. montarea foliei. afânarea solului. instalarea tocurilor. dezinfectie. În cazul unor cantitati mici. mobilizarea solului. Pregatirea amestecurilor de pamânt consta în: maruntire. dezinfectia tocurilor si a ramelor.în cazul serelor înmultitor se vor efectua urmatoarele lucrari: revizia tehnica si reparatiile curente (aceste lucrari se fac de catre echipe de muncitori specializati si se executa imediat dupa desfiintarea culturii anterioare si îndepartarea resturilor vegetale. La dezinfectia cu aburi în interiorul platformelor se introduc conductele de dezinfectie termica. lucrarile de pregatire a amestecului de pamânt se efectueaza manual. introducerea amestecului nutritiv. sporirea fertilitatii si corectarea pH-ului. mranita si turba.la solariile simple: verificarea scheletului. confectionarea de noi ra de aerisire.) componentele se cern. aezarea substratului.la solariile încalzite biologic: verificarea scheletului. cernere. . asezarea substratului. se omogenizeaza. pietre. dezinfectia solului si a scheletului serei. . În functie de cantitatea de amestec ce urmeaza a fi pregatita se alege si linia tehnologica corespunzatoare pentru pregatirea a mestecului nutritiv. repararea celor me vechi. Apoi se acopera platformele cu prelate de polietilena termorezistenta si se introduce aburul sub presiune la temperatura de 120°C. . pregatirea biocombustibilului.în cazul rasadnitelor cu încalzire biologica: confe ctionarea de noi tocuri. omogenizare. mentinându-se pâna în momentul când în 37 .5 m înaltime.LEGUMICULTURA La pregatirea constructiilor pentru producerea rasadurilor se va tine cont de specificul bazei materiale folosite. amestecurile nutritive se aaza în platforme de aproximativ 3 m latime si 2. introducerea biocombustibilului. urmarirea temperaturii. maruntirea solului. evitarea reinfestarii). racordate la conducta de transportare a aburului. se maruntesc cu ajutorul mainilor de maruntit. Dupa pregatire amestecurile nutritive se dezinfecteaza cu aburi sau cu substante chimice. repararea tocurilor vechi. Masinile si utilajele se pregatesc prin reparare si punerea lor în stare de functionare. În scopul îndepartarii impuritatilor (cioburi de sticla. Dupa preparare si omogenizare.

pâna la întrebuintare acestea se tin adapostite în soproane. rezultate prin presarea amestecului nutritiv. pe care amestecul nutritiv se aaza în straturi succesive. peste fiecare strat administrându-se cantitatile corespunzatoare de substante dezinfectante (cele solide se administreaza prin împrastiere iar cele lichide cu ajutorul unor maini de stropit sau cu stropitori). pentru a se evita reinfestarea. într-o masura tot mai mare. în special când acestea se utilizea pentru za repicarea rasadurilor. Dupa dezinfectare. înainte de utilizare se face proba de fitotoxicitate a a mestecului nutritiv. pregatirea amestecurilor de pamânt se face din timp. yAmestecuri de pamânt folosite la producerea rasadurilor Amestecurile nutritive folosite la producerea rasadurilor trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: sa fie bogate în substante hranitoare. castraveti si pepeni) sau uor acida (pH 6. Dupa administrarea substantelor dezinfectante. sa fie lipsite de agentii patogeni si daunatori. uor asimilabile de catre plante.4 kg/m3 sulfat de potasiu. se adauga 0.2-0. Rasadurile de plante legumicole pot fi produse pe strat nutritiv (repicate sau nerepicate) sau în forme cu sau fara presarea amestecului nutritiv.2 kg/ 3). sau se face repicarea rasadurilor. 38 . tehnologia de producere a rasadurilor în cuburi nutritive. la pregatirea amestecurilor. culoare închisa (în scopul absorbirii unei cât mai mari cantitati de energie solara). Daca se foloseste imediat dupa trecerea timpului de actiune si de pauza. platformele se mentin în continuare acoperite.0-6. iar în lipsa acestora se fac gramezi de forme regulate si se acopera cu prelate de P. În multe tari producatoare de legume se practica. La pregatirea amestecurilor.5-0.E.7 kg/m3 superfosfat si 0. se fac experimentari si cu pastile obtinute din turba puternic presata. sa aiba permeabilitate pentru apa si aer.LEGUMICULTURA interiorul platformelor se înregistreaza o temperatura de 90°C. Dezinfectia pe cale chimica se face pe platforme betonate sau pe prelate din material plastic. prin adaugarea de var (cca. sa aiba reactie neutra (pentru legu mele din grupa verzei. astfel ca pH-ul sa fie de 6-6. în care se seamana samânta drajata sau nedrajata. Pentru simplificarea tehnologiei de producere a rasadurilor. turba se folosete numai dupa ce i s-a corectat reactia. amestecul nutritiv se omogenizeaza si se acopera cu o folie de polietilena.5. Dat fiind timpul de pauza destul de îndelungat pentru unele produse chimice dezinfectante.5 pentru majoritatea speciilor). De m asemenea.

Dupa semanat laditele se pun pe registrele de încalzire si se acopera cu folie de polietilena. Tehnologia producerii rasadurilor în sere înmultitor Pregatirea solului consta în mobilizarea lui la adâncimea de 30-32 cm.3).tasarea uoara.3) sau cu cea pentru pasuni (FPP-1. se taseaza. daca acestea prezinta gale sau brunificari datorita atacului diferitilor agenti patogeni. 4. Dezinfectia solului serei se realizeaza pe doua cai: ter ic si chimic . .aezarea substratului nutritiv (care a fost pre gatit si dezinfectat în prealabil) în grosime de 6-7 cm.4) si maruntirea lui cu freza viticola (FPV-1. cu masina de sapat solul în sere si solarii (MSS-1.2. se uda cu apa tehnologica.4 m fiecare. Cu ocazia lucrarilor de pregatire a solului trebuie sa se adune toate radacinile care apar la suprafata. se eticheteaza si se acopera cu folie de polietilena. udarea si acoperirea cu folie de polietilena recuperabila pentru încalzirea substratului nutritiv. lucrarea putându-se efectua manual sau mecanizat. în scopul asigurarii 39 .5 cm mranita sau amestec nutritiv. prin împrastiere. Repicatul consta în scoaterea rasadurilor de la locul unde au vegetat de la rasarire si transplantarea lor (introducerea sistemului radicular în substratul nutritiv) la o distanta mai mare între rânduri si plante pe râmd. Dupa terminarea acestei lucrari semanatura se acopera cu un strat de 0. În momentul în care plantele încep sa rasara se înlatura folia de polietilena si se scade temperatura cu câteva grade pentru a evita alungirea rasadurilor. ramânând între ele o poteca cu latimea de 40 cm pe care se circula pentru îngrijirea rasadurilor. cât mai uniform. repartizând semintele cât mai uniform. .aezarea pe fiecare travee a câte doua folii de polietilena cu latimea de 1. Pentru producerea rasadurilor necesare înfii tarii culturilor în sere se poate n semana si direct în ghivece din material plastic sau cuburi nutritive. Semanatul pe pat nutritiv se face manual. într-un amestec de nisip si turba sau numai în nisip. Sub registrele de încalzire si la capetele traveelor mobilizarea solului si maruntirea lui se face manual (cu hârletul si grebla). m Pregatirea patului germinativ consta în: . Pentru castraveti si pepeni galbeni semanatul se face în ladite.2.LEGUMICULTURA prevazute cu o mica adâncitura în care se pune samânta sau se repica rasadul (strip-pots).

grosimea patului cald va fi mai mica (30-40 cm). rarirea rasadurilor. Latimea patului cald poate fi egala cu cea a solarului sau a serei solar sau de 3 m. salata) sau la aparitia celei de a doua frunze adevarate (ardei si patlagele vinete). proces ce se realizeaza prin punerea lui în platforme de încalzire. lumina. În aceste platforme gunoiul se aaza cu 7-8 zile înainte de amenajarea patului cald. Tehnologia producerii rasadurilor în solarii si sere-solar cu substratul încalzit pe cale biologica Pregatirea solului consta în înlaturarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioara ca masura obligatorie de fitoprotectie si afânarea superficiala a solului. primul si ultimul strat fiind de gunoi pastrat. când gunoiul se încalzete. Platforma se cladeste din straturi succesive. gunoiul se asaza cât mai afânat si pentru a nu se tasa sub propria greutate. Lucrarile de întretinere aplicate rasadurilor se refera la: dirijarea factorilor de microclimat (caldura. Dupa 2-3 zile. când cotiledoanele au pozitie orizontala. Când solarul sau sera-solar se folosete nu mai pentru repicarea rasadurilor. Înainte de amenajarea patului cald. gaze. Primavara devreme se face acoperirea solarului cu folie de polietile na. La castraveti si pepeni aceasta lucrare se face la 3-4 zile de la rasarire. umiditate) si mentinerea lor la nivel optim. se asaza substratul nutritiv în grosi e de 6-8 cm. fertilizarea faziala. combaterea buruienilor.5 m. În platforma (lata de 2 m).3. În ultimul caz suprafata ramasa libera se utilizeaza pentru repicarea rasadurilor de ardei si patlagele vinete obtinute pe patul cald. groase de 25-30 cm. În momentul în care platforma începe sa „fumege” se poate trece la amenajarea patului cald în grosime de 60-70 cm. Dupa amenajarea patului cald. gunoiul trebuie sa porneasca în fermentatie. legumele din grupa verzei. de gunoi pastrat si proaspat. 4. platforma nu trebuie sa depaseasca prea mult înaltimea de 1.2. se instaleaza tocurile de rasadnite sau se instaleaza arcuri din fier beton care se acopera cu polietilena. sere-solar si câ mp. Pregatirea biocombustibilului. Operatiile de pregatire a constructiilor si amestecului nutritiv sunt asemanatoare cu cele de la semanat.LEGUMICULTURA unei suprafete de nutritie mai mari si a unui regim de lumina mai bun. calirea rasadurilor înainte de plantare în solarii. m 40 . aplicarea substantelor bioactive. Momentul optim pentru repicat este când rasadurile se afla în faza de aparitie a pri ei frunze m adevarate (tomate. combaterea bolilor si daunatorilor.

actionate de tractorul viticol. Semanatul se face prin împrastiere sau în rânduri folosind rama de semanat. peste stratul de substrat se aaza cuburile nutritive cu latura de 5 cm în care se vor repica rasadurile.3) sau de pasune (FPP 1. atentie deosebita se va acorda aerisirii deoarece în solarii se for eaza m condensul care contribuie la creterea umiditatii relative a aerului si prin fermentarea gunoiului se degaja amoniac si CO2 care devin toxice pentru plante daca nu se efectueaza aceasta lucrare. astfel încât de la rasarirea plantelor pâna la plantare sa treaca o perioada de 35-40 zile. folosind pentru dezinfectie mainile de stropit (MST-900. dar presupune masuri de captare si conservare a energiei solare prin sistemele de acoperire si etanare a constructiilor. se face rarirea acestora la 3-4 c pe rând. Protector 300 M) iar pentru afânarea substratului freza viticola (FV 1. se uda cu apa tehnologica si se eticheteaza. 41 . de vara si pentru industrializare si varza de vara. introducerea amestecului nutritiv. afânarea substratului.LEGUMICULTURA Semanatul se poate executa la 2-3 zile dupa a ezarea substratului.2. În ultimul caz. semanatul survine într-o perioada când nu mai este necesara folosirea încalzirii artificiale. Dupa efectuarea semanatului se acopera cu un strat de mranita sau amestec nutritiv gros de 0. Imediat dupa semanat se pregatete patul cald pentru repicat. Constructiile se pregatesc cu 10-12 zile înainte de se manat si consta în acoperirea solariilor. daca se produc rasaduri nerepicate si plantele sunt prea dese.3).5-1 cm. La 8-10 zile de la rasarirea plantelor se face repicarea rasadurilor introducându-le în substrat sau cub pâna în apropierea cotiledoanelor si se uda imediat cu apa tehnologica pâna la umectarea cuburilor sau a substratului. Epoca de semanat se stabilete în functie de momentul plantarii. Tehnologia producerii rasadurilor în solarii si sere-solar neîncalzite Pentru culturile de tomate timpurii. Grosi ea m amestecului nutritiv este de 12-14 cm când se repica în substrat sau 2-3 cm când se repica în cuburi nutritive. se taseaza. Lucrarile de întretinere sunt asemanatoare cu cele aplicate rasadurilor produse în sere înmultitor cu unele particularitati si anume: nu se mai face rarirea cuburilor. Rasadurile m rezultate din rarire se repica în alt solar care a fost pregatit în acest scop. Aceste lucrari se pot executa mecanizat. dezinfectia spatiilor si a elementelor de constructie. 4.4.

aplicându-se la începutul intervalului de calire un tratament cu Cycocel 0. Calirea rasadurilor începe cu 3 saptamâni înainte de plantare. În acest scop se procedeaza ca si în cazul solariilor cu substratul încalzit pe cale biologica.5. Semanatul se face manual sau mecanizat cu semanatoarea SRS-12. înaintea a menajarii rasadnitelor trebuie sa porneasca în fermentatie. se uda si se erbicideaza. Pentru producerea rasadurilor de tomate timpurii cât si pentru repicarea rasadurilor de ardei si patlagele vinete se vor folosi solarii cu dubla protejare iar pentru celelalte specii. 42 . uniform. cu specificarea ca pentru a favoriza ramificarea sistemului radicular este necesar sa se asigure umiditatea în substrat. Tehnologia producerii rasadurilor în rasadnite cu încalzire biologica Terenul care se alege pentru amenajarea rasadnitelor cu încalzire biologica trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: sa fie adapostit împotriva vânturilor si curentilor de aer rece. sa aiba asigurata sursa de apa cu debit constant si suficient etc. pentru a preveni baltirea apei provenite din ploi si topirea zapezii. pânza de apa freatica sa fie la adâncime de peste 2 m. pe tot parcursul perioadei de producere a rasadurilor. dupa semanat se face mulcirea cu folie de polietilena recuperabila .2. 4. sau se poate introduce separat fiecare co mponent cu ajutorul remorcilor de sera cu basculare laterala. sa fie departe de surse de infectie. uor. Ca material organic biocombustibil pentru amenajarea rasadnitelor cu cele mai bune rezultate se folosete gunoiul de grajd care.1%. sa fie plan sau uor înclinat spre sud. Cuburile nutritive pentru tomatele timpurii se confectioneaza si se introduc în solarii sau sere-solar cu 5-6 zile înainte de repicat pentru a se încalzi si se acopera cu folie de polietilena uzata pentru ca acestea sa nu-si piarda umiditatea. pentru a nu favoriza dezvoltarea radacinii principale în adâncime.LEGUMICULTURA Amestecurile nutritive se pot pregati pe platfor betonate si apoi se me introduc în solarii si sere-solar. permeabil si ferit de inundatii. Lucrarile de întretinere care se aplica rasadurilor sunt ase manatoare cu cele efectuate la producerea rasadurilor în solarii cu substratul încalzit pe cale biologica. se niveleaza manual fiecare component si apoi straturile aezate succesiv se o mogenizeaza cu ajutorul frezei. în special în stratul superficial.

se descopera rasadnitele. uor înclinate spre sud (panta va fi de 6°). Imediat u dupa a ezarea tocurilor acestea se acopera cu rame si rogojini pentru a se evita pierderile de caldura si racirea patului cald. Imediat dupa amenajarea patului cald se instaleaza tocurile de rasadnite. se pate trece la introducerea amestecului nutritiv în rasadnite. uor si uniform tasate cu dosul furcii. Grosimea patului nutritiv va fi de 10 cm. aceasta este de 70-80 cm iar în perioada mai calda (martie-aprilie) 40-50 cm. distanta între rânduri va fi de 6-7 cm iar între seminte pe rând 3-4 cm. pentru a se putea circula în vederea efect arii lucrarilor de întretinere. În momentul în care platforma începe sa „fumege” se trece la amenajarea patului cald. în momentul în care apar picaturi de condens pe partea interioara a geamurilor. tocurile se orienteaza pe directia est-vest. pentru ca rasadurile sa pri easca cât mai multa m lumina. când rasadurile se repica si de 12-13 cm când se seamana fara a face repicatul. pentru ca materialele necesare sectorului. sau în rânduri când rasadurile nu se repica.5 m. În acest scop. la cele fixe amenajarea consta numai în asezarea patului de gunoi în interior. alcatuit din straturi succesive de gunoi. Pe acest strat se amenajeaza patul cald. 43 . în cazul rasadnitelor îngropate. pentru rasadnitele de suprafata. În ultimul caz. Între platformele de rasadnite se lasa drumuri late de 3-4 m. Operatiunea de aezare a tocurilor este valabila nu mai pentru rasadnitele mobile. În perioada rece (ianuarie-februarie) si la rasadnitele de suprafata. Între tocurile de rasadnite si la marginea patului cald se lasa poteci de 0. pentru a izola patul cald de solul rece si a asigura scurgerea mustului de gunoi. sau gunoiul se introduce în rasadnite.LEGUMICULTURA Amenajarea patului cald. cât si pentru repicat direct pe pat nutritiv. La 3-4 zile de la instalarea tocurilor. Înaltimea patului difera în functie de momentul amenajarii si tipul de rasadnita.30. Pentru rasadnitele cu o panta. iar cele cu do pante se orienteaza cu ua lungimea pe directia nord-sud. se taseaza si se niveleaza gunoiul din interiorul tocului si se presara un strat subtire de praf de var sau cenua pentru a împiedica aparitia ciupercilor. Pe terenul curatat de zapada (daca este cazul) se aaza un strat de paie sau frunze de 10-15 cm grosime. Componentele care alcatuiesc amestecul nutritiv sunt prezentate în tabelul 6. daca rasadurile se repica. Semanatul se executa prin împrastiere. precum si rasadurile produse sa se transporte mecanizat.

6. permeabil. Lucrarile de îngrijire consta în: co mbaterea buruienilor. Se seamana mai rar deoarece rasadurile nu se repica. Pe fiecare strat se aaza amestecul nutritiv în grosime de 7-8 cm.2. 44 .LEGUMICULTURA Semanatura se acopera cu un strat de mranita sau amestec nutritiv de 0. În acest scop se alege un teren adapostit. Pe suprafete mai mari se poate semana mecanizat cu semanatoarea SRS-12. cu apa freatica la adâncime de peste 2 m. se niveleaza si se traseaza u or. Se seamana manual. Data semanatului se alege în functie de epocile de înfiintare a culturilor legumicole în câmp.5 cm grosime.5-1. distribuind cât mai uniform semintele. Dupa semanatul manual se acopera semintele cu un strat de mranita gros de 0. se taseaza si se uda cu apa tehnologica. fertil. acestea se produc pe straturi amenajate în câmp. Lucrarile de îngrijire aplicate rasadurilor produse în rasadnite se asea mana cu cele efectuate la rasadurile produse în solarii cu substratul în calzit pe cale biologica cu unele particularitati în privinta dirijarii temperaturii care se face mai greu în rasadnite. pentru a se putea efectua lucrarile de întretinere. Se seamana la 3-4 zile de la introducerea amestecului nutritiv. 4. Între straturi se lasa poteci de circulatie late de 50 cm.0 cm. udari repetate. dupa ce amestecul nutritiv s-a încalzit (apar picaturi pe partea interioara a geamurilor si rasar semintele de buruieni). Se amenajeaza straturi cu latimea de 80-100 cm. care se cultiva prin producerea prealabila a rasadurilor. Terenul se curata de resturile vegetale. fertilizari faziale (2-3) si combaterea bolilor si daunatorilor. Tehnologia producerii rasadurilor pe straturi amenajate în câmp Pentru culturile legumicole destinate consumului târziu din toamna. se taseaza si se uda. m dar se poate efectua si în cuburi nutritive pentru culturile timpurii. situat lânga o sursa de apa sigura si prevazut cu cai de comunicatii. În momentul în care rasadurile ajung la geam se face ridicarea tocurilor. se za. marunteste bine si se erbicideaza. Repicatul rasadurilor se face direct în substrat (la 5 x 5 c sau 7 x 7 cm). se dezinfectea se afâneaza.

3. for area unor m partizi mari de legume care. Nivelarea capitala sau de baza se executa de regula o data cu construirea sistemului de irigatii si când este necesar se poate repeta. Aceasta consta în executarea lucrarilor de desecare. aplicarea pe scara larga a mecanizarii. duce la scaderea pretului de vânzare. chimizarii si irigarii. Captarea apei din sursa se realizeaza printr-un ansa mblu de lucrari ce se executa la punctul de priza. 45 . 4. concentrarea. Lucrarea se efectueaza de catre întreprinderi specializate. microferme (1-5 ha) sau în fermele din cadrul unor asociatii ale cultivatorilor sau alte exploatatii agricole. pro filarea. defrisare. ceea ce duce la obtinerea unor productii ridicate la unitatea de suprafata. O nivelare efectuata corect trebuie sa asigure o panta continua si unifor a terenului de 1-3‰ pe toata ma lungimea solelor destinate irigarii. nivelarea capitala si amenajarea pentru irigatii se efectueaza în mod obligatoriu iar celelalte numai daca este nevoie. zonarea.1.3. Acestea se mpart în î doua categorii mari: lucrari de captarea apei (prize) si lucrari pentru transportul si distributia apei pe teren (reteaua de irigatie). Dintre aceste lucrari. TEHNOLOGIA GENERALA A CULTIVARII PLANTELOR LEGUMICOLE ÎN CAMP NEPROTEJAT Producerea legumelor în câmp reprezinta activitatea de baza în legumicultura care se poate efectua în sistem gospodaresc. Transportul apei de la priza la terenul irigat se face cu ajutorul retelei de irigatie care poate fi construita din canale deschise. jgheaburi sau conducte îngropate. Amenajarea terenului pentru irigatii este o operatie prin care se realizeaza ansamblul de lucrari necesare asigurarii cu apa a culturilor.LEGUMICULTURA 4. prin echilibrarea ofertei si cererii. curatirea de pietre sau alte materiale. specializarea. nivelarea capitala si amenajarea pentru irigatii. Pregatirea terenului si a solului Pregatirea terenului este necesara atunci când se ia în cultura pentru pri a m data o anumita suprafata de tere. Producerea legumelor în ferme specializate da posibilitatea folosirii principiilor legumiculturii intensive.

încorporeaza îngrasamintele organice si resturile vegetale accelerând descompunerea lor. ŠFertilizarea de baza se efectueaza dupa nivelarea de întretinere când se administreaza îngrasamintele organice si cele minerale greu solubile (2/3 din îngrasamintele cu fosfor si potasiu. compacte. favorizând astfel accesul aerului.). subsolarea si scormonirea sunt lucrari agroameliorative prevazute în tehnologiile culturilor legumicole. Lucrarile principale care se aplica solului se grupeaza în lucrari de bazasi de pregatire a patului germinativ. ‹Lucrarile de baza ale solului Lucrarile de baza sunt: nivelarea terenului.LEGUMICULTURA Pregatirea solului necesita o serie de lucrari care se executa diferentiat în functie de sistemul de cultura practicat. ŠAratura adânca îmbunatateste structura solului. fertilizarea si mobilizarea solului (aratura si afânarea adânca). Pentru culturile care se înfiinteaza toamna sau primavara devreme. Nivelarea terenului constituie una din cerintele principale pentru generalizarea tehnologiilor moderne. bolilor si daunatorilor etc Pe solurile uoare si pentru unele culturi (fasole. ceapa etc. pe cele cu un strat puternic tasat în profunzime si pe solurile cu exces de umiditate. ŠNivelarea de întretinere (exploatare) se executa anual înaintea fertilizarii si araturii de baza si urmarete întretinerea nivelarii capitale prin corectarea denivelarilor care au aparut în urma efectuarii lucrarilor din perioada de vegetatie la cultura anterioara. mazare. permite infiltrarea apei în straturile mai adânci. ajuta patrunderea radacinilor în profunzime. ŠAfânarea adânca a solului sau scarificarea. este suficienta o aratura la adâncimea de 20 cm. lucrarile de pregatire continua pâna la modelarea solului. combaterea buruienilor. ceea ce duce la creterea fertilitatii solului. contribuie la combaterea buruienilor. particularitatile biologice si agrotehnice ale plantelor cultivate etc. Prin aceasta lucrare se creaza conditii pentru mecanizarea lucrarilor de la înfiintarea culturilor pâna la recoltarea produselor si repartizarea uniforma pe teren a apei. Prin aceste luc se urmarete rari crearea conditiilor favorabile pentru creterea si dezvoltarea plantelor prin îmbunatatirea însuirilor fizice ale solului. intensificarea proceselor chimice. însuirile solului. 46 . Adâncimea de lucru este de 40-60 cm. bolilor si daunatorilor. apei si caldurii. care se aplica pe solurile grele.

imediat ce se poate intra pe teren. sa se lucreze la o adâncime mai mare pentru a se putea face o modelare corespunzatoare. pâna la înfiintarea culturilor se recomanda sa se aplice unadoua grapari de întretinere la 2-3 cm adâncime cu 8-GCN-1. Pentru culturile care se înfiinteaza în epoca a III-a (tomate. iar la nevoie cu combinatorul C-3.7. patlagele vinete. este necesara o pregatire specifica a patului ger minativ. în locul rotilor. erbicidarea. dupa recoltarea culturii anterioare. se recomanda folosirea combinatorului C-3. Pentru pregatirea patului germinativ. pepeni etc. oxigenul si umiditatea necesara germinarii semintelor sau prinderii rasadurilor. se face o grapare cu grapa cu colti reglabili cu bara de netezire 8-GCN1. pentru a distruge buruienile si a evita formarea crustei.5).). la care s-au înlocuit rotile cu trei grape elicoidale.9 având montate. care se înfiinteaza vara sau toa mna. ardei. trei grape elicoidale sau combinatorul C-6.LEGUMICULTURA ‹Lucrarile de întretinere a araturii si de pregatire a patului ger inativ m Datorita perioadei mari de timp în care se face înfiintarea culturilor (începând din luna martie pâna în octombrie). Pentru culturile care se înfiinteaza pe teren modelat este necesar ca pregatirea patului germinativ cu combinatorul. care trebuie sa asigure în sol caldura. în vederea înfiintarii culturilor primavara devreme (mazare. Cu combinatoarele se pot încorpora îngrasamintele cu azot si erbicidele.). Se lucreaza la adâncimea de semanat.9 sau C-6. Acest strat trebuie sa se afle pe un substrat mai tasat care conduce mai bine umiditatea spre seminte. combinatoarele se echipeaza în mod obligatoriu cu cutite tip sageata. terenul se pregatete printr-o aratura 47 . În cazul în care terenul s-a îmburuienat.5. Pentru a se reduce consu murile de energie si în vederea evitarii tasarii solului se reco manda folosirea de agregate complexe.7 (1-2 treceri). Daca aratura de toamna prezinta denivelari mai pronuntate se folosesc combinatoare (C-3. salata etc.9. Caldura necesara germinarii semintelor se asigura prin afânarea solului pâna la adâncimea de încorporare a semintelor. Pentru culturile succesive sau duble. fertilizarea. spanac. modelarea si semanatul la o singura trecere. care realizeaza concomitent mobilizarea. Pentru culturile care se înfiinteaza primavara în epoca a doua. cât si diversitatii semintelor ca marime. morcov. când terenul este mai tasat si pe solurile grele. Prin lucrarile de pregatire a patului germinativ pentru înfiintarea culturilor legumicole se distrug buruienile si se împiedica evaporarea apei din sol.

adâncimea. Pentru mecanizarea lucrarilor de modelat se folosesc: mainile de modelat solul MMS-2. Se deosebesc trei epoci de semanat: de primavara. ‹Înfiintarea culturilor legumicole prin semanat direct în câmp ŠSemanatul este o lucrare prin care semintele se introduc în sol.5).5. particularitatile biologice ale speciilor legumicole si perioada când trebuie recoltata productia.2. calitatea pregatirii patului 48 . La însamântare trebuie sa se tina cont de urmatorii factori principali: epoca.8 si MMS-4. pré sau postemergent. care la o trecere executa doua straturi cu latimea la coronament de 94 cm (MMS-2.5 precum si agregatul de modelat si fertilizat solul AMFS-4. textura solului. vara si toamna. întretinere si recoltarea culturilor. ŠAdâncimea de semanat conditioneaza uniformitatea rasaririi si se stabilete în functie de marimea semintelor. Daca resturile vegetale nu au un volum mare. culturile legumicole se înfiinteaza prin semanat direct sau prin plantarea materialului saditor (rasad. pregatirea patului germinativ se poate face direct cu ajutorul grapei cu discuri (1-2 treceri). ŠModelarea solului asigura irigarea prin rigole si uureaza mecanizarea lucrarilor de înfiintare. norma. tuberculi etc. dupa anumite scheme de însamântare.8) sau trei straturi cu latimea la coronament de 104 cm (MMS-4. într-o anumita cantitate la ha. în cazul erbicidelor care nu necesita încorporarea în sol.). semanatul se face ealonat. ŠCombaterea pe cale chimica a buruienilor se face prin tratarea solului cu diferite erbicide specifice. Erbicidarea se face prin pulverizarea fina a solutiilor apoase de erbicide pe suprafata solului dupa modelare. erbicidarea se face înainte de modelare 4. la o anumita adâncime. urmata de o discuire cu grapa cu discuri. Înfiintarea culturilor legumicole în câmp În câmp. ŠEpoca de semanat este conditionata de sistemul de cultura. în mai multe etape.3. asigura zvântarea si încalzirea timpurie a solului.5 si AMFS-4. Pentru erbicidele volatile. În functie de cerintele de consum si de necesitatea aprovizionarii fabricilor de conserve. schema de înfiintare si folosirea mainilor adecvate acestei lucrari. ca si evacuarea surplusului de apa în cazul ploilor torentiale cu debit excesiv. tractorul si agregatele deplasânduse pe rigole.LEGUMICULTURA superficiala la 15-18 cm adâncime. bulbi. pentru a încorpora resturile vegetale în sol.

În acest caz se va avea în vedere urmatoarele aspecte: calitatea rasadurilor.sa fie sanatos. ŠCalitatea rasadurilor influenteaza direct precocitatea si nivelul productiei. . . caracteristi a speciei si cu nuanta c violacee.sa fie viguros. durata de vegetatie a soiului cultivat. m .la speciile din familia Cucurbitaceae sa prezinte 3-4 frunze adevarate bine formate. . ‹Înfiintarea culturilor legumicole prin plantarea rasadurilor Culturile legumicole care se înfiinteaza prin plantarea rasadurilor sunt: tomatele. patlagelele vinete. cu internodii scurte si cu un siste radicular bine dezvoltat. castravetii etc. ŠNorma de samânta la ha se stabilete în functie de desimea plantelor la unitatea de suprafata.la tomate. metoda de irigare. corelate în relatie cu evolutia temperaturii si precipitatiilor ca factori principali în complexul climatic local. umiditatea solului si epoca de semanat. epoca de plantare. 1969). cele mijlocii la 2-3 cm. la plantare trebuie sa îndeplineasca ur atoarele conditii: m . masa a 1000 de seminte si valoarea culturala a acestora. m ŠEpoca de plantare se alege tinând cont de o mare complexitate de conditii si anume: particularitatile speciei si soiului cultivat si tipul culturii în care sunt programate. vizibili cu ochiul liber ( etapa a VIII -a de organogene za). telina. schema de modelare a solului. caracteristicile tehnice ale tractorului. rasadurile se uda bine. cu o culoare verde-închis. mai ales spre colet. distantele de plantare.la speciile din grupa verzei sa aiba 5-6 frunze adevarate bine for ate. masinilor si utilajelor folosite pentru semanat. salata. metodele de plantare si adâncimea la care se planteaza. prazul. Se sortea înlaturând za. ceapa de apa. ŠPregatirea rasadurilor pentru plantat. ardei si patlagele vinete sa aiba primii muguri florali bine formati. Rasadurile obtinute în ghivece sau cuburi nutritive se încarca în ladite si se îmbaiaza în solutie de insectofungicid. Un asemenea rasad. Înainte de plantare cu 10-12 ore. perioada când trebuie sa se livreze productia. rasadurile necorespunzatoare. Semintele mici se seamana la 1-2 cm adâncime. pentru a se scoate cu uurinta din ghivece sau pentru a evita pe cât posibil ruperea radacinilor la cele nerepicate. iar cele mari la 3-4 cm (Maier.LEGUMICULTURA germinativ. ŠSchemele de semanat se stabilesc tinând seama de: suprafata de nutritie a plantelor si asigurarea desimii optime la unitatea de suprafata. pentru executarea mecanizata a lucrarilor de întretinere si recoltat. ardeii. Laditele se aaza 49 .

numarul mare de udari si cu norme ridicate de udare. 4. Plantarea rasadurilor se poate face manual. repetându-se în timpul perioadei de vegetatie. udarea prin aspersiune. Tabelul 4. pleava.LEGUMICULTURA în remorci prevazute cu stelaje pentru a evita ruperea rasadurilorsi se transporta la locul de plantare. contribuie mai mult la accentuarea fenomenului de tasare a solului din culturi si la formarea crustei. Lucrarile de combatere a crustei si de afânare a solului. praz La aceeai adâncime la care au fost în rasadnita sau pe strat ŠDistantele de plantare se stabilesc în functie de habitusul plantelor si starea de fertilitate a solului. combaterea buruienilor.3. fertilizarea faziala. ploile torentiale. prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor. Mulcirea solului cu diferite materiale organice (mranita. mecanizat sau automatizat. semimecanizat. conopida Ardei. salata. contribuie la tasarea puternica a solului. În timpul transportului rasadurile se protejeaza prin acoperire cu folie de polietilena si rogojini pentru a le feri de actiunea razelor solare. udarea culturilor. telina. În plus. rumegu. Lucrarile efectuate asupra plantelor la unele culturi ca si recoltarea. completarea golurilor. Lucrarile de îngrijire aplicate culturilor legumicole în câmp În legumicultura se întâlnesc doua grupe de lucrari: lucrari cu caracter general (care se aplica la toate culturile legumicole) si lucrari cu caracter special (care se aplica numai la anumite culturi legumicole). patlagele vinete.3. gunoi de grajd semifermentat. ŠLucrarile cu caracter general sunt: combaterea crustei si afânarea solului. ŠMetode de plantare. paie. ŠAdâncimea de plantare depinde de specie(tab. varza. având drept scop asigurarea unor produ corespunzatoare din ctii punct de vedere cantitativ si calitativ 4.) sau cu suspensii 50 Adâncimea Mai adânc decât au fost în rasadnita deoarece emit uor radacini adventive Cu 1-2 cm mai adânc decât au fost în rasadnita .2 Adâncimea de plantare a rasadurilor la unele specii legumicole Specia Tomate. castraveti Gulii. ceapa de apa. turba etc. coaja de copaci.2).

exces de umiditate etc. se procedeaza la reânsamântare pe portiunile de rând unde sunt goluri. Dintre masurile preventive amintim: . . se aplica în toate fazele culturii.5M. previne formarea crustei.8) sau freza legumicola (FPL-4). CL-2. Completarea golurilor constituie o lucrare de optimnizare a desimii culturilor. Dupa ce plantele au rasarit se folosesc cultivatoarele legumicole (CL-4. .).distrugerea buruienilor de pe marginea drumurilor si de-a lungul canalelor de irigatii înainte de producerea semintelor. golurile se completeaza la 4-5 zile dupa plantare. care nu patrund adânc în sol sau se utilizeaza tavalugul inelar (TI-3. Completarea golurilor se efectueaza numai dupa ce se iau masuri de înlaturare a cauzelor provocat (atac de daunatori. tomate etc. sapaligi. Lucrarile curente prin care se urmarete afânarea solului si combaterea crustei. În acest scop se folosesc seminte preîncoltite sau în cazul unor culturi plantulele rezultate la rarire din rândurile alaturate (to mate. folosind diverse unelte si utilaje. salata. retinut special pentru completarea golurilor (10-15%). . Pe suprafete mici se folosesc unelte manuale (sape. folie de polietilena de culoare închisa (fumurie sau neagra). folosindu-se în acest scop rasaduri din acelai soi si de aceeai vârsta.). 51 care le-au . hârtie speciala etc. folie de aluminiu. La culturile înfiintate prin rasad. sfecla etc. neinfestate cu se minte de buruieni.LEGUMICULTURA bituminoase..compostarea gunoiului de grajd înainte de utilizare si mentinerea platformelor respective libere de buruieni. pentru distrugerea crustei în intervalul de la se manat la rasarirea plantelor se poate lucra cu grape uoare. La completarea golurilor. Combaterea buruienilor se face atât prin masuri preventive cât si prin cele curative.utilizarea în cadrul asolamentului a culturilor care concureaza mai bine buruienile. tasarea solului si împiedica dezvoltarea buruienilor. pe terenuri care nu sunt bine nivelate si pe soluri nemaruntite corespunzator. ceapa ceacla ma.). unelte Wolf) sau prasitori cu tractiune hipo.5). .lucrarea rationala a solului pentru prevenirea in festarii acestuia cu buruieni.utilizarea semintelor cu valoare culturala ridicata. respectiv. .rotatia si succesiunea judicioasa a culturilor. Astfel. întâlnite frecvent în culturile înfiintate prin însamântarea semintelor mici (legume pentru radacini tuberizate.

.instituirea unui regim sever al masurilor de igiena fitosanitara în culturi. Prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor.aplicarea unei agrotehnici superioare. m Dintre masurile curative cele mai importante sunt: plivitul. cu tot ansamblul conditiilor climatice.18%. Dintre masurile preventive amintim: . La înfiintarea culturilor prin semanat direct în câmp.folosirea semintelor dezinfectate si a rasadurilor sanatoase. prasitul si erbicidatul.prevenirea infestarii culturilor cu buruieni prin se minte aduse cu apa de udare. . . care are drept scop asigurarea unui spatiu de nutritie si vegetatie pentru fiecare planta cât mai aproape de cel optim. rasare un numar mai mare de plante decât cel necesar. Sunt lucrari care se aplica nu în mai 52 . Masurile curative se refera la combaterea pe cale chimica sau biologica. Irigarea rationala impune solutionarea optima.folosirea soiurilor si hibrizilor cu rezistenta mare la boli si daunatori. Masurile prin care se pot proteja plantele împotriva agentilor patogeni pot fi preventive si curative.aplicarea unor rotatii rationale care sa excluda succesiunea speciilor cu age nti patogeni comuni.LEGUMICULTURA . în functie de cultura si specificul local. pentru o btinerea unor productii corespunzatoare trebuie sa se mentina plantele sanatoase de la rasarire pâna la încheierea perioadei de vegetatie. ŠLucrarile de îngrijire cu caracter special. Raritul plantelor. tehnicoorganizatorice si economice a regimului de udare prezentat anterior. de regula ca masura de siguranta. Bilonatul si muuroitul se aplica la plantele legumicole de la care se consuma tuberculii si radacinile tuberizate. care sa asigure distrugerea buruienilor si conditii bune pentru creterea viguroasa a plantelor. în vederea asigurarii unei desimi normale. De aceea. daca conditiile de germinare a semintelor si de rasarire a plantelor sunt optime. prin îndepartarea acestora la intrarea apei în peri etrul cultivat cu legume. Cercetarile legate de efectul bolilor si daunatorilor în culturile legumicole au aratat ca acestea produc pagube de recolta în medie de cca. În aceasta situatie. diferentiata. motiv pentru care trebuie facut raritul. . Acestea se apli a numai la anumite c culturi. se folosesc norme de seminte ceva mai mari. iar când au conditii opti e de dezvoltare m pot produce compromiterea totala a culturilor.

dupa 4-6 frunze. Ciupitul se efectueaza în special la soiurile de castraveti care fructifica pe ramificatii de ordin superior. Combaterea grindinei se poate face prin intermediul rachetelor. Aceasta lucrare se aplica la rasaduri. praz. în jumatatea de nord a tarii. încarcate cu anumite substante chimice care exploadeaza în zona norilor si împiedica formarea grindinei sau prin intermediul plaselor cu ochiuri dese din fibre sintetice care se întind deasupra culturilor. favorizând cresterea si maturarea acestora. care sunt slab dezvoltati si daca se lasa produc seminte de slaba calitate Cârnitul consta în suprimarea vârfului de cretere al tulpinii principale. Copilitul consta în suprimarea ramificatiilor laterale (copili) de pe tulpina la tomate sau a lastarilor de la baza plantelor semincere. Înalbirea se aplica la sparanghel. Protejarea culturilor împotriva brumelor. Pericolul distrugerii plantelor se poate în latura si prin cultivarea plantelor în adaposturi acoperite cu mase plastice. Culturile legumicole sensibile la frig. În conditiile din tara noastra. de fructificare si maturare a fructelor în scopul sporirii productiei timpurii si totale si îmbunatatirea calitatii acesteia. conopida. cardon etc. deoarece prezinta neajunsul ca marete suprafata de evaporare a apei din sol. Prin înalbire organele de consum devin mai fragede si au un gust mai placut. pericolul brumelor târzii de primavara persista pâna la 20 aprilie si uneori chiar prima decada a lunii mai. Tratarea cu substante bioactive are drept scop stimularea si reglarea proceselor fiziologice. în scopul opririi creterii plantelor în înaltime si dirijarii hranei catre fructe . telina pentru petioluri. pot fi vatamate si uneori chiar distruse de brumele târzii de primavara sau de cele timpurii de toamna. iar în sudul tarii.LEGUMICULTURA cazuri speciale. când se ciupeste vârful dupa 3-4 frunze adevarate si la plantele din câmp când se ciupesc tulpina principala dupa 3-4 frunze si ramificatiile de ordinul I. cicoare. dupa 5 octombrie. 53 . iar toamna. pericolul brumelor apare de la 15 septembrie (uneori chiar mai devreme). Sustinerea plantelor se aplica la plantele legumicole la care tulpinile nu se pot mentine în pozitie verticala datorita înaltimii (lungimii) mari a tulpinilor plantelor si lipsei în structura anatomica a acestora a unor tesuturi mecanice care sa asigure rigiditatea tulpinilor. Înalbirea (etiolarea) organelor de consum se efectueaza pentru îmbunatatirea calitatii produselor legumicole care se consuma etiolate.

în functie de destinatia productiei si anumite caracteristici ale acesteia. Ea reprezinta un complex de operatiuni de mare raspundere. ŠOrganizarea recoltarii prezinta importanta deosebita pentru fermele specializate si se face din timp asigurându-se pe de o parte întocmirea corecta a graficelor de livrare. . însuiri care permit folosirea lor imediata. Gradul de maturare constituie o anumita etapa în procesul creterii si maturarii la care legumele întrunesc anumite proprietati ca: marime.maturitatea de consum corespunde momentului în care partile comestibile ale legumelor au dobândit însuirile caracteristice speciei si soiului (marime.maturitatea fiziologica este data de momentul când semintele ajung la marimea caracteristica si sunt apte sa germineze daca sunt puse în conditii optime de umiditate si caldura. RECOLTAREA SI CONDITIONAREA LEGUMELOR 4. În functie de specificul creterii si dezvoltarii fiecarei specii legumicole si de destinatia productiei se utilieaza urmatoarele notiuni legate de gradul de maturare: . patrunjel etc. culoare. cum ar fi capacitatea de a-si desavârsi maturarea dupa recoltare.Tehnica de recoltare. formatiunile de lucru. Recoltarea legumelor Recoltarea este operatiunea care marcheaza trecerea legumelor din sfera productiei în cea a circulatiei si consumului. continut în apa. forma. fragezime. pe baza evaluarii productiei si întocmirea calendarului aparitiei acesteia.). Aceasta notiune se utilizeaza pentru legumele de la care se consuma partile vegetative (salata. iar pe de alta parte asigurându-se mainile ŠTehnologia recoltarii se refera la: .4. Recoltarea legumelor cuprinde doua aspecte principale si anume: organizarea recoltarii si tehnologia de recoltare.LEGUMICULTURA 4. culoare. aroma etc. aciditate etc. . 54 .1.Stabilirea gradului de maturare la care trebuie facuta recoltarea. mijloacele de transport. gust. .4. ambalajele necesare.) dar se poate folosi si pentru cele de la care si utilajele necesare recoltarii.Momentul optim de executare a recoltarii. deoarece modul de executare a acestei lucrari are repercursiuni directe asupra mentinerii calitatii produselor. spanac. zaharuri. morcov.

fasole de gradina etc. Tehnica recoltarii este determinata de anumite caracteristici ale plantelor legumicole si anume: gradul de perisabilitate si dinamica aparitiei productiei. produse deshidratate.. în perioada imediat urmatoare recoltarii. pepenii galbeni destinati pastrarii etc. g . produc deprecieri calitative produselor.). socuri. bulion. pierderi în greutate prin î bolnavire etc.maturitatea tehnica sau industriala corespunde cu faza în care legumele întrunesc însuirile cerute de unele operatiuni tehnologice cum ar fi: pastrarea în stare proaspata (ceapa. dovlecei. Pentru unele legume ca tomatele pentru export. etc. în momentul efectuarii acestei operatiuni. Recoltarea selectiva se face prin mai multe treceri. usturoi. pepeni. murate etc. asupra produsului sa se exercite o presiune cât mai redusa.. ruperea de tesuturi etc. me conserve sterilizate. fasole. pârga. ra. inflorescenta complet formata. care. sa se evite pe cât posibil lovirile. a oxigenului din aer si datorita temperaturii ridicate la care se lucreaza de cele mai multe ori.. tehnologia de cultu conditiile de mediu etc. zdrobirile. Intervalul dintre doua recoltari difera în functie de specie. faza de dezvoltare a plantei. aceasta corespunde cu stadiul de pâr a. maximum de crestere vegetativa etc. Recoltarea integrala la o singura trecere. la care s-au creat soiuri si hibrizi cu maturare grupata în proportie de peste 85% si o buna rezistenta la loviri. La aceasta maturitate legumele se gasesc în diferite grade ale maturarii în functie de destinatie (supramaturare. pe masura ce produsele legumicole ajung la maturitatea comerciala (tomate. vibratii etc 55 .). În functie de gradul de perisabilitate. recoltarea trebuie facuta astfel ca.LEGUMICULTURA se utilizeaza fructele înainte de atingerea maturitatii fiziologice (castraveti. deoarece în celulele lovite. se face culegând toate produsele existente în momentul recoltarii.). patlagele vinete. cu peretii vata mati. ardei. Aparitia simultana a productiei este un caracter transmis genetic la tomate. castraveti.). se produc procese de hidroliza si fenomene care se evidentiaza prin pete. mazare etc. sub influenta enzimelor. mazare etc. înmuierea tesuturilor etc. maturitatea comerciala este maturitatea în cadrul careia sunt întrunite caracteristicile cerute de beneficiari si este conditionata de scopul pentru care legumele se comercializeaza.). diferite for de prelucrare (pasta. dovlecei. coacere deplina. ardei. m În functie de specificul plantelor legumicole recoltarea se face selectiv sau integral.

mecanizat. Sortarea în masa generala se executa tot manual si se face prin examinarea tuturor exemplarelor si aezarea lor într-unul din ambalajele aezate în jurul muncitorului. semimecanizat. crapate etc. Aceste dispozitive se regleaza pentru diferite nuante si intensitati de culoare cu ajutorul unei fise.. calibrare. Sortarea selectiva se face manual.progra a m filtrelor de culoare si a fundalelor de reflectie. ŠCalibrarea este operatia prin care produsele sunt grupate du forma. realizându-se concomitent sortarea si calibrarea produselor. ceruire etc. 56 . forma. cele cu maturare complet diferita fata de celelalte produse. marime. culoare etc. când toate operatiunile de recoltare se face cu ajutorul masinilor speciale. calibrarea se face concomitent cu sortarea produselor sau dupa aceasta. ŠPresortarea este o operatie care se efectueaza dupa recoltare si consa în eliminarea din masa produselor a exemplarelor evident necorespunzatoare calitativ. bulgari de pa mânt etc ŠSortarea este operatia de conditionare a produselor legu micole prin care se urmarete ca acestea sa corespunda conditiilor de calitate precizate în STAS. când toate operatiile se executa manual. noma interna. caiet de sarcini. spalare. vatamate. o parte din operatii se executa mecanizat iar celelalte manual. manual cu scoaterea mecanizata a recoltei din câmp cu platforme mobile. conform prevederilor din actele normative.2. cu ajutorul carora produsele recoltate sunt aduse sa îndeplineasca conditiile tehnice de calitate si prezentare prevazute în STAS. caiete de sarcini sau note de comanda. periere. pa greutate etc. De obicei. Conditionarea produselor legumicole Prin conditionare se întelege totalitatea operatiilor de sortare. a resturilor de tulpini.4.LEGUMICULTURA În functie de dotarea tehnica.. prin alegerea produselor cu defecte din masa produselor supuse sortarii sau se pot folosi în acest scop dispozitive cu celula fotoelectrica care analizeaza intensitatea coloratiei. platforme tehnologice cu benzi. recoltarea se poate face: manual. Prin sortare se elimina din masa produselor exemplarele foarte mici. 4. Sortarea în masa generala trebuie facuta pe mese de sortare pe care se aaza produsele care vor fi sortate si lazile goale în care se va face gruparea produselor pe marimi. destinatia productiei si specificul fiecarei specii legumicole. exemplarele bolnave.

Are ca scop înlaturarea si curatirea de praf si o parte din reziduurile de substante chimice care se gasesc pe aceste produse ŠSpalarea legumelor se face cu maini speciale de spalat si are drept scop îndepartarea totala a pamântului de pe produsele legumicole si a substantelor fitosanitare. În functie de destinatie produsele legumicole se ambaleaza în: ambalaje de manipulare. ŠCeruirea este o alta lucrare care se aplica la unele legu si se face cu emulsii de me ceara sau parafina. sparanghelului. cartofii etc. care se aplica unor specii legumicole ca: tomatele. favorizarea unei manipulari mai uoare a produselor. legaturi este operatia de conditionare si ambalare specifica legumelor verdeturi. frunze. Dintre legu mele radacinoase se cultiva frecvent morcovul. care se leaga cu banderole dinmasa plastica sau alte materiale de legat. ridichele de luna. urmata de o spalare suplimentara cu jet de apa pe un transportor cu vergele. transport si depozitare si ambalaje de desfacere. pastârnacul. iar din punct de vedere comercial. 10 sau 12 plante. patrunjelul. petioluri etc. în tara noastra. legumelor condimentare etc.LEGUMICULTURA ŠPerierea este operatiunea complementara a procesului de conditionare. ŠAmbalarea produselor legumicole este operatia de finalizare a fluxului tehnologic de conditionare si are ca scop protejarea produselor în ti pul m transportului. 57 . funii. În acest scop. vara si iarna. având drept scop prelungirea perioadei de pastrare a însuirilor calitative. care se gasesc pe acestea.. Operatiunea se executa manual si consta în formarea unor legaturi de 4.1. s-a realizat masina de spalat radacinoase MSR care realizeaza spalarea legu melor într-un tambur rotativ. CAPITOLUL V TEHNOLOGIA DE CULTURA A PRINCIPALELOR PLANTE LEGUMICOLE 5. sfecla roie. 6. o prezentare atragatoare. ŠLegarea în snopi.CULTURA LEGUMELOR RADACINOASE Din aceasta grupa de plante legumicole fac parte specii de la care se consuma radacinile îngroate (tuberizate). telina pentru radacina.

aceste legume sunt mult apreciate de consumatori. procentul de caroten este mai ridicat la morcovi cultivati la 14 ore/zi lumina decât cei cultivati în conditii de iluminare scurta. înca din antichitate.1. Pentru creterea normala a radacinilor sunt favorabile temperaturi de 18200C. care le confera aroma si gust specific. temperatura optima de germinatie fiind de 18-200C. cerintele sunt moderate. iar radacina matura la – 300C. na Temperatura din sol si aer influenteaza raportul între frunze: radacini. Legumele radacinoase se comporta ca plante bienale. fiind plante de climat racoros si relativ umed. Trebuie remarcat si continutul în uleiuri eterice a unora ca: patrunjelul. Uleiurile eterice din radacinile de patrunjel contribuie la o mai buna digestie a alimentelor. 58 . radacinile cresc scurte si ramân mici. sunt firave. de 25-300C în sol. iar din semintele de patrunjel se extrage apiolul folosit. Astfel. iar productia de radacini scade. sucuri sau în stare cruda. rezista în faza de plantula la temperaturi de –8…. cu exceptia ridichilor de luna si unele soiuri de ridichi de vara. care sunt anuale. a malariei si pentru dizolvarea nisipului la rinichi si vezica urinara. Unele.LEGUMICULTURA Legumele radacinoase sunt folosite în alimentatie. cerintele sunt moderate. fapt ce face posibila pastrarea lor peste iar în câmp (patrunjel. pastârnac). la umbra frunzele se alungesc. Semintele acestor plante pot germina la temperaturi de 1-50C. Fata de lumina. lunghimea. Influenta favorabila asupra productiei de radacini o are durata de iluminare. saruri minerale si vitamine. totui productii mari si sigure se obtin în conditii de irigare.1. Datorita unui continut ridicat în zaharuri.-100C. grosimea si calitatea acestora. la pregatirea si condimentarea diferitelor mâncaruri. salate. Marea majoritate a legumelor din aceasta grupa sunt folosite în industria farmaceutica. La temperaturi mai ridicate. telina. din semintele de morcov se extrage daucarinul folosit în tratarea bolilor coronariene. Astfel. în tratarea bolilor de rinichi. 5. ca patrunjelul si pastârnacul.Cerintele fata de factorii de vegetatie Legumele radacinoase se cultiva cu bune rezultate în toate zonele tarii pâna la altitudi de 1500-1600 m. În ceea ce privete umiditatea solului.

în perioada de cretere a aparatului foliar si de îngroare a radacinilor si de depunere a substantelor de rezerva se manifesta cerinte ridicate fata de fosfor si potasiu. cultura reuind bine numai în conditii de irigare. 5. ei putându-i-se aplica îngrasaminte organice si în anul de cultura.LEGUMICULTURA Fazele care necesita multa umezeala în sol sunt: în perioada de germinatie a semintelor. Legumele radacinoase valorifica bine solutii mijlocii sau uoare. Fosforul si potasiul influienteaza favorabil si rezistenta a plantelor la boli si îmbunatatirea capacitatii de pastrare a radacinilor. semitimpurii (110-130 zile: Nantes. Necesarul de elemente fertilizate variaza în cursul vegetatiei. De aceea. formarea aparatului foliar si a sistemului radicular si în perioada de îngroarea a radacinilor. Lipsa apei în aceste faze duce la le mnificarea tesuturilor. De mentionat este faptul ca telina necesita multa apa. precocitate. Alegerea soiurilor si hibrizilor Morcov: foarte timpurii (80-90 zile: Napoli). Astfel. Berlanda). deoarece provoaca ra mificarea radacinilor. afânate. depreciindule calitativ. Telina face exceptie de la aceste recomandari. Danvers 126. Uria de Berlicum. Nogales). Dintre 59 .1. se mitârzii (130-150 zile: Chantenay.2. acestea se aplica îngrasaminte organice bine descompuse si în cantitati moderate. Narbone). deoarece favorizeaza aparitia de boli. deoarece reactioneaza la aceasta fertilizare. Îngrasamintele organice (gunoi de grajd) si îngrasamintele verzi nu sunt recomandate a se aplica în anul de cultura. co mpacte si slab aerisite. bogate în substante organice si curate de buruieni. iar variatiile brute de umiditate provoaca craparea si ramificarea radacinilor. adesea ra mificate si au un continut redus de zahar. În solurile grele. Kamaran. Excesul de apa este mai daunator. Chantenay Red Core. care diminueaza productia. În ultimii ani pe plan mondial au fost creati hibrizi dubli cu însuiri superioare: germinatia rapida si uniforma. Temperaturile de peste 160C prelungite mult timp si asociate cu seceta în primele faze de vegetatie determina aparitia tulpinilor florifere în primul an. productie ridicata. târzii (150-180 zile: Bauer Killer Rote Herz. timpurii (90-110 zile: Carotte de Paris). radacinile cresc ascutite.

f Evitarea raritului se poate face prin utilizarea de seminte drajate. Redo. Roii cu vârful alb. Semilung. Ridichi de iarna: Negre rotunde Dintre hibrizii de ridichi de luna recomandam: Winter tetraploid.LEGUMICULTURA acetia se remarca: Nanthya F1. Panther F1. produs în rasadnite calde sau solarii încalzite. 5. Cultura legumelor radacinoase se realizeaza prin semanat direct în câmp.3. Patrunjel: timpuriu (140-150 zile: Zaharat). Rodeo. Anglia F1. Alabaster. Ridichi de luna: Rotunde timpurii. Rarit – se executa când plantele au 4-5 frunze în rozeta. King F1. iar raritura se valori ica sub forma de legaturi. în cazul telinei. În tabelul 5. Rodos. semitimpuriu: De Arad. care se realizeaza prin inter ediul rasadului m semanat des fara repicat. Jaguar F1 . târziu (200-220 zile: Bardowicher). Pastârnac: Alb lung. cu exceptia telinei pentru radacina. solarii. în cultura pura sau asociate cu alte specii legu micole. aratul sau sapatul cu cazmaua la 28 30 cm. semitimpurii (180-200 zile: Berlinez). Rotund (180-200 zile). rasadnite calde. tunele joase. Telina: Victoria. Solar F1. Scharo. Lucrari de întretinere: Tavalugitul – se face imediat dupa semanat. Bere de München. 60 . Feuer Kügel. Navada F1.cu seminte umectate sau cu rasad. Primavara devreme terenul se marunteste. Sprintar F1. Condor F1. Rondar F1. semitardiv: Detrit Nero. Completarea golilor. aplicarea îngrasamintelor cu fosfor si potasiu (1/3). Hytop F1.1. Rosie de Iernut. Sfecla de masa: timpuriu: Bordo. Bolkar F1. Înfiintarea culturilor Pregatirea terenului începe din toamna prin distrugerea resturilor vegetale. se aplica a doua parte de îngrasaminte cu fosfor si potasiu si 1/2 din îngrasaminte cu azot.1 prezentam date utile înfiintarii culturilor de legume radacinoase. Acestea se încorporeaza în sol si se face modelarea terenului în straturi. Udat – se face la înfiintarea culturilor imediat dupa semanat sau plantat. la distante specifice fiecarei specii. care permit o distributie uniforma pe rând. Ridichile de luna se cultiva cu bune rezultate si în sere. Ridichi de vara: De Dumbraveni. Lustra.

LEGUMICULTURA

Prasitul – se aplica ori de câte ori s-a format crusta si daca apar buruieni. Se executa 3-5 prasile manuale. Fertilizarea faziala – se recomanda a seaplica în doua reprize: prima când plantele au 3-4 frunze, iar a doua când începe îngroarea radacinii. Irigarea – se aplica 4-6 udari cu cca 20-40 l apa/m2. Pe solurile nisipoase, irigarea prin aspersiune previne acumularea de saruri la suprafata solului, contribuie la realizarea unei rasariri unifor cu efecte pozitive asupra productiei. me Tabelul 5.1 Date tehnice privind înfiintarea culturilor
Cultura Perioada de însamântar e Perioada de plantat 1-25 III 1-20 III 10 V-10 VI Norma de samânta kg/ha g/10 2 4-6 4-6m 4-5 4-5 0,15 12-14 10-15 Nr. plante la m2 64-75 4-5 4-5 10-12 13-16 140-250 45-45 18-25 25 30 45-55 45-55 35 20 40 30 40 Productia kg/10m2

Morcov

1-25 III sau 15 VI-10 VII Patrunjel Pastârnac Telina III-IV prod.rasad. IV Sfecla de masa Ealonat Ridichi de 5 III-5V si luna 10-20IX 15 IV-15 V Ridichi de vara Ridichi de 20 V-5 VI iarna

0,15

35

12-14

10-15 10-12 10-12

10-12 10-12

Combaterea bolilor si daunatorilor – vizeaza îndeseori alternarioza (Alternaria dauci) si fainarea (Erysiphae umbelliferarum). Dintre daunatori, pagube mari sunt produse de masca morcovului (Psila rosae). Recoltarea – se face esalonat, pentru asigurarea consu mului de vara si total toamna. Radacinile sunt bune de recoltat dupa 50-60 zile de la rasarire, când au 1,5-2 cm diametru, valorificându-se la legaturi (4-5 legaturi la kg). Pentru pastrarea peste iarna, recoltatul se face în septe mbrie-octombrie, înainte de venirea înghetului. Recoltatul radacinilor se face manual cu cazmaua, se recolteaza prin taiere la 2 cm deasupra coletului, se sorteaza si se depoziteaza în silozuri sau pivnite stratificate, în nisip uscat. Ridichile de luna se recolteaza la 4-6 saptamâni de la semanat, manual prin smulgere, se leaga în manunchiuri si se valorifica.

61

LEGUMICULTURA

5.2. CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din aceasta grupa au pondere mare în alimentatia omului si sunt cele mai raspândite în cultura. Grupa de legume varzoase cuprinde: varza de capatâna alba, varza cu capatâna roie, varza creata, varza de Bruxelles, varza pentru frunze, conopida, broccoli – conopida verde, gulia si varza chinezeasca. Plantele din aceasta grupa sunt bienale, cu exceptia conopidei, care se comporta în cultura ca plante anuale. Continutul bogat în saruri minerale de K, P, Ca, Fe si în vitaminele C, A, B1, B2, PP, precum si în uleiurile pe baza de sulf le confera acestor legume o valoare alimentara ridicata, si chiar efecte terapeutice în vindecarea unor afectiuni. Deoarece unele specii si soiuri au perioada de vegetatie scurta, pot fi cultivate frecvent în sistem de culturi succesive anterioare sau urmatoare. Legumele varzoase participa în hrana oamenilor tot timpul anului, atât în stare proaspata, cât si conservata. Pentru esalonarea consumului în starea proaspata se pot realiza culturi protejate în solarii sau tunele joase, acoperite cu folie de polietilena. Se estimeaza o alimentatie echilibrata la un consum de legume varzoase de 75 g/zi, respectiv 27 kg anual, din care 80% pentru consu mul în timpul iernii. 5.2.1.Cerintele fata de factorii de vegetatie Legumele varzoase sunt plante legumicole cu o mare capacitate de adaptare la conditiile de mediu, fapt ce face posibila cultivarea lor în toate zonele tarii, la altitudini pâna la 1500m. Varza, conopida si gulia sunt plante legumicole putin pretentioase fata de temperatura, putând suporta cu usurinta temperaturile scazute din cursul perioadei de vegetatie. Temperaturile de 5-80C sunt considerate ca potrivite pentru o buna vegetatie; valorile optime de cretere fiind de 15-180C. Semintele germineaza la 3-40C, iar în faza de rasad, plantele se dezvolta bine la temperaturi de 10-200C. Plantele tinere, bine calite la 30C timp de 10-12 zile, pot suporta o durata scazuta de ti p m temperaturi de –10….-150C. Temperaturile prea ridicate, de peste 250C, nu sunt favorabile deoarece creterea înceteaza, iar daca sunt asociate cu u miditatea atmosferica scazuta, capatânile ramân mici, afânate si inflorescentele

la conopida rasfirate.
62

aceste specii reactioneaza favorabil la aplicarea îngrasamintelor organice (gunoi de grajd). 63 . albe si placute la gust. care duc la vernalizarea plantelor si emiterea de tulpini florifere în primul an. capatânile ramân mici si crapa. începând cu faza de rasad si în cursul vegetatiei. Oscar F1. dar cu frecventa mare.. Menza F1. Varza alba de vara: Gloria. Speciile din aceasta grupa sunt plante de zi lunga. cerintele legumelor varzoase sunt ridicate. frunzele se coloreaza în violaceu. Histona F1. Tucana.2. azotul are un rol important în obtinerea de productii mari si de calitate. lunghi ea zilei m influentând favorabil formarea capatânilor de varza. Delphy H. împreuna cu 1/3 din cele azotate. afânate. Fata de apa. m La conopida. Insuficienta luminii determina alungirea rasadurilor. lumina difuza favorizeaza obtinerea de capatâni fragede.LEGUMICULTURA În cazul soiurilor timpurii trebuie sa acordam o atentie deosebita evitarii temperaturilor de 4-100C. Culturile de legume varzoase reuesc bine pe solurile aluvionale. 5.2. deoarece numai plantele cu foliaj bogat pot sa asigure realizarea de productiimari. Vela F1. mentinând o umiditate în sol constanta. De aceea. Consumul cel mai ridicat de apa se înregistreaza în faza de formare si cretere a capatânilor de varza. Lena F1. Musketter F1. Administrarea unor calitati suficiente de fosfor si potasiu favorizeaza creterea sistemului radicular si formarea de capatâni mari. în perioada de cretere intensa a capatânii. bogate în humus si substante minerale. Prezenta umiditatii în calitate mare este solicitata dupa plantare si în etapa formarii rozetelor de frunze. de îngroare a tulpinilor la gulie. Se recomanda aplicarea îngrasamintelor organice si ½ din cele fosfatice si potasice toamna. ducând la craparea acestora. primavara la pregatirea terenului. Timpurie de Vidra. Excesul de umiditate conduce la încetarea creterii. Excesul de azot este daunator. Dintre îngrasamintele minerale. plantele cresc încet si for eaza capatâni mici. Clarinet F1. iar restul.Alegerea soiurilor si hibrizilor Varza alba timpurie: Dittmark. Eficienta maxima a irigarii se obtine când se aplica cantitati mici de apa.

produs pe. Flott. Revue F1. Noriko. 64 . Paloma. Varza creata: Marilena. Magura. Neon F1. Hinova F1. culturi în solarii sau tunele) si prin rasad nerepicat (în cazul culturilor de vara si toamna). Acropolis F1. Stokade F1. Varza chimezeasca: Granado F1.LEGUMICULTURA Varza alba de toamna: Buzau. Redar F1. Denver F1. Topaz. Fortados. Braunshweig. Remedy F1. Mocira. Se recomanda ca pentru varza timpurie terenul sa se pregateasca din toamna. Varza de frunze: Arpad F1. Realizarea culturilor de legume varzoase se face numai prin intermediul rasadului repicat în ghivece sau cuburi nutritive de 5x5 cm (pentru culturi timpurii. Viola. Lintop F1. Timpurie de buzau. Dvorky. 5. Suprimax. rasadurile de legume varzoase trebuie sa aiba vârsta de 45-50 zile. Lindon F1. La plantare. Spectrum F1. Vanja F1. se admnistreaza îngrasamintele chimice si se modeleaza în straturi înaltate. Înfiintarea culturilor de legume varzoase în câmp Lucrarile de pregatire a terenului. Rebus F1. Veralto. Trerro. Claper F1.2. Alaska F1. Gulii: Goliath alb. ca plantarea sa se faca cât mai devreme. Alverda. Conopida broccoli: Calabresse. Kobolt. Abunda.2. Licurica. straturi reci în câmp deschis. terenul se marunteste cu grebla. Se executa sapatul cu cazmaua la 28-30 cm. Gulioare: Kupa. Linmont F1. Goliath albastru. Rosie de Arges. Mila F1. Roger F1. Primavara devreme. Oliver F. Lateman F1. Serrana F1. Varza de Bruxelles: Târzie de Amager. Adonis F1. administrarea a 30-40 kg/10 m2 gunoi de grajd împreuna cu îngrasamintele fosfatice si potasice. Date privind perioadele de înfiintare a culturilor legu melor varzoase sunt prezentate în tabelul 5. 6-8 frunze adevarate si grosimea la colet de 5-7 cm. Hopkin F1. la începutul lunii martie. Gabion F1. Amager. Lindurian F1. Larex. Conopida de toamna: Bulgare de zapada. Varza roie: Cap de negru. Julius F1. Emperar. Velko F1. Montano F1. Conopida timpurie: Alto. Buffalo F1. Arsis F1. Blaro.3. Vorbote. se fac din toa mna prin eliminarea resturilor vegetale.

5 0.5 0. În cazul unor plantari la suprafata.0 5. -irigarea-se face dimineata în perioada de primavara.5 0. Se aplica 1-2 fertilizari cu îngrasaminte chimice.0 6.5-7. când se ad ministreaza îngrasaminte complexe în cantitate de 300-400 g la 10 m2.0 5.5 0.5 0. care se distribuie printre rânduri si se încorporeaza prin efectuarea prailelor.5 0.0 4.5-5.5-6.5 0. iar vara se face dupa masa. la for area rozetei de m frunze si în perioada formarii partilor comestibile. Date privind înfiintarea culturilor Cultura Perioada de însamântare Perioada de plantat Norma de samânta kg/ha g/10m2 0.5-5. -prasitul se executa pna când plantele acopera intervalul dintre rânduri.5-7.5 6. administrând un amestec de 150 g azotat de amoniu si 100 g sare potasica la 10 m2.5 0.5 0.2. Se aplica 4-6 udari. -fertilizarea în timpul vegetatie Concomitent cu aplicarea udarilor se pot face si îngrasarile faziale.5-7.5 0.LEGUMICULTURA Adâncimea la care trebuie îngropate rasadurile este pâna la pri a frunza m adevarata.5 0. Prima îngrasare se face la 10-12 zile dupa plantare.5 Nr.5-6. Îngrasarea a 2-a se aplica când începe formarea capatânilor sau îngroarea. utilizând rasad de aceeai vârsta si din acelai soi. 65 . Fazele de vegetatie critice pentru apa sunt: la plantare.5 0. la intervale de 10-14 zile si cu norme de 30-40 l/m2. plante la m2 6.5 0. Se aplica 3-4 prasile la adâncimea de 6-8 cm.6 11.0 30-40 40 50-80 30 30-50 4-10 22-30 25-40 20-35 25-40 Produc tia kg/10m 2 Varza timpurie Varza de vara Varza de toamna Varza rosie Varza creata 20 I-31 II 25 V-20 VI Varza de Bruxelles Gulioare Gulii Conopida timpurie Conopida de toamna 20 I-5 II 1 III-1 IV 20 IV-25 V 10 IV-20 V 10III-25III 20 IV-15V 20VI-15VII 20VI-20VII 15 III-20 III 15-20 VII 10-25 IV 1-15 VI 25 I-5 III 15 III-10 V 15 IV-25 V 25 V-10 VII 5-25 II 15-30 III 10-30 IV 1-20 VI Lucrari de întretinere: -completarea golurilor-se executa la 3-4 zile dupa plantare.5 0. Tabelul 5. prinderea este îngreunatasi plantele cersc într-un ritm mai încetinit.0 5.5 0.5-6.0 4.0 3.5 0.5 0.5 0.5 0.

CULTURA LEGUMELOR BULBOASE Din aceasta grupa se cultiva pe scara larga ceapa. -recoltarea-se face ealonat în 2-4 etape pe timp uscat. Sunt plante cu cerinte mai reduse fata de caldura. Speciile din aceasta grupa se comporta ca plante bienale si trienale. trebuie legate frunzele la vârf cu rafie sau se rup nervurile principale la 1-2 frunze. se adauga Aracet sau Detersin 0. fiind bogate în glucide. ceapa de Egipt (Rocambole). Acestea au o valoare alimentara ridicata. 5. Partea comestibila bulbul si frunzele aeriene. 5.1. care se aplea peste capatâna falsa. protejândca o.15 %. cu produse recomandate. dar pretentioase la lumina si umiditate. prin taierea partii comestibile (capatâna. si arteroscleroza. pentru protejarea inflorescentelor î potriva razelor solare m care le depreciaza calitativ. 66 . 0 Semintele încep sa germineze si bulbii sa vegeteze când în sol se realizeaza 2-3 C. ceea ce face ca ele sa fie folosite la conservarea altor legume. purecii verzei (Phyllotreta spp. optimul de germinare fiind de 18-200C. Cu 10-15 zile înainte de recoltare nu se mai aplica tratamente fitosanitare.) si omizile defoliatoare (Pieris brassicae si Mamestra brassicae). reumatism. saruri minerale si uleiuri eterice care le imprima un gust placut si miros specific. dezinfectia semintelor si tratarea unor boli de plamâni.Cerintele fata de factorii de vegetatie Legumele bulboase sunt specii cu cerinte mederate fata de caldura. La fiecare tratament. usturoiul si prazul. Fitoncidele pe care le contin le confera si un rol bactericid.3.LEGUMICULTURA La conopida. Formarea si creterea radacinilor are loc la temperaturi de 12-200C. ceapa de tuns si usturoiul de Egipt (Roca mbole). proteine.3. rahitism. iar cele de peste 250C inhiba procesul. -combaterea bolilor si daunatorilor: pagube mai importante sunt produse de mana verzei (Peronospora brassicae). capatâna falsa sau tulpina îngroata) cu 2-3 frunze protectoare. iar sporadic pe suprafete reduse ceapa ealonata (Vlaita).

per meabile. Fata de lumina. ducând la scaderea capacitatii de pastrare. în conditii de zile scurte. pâna ce plantele au 2-3 frunze si ating un maxim în perioada de formare si cretere a bulbilor. compacte si acide nu sunt indicate. superficial. a creterii si formarii sistemului radicular. De aceea. formarea bulbilor coincide cu perioada de zi scur si multe plante nu mai ta formeaza bulbi. Rezultatele bune se obtin pe soluri uoare. fiind plante de zi lunga. care explorea za în adâncime doar 30-40 cm sol legumele bulboase au cerinte ridicate fata de apa. O umiditate relativa a aerului prea ridicata favorizeaza atacul bolilor. daca se întârzie semanatul sau plantatul dupa 15 aprilie. fapt ce face posibil semanatul sau plantatul din toamna. iar a îngrasamintelor cu potasiu migrarea substantelor asimilate si depunerea lor în bulbi. Datorita unui sistem radicular slab dezvoltat. Cerintele mari se înregistreaza în faza germinarii semintelor. este favorizata creterea frunzelor. 67 . plantele au cerinte reduse fata de apa. si lumina redusa. Prazul manifesta însa cerinte mari fata de umiditatea din sol pe toata perioada de vegetatie. Solurile grele. În faza de maturare a bulbilor. Plantele bine înradacinate rezista la temperaturi de –20…-250C. care nu formeaza crusta. formeaza bulbi numai în conditii de 15-18 ore iluminare. însa în cantitati prea mari provoaca încoltirea bulbilor. Administrarea de îngrasaminte fosfatice favorizeaza creterea radacinilor. pretentiile sunt ridicate. 10-12 ore. Aceste specii legumicole. cu 3-4 saptamâni înainte de recoltare. cele sub 100C împiedica formartea bulbilor. Fata de umiditatea din aer. fertile. iar cele de peste 300C inhiba sau chiar opresc creterea. pretentiile sunt mai reduse. caracteristica zilelor de toamna si primavara.LEGUMICULTURA Procesul de cretere si maturare a bulbilor are loc la temperaturi de 25300C. în special a manei (Peronospora destructor). Azotul din îngrasamintele azotate favorizeaza creterea organelor vegetative. Gunoiul de grajd se recomanda a se admnistra culturii din anul precedent. deoarece atât durata cât si intensitatea luminii conditioneaza formarea bulbilor.

Ceapa se poate cultiva prin semanat direct. De Seitin. Favorit.3. Carentan. Alegerea soiurilor si a hibrizilor Ceapa prin arpagic: De Stuttgart. Usturoi de primavara: De Cenad. care se poate realiza cu uurinta si cu eficienta economica. Spaniol. Wolska. Glorina. de Filiai.Înfiintarea culturilor Pregatirea terenului destinat a se cultiva cu legu bulboase me începe din toamna si consta în distrugerea resturilor vegetale ale culturii anterioare. Durco F1. Usturoiul se cultiva numai cu ajutorul bulbilor (cateilor) iar prazul prin plantare de rasaduri si mai rar prin semanat direct. Parox. iar plantarile de primavara cu arpagic de 14-20 mm diametru. Carristo F1.2. De Tibucani. 5. în luna august-septembrie. 68 . Prelina. Rosie de Arie. Pregatirea patului germinativ în acest caz începe mai devreme.3. Carina. De Râmnicu Sarat. De Macau. Spaniola. terenul se marunteste si se modeleaza în straturi de 94 cm latime la coronament. Usturoi: Rocambole: De Bucovina. Tilina. Santina. Ceapa prin semanat direct: Diamant.LEGUMICULTURA 5. Aldobo. Banko. Se recomanda ca în gradina casei sa se extinda metoda de cultura a cepei prin semanat direct (ceapa ceaclama). De Darasti. Pelux. De Vinga. Darasti-Ilfov. Rosie de Fagara. Ceapa prin rasad: Aurie de Buzau. Alix. Bruno F1. Armstrong F1. De Darasti. Record. Praz: Camus. Indiferent de epoca de înfiintare a culturilor. Plantarea din toamna a cepei pentru bulbi se realizeaza cu arpagic de 7-14 mm diametru. În cazul în care semanatul sa plantatul cepei si a usturoiului se face din toamna. Daitona F1. sapatul cu cazmaua la 28-30 cm. Otina. executia acestor lucrari se face astfel ca la venirea înghetului plantele sa fie bine înradacinate si sa aiba 4-6 frunze adevarate. De Hidrator. Cioroiu. Glory F1. Usturoi de toamna: De Moldova. fertilizarea cu îngrasaminte fosfatice si potasice. prin intermediul arpagicului si prin rasad.3. Copra F1.

5-4 Lucrari de întretinere: În cazul culturilor realizate prin semanat direct. Date privind înfiintarea culturilor Cultur a Perioad a de însamân tare 1-30 III 10-20 IX 15-25 III 45 Perioad a de plantat 10-20 III 20-30 X 40 10-25 V Norma de samânta kg/ha g/10m2 800-1200 40 7-9 2-4 Nr. care rasar înaitea culturii de baza. -fertilizarea faziala se efectueaza în 1-2 etape administrând îngrasaminte cu azot si potasiu. Pentru a împiedica înburuienarea puternica a straturilor se poate efectua praila oarba utilizând plante indicatoare. -udarea dupa semanat se executa în cazul culturilor semanate sau dupa plantatul rasadurilor. -prasitul se face de 2-3 ori manual. -completarea golurilor se face la culturile realizate prin intermediul rasadurilor.3. acestea se tavalugesc usor dupa se manat pentru a pune samânta în contact cu solul. folosind rasaduri din acelai soi si de aceeai vârsta.5-4 47-70 47-70 7-12 6-10 28-30 35-50 3.LEGUMICULTURA Tabelul 5. plan t e la Producti a kg/10m2 303035- Ceapa prin arpagic Ceapa prin semanat direct (ceaclama) Ceapa prin rasad (ceapa de apa) Usturoi de toamna Usturoi de primavara m2 800-1200 57-71 7-9 2-4 81-95 57-71 Praz 10-25 X 800-1400 800-1400 10-25 X 800-1400 800-1400 1-20 III 15-31 III 10-20 V 3. Lucrarea favorizeaza o rasarire uniforma si realizarea unor culturi încheiate. distrugând buruienile dintre rânduri si de pe rând. Pentru culturile semanate din toamna se recomanda luarea unor masuri de retinere a zapezii pe straturi. Se recomanda ca prima îngrasare faziala sa se faca când plantele au 4-5 frunze .

când începe formarea bulbului. în functie de umiditatea solului si de starea de vegetatie a culturilor. Cantitatile de îngrasaminte utilizate sunt de 800 g azotat de amoniu si 400 g sare potasica/100 m2 la fiecare fertilizare. -irigatul se executa 6-8 udari cu norme de udare moderate de 20-50 l/m2 la intervale de 15-20 zile. nu se mai aplica udari pentru a favoriza maturarea bulbilor. Cu 3-4 saptamâni înainte de recoltare. 6 .(dupa cca 30 zile de la rasarire). iar la a doua dupa o luna de la prima.

permeabile si bogate în humus. Din aceasta grupa fac parte tomatele (roiile). argiloase. 70 . Solurile grele. CULTURA LEGUMELOR SOLANO-FRUCTOASE Legumele din aceasta grupa se cultiva pentru fructele lor. Biotina). cât si în sere si solarii. care sunt consumate la diferite faze de maturare. Fe. fiind reci si compacte nu sunt recomandate a di cultivate cu aceste specii. acizi organici si substante proteice. B6. când rasarirea are loc dupa 7-12 zile. -combaterea bolilor si daunatorilor vizeaza combaterea manei cepei (Peronospora destructor). Cerintele fata de factorii de vegetatie Speciile din aceasta grupa sunt plante ter mofile. B2. utilizând prdusele reco mandate avizate. 5. lumina. Se cultiva în gradina atât în câmp. Zonele cele mai favorabile pentru cultura sunt cele cu temperaturi medii anuale de 10-200C. ardeii si patlagelele vinete.LEGUMICULTURA Udarile cele mai multe se aplica la ceapa semanata direct. musca cepei (Delia antiqua) si nematodul bulbilor la usturoi (Ditylencus dipsaci). 5. cu soluri fertile. ceapa de apa (caba) si la praz. Dupa recoltare plantele se lasa 3-4 zile la soare. care vegeteaza si fructifica bine la temperaturi optime cuprinse între 25-300C. Semintele germineaza la temperaturi optime de 20-250C. în stare proaspata sau conservata. saruri minerale (Na. Speciile de legume solamo-fructoase sunt anuale cu perioadea lunga de vegetatie si pretentioase la caldura. Ca. -recoltarea se face manual când bulbii au ajuns la marimea corespunzatoare soiului si tulpinile false se înmoaie deasupra bulbilor. Mg). asigurând fructe proaspete aproape tot anul. umiditate si hrana minerala.4. Nu se recomanda întârzierea recoltatului. iar procesul odata declanat este ireversibil. deoarece bulbii pornesc din nou în vegetatie. C.4. care prezinta o deosebita impotanta în alimentatia omului prin continutul bogat în vitamine (B1. m iar cele pergamentoase capata culoarea caracteristica soiului. ti p în care frunzele se usuca complet.1. Bulbii se fasoneaza la 2-3 cm sau se leaga în cununi si se depoziteaza pentru pastrare.

iar fata de umiditatea atmosferica pretentiile sunt moderate.2. sau mai ridicate de 350C în cazul tomatelor si 380C. Cluj 80. Ardei gras – culturi în sere si solarii: Bruissma Wönder. Lumina prezinta importanta atât ca intensitate cât ca si durata. Precoce de Someeni. Plutona. Nerarom (F1). Fata de umiditatea din sol prezinta cerinte mari. Alegerea soiurilor si hibrizilor Tomatele pentru culturi timpurii . Isalnita 50 (F1). Marita 15 (F1). doar vinetele prezinta pretentii mari si fata de umiditatea atmosferica. Gloria (F1). înflorirea. Dacia. Ferma. Necesarul de apa este în corelatie directa cu nivelul de fertilizare si ci sistemul de cultura. Romec 554 J. începutul fructificarii si maturarii fructelor.LEGUMICULTURA Temperaturile mai scazute de 10-15 C. Toate speciile din aceasta grupa reactioneaza bine la îngrasarile cu gunoi de grajd. însa administrate echilibrat pe faze de vegetatie. Tasty (F1) si Blondy (F1). Ace Royal. Laura. Timpurie de Arge. Mara. Lipsa sau insuficienta apei din sol. Vitamina. Ioana (F1). Vidra 60. Delphin. Roma VF.4. Lucia (F1). asociata si ci seceta atmosferica. Buzau 22.toamna: Buzau 1600. Perioadele critice de nutritie sunt: aparitia pri ei frunze. Majorca (F1). Diana. diminuând productia de fructe. Tomate pentru culturi de vara . începutul m formarii mugurilor florali. Vemone (F1). O intensitate scazuta a luminii si o durata de sub 12 ore/zi determina alungirea rasadurilor. Fata de lumina au cerinte mari începând cu faza de rasad si pâna la maturarea fructelor. florile avorteaza si cad. Astfel. în cazul ardeilor si vinetelor conduc la oprirea creterii plantelor. 5. Sincron F1. Tomate pentru culturi în sere si solarii încalzite – Diva (F1). Carolina. Getina (F1).Arge 1 (F1). Arletta (F1). avortate florilor si la perturbarea proceselor de fructificare. Féhérozön. 71 0 . Îngrasamintele minerale influentiaza favorabil creterea si fructificarea precum si calitatea fructelor. Marita 25 (F1). administrat în doza de 3-4 kg/m2. Hariclea F1. tomatele cultivate prin rasad prezinta cerinte mai ridicate fata de apa decât cele cultivate prin se manat direct. Angela (F1). întârzie aparitia inflorescentelor. împiedica fecundarea florilor. Unirea. Roxana. Export. Solara (F1). H 601. Export 2 (F1).

Spitfire (F1) si Picador (F1). Patlagele vinete – culturi de câmp: Bucuretene. Rubin. ardei iuti si vinete se recomanda rasaduri în cuburi sau ghivece nutritive de 7x7x7 c fapt ce asigura timpurietate m. 72 . Redam în tabelul 5. elemente de tehnologie a culturilor în câmp. Pana Corbului. grosi ea la m colet 6-8 mm. Oranj. Auriu. Patlagele vinete – culturi spatii protejate: Dragaica. Lidia (F1). Lucia. Minis 27. înaltimea de 14-17 cm si butoni florali sau mugure florifer. La plantare. Madalin.4.Simultan. Rasadurile necesare înfiintarii culturilor de tomate. Lung Românesc. Ardei lung – Arad 5 B. Bucheten. Kapia de Kurtovo. Cosmin. si productie mai mare. Arad 6 B. Ardei de boia – Oradea 15. 5. rasadurile trebuie sa aiba o vârsta de 50-60 zile. aplicând la 100 m2 750 g azotat de amoniu. Splendid. Globus. Contesa. Înfiintarea culturilor în câmp Toamna. Viorica. În cazul unor atacuri de coropisnita si viermi de sârma se trateaza solul cu Galithion 300 g/100 m2 si Sinolintox 300 g/m2. Ardei iute – De Arad.1%. Amurg. Picant. Solul se sapa cu cazmaua la 25-30 cm.3. ardei si vinete se produc în sere înmultitor si rasadnite calde. Primavara se administreaza o alta doza de îngrasaminte minerale. Kima. Carmen B. Narcisa F1. Zlaten Medal. dupa desfiintarea culturilor de leguminoase. Danubiana.4. Mihaela si Opal. Pentru culturile de toamna timpurii. Superb si Titan. bulboase sau radacinoase. bune premergatoare pentru legumele solano-fructoase. care se încorporeaza cu grebla sau cu motofreza si se modeleaza terenul în straturi cu latimea de 94 cm la coronament. Ardei gogoari . Timpuriu de Bucureti. Carmin. Galben superior. Madona. Astrion (F1). Cornel. 1500g superfosfat si 400 g sare potasica. Pentru a stimula creterea rasadurilor se îmbaiaza ghivecele într-o solutie de Revital 0. Aroma. Sheghedin. Jeny. se administreaza gunoiul de grajd si îngrasamintele cu fosfor si potasiu.LEGUMICULTURA Ardei gras – culturi de câmp: De Siria.

Prasitul – se face de 3-5 ori manual la adâncimea de 5-7 cm. Tabelul 5.3 Norma de samânta kg/ha g/10m2 0.5 1. prima la creterea intensa a plantelor administrând 890 g/100 m2 azotat de amoniu.5 Ardei lung Ardei boia Ardei iute Vinete 15 II-5 III 15-25 II 15-25 II 25 II-10 III 25 IV-20 V 25 IV-20 V 25 IV-20 V 1-20 V 1.cu doze de 895 g azotat de amoniu si 1560 g superfosfat simplu la 100 m2. fapt ce conduce la obtinerea de productii mai timpurii cu 15-20 zile fata de câmp. iar la vinete 8-10 udari cu norme de 35-40 l/m2 la interval de 14-15 zile.0 Nr. Irigatul – primul udat se aplica imediat dupa plantare cu norme de 15-20 l/m2.3 0.5 1.5-7.0 Lucrari de întretinere: Completarea golurilor – la 4-5 zile de la plantare cu rasad de aceeasi vârsta. La ardei se recomanda aplicarea a trei fertilizari faziale.5 1. administrarea 1040g/100 m2 azotat de amoniu.5 1. fertilizarile sunt asemanatoare culturii ardeiului.3 6.5 12-14 1. La cultura vinetelor. a 2-a fertilizare când au legat fructele din inflorescenta a doua. Îngrasamintele chimice se distribuie între rânduri sau pe rigole de udar si se încorporeaza prin prasile.8-8.3 6. la ardei se aplica 10-12 udari udari cu norme de 30-35 l/m2 la intervale de 7-8 zile. Date privind înfiintarea culturilor Cultura Perioada de însamântare Tomate timpurii Tomate vara-toamna Ardei gogoar 20 II-5 III 5-15 II Perioada de plantat 0. 73 . soi sau hibrid.5 1. iar a treia fertilizare se aplica la creterea intensa si maturarea fructelor aplicând 750 g/100 m2 azotat de amoniu. apoi la tomate se aplica 7-8 udari cu norme de udare 20-30 l/m2 la 12-15 zile interval. a doua la formarea primelor fructe administrând 890 g/100 m2 azotat de amoniu si 1500 g/m2 superfosfat simplu.0 1.LEGUMICULTURA Atât tomatele cât si ardeiul si vinetele se cultiva frecvent în solarii si tunele. plante la m2 35-60 30-61 12-14 25-45 12-14 10-13 12-14 45-48 30-50 25-40 10-20 7-15 30-60 Productia kg/10m2 15-30 IV 1-15 V Ardei gras 15-30 II 25 IV-15 V 1.5 1.5 15 II-15 III 25 IV-20 V 1.5 1. Fertilizarea faziala – la tomate se recomanda la legarea fructelor din prima inflorescenta.4.4 0.

Combaterea bolilor si daunatorilor – se aplica tratamente împortiva manei. dezinfectia scheletului. putrezirea fructelor. protejata în sera Vinete în sera. modelatul în straturi înaltate si deschiderea rigolelor de plantare.. Pentru realizarea culturilor trebuie pregatirea spatiului si terenului de cultura.3-2. Mihalache si colab.5 80 35-40 3. sapatul cu caz maua.LEGUMICULTURA Palisatul.6 40-56 25-28 7. sârma si sfoara. Recoltatul – se face esalonat pe masura maturarii fructelor si în functie de destinatia productiei.6 60-140 28-30 2.3.0-3.5.5 prezentam câteva date tehnice privind înfiintarea culturilor în sere si solarii. În tabelul 5. trebuie avut în vedere eliberarea de resturi vegetale.5-6. Înfiintarea culturilor Pentru realizarea culturilor se utilizeaza rasad produs în ghivece nutritive cu vârsta de 55-60 zile pentru solarii si 70-80 zile pentru culturile din sere. copilitul. Privitor la pregatirea terenului. spalieri.2-3. acoperirea solarului cu 10-12 zile înainte de plantare si revizia instalatiilor. cârnitul. Cultura protejata si fortata a legumelor solano-fructoase În sere si solarii ponderea în cultura o au tomatele.4.2-2. cm Tomate în solar Ardei gras în solar Vinete în solar IV Tomate în sera. cu produse avizate. ciclul II Ardei cult.2-8.0 70 32-47 3. dezinfectia solului. 74 .8 60-140 32-35 2. ciclul I Tomate în sera. 5. cm plante/m2 70 20-24 5. Tabelul 5. Date tehnice privind înfiintarea culturilor (dupa M. În cazul spatiilor se are în vedere etaneitatea serelor. ciclul I Distante pe Desimea rând.4 Perioada de plantare 20 II-5 IV 5 IV-15 IV 1 IV-15 5 I-5 II 20-30 VI 1 II-5 III 1-5 II Cultura Lucrarile de întretinere: Completarea golurilor – la 8-10 zile de la plantare cu rasad de aceeasi vârsta. ardeiul iute si vinetele.5 80 50-55 2. defolierea plantelor – se aplica la culturile de tomate utilizând tutori. gândacului din Colorado. fertilizarile cu gunoi de grajd. 1985) Distante între rânduri. ardeiul gras.6-2. a patarii frunzelor si basicarea fructelor.

se utilizeaza si în industria far maceutica si cosmetica. fiind bune premergatoare pentru majoritatea speciilor legumicole. pepenele verde si dovleacul de copt. lasa însa terenul curat de buruieni. conservate sau murate. pepenele verde. cea mai mare raspândire în cultura o au castravetii. B1. Legumele bostanoase ocupa suprafete mari în gradina de lânga casa datorita continutului fructelor în glucide. reducând consumul de apa cu 50%. Sunt plante prasitoare care se fertilizeaza cu cantitati mari de îngrasaminte organice si chimice. Fertilizarea faziala – cu îngrasaminte organice – se aplica 2-4 fertilizari în solarii si 8-10 ferilizari faziale în sere. Prezinta pretentii fata de temperatura si lumina. pepenele galben. Toate sunt plante anuale. Recoltarea se face la maturitatea de consum (castravetele si dovlecelul) si la maturitatea fiziologica (pepenele galben. având flori femele si mascule dispuse pe aceeai planta. Aceste legume se consuma în cantitati mari si datorita gustului placut. cu tulpina târâtoare. CULTURA LEGUMELOR CUCURBITACEAE Din aceasta grupa de legume. dovlecii. în functie de specie si sistem de cultura. stimularea fructificarii. iar dintre elementele minerale predomina calciul.5. Lucrari speciale – constau în palisat. cum este castravetele. Unele dintre ele. în stare cruda. Se aplica între 15-20 udari în solarii. vita mine C. mulcirea solului cu paie de grâu în strat de 5-6 c sau folie neagra de m 0. iar polenizarea estefacuta de catre insecte. în functie de specie si fazele de vegetatie. Combaterea bolilor si daunatorilor –trebuie efectuate cu atentie. Irigatul –se aplica diferentiat. copilit. B2. A. Recoltatul – se face manual la diferite stadii de coacere în functie de destinatia produsului. 8-10.05 mm. erbacee. folosind produse specifice fiecarui agent patogen. umiditatea se face pe faze de vegetatie.LEGUMICULTURA Afânarea solului – prin prasile manuale. 75 . defoliat. 5. Dirijarea factorilor de mediu – temperatura. Irigarea prin picurare este cea mai eficienta. în corelatie cu lumina. cu nor de 25-35 l/m2 la fiecare me udare si un numar de 25-50 udari în sere cu norme de 15-40 l/m2 la fiecare udare. dovlecelul de copt). cârnit.

Legumele bostanoase au pretentii mari atât fata de umiditatea din sol cât si cea din atmosfera.temperatura optima fiind de 25-300C. avortarea florilor si diminuarea productiei la fructe. .5.LEGUMICULTURA 5. conducând la stagnarea în cretere. carintele sunt mari. mai ales fata de intensitatea acesteia. Plantele cresc si fructifica bine la temperaturi de 26-300C.Alegerea soiurilor si hibrizilor Castravetii – cu fruct semilung.1. pepenii galbeni si verzi si dovlecelul de copt sunt specii cu pretentii ridicate fata de temperatura. Seceta atmosferica este daunatoare culturilor de castraveti.2. Pentru o vegetatie normala se recomanda ca temperatura solului sa fie mai ridicata cu 230C. plantele sunt distruse. afânate si îngrasate cu gunoi de grajd si îngrasaminte minerale. La paritia celor mai uoare brume.Cerintele fata de factorii de vegetatie Castravetii.5. 5. Curentii de aer reci si vânturile uscate stânjenesc vegetatia acestor plante si de aceea cultura lor în câmp deschis se realizeaza în culise de plante cu talie înalta (porumb zaharat). pentru câmp si solar. Fata de lumina. cerinte determinate de sistemul radicular slab dezvoltat (cartravetele) si de coeficientul de transpiratie mare. producându-le amareala fructelor si este favorabila culturilor de pepeni galbeni si verzi prin marirea cantitatii de glucide din fructe. Nu suporta oscilatii mari de temperatura de la zi la noapte. Excesul de umiditate conduce la aparitia bolilor si îmbolnavirea plantelor. acestea ducând la aparitia gustului a mar la castraveti si la stânjenirea vegetatiei la pepeni. dovleceii. Semintele încep sa germineze la temperaturi de 14-160C. Absortia masiva de elemente minarale are loc în perioada de fructificate când plantele extrag din sol 70% din totalul de ele mente nutritive. Cultura da rezultate bune pe solurile uoare. Temperaturile sub 140C si peste 400C influentiaza negativ creterea. Cerintele mari fata de umiditate se înregistreaza în timpul înfloritului si fructificarii plantelor.

Astrea F1. Renato (F1). Champion. Select. pentru câmp si solar. Cornison. Parker 76 . Mondial. Magic.Topaz. Premier (F1). Obelisk. Castraveti – cu fruct de tip cornion. Verino (F1). Adonis. Anka (F1).

Acestea se încorporeaza în sol. Dochita. unde înfiintarea culturilor are loc cu cca 2 saptamâni mai devreme decât în câmp.3. Rogen.5. Titus. iar terenul se modeleaza în straturi. Templar F1.6. Wisconsin. Cultura legumelor cucurbitaceae în câmp Lucrari de pregatire a patului germinativ încep din toamna. Lucrari de întretinere: Raritul – se aplica la aparitia primelor frunze adevarate lasând 2-3 plante la cuib la castraveti. Famosa. Primavara. -cu fructe lungi. Crimson Sweet. Octopus F1. solarii si rasadnite. Olimpia. National Pickling. Mustang. potasiu si jumatate din îngrasamintele cu azot. Elka. De Dabuleni. Fara vrej. când se administreaza gunoiul 3-4 kg/m2 si partial îngrasamintele cu fosfor si potasiu. se aplica o alta parte din îngrasa mintele cu fosfor. Farbio. Ogen. Solul se mobilizeaza apoi cu cazmaua la adâncimea de 28-30 cm. Dovlecel de copt – Pink Banana. Castravetii si dovleceii se pot cultiva si în tunele joase. Pepeni galbeni – Turchestan. Favorit. Câteva date privind înfiintarea culturilor în cîmp sunt redate în tabelul 5. Nevada.LEGUMICULTURA (F1). Dulce de Dabuleni. 5. -cu fructe de tip cornion pentru sere: Meteor. 77 . terenul se niveleaza.5-1 kg/cuib o data cu semanatul sau plantatul acestor specii. Patison. Dovlecel – Dana. Partha F1. Selena. dovleac si pepeni verzi. Champion. Alb mare. Levina F1. Delicios. ele se pot administra în amestec cu mranita (100 kg/m2). Lovrin 532. Favorit. Delicios. Timpuriu de Canada. dând 0. Completarea golurilor – se executa numai pâna ce vrejii nu acopera întreaga suprafata pentru a nu deranja plantele. O data cu aceasa lucrare se face si t o uoara musuroire a cuiburilor pentru ca vrejii sa nu fie rasturnati de vânt. Ica. Cantalup. Pepeni verzi – Sugar Baby. Ophix. pentru sere: Brucona. Comoara Ungariei. Pentru a mari randamentul îngrasamintelor chimice. Aromat. Vert Petit de Peris. Charleston Gray. 3 plante la cuib la pepenii galbeni si 1-2 plante la cuib la dovlecel. De Minis.

cu norme de udare de 35-40 l/m2. pepene galben si pepene verde. La cultura de pepeni galbeni si verzi se evita aplicarea de udari la începutul perioadei de vegetatie.5-3 1.5-4 0. 2-3 ori la dovlecel. administrând 1200 g azotat de amoniu si 100 g sare potasica la 100 m2 la fiecare fertilizare. instalâns spalierul imediat dupa înfiintarea culturilor.0 3.5 25-30 25-40 20-35 25-50 25 IV-5 V Castraveti prin 10-20 VII cultivare în sol 25 IV-5 V Castraveti semanati obinuit. La cultura de dovlecel si dovleac de copt se aplica 2-3 fertilizari faziale cu azot si potasiu.6. iar la cultura de pepene galben si verde se aplica 2-3 fertilizari cu azot. Udarile se intensifica în perioada de fructificare. plante Producti kg/ha g/10m2 la m2 a kg/10m2 25 IV-5 3-4 3-4 12-14 15-30 V 4-6 4-6 12-14 15-30 4-5 4-5 3-5 3-5 5-6 5-6 7 3-5 3-5 5-6 5-6 30-40 2. pentru a favoriza o înradacinare cât mai profunda si în perioada de maturare a fructelor. pentru a nu deprecia calitativ produ ctia de fructe. fosfor si potasiu.5-2. La cultura castravetilor în gradina se recomanda aplicarea a 2 serbetari cu gunoi de grajd. Date privind înfiintarea culturilor Cultura Perioada de însamântare de plantat 15-20 III Castraveti prin rasad Perioada Norma de samânta Nr. în functie de specie. care conduc la obtinerea de productiimari. prima ciupire se face când plantele au 4-5 frunze. iar urmatoarele 2-3 ciupiri se fac când lastarii au 4-6 frunze. Tabelul 5. Lucrarile de ciupit favorizeaza aparitia unui numar mai mare de flori femele. administrând 4-5 kg/m2 sau gunoi de pasare 1-1. La cultura castravetilor. 78 .LEGUMICULTURA Irigarea – se face de 5-10 ori la castraveti. Lucrari de dirijare a creterii si a fructificarii – constau în lucrarile de ciupit repetate. cultivati pe spalier Pepeni galbeni 25 IV-10 V Pepeni verzi 24 IV-10 V Dovlecei 25IV-01VII Dovleac de copt 1-20 V Fertilizarea faziala – se aplica 3-4 fertilizari faziale la castraveti cu azot si potasiu.5 kg/m2.05% aplicând rasadurilor când au 3-4 frunte conduce la aparitia de flori femele si la obtinerea de recolte mari. Amenajarea spalierului – se face la cuiburile palisate de castraveti galbeni. De asemenea si tratamentul cu Ethrel în concentratie de 0.

CULTURA LEGUMELOR DE LA CARE SE CONSUMA PASTAILE. Sunt bune premergatoare speciile fertilizate cu gunoi de grajd în anul precedent (castravetii. 5. productia secundara este valoroasa constituind un bun furaj pentru animalele din gospodarie.1. în timp ce mazarea germineaza la temperaturi minime de 1-20C în cazul soiurilor cu 79 . fainarea (Sphaerotheca fuliginea). glucide. Semintele de fasole si bame rasar uniform la temperaturi de 16-200C. însa dupa ce s-a luat roua. Combaterea se realizeaza cu produsele avizate la aparitia atacului. de 25-300C. 5. cum sunt ceapa verde. Combaterea bolilor si daunatorilor – dintre bolile care produc pagube mai mari sunt patarea unghiulara la castraveti (Pseudo monas syring). Recoltatul – se face esalonat la intervale de 2-3 zile la castrav dovlecei eti.LEGUMICULTURA La cultura de pepene verde se recomanda limitarea numarului de fructe pe o planta la 4-5 bucati. cartofii. când temperatura este mai scazuta. Nu sunt recomandate solurile reci. Pentru cultura legumelor pastaioase sunt recomandate solurile profunde. cu textura mijlocie. Recoltarea se face dimineata. care depasesc ca valoare alte specii. Lucrarea se executa cu atentie. grele si cu exces de u miditate. fasolea si bamele au cerinte mari. detaând frunzele de pe plante fara a rani tulpinile. Legumele pastaioase au o mare valoare alimentara datorita continutului ridicat în substante proteice.Cerintele fata de factorii de vegetatie Fata de temperatura. cum sunt: tomatele. În afara de productia principala. bine însorite si ferite de curentii reci. CAPSULELE SI BOABELE VERZI Aceasta grupa cuprinde specii de la care se consu pastaile (fasolea de ma gradina).6. vitamine si saruri minerale. iar mazarea fructifica bine la temperaturi de 20-250C. dovleac de copt). castravetii si varza. si la maturizarea fiziologica (pepeni. Cultura plantelor se realizeaza prin semanat direct în câmp sau în spatii protejate (fasolea) prin intermediul rasadului. varza) si legumele cultivate anticipat. salata. alternarioza (Alternaria cucumerina) la pepeni. capsulele tinere (bamele) si semintele verzi (mazarea de gradina). paduchele castravetilor (Cerosipha gossypii) la castraveti si pepeni.6. permeabile.

Insuficienta apei în sol în perioadele de consu maxim (înflorit si formarea m pastailor) încetinete procesul de înflorire si provoaca avortarea unui numar mare de flori. Green Streamer. Nicis. Oxy-Amidor. Aurelia. Deoarece speciile din aceasta grupa au o perioada scurta de vegetatie. fapt ce permite semanatul culturii primavara devreme sau chiar în ferestrele iernii.-80C. conducând la ofilirea si uscarea plantelor. Cristina. fasolea are cerinte moderate dând bune rezultate cultivata în culise sau asociat cu alte specii legumicole. Echo. pretentii mai mari având în perioada de germinare a semintelor. Elena. extrag din sol cantitati mici de substante nutritive.6. Lena. de înflorit si de formare a pastailor si a capsulelor. Achim. Aurie de Bacau. Plantele tinere de mazare rezista bine la temperaturi de –4…. Cascade Valja. care însa trebuie sa fie în for e m uor asimilabile. Fasolea este o specie de zi scurta si de aceea majoritatea soiurilor reuesc în zone cu o durata a zilei mai redusa.LEGUMICULTURA bob neted si la 4-6 C în cazul soiurilor cu bobul zbârcit si turtit. Yello. Excesul de umiditate din sol este daunator. Lavinia. Aura. -cu pastaia galbena si oloaga: Galbena de molgova. Bogdana. Mazarea si bamele au cerinte moderate fata de lumina si în special fata de durata luminii. Fana. -cu pastaie galbena si urcatoare: Clujana. Speciile de legume pastaioase reactioneaza bine la îngrasa mintele fosfatice si potasice. -cu pastaie verde. Olga.2 Alegerea soiurilor si hibrizilor Fasolea de gradina -cu pastaie verde si oloaga: Ialnita 43. Mazarea de gradina 80 0 . Almare. cultivate în conditii de iluminare de 8-10 ore zilnic nu înfloresc corespunzator si formeaza putine pastai pe planta. Legumele din aceasta grupa prezinta cerinte moderate fata de umiditatea din sol. Goldstern. Belami. Fata de lumina. Prelude. iar pe solurile sarace aplicarea îngrasamintelor cu azot în primele faze de vegetatie si în perioadele de înflorit si fructificare favorizeaza obtinerea de pastai de calitate superioara. urcatoare: Verba. 5.

LEGUMICULTURA

-cu bob neted: Alaska, Prima, Eminent, Fina verde, Como, Isalnita 110, Sugar Bon, Sugar Gem; -cu bobul zbârcit: Ialnita 60, Marifon, Timpurie de Craiova, Mingomark, Bördi, Cornelia, Victoria, Vidra 187, Gotinga, Undine, Jof, Regina, Dinga, Masterfon, Skinado, Ema, Flila, Armonia, Mantica, Adela. Bame -soiuri timpurii: Ela, Beatrice. -soiuri semitimpurii: Fara tepi. 5.6.3 Tehnologia de cultivare În vederea însamântarii, terenul se pregatete din toa mna, când se adimistreaza si 4/5 kg superfosfat în amestec cu 1-2 kg/ 100 m2 sare potasica. Terenul se sapa cu cazmaua la 28-30 cm adâncime. Primavara se aplica îngrasaminte cu azot în cantitate de 2-2,5 kg/100 m2 azotat de amoniu, care se încorporeaza cu grebla prin maruntirea si nivelarea patului germinativ. Prezentam în tabelul 5.7 principalele date privind înfiintarea culturilor de legume pastaioase. Ealonarea productiei de fasole pastai si de mazare se realizeaza folosind soiuri cu perioade diferite de vegetatie si semanând esalonat la intervale de 10-15 zile. În gradina de lânga casa, fasolea se poate semana în cuiburi (câte 4-5 seminte/cuib) la distanta de 30-40 cm între rânduri pentru soiurile oloage si la distanta de 70-80 cm între rânduri, si 30 cm pe rând pentru soiurile urcatoare. Adâncimea de semanat este de 4-6 cm. Tabelul 5.7.
Date privind înfiintarea culturilor Cultura Perioada de Norma de samânta Nr. Producti plante la m2 însamântare kg/ha g/10m2 a kg/10m2 Fasole ogor propriu 15 IV-10 V ealonat 100-200 100-200 45-55 5-10 Fasole de cultura 10 IV-10 VII 100-120 100-120 45-55 4-9 succesiva Mazare ogor propriu 1 III-10 IV ealonat 180-300 180-300 130-150 2-6 Mazare în cultura 1-15 VII ealonat 180-300 180-300 130-150 2-5 succesiva Bame 1-10 V 40-50 40-50 9-11 4-10

Lucrari de întretinere: Prasitul – se face 3-4 prasile manuale la fasolea si bame, mobilizând solul la o adâncime de 5-7 cm, iar la mazare se recomanda un plivit daca este nevoie.
81

LEGUMICULTURA

Palisatul (aracitul) – lucrarea se executa numai în cazul soiurilor volubile. Irigatul – se executa în perioade critice, dupa rasarit, înainte de în florit si în perioada de formare a pastailor si a boabelor. Normele de udare sunt de 16-20 l/m2 la fasole si la mazare si 30-40 l/m2 la bame. Fertilizarea faziala – se recomanda la fasole, aplicând înainte de înflorit o doza de 750 g azotata de amoniu, 3120 g superfosfat si 1250 g sare potasica la 100 m2 de cultura. Aplicarea fertilizarii are efect favorabil asupra înfloritului si a legarii pastailor. Combaterea bolilor si daunatorilor – se refera la tratamente împotriva antracnozei (Colletotrichum lindemuthianum), arsura comuna (Xanthomonas campestris), gargarita fasolei (Acanthoscelides obtectus) si gargarita boabelor de mazare (Bruchus pisorum) utilizând produsele recomandate si în perioadele de avizare. Recoltatul – se face manual, ealonat, în functie de maturitatea de comsum. Bamele se recolteaza zilnic sau cel mult la 2 zile. Fasolea se poate cultiva si în spatii protejate si sere. Cultura se realizeaza prin rasad si prin semanat direct. Rasadul se poate semanând în ghivece nutritive câte doua seminte. Vârsta rasadului la plantare nu trebuie sa depaseasca 18-25 zile, iar înainte de a fi plantat rasadul se ciupeste deasupra a doua frunze ade varate si se sorteaza eliminând plantele bolnave si slab dezvoltate. Semanatul direct se realizeaza în prima decada a lunii aprilie sau ultima decada a lunii iulie (pentru culturile de toamna). Semanatul se face în cuiburi la distante de 60 cm între rânduri si 50 cm pe rând. La cultura din solarii si sere se folosesc soiurile urcatoare, iar în tunele joase soiurile oloage. Trebuie acordata o atentie mare aerisirii adaposturilor, iar când temperaturile cresc peste 25-280C se descopera solariile în totalitate.

5.7. CULTURA LEGUMELOR DE LA CARE SE CONSUMA FRUNZELE Legumele cele mai frecvent cultivate din aceasta grupa sunt: salata, spanacul, loboda, ceapa verde si usturoiul verde.

82

LEGUMICULTURA

De la toate aceste plante se consuma frunzeleîn stare proaspata sau sub forma unor salate si preparate, fiind folosite în alimentatia omului tot timpul anului. Având o perioada scurta de vegetatie si un habitus redus se preteaza la culturi asociate, anticipate sau urmatoare. Sunt specii rezistente la frig, temperaturile ridicate asociate cu seceta atmosferica favorizeaza aparitia tijelor florale. Plantele legumicole din aceasta grupa sunt pretentioase la umiditate, au un ritm rapid de cretere si extrag din sol cantitati mari de elemente nutritive într-un timp scurt. În asolamente este indicat a se cultiva dupa culturi fertilizate cu gunoi de grajd, cum sunt : tomatele, ardeii, vinetele, castravetii si legumele varzoase. 5.7.1.Cerintele fata de factorii de vegetatie Semintele, respectiv bulbii acestor specii germineaza sau pornesc în vegetatie la temperaturi de 2-30C, iar plantele cresc si se dezvolta normal la 14180C. Temperaturile de peste 20-250C determina aparitia tulpinilor florifere si deprecierea productiei. Culturile intrate bine înradacinate în iarna suporta te mperaturi de –15…180C. Acest fapt face posibil semanatul sau plantatul înca din toamna pentru culturi anticipate. Fata de umiditate, speciile de legume verdeturi au cerinte ridicate, atât lipsa cât si excesul influentând cantitativ cât si calitativ productia. Fata de lumina au cerinte moderate. 5.7.2.Alegerea soiurilor si hibrizilor Salata -soiuri timpurii: De Mai, Jessy, Amplus, Cora, Dena, Salma, Mona, Ostinata, Larand, Marula de Braila; -soiuri de toamna: Polul Nord, Silvia. Spanac – Matador, Matares, Nores, Smarald. Loboda – Comun alba, Comun Rosie, Comun blonda, De Vidra. Ceapa verde – De Macau, De Stuttgart. Usturoiul verde – De Ialnita, De Cenad, De Moldova, De Ciolpani.

83

Dupa defrisarea culturii anterioare se 2 si de ad ministreaza îngrasamintele cu fosfor si potasiu 2-4 kg/100 m . Irigarea – se aplica în functie de anotimp. Dintre boli pagube importante produce putregaiul cenuiu (Botrytis cinerea). Redam în tabelul 5. salata plantata în toamna). iar celelalte în timpul creterii si învelirii capatânii la salata sau a cresterii frunzelor la ceapa si usturoi verde.1% la intervale de 7-10 zile. 84 .05%. Rovral 0. care se combate efectuând stropiri cu Ronilan 0.05% sau Sumilex 0. Prasitul – se executa 2-3 prasile manuale în vederea distrugerii crustei si a buruienilor. Raritul – se practica la culturile de salata realizate prin se manat direct. Prima udare se aplica dupa plantare sau dupa semanat.7.3Tehnologia de cultivare Pregatirea terenului în vederea realizarii culturilor de legume verdeturi se realizeaza în functie de plantele pre mergatoare momentul de înfiintare a culturii. Legumele verdeturi se cultiva în gradina casei prin semanat direct (spanac. Fertilizarea faziala suplimentara – se realizeaza cu îngrasaminte cu azot 800-1000 g/100 m2 în faza când plantele au 6-8 frunze în rozeta. câteva date privitoare la în fiintarea culturilor de legume verdeturi. Pentru esalonarea productiei se folosesc diferite sisteme de cultura. Recoltatul – se executa manual. se sapa solul cu cazmaua. loboda. Combaterea bolilor si daunatorilor – se efectueaza la aparitia acestora. epoci de înfiintare a culturilor si a soiurilor. patrunjel de frunze. la loboda. pe masura ce plantele ajung la completa dezvoltare. Lucrari de întretinere: Completarea golurilor – se face la cultura cu rasad din acelasi soi si de aceeai vârsta. se marunteste si se modeleaza în straturi de 94 cm la coronament. salata cultura de pri avara) si prin plantare m (ceapa verde. ealonat. În vederea plantarii sau a semanatului se deschid rigole de adâncimi diferite. în functie de fiecare specie.8. realizând 2-3 udari cu norme de 15-20 l/m2.LEGUMICULTURA 5.

CULTURA CARTOFULUI PENTRU CONSUM TIMPURIU SI DE VARA Cartoful timpuriu si de vara se cultiva în gradina familiala pentru consum curent în lunile mai-iulie. iar a tuberculilor 16-180C. La temperaturi de peste 260C coltii sunt afectati. În cultura pura.5 18-20 0.1. iar la –1…-20C partea aeriana a plantelor este distrusa.Cerintele fata de factorii de vegetatie Cartoful timpuriu si de vara se caracterizeaza prin cerinte moderate fata de temperatura. plante la m2 20-30 Productia kg/10m2 Salata prin semanat aliniat Salata prin rasad Spanac Ceapa verde Usturoiul verde 25 II-25 III 10IV-30VII 5VIII-10IX ealonat 1 I-15 II 10 II-15 III 20VII-15VIII 1-25 IX 15-20 IX 10 II-15 III 20 II-20 III 1-25 IX 15VII-10VIII 15-25 VIII ealonat Loboda 1-20 III 1-30 X 1-20 III ealonat 1-25 X 1-10 III ealonat 0. grasimi. Tuberculii de cartof contin amidon. fiind folosita integral de câtre organis m.8. proteine brute. De remarcat ca vitamina C nu se distruge prin fierbere. cea optima 12-150C. castraveti.8. 85 .LEGUMICULTURA Dintre legumele verdeturi.5 18-20 14-19 56-60 20-30 15-25 8-10 20005000 20005000 8-10 20005000 20005000 71 10-20 70-130 20-30 70-130 15-25 5. rasadul produs în cuiburi sau ghivece nutritive de 5x5x5 cm se planteaza când are 5-6 frunze si o vârsta de 35-40 zile. Temperatura minima de încoltire este de 50C. salata se cultiva cel mai mult si în spatii protejate. 5. celuloza. 0 temperatura optima de cretere a partii aeriene este de 18-20 C. ardei. Distantele de plantare sunt de 20x20 cm si 25x25 cm. atât în cultura pura cât si asociata cu to mate. substante minerale si vitamine. Tabelul 5.8 DATE PRIVIND ÎNFIINTAREA CULTURILOR Cultura Perioada de însamântare Perioada de plantat Norma de samânta kg/ha g/10m2 2-3 2-3 14-19 Nr.

azotul favorizeaza creterea masei foliare. Kondor. Se executa sapatul cu cazmaua la 28-30 cm încorporând îngrasamintele.250 kg/100 m2 si se încorporeaza în sol. Concorde “N”. Prezentam în tabelul 5. Ostara. În lipsa ei nu are loc procesul de tuberizare. Rene. Fresco. Barsa. Primavara se administreaza îngrasamintele cu azot 0.9 etapele de pregatire a tuberculilor pentru plantare timpurie. Runica. dezinfectie. acestea actionând direct calitativ si cantitativ asupra productiei. 86 . preîncoltire. Teo. Catellyna. cerintele sunt ridicate. Cartoful solicita o umiditate moderata.8. Rubinia. care înainte de plantat sunt supui mai multor operatii pregatitoare: sortare. se executa fertilizarea cu gunoi de grajd 400-500 kg/100 m2 si 1. Sucevita. bine aerate. 5. cerintele sunt ridicate. dupa defrisarea culturilor anterioare. fosforul influentiaza numarul de tuberculi din cuib. Soiuri pentru cultura de vara – Semenic.Alegerea soiurilor si hibrizilor Soiuri pentru cultura timpurie – Gloria “N”. muguri porniti. Désirée. dar constanta în sol.8. Cerintele mai marise manifesta în perioada de crestere intensa a tuberculilor. Dintre elementele nutritive.5-2 kg/100 m2 sare potasica.LEGUMICULTURA Fata de lumina. Casin. Adretta. acesta influentiaza prima durata (peste 12 ore/zi). bogate în substante hranitoare si cu posibilitati de irigare. 5.3Tehnologia de cultivare Toamna. Bartina. coltii sunt viguroi si au o culoare violacee. Roclas. Muresan. Cultura se înfiinteaza prin plantarea manuala a tuberculilor.150-0. Sunt considerati tuberculi buni pentru plantat cei care sunt turgesce au nti. Ramono. Bran. Fata de elementele nutritive. Timate “N”. Roxy “N”. stimularea formarii radacinilor si calirea. Pentru cultura cartofului timpuriu si de vara sunt recomandate solurile nisipo-lutoase. Escort. Corona. Cibin. iar potasiul intensi ica f procesul de asimilatie. Sante “N”.2. Koretta.

30 g sare potasica si 30 g azotat la 10 litri apa Calirea 3-4 zile înainte de plantare Tuberculii se tin la temperaturi de 100C la început. sau se face în rumegu umectat cu 60 g superfosfat. înaintea plantarii tuberculilor. 87 . Distantele de plantare sunt de 60-70 cm între rânduri si 20-25 pe rând. a 100-150 kg mranita/100 m2 în rigolele de plantare contribuie la realizarea unor productii mari si de calitate. daca tuberculii sunt murdari. concomitent facându-se si musuroirea plantelor. Cantitatea de tuberculi utilizati la plantare este în functie de marimea acestora si este de 300-400 g/ m2. realizând o desime de 6-8 cuiburi/m2. executând 3-4 praile. Aplicarea. pentru ca apoi sa se reduca la 4-50C Îmbaierea: tuberculii pui în saci sau couri se introduc într-o solutie de formalina 0.9. în vederea unei dezinfectii eficiente 5 minute Dezinfectia 2-4 ore Sudatie: tuberculii se acopera cu prelate sau folie de polietilena Preîncoltirea Formarea radacinilor 8-10 zile 6-8 zile Tuberculii aezati în ladite suprapuse se introduc în ca mera sa întuneric si temperatura de 15-180C Tuberculii preîncoltiti se pun în ladite sau couri cu turba sau mranita umectata cu solutie de 60 g superfosfat si 30 g sare potasica la 10 l apa. Indicatii tehnice privind pregatirea tuberculilor pentru plantare Lucrarea Curatirea Durata Modul de efectuare Spalare. perioada de plantare este 10 martie-10 aprilie. când în sol se realizeaza temperaturi constante de 6-80C. Lucrari de întretinere: Prasitul .LEGUMICULTURA Tabelul 5.5% (1 litru solutie la 5-8 kg tuberculi) Plantarea se face în rigole deschise la 8-10 cm adâncime.se face manual. În functie de zona geografica.

Prima udare se aplica la 15-20 zile de la rasaritul plantelor.04%.5% si a gândacului din Colorado folosind Decis 0. Recoltatul – se face manual începând cu a doua decada a lunii mai.25%.02% sau Karate 0. Ridomil plus 0. Productia este în functie de perioada de recoltare. 88 . putând ajunge la 20-25 kg/m2. Regent 0.LEGUMICULTURA Irigatul – se fac 4-6 udari cu norme de udare de 25-30 l/m2. Turdacupral 0. când tuberculii au ajuns la marimea corespunzatoare. Combaterea bolilor si daunatorilor – se realizeaza prin tratamente împortiva manei cartofului (Phytopthora infestas) cu Dithane M 45 în concentratie de 0. Tratamentele se fac preventiv si la aparitia bolilor si a daunatorilor. Umiditatea în exces împiedica procesul de tuberizare. Intensificarea aplicarii udarilor se face în perioada de for are si cretere a m tuberculilor. având efecte negative asupra vegetatiei cartofului. iar ur atoarele la intervale de 10-15 m zile fiecare.05%.2%.

Tehnologia cultivarii legumelor.A.. Vol. vol. Bucureti. Editura Ceres.Mecanizarea lucrarilor în sere..-Legumicultura speciala. solarii si ciupercarii.. Editura Ceres. 1993 MARINESCU A. Stan Teodor 89 . 1995-1998 Tema 1:: Tehnologia de producere a rasadurilor de legume. .-Legumicultura generala. .Lucrari stiintifice U. Edit.Revista „Hortinform”-PHR.Tehnologii si maini pentru mecanizarea lucrarilor în cultura legumelor de câmp. MARINESCU A.Tehnologia cultivarii legumelor. Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iai. 1993 STAN N.Revista Cercetari Agronomice în Moldova. vol. MUNTEANU N.I.Legumicultura generala. vol.I.2003 STAN N. 1989.34-39 x x x .Universitatea Agronomica Iasi. Titularul disciplinei Sef lucr. Lucrari practice. si colab. .III. Tema 2:: Studiul principalelor secvente tehnologice la cultura de conopida (Brassica oleracea var. Bucureti. vol. Bucureti.Legumicultura generala. Bucureti. cauliflora) pentru consum în vederea optimizarii acesteia. Iai. 1990-1998.2001 STAN N.I si II. 1977.STAN N. . vol. .Didactica si Pedagogica.STAN T. 1992 STAN N. VOINEA M. Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iai.LEGUMICULTURA BIBLIOGRAFIE STAN N. 1994 STAN N. Institutul Agrono Iasi. mic 1987 STAN T. Editura Ceres. si colab. .Note de curs BUTNARIU H.-Legu micultura speciala. . Institutul Agrono mic Iai. Universitatea Agronomica Iai. Seria Horticultura. botrytis L.Legumicultura. Vol. x x x . 1989.II.Criterii pentru zonarea legu miculturii. STAN T.I. . subvar.1999 MUNTEANU N. . x x x . Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iasi.. II.