LEGUMICULTURA

CAPITOLUL I INTRODUCERE ÎN TEHNOLOGIA CULTIVARII LEGUMELOR 1.1.OBIECTIVUL SI CONTINUTUL DISCIPLINEI DE LEGUMICULTURA Cultura legumelor a constituit una dintre primele activitati practice ale omului. Însa, o data cu aparitia societatii, s-au dezvoltat continuu cunotintele si metodele de cultivare a plantelor legumicole, acest ritm devenind deosebit de rapid în epoca moderna, ceea ce a dus la consolidarea legumiculturii ca o stiinta de sine statatoare, desprinzându-se astfel de fitotehnie, din care facea parte. Legumicultura poate fi definita ca: stiinta care se ocupa cu studierea plantelor legumicole sub aspectul particularitatilor biologice, al relatiilor bio- si ecosistemice ale acestora pe baza carora se stabilesc cele mai adecvate tehnologii de cultura în scopul obtinerii unor productii ridicate din punct de vedere cantitativ si calitativ, ealonate în tot timpul anului, în conditii de eficienta economica ridicata. Legumicultura are doua parti distincte: - partea generala, care trateaza importanta alimentara si economica, bazele biologice ale legumiculturii, ecologia plantelor legumicole, înmultirea acestora, constructii specifice pentru legumicultura, bazele tehnologice de cultura a plantelor legumicole, producerea semintelor etc. - partea speciala, care se refera la tehnologia de cultura a fiecarei specii legumicole în câmp, adaposturi din mase plastice, sere si rasadnite. 1.2. IMPORTANTA SI LOCUL LEGUMICULTURII ÎN CADRUL

PRODUCTIEI AGRICOLE Datorita valorii alimentare ridicate, legumele însotesc din ce în ce mai mult în hrana omului alte produse ca: pâinea, carnea, brânzeturile etc., contribuind la o mai buna asimilare a acestora. Valoarea si importanta consumului de legume se apreciaza nu numai strict din punct de vedere nutritiv si mai cu seama dupa efectul favorabil asupra organismului uman. Din analiza compozitiei chimice a legumelor rezulta ca ele contin aproximativ 78-93% apa si 7-22 % s.u. Continutul cel mai ridicat în s.u. îl au
1

LEGUMICULTURA

legumele din grupa cepei (de la 13,5 % - praz la 38% -usturoi) iar cel mai scazut (4,8 -5%) castravetii, salata, marula etc. Referitor la hidratii de carbon, cantitati mai mari contin legumele din grupa cepei si cele pentru radacini tuberizate (usturoiul, ceapa, morcovul, sfecla roie, hreanul etc.). Proteinele continute de legume aduc în hrana omului cca. 5-10 % din totalul necesar. Se remarca printr-un continut mai ridicat de proteine, între 2% si 8%, ciupercile, usturoiul, fasolea, mazarea, bobul, conopida, spanacul etc. Lipidele se gasesc în cantitati reduse în legume (0,1-0,9%), fiind în cantitati mai mari în semintele de dovleac, pepeni etc. Acizii organici îmbunatatesc gustul legumelor si ajuta la o mai buna digestie a hranei. Continutul în acizi organici este mai ridicat în frunzele de: revent, macris, stevie, spanac, loboda etc. Vitaminele împreuna cu sarurile minerale, confera marea valoare alimentara a legumelor, fiind substantele absolut necesare pentru buna desfasurare a proceselor metabolice din organism. Vitamina C în cantitati mari se depoziteaza în partile comestibile la ardei, patrunjel pentru frunze, marar, spanac, conopida, varza de Bruxelles, gulie etc Vitamina A (vitamina antinfectioasa, cu provitaminele sale carotenele) se gaseste în cantitati mari în morcov, patrunjel, dovleac, varza creata, varza roie, ardei, spanac etc.(pâna la cca 9-10 mg la 100 g s.p.). Vitaminele din complexul B (thiamina, riboflavina, acidul pantotenic) joaca rol important în procesul biologic de cretere a organismului uman. Alte vitamine care se gasesc în legume sunt: E, K, P, PP, D, cu rol important în prevenirea unor boli si în echilibrarea metabolismului organismului uman. Substantele minerale. Este deosebit de important faptul ca în produsele legumicole predomina elementele bazice (K, Na, Mg, Fe) si nu cele acide (Cl, P, S), explicându-se astfel efectul alcalinizant al celor mai multe produse legumicole, care duce la neutralizarea aciditatii determinata de consumul sustinut de alimente bogate în proteine (carne, oua, pâine etc.). Necesarul zilnic de elemente minerale al unei persoane adulte este urmatorul: 2,l6 g K, 1,04 g Ca, 0,43 g Mg, 0,06 g P, 12 mg Na. Unele legume contin uleiuri eterice, care se gasesc sub forma unor compui cu sulf si care se mai numesc si „fitoncide”. Astfel de substante se gasesc
2

LEGUMICULTURA

în hrean, ceapa, usturoi, ridichi etc., având efect bactericid. Sunt si legume care contin substante antibiotice. Asemenea substante se gasesc în varza, ceapa, usturoi etc. Pentru asigurarea organismului uman cu vitaminele, sarurile minerale, precum si cu celelalte componente importante ale produselor legumicole, un om adult trebuie sa consume anual aproximativ 200 kg legume. Prin ponderea pe care legumele o ocupa în alimentatia omului, consumul acestora constituie un indicator al nivelului de trai. Ca urmare importanta social economica a legumiculturii poate fi sintetizata în urmatoarele: - legumicultura reprezinta una din cele mai intensive forme de folosire a terenului; - comparativ cu alte culturi, legumicultura asigura o mai buna valorificare a terenului agricol prin efectuarea pe suprafete mari a culturilor asociate si în special a celor succesive; - în legumicultura productiile ce se obtin sunt mult mai mari în comparatie cu alte culturi; - asigura conditii pentru utilizarea permanenta a fortei de munca, înlaturându-se prin aceasta caracterul sezonier al muncii; - legumicultura asigura conditii pentru obtinerea unor profituri mari si ealonate în tot timpul anului;

CAPITOLUL II ÎNMULTIREA PLANTELOR LEGUMICOLE Plantele legumicole au însuirea de a se înmulti pe cale vegetativa (asexuata) sau pe cale generativa (sexuata). Folosirea uneia sau alteia din metode reprezinta posibilitati de înfiintare a culturilor si de reducere a ciclului de productie. 2.1. ÎNMULTIREA PE CALE VEGETATIVA (ASEXUATA) În cadrul acestei metode, materialul folosit pentru înmultire reprezinta parti sau organe vegetative ale plantelor. Înmultirea pe cale vegetativa a plantelor legumicole da posibilitatea mentinerii în descendenta a unor însuiri valoroase pe care le poseda planta mama, iar prin caracterul sau profund utilitar si-a gasit o larga aplicabilitate în productie.

3

reprezinta o metoda de mare actualitate care înlatura dezavantajele mentionate anterior la metoda înmultirii pe cale vegetativa. stevie. usturoiul. castraveti. -înmultirea prin tuberculi (cartof). castraveti. ceapa de Egipt. patrunjel. salata. cardon. -înmultirea prin miceliu se practica la ciuperci. -înmultirea prin altoire se folosete mai putin în legumicultura. reprezinta singura posibilitate de înmultire. macris si cimbrior.LEGUMICULTURA Pentru unele specii ca: hreanul. -înmultirea prin culturi de tesuturi (meristeme) pe medii nutritive “in vitro” (micromultiplicarea). vinete. în prezent limiteaza aplicarea acestei metode la un numar relativ restrâns de specii. tomate. deoarece în conditiile naturale din tara noastra aceste specii nu formeaza seminte sau daca le formeaza sunt seci (hrean). pastârnac. macris. Pe lânga avantajele pe care le prezinta înmultirea pe cale vegetativa. patlagele vinete. ÎNMULTIREA PE CALE GENERATIVA (SEXUATA) Majoritatea speciilor legumicole se îmnultesc pe cale sexuata. cimbru etc.ceapa de Egipt si usturoiul de Egipt). tomate. 4 . -înmultirea prin bulbili. tomate si castraveti.). fapt ce.2. aceasta are si unele neajunsuri de ordin economic generate de volumul mare de lucrari si material necesar înfiintarii culturilor. -înmultirea prin despartirea tufei -tarhon. (usturoi. -înmultirea prin drajoni (anghinare si tarhon). -înmultirea prin marcotaj se aplica la tarhon si cardon. sparanghel. folosind în acest scop semintele (ardei. 2. utilizându-se la pepeni. fasole. usturoiul de Egipt (Rocambole).) sau fructe uscate indehiscente denumite în practica impropriu seminte (morcov. anghinare. anghinare. mazare etc. macris (rizomi) si hrean (portiuni de radacini). cartoful. leutean. -înmultirea prin butai se practica mai des la batat si tarhon si mai rar la cartof. ardei. pepeni. telina. batatul. Ca metode de înmultire pe cale vegetativa mentionam: -înmultirea prin bulbi (ceapa ealota) . -înmultirea prin rizomi sau portiuni de radacini se folosete la revent. revent. -înmultirea prin radacini tuberizate se practica la batat. bame.

facultatea si energia germinativa. Alaturi de acestea. Energia germinativa se determina o data cu facultatea germinativa si reprezinta numarul de seminte care germineaza în 1/3 pâna la 1/2 din durata stabilita pentru determinarea facultatii germinative.coeficient mare de înmultire (de la o singura planta obtinându-se un numar mare de seminte). normal dezvoltate. calitatea semintelor si valoarea lor de întrebuintare este întregita de însuiri ca: autenticitatea. care apartin speciei sau probei analizate si se exprima în procente din greutate. Valoarea culturala sau samânta utila reprezinta procentul de seminte din lotul de semanat pe care se poate conta ca vor da nastere la plante normale. . puterea de strabatere. Controlul calitatii semintelor. Autenticitatea exprima gradul în care un lot de seminte corespunde unui anumit gen. Necesitatea folosirii unor seminte cu însuiri biologice si fizice superioare reprezinta una dintre conditiile de baza în obtinerea unor productii superioare din punct de vedere cantitativ si calitativ.LEGUMICULTURA Sub aspect practic metoda este mult mai accesibila datorita avantajelor pe care le prezinta pentru procesul de productie: .posibilitatea de pastrare în conditii bune un numar mare de ani (de la 2 la 8 ani. dupa relatia: 5 . utilizând cantitati reduse de seminte. puritatea. se determina pe baza puritatii si a facultatii germinative. Puritatea fizica reprezinta cantitatea de seminte întregi.posibilitatea introducerii în practica prin intermediul înmultirii sexuate a hibrizilor cu efect heterozis. umiditatea si starea fitosanitara. caracteristic fiecarei specii si se exprima în procente din numar. Se determina cu ajutorul formulei: greutatea greutatea semin]elor total \ = a probei curate ⋅100P analizate Facultatea germinativa sau germinatia totala reprezinta capacitatea semintelor de a germina în conditii favorabile într-un anumit numar de zile. fondul genetic. în functie de specie) datorita continutului scazut în apa si a volumului redus. . Însuirile biologice definesc aspectul calitativ. capacitatea semintelor de a dispune de un potential vital ridicat.executarea mecanizata si cu precizie a semanatului. specie sau soi. .

si caldura. orografici. B = valoarea culturala a semintelor de calitatea I.LEGUMICULTURA Vc = P ⋅C 100 în care: P = puritatea. %. de care depinde optimul ecologic sunt cei climatici geografici influenteaza agroecosistemul prin (lumina. geografici. % Valoarea culturala sau samânta utila sta la baza stabilirii normei reale de samânta la unitatea de suprafata. G = germinatia. însemnatate pentru plante. în care: C CAPITOLUL III ECOLOGIA PLANTELOR LEGUMICOLE Dintre edafici) de factorii cea mai abiotici mare (climatici. Factorii . orografici indirect variatia regimul apei si aerului). C = valoarea culturala a semintelor folosite la semanat. A = norma de samânta la ha de calitatea I. folosind relatia: Q = A ⋅B Q= cantitatea de samânta la ha din lotul de care dispunem.

filogenetic creterea si deci si productivitatea va fi mai mare 3. în decursul filogenezei speciei.1. cu atât dezvoltarea plantelor.1. În cultura. RELATIILE PLANTELOR LEGUMICOLE CU LUMINA 3.factorilor climatici si edafici. Cerintele plantelor legumicole fata de factorii de mediu s-au format în mod lent. si sunt foarte bine consolidate. Radiatia solara Radiatia solara ajunge la suprafata terestra în special sub forma de lumina si caldura. distanta de la pamânt la soare si efectul atmosferei (densitatea radiatiilor ajunse în atmosfera este micorata datorita fenomenului de absortie exercitat de catre vaporii de apa componentele gazoase atmosferei).1. Cantitatea de radiatii. durata de stralucire a soarelui. nebulozitatea specifica locului. ajunsa la nivelul solului este dependenta de unghiul de incidenta al razelor. Din aceasta si de ale 6 . cu cât se asigura conditii de mediu mai apropiate de cele în care s-au format plantele.

unele dintre acestea chiar într-o perioada scurta. trebuie avute în vedere urmatoarele aspecte: -plantele legumicole dau productii mari la unitatea de suprafata. -culturile fortate precum si producerea rasadurilor pentru acestea se executa si în unele luni când intensitatea luminii este mai mica. la unele culturi legu micole (sparanghel.LEGUMICULTURA cauza. andive. Intensitatea luminii În conditiile din tara noastra. ci si de durata timpului de iluminare. insuficienta pentru creterea normala a plantelor neadaptate la astfel de conditii. Când se analizeaza cerintele plantelor legumicole fata de factorul lumina.2. sursele de lumina. etc. Referitor la importanta factorului lumina pentru productia legumicola intereseaza în mod deosebit urmatoarele aspecte: intensitatea. telina de petiol. necesitând o desime mare a plantelor pe unitatea de suprafata. 1965).). 3. Factorul lumina exercita o puternica influenta asupra creterii. transpiratiei si nutritiei minerale a plantelor si conditioneaza parcurgerea stadiului de lumina la plante. pe când iarna aceasta are valori mult mai scazute. intensitatea luminii poate sa ajunga în lunile de vara de la 30-40 mii luci pâna la 100 mii lucsi. La o intensitate corespunzatoare a lu minii transformarile 7 2 . structurii anatomice. calitatea si epoca de livrare a productiei nu depind numai de intensitatea luminii. fapt ce determina scaderea cantitatii de lumina primita de fiecare planta. Numeroase fenomene fiziologice ale metabolismului plantelor sunt direct legate de cantitatea si calitatea luminii. cerintele plantelor legumicole fata de acest factor în diferite perioade si faze de cretere si posibilitatile de îmbunatatire a regimului de lumina.1. fiind de 8-10 mii luci. lumina într-o anumita perioada a creterii nu numai ca nu este necesara. calitatea. conopida. durata perioadei de iluminare. Plantele legumicole asimileaza cel mai bine când intensitatea luminii este de 20-30 mii luci. Aceasta presupune un proces de fotosinteza intens cu începere din primele faze de cretere. radiatia totala sufera modificari de la sub 100-200 cal/cm în timpul iernii pâna la peste 600-700 cal/cm2 în timpul verii. dar poate fi chiar daunatoare (Daskalov. -culturile legumicole sunt intensive. -pentru obtinerea unor productii de calitate superioara. -cantitatea.

ardeii. exista soiuri mai putin sensibile (neutre) din punct de vedere fotoperiodic. cunoasterea reactiei plantelor la fotoperioada este necesara la stabilirea perioadei de cultura ca si a duratei de iluminare în eventualitatea folosirii luminii artificiale suplimentare. ridichea de luna. telina si macrisul. în sensul ca iarna lungimea zilei este redusa scazând pâna la 8 ore si 30 minute iar în lunile de vara ajunge la 15 ore si 30 minute. ceea ce a permis extinderea arealului de cultura a diferitelor specii legumicole pe aproape tot globul. 8 . reventul. morcovul. putând fi cultivate cu succes primavara devreme sau iarna. în functie de pretentiile fata de intensitatea luminii. ciupercile. conopida etc. castravetii. ceapa.LEGUMICULTURA chimice din celule se petrec cu o viteza foarte mare. În practica productiva. creterea si dezvoltarea plantelor având un ritm intens. morcovul. 3. patlagelele vinete. fasolea si sparanghelul. 1969 si Balaa. care necesita o iluminare de 8000 lucsi. În prezent. ardeiul. patlagelele vinete. Sub raportul pretentiilor fata de lungimea zilei plantele legumicole se grupeaza astfel: -de zi lunga (14-16 ore): plantele legumicole din grupa verzei. Durata perioadei de iluminare Durata de iluminare prezinta o deosebita importanta pentru viata plantelor legumicole. Dupa Maier. bamele. sfecla pentru frunze. mararul.3. castravetii. spanacul. -putin pretentioase la lumina: spanacul. durata de iluminare difera în cursul anului. plantele perene. -nepretentioase: ceapa pentru frunze. -indiferente la durata de iluminare (neutre). 1973. -plante care nu au nevoie de lumina la formarea organelor comestibile: andivele. ridichile de luna. Ca si intensitatea luminii. -de zi scurta(8-12 ore): fasolea. plantele legumicole se grupeaza astfel: -pretentioase la lumina: tomatele.1. pepenii verzi. tomatele. care necesita o iluminare de 4000-6000 luci. mararul. mazarea. sparanghelul. asmatuiul. pepenii. patrunjelul. cicoarea. pepenii galbeni. ca rezultat al selectiei.

-orientarea serelor. folosirea de pelicule de mase plastice rezistente la actiunea razelor ultraviolete etc. Marirea intensitatii luminii se poate realiza prin urmatoarele cai: -amplasarea culturilor legumicole cu pretentii mari fata de acest factor pe terenuri cu expozitie sudica.LEGUMICULTURA 3. atunci când intensitatea luminii este mai redusa si ziua mai scurta. reducerea la maxim posibil a profilelor de schelet si vopsirea acestora în alb pentru a evita u mbrirea. Micorarea intensitatii luminii se poate face prin: -înfiintarea culturilor primavara devreme sau din toamna a legumelor de zi lunga (rezistente la frig). -înlaturarea factorilor care determina umbrirea plantelor (distrugerea buruienilor. Se poate vorbi despre îmbunatatirea regimului de lumina. care trebuie sa fie de 30-40° la serele care au acoperiul cu o singura panta si 25-30° la serele cu doua pante. -reglarea judicioasa a distantelor dintre rânduri de plante si dintre plante pe rând. a bulbului fals la feniculul de Flore în vederea etiolarii nta organului de consum. -folosirea soiurilor specializate pentru cultura în sere. -acoperirea inflorescentelor de conopida cu una-doua frunze din rozeta plantei în vederea evitarii deprecierii calitative a inflorescentelor sub influenta luminii. Îmbunatatirea regimului de lumina în legumicultura se poate realiza pe doua cai: prin marirea intensitatii luminoase si prin micorarea acesteia.1. 9 . curatirea geamurilor la sere si rasadnite. Posibilitatile de dirijare a luminii în culturile legumicole Lumina fiind un factor cosmic nu poate fi dirijata de catre om. -alegerea celor mai corespunzatoare epoci de înfiintare a culturilor. -raritul plantelor în cazul unor desimi prea mari.). mai mult prin procedee indirecte de folosire rationala a luminii solare si de suplimentare a luminii naturale cu lumina artificiala (Indrea D.4. 1974). -iluminarea suplimentara a rasadurilor cu lampi de diferite tipuri.. alegerea sticlei sau a foliei de material plastic de acoperire cu transparenta ridicata sau cu o coloratie convenabila pentru anumite culturi. a plantelor de sparanghel si cicoare de gradina. solariilor si rasadnitelor si alegerea unghiului de înclinatie al acoperiului serelor. -muuroirea petiolurilor frunzelor de telina si cardon. fapt ce determina întârzierea înfloritului. -dirijarea temperaturii în functie de intensitatea luminii. care suntmai putin sensibile la insuficienta luminii.

1977). resimtita sub forma de caldura sau frig. 3..2. ardei.LEGUMICULTURA -umbrirea serelor si a ramelor de rasadnita prin diverse procedee si tipuri de instalatii. fasole) data când se înregistreaza te mperaturi egale sau superioare valorii de 10°C . respectiv 15°C pentru pepeni. pepeni. castraveti. iar pentru culturile ter mofile (tomate. alaturi de fotoperiodism. 3. deoarece determina arealul de cultura al speciilor si soiurilor în câmp neprotejat. aparitia si frecventa brumelor. si colab. data stabilizarii temperaturii medii a aerului egala sau mai mare de 10°C. Tocmai de aceea. Regimul termic prezinta asupra productiei legumicole o importanta hotarâtoare. constituie un factor ecologic la fel de complex ca si lumina. perioada când solul nu este înghetat si se poate lucra. folosirea sticlei speciale “Thermex” fotosensibila. M. Deci plantele legumicole sunt la fel de dependente fata de temperatura ca si de lumina. Însemnatatea caldurii pentru cultura plantelor legumicole Radiatia calorica. Din punct de vedere legumicol. vinete. Pentru speciile legumicole mai putin pretentioase la caldura se considera în general ca perioada activa de vegetatie începe când în aer si sol se stabilizeaza o temperatura de cel putin 5°C. perdele din tesaturi textile sau materiale plastice amplasate în interiorul serelor.1. care are posibilitatea de a deveni opaca când creste intensitatea lu minii.2. RELATIILE PLANTELOR LEGUMICOLE CU CALDURA Sursa principala de caldura necesara pentru creterea si dezvoltarea plantelor este radiatia solara. pânza de apa colorata (ecran) ce se prelinge continuu pe acoperiul serei. mocirla sau spuma de defectie de la fabricile de zahar). printre care se numara: cretizarea (stropirea acoperiului si a peretilor de sticla cu o suspensie de creta. prima zi cu temperaturi medii zilnice egale sau mai mari de 15°C (Voinea. jaluzele confectionate din sipci de lemn sau material plastic montate în afara constructiilor. o importanta practica o prezinta variatia temperaturii în timpul unui an. care în zona spectrala de 620-26000 n are efect m caloric. huma. Pentru caracterizarea potentialului termic al teritoriului tarii noastre s-a tinut cont de urmatoarele aspecte: data medie a ultimului înghet de primavara. la acestea se remarca si 10 .

optima si maxima. vinete. mazare. stadiul de vernalizare constituie o etapa obligatorie pentru dezvoltarea plantelor.LEGUMICULTURA fenomenul de termoperiodism. macris. la: cartof timpuriu. Astfel. marula. 13°C. care constituie organele comestibile ale acestor plante. morcov. ceapa de tuns si revent. 11 . Temperatura minima: în prezenta acesteia ambele procese ale metabolismului. ridichi si hrean .19°C. mai ales a luminii a continutului în CO2 din atmosfera si a umiditatii din sol si atmosfera. fasole si dovlecei. temperaturile optime pentru faza de cretere vegetativa la speciile legumicole sunt urmatoarele: . intensitatea ridicata a procesului de fotosinteza duce la acumularea unei cantitati mari de substanta uscata în planta. ceapa ceaclama si din arpagic. pastârnac. tomate.22°C. rezulta ca fiecare specie are o temperatura minima. usturoi si telina.16°C. Temperatura optima când se înregistreaza cel mai mare raport între asimilatie si dezasimilatie. Temperatura optima este caracteristica fiecarei specii legumicole. sparanghel. patrunjel.25°C. În acest sens. pentru: sfecla pentru masa. pentru: castraveti. la: ardei. Analizând curba de variatie a intensitatii fotosintezei. procese de care depind în pri ul rând creterea m plantelor si productia biologica. respectiv de cretere sau depozitare a rezervelor în organele adaptate în acest sens. pentru: varza. . dar variaza între anumite limite. salata. spanac. deci nu se acumuleaza nimic. Temperatura maxima când raportul dintre asimilatie si dezasimilatie devine iarasi 1/1. Daca temperatura scade sub acest nivel plantele pier. . pepeni galbeni si pepeni verzi. marar. iar la temperaturi mai mari dezasimilatia crete iar asimilatia scade si în scurt timp plantele mor. Importanta caldurii pentru cultura plantelor legu micole reiese din relatia care exista între fotosinteza si respiratie. . precum si în functie de prezenta si intensitatea celorlalti factori de mediu. cicoare. deci cel mai mare ritm de acumulare. asimilatia si dezasimilatia. în cursul diferitelor faze de cretere. sunt foarte mult încetinite si se afla în raport de 1/1. lamai multe specii legumicole. însa intensificarea respiratiei determina un consum ridicat de substante fotosintetizate anterior. Dupa Markov si Haev (1953).

pepenii verzi etc.. tarhon. se culti a în mod obisnuit prin v producerea rasadurilor. temperatura de 10°C într-o perioada lunga poate deveni letala (castraveti. care suporta cu uurinta geruri de -10°C. patlagele vinete). dar daca acestea se ridica între 7-14°C fata de opti . plantele m încep sa sufere. asimileaza bine la temperaturi moderate. temperaturile de 3-5°C duc la moartea plantelor (exceptie tomate). o perioadamai scurta rezista la -20°C si chiar -27°C. 3. La oscilatii de ± 14°C si mai mari fata de optim. Abaterile de ± 14°C fata de optim indica la fiecare specie temperaturile minime si maxime de vegetatie. pepenii galbeni. Pornind de la cerintele plantelor fata de caldura. salata. speciile legu micole se grupeaza în mai multe categorii si anume: -foarte rezistente la frig: speciile perene(sparanghel. t = temperatura optima pe faza de vegetatie. pastârnacul. plantele legumicole stagneaza în vegetatie si dupa câteva zile pier. -semirezistente la frig. revent.. -rezistente la caldura: castravetii. pepeni. Variatiile de ± 7°C fata de temperatura optima nu sunt daunatoare. în functie de regimurile optime de temperatura ale speciilor legumicole. patlagele vinete. ardeii. spanacul etc. varza de Bruxelles. castravetii etc. -rezistente la frig: morcovul. cartoful la care temperaturi sub 0°C cauzeaza distrugerea plantelor.2. stevie. unele din acestea se preteaza la semanatul din toamna pentru a obtine productii timpurii. Markov (1931) a elaborat urmatoarea formula: T0 = t ± 7°C în care:T0 = temperatura optima de crestere vegetativa. leutean etc. plantarea în câmp are loc dupa trecerea pericolului brumelor târzii de primavara sau se iau masuri de protejare. se preteaza la cultura fortata în sere si rasadnite si la cea protejata cu mase plastice. se dezvolta la temperaturi de 25-30°C. -pretentioase la caldura: tomatele.LEGUMICULTURA Pentru stabilirea temperaturii optime pe perioade si faze de cretere.2.). Masuri pentru îmbunatatirea regimului de temperatura 12 . 1969). În general plantele legumicole si mai ales speciile termofile suporta greu oscilatiile mari de temperatura. suporta temperaturi de 30°C pâna la 40°C (Meier. Aceste specii pot ramâne iarna în câmp fara masuri speciale de protectie. care suporta temperaturi de 0°C.. patrunjelul. macris.

evacuarea excesului de umiditate si evaporarea apei.alegerea suprafetelor cu expozitie nordica. fertilizarea culturilor cu îngrasaminte fosfatice si potasice. adapostite de vânturile do minante reci. . cu soluri usoare sau mijlocii si apa freatica la adâncime mai mare.LEGUMICULTURA Îmbunatatirea regimului de temperatura si prevenirea daunelor cauzate de temperaturile extreme se poate realiza pe doua cai: sporirea rezistentei plantelor legumicole la variatiile mari de temperatura si îmbunatatirea temperaturii în mediul de cultura. În cazul excesului de caldura se folosesc masuri pentru înlaturarea acestuia si masuri pentru prevenirea lui. f .încalzirea constructiilor pentru cultura si producerea rasadurilor cu surse de natura organica (gunoi de grajd) sau tehnica(apa calda.modelarea terenului pe directia E-V. .stabilirea momentului optim pentru înfiintarea culturilor (depasirea perioadei cu îngheturi si brume târzii de primavara în cazul speciilor termofile) si adoptarea masurilor pentru protejarea provizorie a plantelor în momentele critice survenite dupa înfiintarea culturilor.evitarea racirii solului prin irigarea execesi a.mulcirea terenului cu mase plastice trasparente. irigarea de protectie. omogenizarea mecanica a aerului. . .irigarea ori de câte ori este nevoie pentru racirea solului. . . aburi.irigarea prin aspersiune pentru racorirea plantelor. n Reducerea excesului de caldura prin lucrari tehnologice si tehnice: . calirea plantelor. care sporesc rezistenta plantelor la te mperaturi extreme. curent electric).aerisirea solului prin lucrari profunde si când este nevoie super iciale. în straturi cu taluzuri inegale si plantarea rasadurilor pe versantul nordic al stratului î altat. încalzirea aerului. Dintre masurile directe care urmaresc îmbunatatirea temperaturii în mediul de cultura amintim: .modelarea terenului în straturi înaltate pentru încalzire.masuri de combatere a brumelor si îngheturilor prin: perdele de fum. . .mulcirea cu gunoi de grajd sau alte materiale si fertilizarea cu cantitati mai mari de îngrasaminte organice. 13 . Folosirea rationala a terenului si a posibilitatilor naturale: . Sporirea rezistentei plantelor se poate realiza prin folosirea soiurilor rezistente la frig.alegerea terenurilor cu expozitie sudica. v .

Bioxidul de carbon din aer si sol prezinta o deosebita importanta pentru metabolismul plantelor verzi. 0. He si Ne precum si alte gaze si particole de impurificare. solariile si serele solar cu substratul încalzit pe cale biologica se degaja amoniacul care. Oxigenul. în perioada de maxima activitate fotosintetica poate sa scada la 0.03%. . dar s-a constatat ca în spatii închise. în concentratie de 0. deoarece cantitatea de oxigen din atmosfera este suficienta pentru viata plantelor. Continutul în CO2 din atmosfera este în medie de 0. 1974). gazele si particulele nocive ce se pot acumula în aerul atmosferic (Indrea. libera si fortata a constructiilor pentru culturi fortate.01%. Aerul mai contine gaze rare Ar. . Alte gaze. plantele legu micole duc lipsa de oxigen. o deosebita importanta prezinta aerul. Pe solurile tasate.5m/minut) care sa împrospateze aerul la suprafata frunzelor. O astfel de scadere se produce si atunci când atmosfera este foarte calma si nu exista curenti (minim 0.aerisirea puternica. . Alaturi de ceilalti factori de vegetatie. bioxidul de carbon. deoarece participa direct în procesul de fotosinteza. regimul de aer si gaze exercita o influenta deosebita asupra plantelor legumicole. Aprovizionarea organelor aeriene ale plantelor cu oxigen se realizeaza în mod normal. În sol însa oxigenul este folosit nu nu mai de catre plante ci si de microorganisme si deci în anumite conditii poate deveni insuficient.mentinerea aparatului foliar al plantelor pentru u mbrirea partilor comestibile. Principalele procese vitale se desfasoara normal numai în prezenta oxigenului. AERUL CA FACTOR DE VEGETATIE ÎN LEGUMICULTURA Printre factorii de vegetatie care conditioneaza creterea si dezvoltarea plantelor legumicole. 3.reducerea excesului de lumina prin umbrirea acestor constructii.03% CO2. ceea ce determina asfixierea radacinilor. Dintre aceste gaze importanta deosebita prezinta pentru cultura plantelor: oxigenul.LEGUMICULTURA . deoarece plantele legumicole respira atât prin partile aeriene cât si prin radacini. . cu crusta sau pe cele care stagneaza apa.mulcirea solului cu produse reflectorizante.1% dauneaza 14 . În rasadnitele. protejate si de producere a rasadurilor.02% si chiar 0.programarea culturilor în sere în raport cu evolutia temperaturiii etc. 21% O2.3. Compozitia aerului atmosferic este în mod obisnuit alcatuita din 78% N. atât din aer cât si din sol.

aparent stationara.în seminte.001 0. apa se gaseste în stare lichida si gazoasa. pe baza regi ului de m precipitatii specific fiecarei zone si se completeaza. 1951). fasolea si mazarea de gradina.1. loboda. În afara de oxigen si bioxid de carbon. Celula vegetala functioneaza normal numai daca este saturata cu apa. Continutul în apa al diverselor organe ale plantelor legu micole este variabil. iar în proportie de 3-4% devine nociv. patrunjelul pentru frunze. În asemenea cazuri ele capata aspectul de ofilire.LEGUMICULTURA plantelor. 3. 80-85% .4. mararul. Tot în cadrul constructiilor pentru producerea rasadurilor si a culturilor fortate poate sa apara si bioxidul de sulf. care este daunator plantelor chiar în concentratii reduse (0.în frunzele îmbatrânite. la nivel optim. 40-45% . Datorita apei. 60-65% . depreciindu-se astfel calitatile comerciale. Însemnatatea apei pentru plantele legumicole În plante. iar în stare gazoasa în spatiile intercelulare. Organele de consum la unele specii legumicole cum sunt: salata. Alaturi de umiditatea din sol. 3. morcovul. ridichile.002%). pastârnacul. în legumicultura se folosesc în diverse scopuri si alte gaze cum ar fi de exemplu etilena. spanacul. atât la cultura legumelor în câmp cât si la cea protejata. acetilena si azotul. în principal. sparanghelul etc.4. prin irigatii. La culturile din sere nu se recomanda folosirea pentru fertilizare a gunoiului de grajd proas at.în celulele meristematice ale conurilor de cretere si în organele de reproducere. Sub forma lichida se afla în celula. CERINTELE PLANTELOR LEGUMICOLE FATA DE APA Cantitatea de apa necesara pentru desfasurarea normala a proceselor metabolice în plantele legumicole se asigura. care este conditia fundamentala pentru mentinerea starii fizice si fiziologice a plantelor. umiditatea relativa a aerului prezinta mare importanta. fiind de: 98-99% . deoarece prin p descompunere degaja amoniac care este daunator plantelor. 15 . îi pierd uor turgescenta în lipsa apei.în frunzele tinere. tesuturile plantelor îi pastreaza turgescenta. Starea de saturare. castravetii. se mentine în plante prin doua procese ce se coordoneaza reciproc: procesul de absortie si cel de eliminare a apei (Maximov.

ea îndeplinete si alte functii în viata plantelor. dimensiunile si repartizarea lui în sol. Excesul de apa se elimina continuu prin procesul fiziologic de transpir atie. Ea dizolva si gazele.4. Apa este si “motorul” mecanismului privind schimbul de substante care are loc la nivelul celular.LEGUMICULTURA Rasadurile sunt plante tinere cu meristeme active. coeficientul de valorificare a apei consumate (Balaa. Dar. -sistemul radicular. bilantul hidric. -cerintele fata de umiditatea solului se modifica la aceeai specie în cursul perioadelor si fazelor de vegetatie. Motiv pentru care cantitatea de apa absorbita de catre plante este mult mai mare decât necesarul pentru functiile de nutritie. 16 . Cresterea concentratiei solutiei solului marete presiunea osmotica a acesteia. în scopul mentinerii în stare de turgescenta a celulelor si asigurarea conditiilor optime de desfasurare a proceselor fiziologice si biochimice de cretere si dezvoltare. De mare utilitate pentru productia legumicola sunt aspectele privind: coeficientul de transpiratie. Sarurile minerale nu pot fi absorbite de catre plante decât în sol tii foarte u diluate. 1973). feno men ce se realizeaza prin intermediul tensiunii superficiale si care uureaza adsorbtia si fixarea diferitelor substante în celula. În general concentratia solutiei solului este scazuta. 1969). productivitatea transpiratiei. cu o intensa activitate fiziologica si cu un continut mare de apa (88-95%). La stabilirea necesarului pentru umiditatea din sol si atmosfera trebuie avute în vedere urmatoarele: -pretentiile plantelor legumicole fata de factorul umiditate sunt variabile de la o specie la alta si chiar de la soi la soi. felul. motiv pentru care asigurarea unei cantitati optime trebuie sa contribuie la compensarea integrala a consumului specific si a pierderilor prin transpiratie.. Cerintele plantelor legumicole fata de umiditatea solului si a atmosferei Majoritatea speciilor legumicole se caracterizeaza prin cerinte mari fata de umiditatea solului iar pretentiile fata de umiditatea atmosferica sunt într-o oarecare masura în concordata cu acestea. 1963). Apa este necesara creterii si servete într-o mica masura si ca substanta nutritiva în procesul de fotosinteza (Grumeza. Apa dizolva si transporta sarurile minerale din sol.2.. 3. din care cauza absortia apei de catre plante este mult îngreuiata (Davidescu D.

bamele. (1952). mazarea. patrunjelul. ardeii. telina. ceapa simararul. dovlecelul si dovleacul comestibil. Daskalov (1965) si Balaa (1973). leuteanul. etc. fasolea. dovlecelul si dovleacul comestibil. patrunjelul. morcovul. -tehnologia aplicata culturilor.cuprinde plante care se caracterizeaza printr-o capacitate redusa de absortie a apei datorita siste mului radicular slab dezvoltat si printr-un consum neeconomic al apei datorita aparatului foliar care este expus unei evaporari puternice. Grupa a II -a . Grupa a IV -a . În functie de consumul de apa si capacitatea de absortie a apei. grupeaza speciile legumicole. sub raportul cerintelor fata de apa.cuprinde plantele cu un consum redus de apa datorita posibilitatii acestora de a-si micora transpiratia si care au un sistem radicular bine dezvoltat atât în profunzi e cât si lateral: m tomatele . prazul. morcovul. Trummer A. vinetele. ast el: f -foarte pretentioase: spanacul. legumele din grupa verzei. salata. -putin pretentioase: pepeni verzi si galbeni. usturoiul. citat de (Grumeza . salata. usturoiul. pepenii verzi si galbeni. Majoritatea plantelor legumicole au cea mai importanta parte a sistemului radicular unde raspândit catre suprafata solului.plantele din aceasta grupa se caracterizeaza printr-un consum de apa mic datorita suprafetei reduse a aparatului foliar si printr-o capacitate mica de absorbtie ca urmare a sistemului radicular slab dezvoltat (ceapa.1969). ridichile de luna. fasolea de gradina. anghinarea.). castravetii. Cele mai reprezentative plante din aceasta grupa sunt: legumele din grupa verzei. spanacul. împarte plantele legumicole în urmatoarele grupe: Grupa I . acolo activitatea microorganismelor si schimbul de substante nutritive sunt mai active. -pretentioase: castravetii. tomatele. ridichile de luna. ardeii. -moderat de pretentioase: sparanghelul. reventul. cartoful.cuprinde plante cu o capacitate mare de absortie a apei si cu un consum ridicat de apa (cartoful timpuriu si sfecla roie). În vederea stimularii creterii si fructificarii . Grupa a III -a .LEGUMICULTURA -desimea plantelor la unitatea de suprafata. mazarea. Š Cerintele plantelor legumicole fata de umiditatea solului.

plantelor este necesar ca stratul superficial al 17 .

-masuri tehnologice care au drept scop retinerea sau eliminarea excesului de apa din sol. -lucrarile cu caracter general (combaterea crustei si a buruienilor.3. Š Cerintele plantelor legumicole fata de umiditatea atmosferica. plantele de varza sau tomate provenite din rasad sunt mai pretentioase fata de umiditate decât cele provenite din semanat direct în câmp. fasole 60-70%. Multe specii legumicole însa. -protejarea terenului prin perdele de protectie si culise care îmbunatatesc regimul umiditatii relative a aerului si micoreaza pierderile de apa prin evaporare. spanac. Astfel. -lucrarile de baza ale solului. Nevoia de apa a plantelor legumicole crete si atunci când culturile se efectueaza pe terenuri cu fertilitate ridicata. salata. Cerintele plantelor legumicole fata de umiditate variaza si în functie de tehnologia aplicata. tomate 50-60%. Cerintele plantelor legu micole fata de aceasta variaza foarte mult. -irigarea culturilor. 18 . varza. telina 80-90%. vinete. mai ales cele cultivate în câmp. nivelul apei freatice si proprietatile fizico-chimice ale solului privind capacitatea de retinere a apei. ardei. mazarea 70-80%. sistemul lor radicular exlorând un volum mare de sol. În afara de umiditatea solului pentru viata plantelor legumicole prezinta importanta si umiditatea relativa a aerului.4. 3. extrag o cantitate apreciabila de apa si substante hranitoare din straturile mai profunde ale solului. bine aprovizionate cu materie organica. conopida. pepeni galbeni si verzi. Astfel. principalele specii legumicole au urmatoarele pretentii fata de umiditatea atmosferica: castraveti 90-95%. Mijloacele de îmbunatatire a regimului de umiditate Îmbunatatirea regimului de umiditate la plantele legumicole se poate realiza prin: -alegerea judicioasa a zonei si a terenului de cultura avându-se în vedere regi ul m de precipitatii. legumele pentru radacini tuberizate. cartoful.LEGUMICULTURA solului sa aiba un anumit grad de umiditate si sa se ia masuri ca aceasta sa nu scada sub o anumita valoare. îngrasarea solului). dovlecelul si dovleacul comestibil 45-55%.

marne. SOLUL SI HRANA Valorificarea la un nivel corespunzator a potentialului genetic presupune cunoasterea aprofundata a particularitatilor nutritiei minerale a speciilor legumicole. Dupa Weawer si Clemens (1938). vegetatie si difera de la o zona la alta. în special a umiditatii relative a aerului. sunt mai levigate. 19 . gresii. -microorganismele vegetale si animale. 3. ridicarea temperaturii în sere. prezinta o troficitate mai buna în timp ce solurile formate pe nisipuri. structura. chimism etc. prezinta o capacitate de retinere a apei mult mai redusa. vârsta. -materia organica în diverse stadii de humificare. roca. în faza de formare a ciupercilor se mentine o umiditate relativa de 90-95% prin pulverizarea straturilor cu a si udarea potecilor sau chiar pa a peretilor. Tipurile de sol sunt determinate de clima. timp de 1-2 minute. un sol are 5 componente: -particule minerale de diverse marimi în diferite stadii de transformare chimica.1. având particule minerale mult mai mari. calcar sunt mai bogate în saruri minerale. Atunci când umiditatea relativa este scazuta se fac sprituiri cu instalatia de aspersiune. -solutia solului cu diverse saruri. 3. În ciupercarii. în raport cu solul si rolul fiziologic pe care îl joaca fiecare macro sau microelement în parte. Solurile formate pe argile.5.LEGUMICULTURA -drenarea terenului si folosirea tehnologiei de cultura a plantelor legumicole pe teren modelat. se intervine prin aerisiri atunci când umiditatea relativa este prea ridicata.5. Diferitele tipuri de sol existente se deosebesc între ele prin textura. Cerintele plantelor legumicole fata de sol Solul constituie pentru majoritatea plantelor legumicole atât suportul lor material cât si cea mai importanta sursa de hrana. udarea cu furtunul la culturile de to mate sau folosirea metodei de udare prin picurare. pietriuri. dar au o aeratie mai buna. relief. În cazul culturilor legumicole din sere sau a celor protejate cu mase plastice. -atmosfera solului care ocupa spatiile libere. pentru reglarea umiditatii.

nuciforma. Prin textura solului sau compozitia granulometrica se întelege proportia în care intra în alcatuirea solului particulele elementare de diferite marimi. se lucreaza întrun interval mare de umiditate. spatiile dintre acestea sunt excesive. se deosebete macrostructura solului care este reprezentata prin agregate mai mari de 0. ele au permeabilitate buna pentru apa si un raport favorabil între fazele: lichida. fara deficit de aer si exces de saruri. Excesul de saruri ca si cel de umiditate are efect nefavorabil asupra nutritiei. limitând capacitatea plantelor de a asimila substantele hranitoare. ce o influenteaza. sa se axecute m 20 .LEGUMICULTURA Fertilitatea solului reprezinta rezultanta proprietatilor solului legate de alcatuirea granulometrica a acestuia si de capacitatea lui de a pune la dispozitia plantelor în cantitati suficiente substantele nutritive si apa. Se încalzesc uor si se racesc repede. Structura glomerulara este caracteristica orizontului A al cernoziomurilor. Un sol cu o structura glomerulara prezinta conditii foarte bune pentru creterea si dezvoltarea plantelor. nu sunt coezive si nici plastice. foarte coezive. au în schimb o mare capacitate de înmagazinare a apei. bulgaroasa. Sunt neaerate. schimbul prin difuziune al aerului este înlocuit de cure de aer ce nti duc la pierderea apei din sol. între cele nisipoase si argiloase. sunt cele mai indicate pentru cultura plantelor legumicole. sunt bine aerate. Structura solului poate fi: glomerulara. În cazul solurilor cu agregate mai mari (peste 2-4 mm în Ø).25 mm în Ø si microstructura cu agregate mai mici de 0. Pentru a mentine sau a îmbunatati structura solurilor destinate culturilor legumicole pe care se aplica irigarea cu cantitati mari de apa. Solurile argiloase au o capacitate de absorbtie si o permeabilitate mica pentru apa. Un asemenea sol are un raport optim între fazele solida. Textura si structura solului. Solurile lutoase au proprietati intermediare. lichida si gazoasa. solida si gazoasa. În vederea creterii fertilitatii solului se impune cunoaterea tuturor factorilor. De obicei. prismatica si lamelara. atât cu caracter fizic cât si biochimic. Structura solului este data de modul de reunire a particulelor elementare în agregate structurale. solurilor brune si rendzinelor. trebuie ca aratura sa nu se faca la aceeai adânci e în fiecare an.25 mm în Ø. plastice si aderente. au în schimb o capacitate de retinere a apei mica. Solurile nisipoase au o capacitate de absorbtie si o permeabilitate mare pentru apa.

este necesar sa se foloseasca o rotatie rationala si sa se reduca la minimum lucrarile solului. calitatea apei de irigat. adica cu cât contine mai multe particule coloidale (organice si minerale). Solutia solului se compune din substante în stare de dispersie moleculara ionica si coloidala. iar dupa aratura solul trebuie lasat sa se aeriseasca înainte de pregatirea patului ger inativ. care daca este prea mare determina reducerea fotosintezei. acide (pH mai mic de 7) si bazic (pH peste 7). Concentratia solutiei solului variaza în functie de tipul de sol. degradarea proprie tatilor fizice ale solului. climat. Reactia solului constituie unul dintre factorii importanti care conditioneaza regimul de nutritie al plantelor.LEGUMICULTURA periodic o afânare profunda (sub straturile compacte). 3. La culturile legumicole în sere se are în vedere în mod deosebit concentratia ionului de Na+. La culturile din sere. prin folosirea unor cantitati mari de îngrasaminte. în functie de textura solului si sub influenta apelor de irigatie s-a constatat o cretere a continutului de saruri ceea ce a dus la reducerea accesibiliatii apei si a t substantelor nutritive din sol pentru plante. Nutritia minerala a plantelor legumicole si rolul fiziologic al elementelor minerale 21 . Ea reprezinta însuirea solului de a se opune tendi telor de a-i n modifica reactia. de natura organica sau minerala si chiar de gaze. Reactia solului este deter minata de proportia dintre ionii de hidrogen si cei de oxidril din solutia solului si de proportia dintre coloizii cu caracter acid si cei cu caracter bazic pe de alta parte. Este necesar sa se cunoasca bine cerintele sau gradul de pretabilitate a speciilor legumicole pentru tipuri de sol. Din acest punct de vedere solurile pot fi: neutre (pH =7).2. aportul freatic.5. Capacitatea de tamponare a solului este cu atât mai mare cu cât capacitatea de schimb cationic a acestuia este mai mare. Capacitatea tampon reprezinta o alta proprietate a solului de care depinde regimul nutritiv. natura îngrasamintelor. amendamentele aplicate. reducerea activitatii microorganismelor din sol. De m asemenea. activitatea microorganismelor. Reactia solului exprima conventional prin simbolul “pH”. scaderea productiei de legume. o crestere a respiratiei si o dinimuare efectiva a productiei.

001 -0. Microelementele .01-10% . molibdenul. Influenteaza pozitiv calitatea produselor. Ca. Mg). Mn. P. Ce. metaloizi anioni (N. au influenta foarte mare asupra creterii si 22 . Calciul influenteaza mult productia de legume prin efectul de neutralizare a aciditatii sucului celular în plante si a aciditatii solului. deoarece are actiune antagonica fata de Mg. este absolut necesar sa se cunoasca rolul pe care îl îndeplinesc dieritele elemente f nutritive în creterea si dezvoltarea plantelor. Azotul . K. Contribuie la mentinerea starii active a protoplasmei.prezinta importanta deosebita pentru creterea si dezvoltarea plantelor legumicole. S. O. ultra microelemente (elemente radioactive). Ca. metale cationi (K.0001% . Mo.borul. microelemente (0. determina rezistenta plantelor la seceta si temperaturi scazute. a proteinelor si lipidelor. Magneziul participa direct la formarea clorofilei. Pentru a putea îmbunatati regimul de nutritie al plantelor legumicole. se des fasoara în raport cu creterea si dezvoltarea lor.C. Regleaza metabolismul apei celulare. Are influenta favorabila asupra formarii radacinilor si a nodozitatilor la plantele leguminoase. Actiunea lui asupra plantelor depinde de prezenta celorlalte elemente. intra în compozitia a numeroase enzime hidrolizante si respiratorii. retinerea apei în complexul coloidal cu efecte favorabile asupra reziste ntei la temperaturi scazute si seceta. cuprul. -dupa raportul cantitativ: macroelemente (0. tempereaza efectele negative ale excesului de azot. Potasiul ajuta sinteza hidratilor de carbon. Participa la alcatuirea proteinelor.LEGUMICULTURA Prelevarea de catre plantele legumicole a elementelor minerale. participând la desfasurarea normala a proceselor biochimice din celule. Împreuna cu K. Mg. zincul si fierul. P. Este legat de procesul de fotosinteza si de activitatea enzimelor. din sol (N si ele mentele din cenua). ele se pot clasifica dupa mai multe criterii: -dupa sursa: din aer (C. respiratia si sinteza hidratilor de carbon. S. Bo.H). -dupa criteriul chimic. diurna sau pe întreaga perioada de vegetatie. Si). K). Joaca rol de tampon. Marea majoritate a elementelor nutritive sunt luate de catre plante din solutia solului. desi se absorb în cantitati foarte mici. de apa si de activitatea sistemului radicular. Ca si Mg. manganul. din apa (O. Zn). Stimuleaza sinteza azotului. Fosforul stimuleaza fructificarea si sporete precocitatea plantelor.O).Cu. N. Fe. N.

LEGUMICULTURA fructificarii plantelor legumicole. 3. a intrat în uz. Cerintele se manifesta specific pentru fiecare specie în parte. În acest caz.5. mul Consumul de elemente minerale este mult mai mare la cultura din sera decât la cea din câmp. sparanghelul. varza de Bruxelles. gulia. În functie de consumul de elemente minerale. perioada de vegetatie mai lunga iar productia este mult mai mare decât în câmp. Desimea mare si productia biologica foarte ridicata care se înregistreaza la culturile legumicole. -specii legumicole cu consum mic: salata. în mod deosebit. reprezentând consu specific . -specii legumicole cu consum mijlociu: tomatele. speciile legumicole se pot grupa astfel: -specii legumicole cu consum mare sau foarte mare: varza de capatâna. -specii legumicole cu consum foarte mic: ridichea de luna si castravetele. Cantitatea de substante nutritive extrasa din sol se raporteaza la o tona de produs si este variabila de la o specie la alta. Cantitatea totala de substante extrase din sol de catre plantele legu micole în cursul unei zile depinde atât de lungimea perioadei de vegetatie cât si de recolta biologica sau recolta utila. Consumul de elemente minerale este în raport cu productia obtinuta dar si cu însuirile specifice ale plantelor legumicole. telina. asigura una dintre cele mai intensive metode de folosire a terenului. Cerintele plantelor legumicole fata de elementele minerale Marea majoritate a plantelor legumicole prezinta cerinte foarte mari fata de elementele minerale. ceapa. spanacul. ca ansamblu de procedee si operatiuni necesare la obtinerea productiilor în legumicultura. pe lânga elementele de baza se va tine cont si de Mg si Ca. CAPITOLUL IV BAZELE TEHNOLOGIEI CULTIVARII PLANTELOR LEGUMICOLE Termenul de tehnologie. deoarece în acest caz creterea vegetativa este mult mai luxurianta. o data cu trecerea procesului productiv în etapa modernizarii 23 .3.

iar produsele legumicole proaspete se obtin în perioade deficitare ale anului (iarna.LEGUMICULTURA Tehnologia de cultivare a plantelor legumicole se diferentiaza în functie de sistemele de cultura. solarii încalzite. rasadnite calde). în care plantele beneficiaza numai partial de un microclimat artificial. Dupa locul de cultura: se deosebesc culturi în câ si culturi în diferite mp spatii special construite si amenajate în acest scop. Culisele de porumb se utilizeaza în special la culturile de cucurbitacee. Culturile adapostite sunt aparate de intemperii prin mijloace mai simple.) sau a frigului (clopote si paravane individuale. sub forma de obstacole împotriva vântului (terenuri adapostite natural. folii din materiale plastice aezate direct pe culturi). fara protectie. perdele si culise de protectie etc. Culturile fortate se efectueaza în constructii destinate acestui scop (sere. Aceasta diferenta poate sa ajunga pâna la 9°C în cazul dublei protejari. întretinerea culturilor. natura substratului de cultura. Orientarea rândurilor se face perpendicular vânturile care le rasucesc vrejurile. primavara devreme sau toamna). Prin acest procedeu se protejeaza plantele de curentii reci si de 24 . rasadnite reci). În interiorul acestor constructii se realizeaza o temperatura cu 2-5°C mai ridicata decât în exterior. deci în acest caz nu mai poate avea loc fenomenul inversiunii termice. înfiintarea propriu-zisa. pe dire ctia vântului dominant. La dubla protejare. În cazul culturilor în câmp plantele cresc si se dezvolta pâna la recoltare în câmp deschis. Verigile fluxului tehnologic vizeaza: pregatirea terenului si a materialelor necesare înfiintarii culturilor. Sistemele de cultura a plantelor legumicole se pot deosebi dupa: locul de cultura. iar în cadrul acestora ea depinde de specificul culturii. destinatia si ealonarea productiei. nu este transparenta pentru razele infraroii. tehnologia aplicata. la zece rânduri de castraveti se amplaseaza doua rânduri de porumb zaharat. daca pentru acoperirea constructiilor s-a folosit polietilena se recomanda ca cea de a doua pelicula sa fie din PVC. adaposturi joase din materiale plastice. seresolar. recoltarea si valorificarea productiei obtinute. De exemplu. Culturile protejate se efectueaza în constructii mai simple (solarii. deoarece aceasta. spre deosebire de polietilena. în care factorii de veget tie sunt dirijati pe întreg a ciclul de cultura.

ba etc. cartof etc.1.).pe medii nutritive naturale.semitimpurii. patrunjel pentru frunze etc. castraveti. produsele fiind destinate fabricilor de conserve.) me si numai la anumite specii în sere si solarii (ridichi. bulboase. de vara. pastârnac.).extratimpurii. de primavara. pe medii nutritive artificiale (fara sol). siste mele de cultivare pot fi: . varza). În functie de ealonarea productiei sau perioada când se executa.târzii. spanac.culturi prin semanat direct în câmp practicate la majoritatea speciilor legumicole cultivate în câmp (morcov. 25 . patrunjel. castraveti. cum sunt solutiile nutritive care contin în anumite proportii macro si microelemente necesare nutritiei plantelor. .culturi pentru industrializare la care se aplica o tehnologie specifica. . .întârziate. patlagele vinete) sau chiar pentru culturile de vara-toa mna (tomate.culturi înfiintate prin plantarea rasadurilor la majoritatea speciilor cultivate în spatii protejate. de toamna. cum sunt solul sau diferite amestecuri de pamânturi naturale fertile.timpurii. amplu diferentiata în functie de obiectul si obiectivele programate. spanac. pepeni. . . 4. marar. ELEMENTELE DE BAZA ALE TEHNOLOGIILOR Tehnologia de cultivare a legumelor.culturi pentru consum în stare proaspata fie imediat dupa recoltare sau dupa o anumita perioada de pastrare în spatii special a menajate (radacinoase. la culturile extratimpurii si timpurii (tomate. la sfârsitul iernii si începutul primaverii. . constituindu-se în elemente de baza în fluxul tehnologic. Dupa caracteristicile substratului de cultura se deosebesc ur atoarele m sisteme de cultura: .LEGUMICULTURA Dupa modul de înfiintare se întâlnesc urmatoarele sisteme de cultivare a plantelor legumicole: . ardei. fasole. de toamna târziu sau pentru postmaturare. Dupa destinatia productiei deosebim: . însumeaza numeroase masuri tehnice asemanatoare.

umiditatea atmosferica în luna iulie. pe cât posibil protejat împotriva vânturilor. Factorii social-economici. ŠAsolamente legumicole 26 . pentru a putea fi folosite în mod eficient îngrasamintele organice si a valorifica deeurile de produse legu micole. compacte si saraturile. frecventa grindinei precum si grosimea stratului de zapada în timpul iernii (Indrea D. Din acest punct de vedere terenul destinat cultivarii plantelor legumicole trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: sa fie cât mai aproape de pietele de desfacere a produselor. Elementele climatice care trebuie sa se aiba în vedere la alegerea terenului sunt: temperatura si umiditatea relativa a aerului. sa existe posibilitatea asigurarii fortei de munca necesare. neinundabil.LEGUMICULTURA 4. cu strat arabil profund. continut ridicat în humus. pe cât posibil sa se gaseasca în apropierea sectoarelor zootehnice. capacitate mare pentru apa si aer. Solul trebuie sa întruneasca urmatoarele însuiri: fertilitate ridicata. suma precipitatiilor în luna cea mai secetoasa.1.1.. precipitatiile si vânturile. Cele mai potrivite pentru cultura legumelor sunt solurile de lunca. Folosirea rationala si intensiva a terenului de cultura si a solului în legumicultura ŠAlegerea terenului Alegerea terenului pentru amplasarea culturilor legumicole constituie o masura tehnologica obligatorie în vederea obtinerii unor productii superioare din punct de vedere cantitativ si calitativ. structura buna. sa fie deservit de cai de comunicatie (osele asfaltate. 1974). La alegerea terenului trebuie sa se tina cont de factorii pedoclimatici si social-economici. Nu sunt recomandate solurile puternic podzolite. În mod obisnuit intereseaza temperatura medie anuala. Terenul trebuie sa fie plan sau cu o uoara panta spre sud sau sud-vest. cu apa freatica la adâncime mare si ferit de surse de poluare. temperatura medie a lunii celei mai calde. cai ferate). daca productia este destinata prelucrarii industriale. nebulozitatea. textura u oara sau mijlocie (cele mai bune sunt solurile nisipo-lutoase sau luto-nisipoase). Factorii pedoclimatici. sa fie în apropierea fabricilor de conserve. numarul de zile fara înghet. asigurat cu o sursa de apa pentru irigare. epocile calendaristice ale îngheturilor târzii de primavara si timpurii de toamna. aluvionare. cu proces de solificare avansat.

cantitatilor mari de îngrasaminte si pesticide folosite si extragerii unilaterale a elementelor nutritive din sol de catre plante. În acelai timp. contribuie la o mai buna e alonare a productiei legumicole si o diversificare a acesteia mai aproape de nevoile consumului (Maier I.proprietatile fizico-chimice si biologice ale solului se degradeaza u or datorita: irigatiei.cultivarea continua.. . notiunea de “rotatie” a culturilor are o semnificatie specifica. ŠCulturile succesive si asociate de legume Culturile succesive si asociate de legume reprezinta calea cea mai intensiva de utilizare a terenului legumicol. culturile succesive si asociate. deoarece folosirea intensi a a v terenului si a solului în legumicultura presupune cultivarea în cadrul unor asolamente. ridichile de luna. deoarece acesta este ocupat aproape întreaga perioada a anului cu plante legumicole. Spre deosebire de asolamentele din alte ramuri de productie agricola.folosirea rationala a îngrasamintelor. Rot tia culturilor legumicole a trebuie sa fie astfel conceputa. Aceasta datorita faptului ca în acelai an. contribuie la înmultirea si raspândirea masiva a bolilor si daunatorilor specifici culturilor respective. Deci în majoritatea cazurilor.LEGUMICULTURA Exploatarea rationala a terenului si a solului în legumicultura impune practicarea asolamentelor. nu putem vorbi de cultura premergatoare ci de culturi. pe acelai teren se cultiva doua sau mai multe specii legumicole. Pentru culturile secundare se folosesc specii cu perioada scurta de vegetatie (salata. 1969). ani de-a rândul pe acelai teren a acelorai specii legu micole sau a unor specii înrudite din punct de vedere siste matic. ceapa si usturoiul verde.succesiunea rationala în timp si spatiu. La stabilirea rotatiei culturilor trebuie sa se tina cont de culturile premergatoare (tab. în cadrul asolamentului legumicol. . încât într-o sola sa nu se cultive speciile din aceeasi familie botanica decât dupa 4 ani. Necesitatea folosirii asolamentelor decurge din urmatoarele: . biologice si tehnologice. a culturilor legumicole. de vara si iarna. organizatorice. a 2-3 culturi succesive în acelai an. 27 . deci si a folosirii rationale a fortei de munca. mecanizarii complexe a lucrarilor. .1).4. La baza organizarii asolamentelor legumicole stau criterii economice. în scopul evitarii vârfurilor de productie.

productiile obtinute la unitatea de suprafata pentru fiecare cultura si cea totala din cadrul schemei de ealonare folosite. trebuie sa se tina cont ca.. 1992 **) Atentie la erbicidele folosite la culturile premergatoare frunze Culturile succesive de legume consta în cultivarea succesiva.).1 Amplasarea culturilor legumicole în functie de culturile premergatoare* Culturi premergatoare Foarte bune** Bune** Contraindicate** Pentru legumele de la care se consuma radacinile tuberizate Legume solanacee Cereale paioase si culturi furajere Legumele pentru radacini pentru fructe. pe cât posibil. floarea soarelui. destinatia productiei (consum în stare proaspata sau conservata. seminte si capsule Pentru legumele solanacee de la care se consuma fructele Lucerna si trifoi în Legumele pentru radacini Legumele solanacee pentru fructe primul an dupa tuberizate si cele din grupa cepei si cartofi desfiintare. epocile si modul de valorificare a produselor. Legumele cucurbitacee si verzei si pentru pastai si legume pentru radacini tuberizate solanacee capsule si pentru bulbi Legume pentru pastai. gulioarele etc. radacini tuberizate pentru frunze pentru pastai.LEGUMICULTURA spanacul. speciile legumicole care se succed sa nu faca parte din aceeaifamilie 28 . La stabilirea schemelor de culturi succesive trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspecte: particularitatile biologice ale speciilor. si colab. În privinta particularitatilor biologice. pentru masa verde tuberizate. acestea putând fi amplasate înaintea culturii de baza (culturi secundare anterioare) sau dupa aceasta (culturi secundare ur atoare). din grupa cepei si cele pentru cucurbitacee (în cultura anticipata) Pentru legumele din grupa verzei Legumele: solanacee Legumele cucurbitacee si pentru Legumele din grupa verzei si cele pentru fructe. bob. consu intern sau m export). cerintele plantelor fata de factorii de vegetatie. legume pentru pastai si capsule si cele cucurbitacee Legume cucurbitacee Legumele din grupa Cereale paioase. Legume cucurbitacee si cele Culturile legumicole din grupa pentru radacini pentru bulbi tuberizate si cereale paioase Legumele din grupa cepei Mazare. valoarea alimentara si economica a produselor ce se obtin. bame Legumele solanacee pentru fructe Legumele din grupa si pentru radacini tuberizate *) Prelucrare dupa Butnariu H. seminte si capsule Legume solanacee. pe aceeai suprafata de teren. m Tabelul 4. în cursul unui an. cartofi. a 2-3 specii legumicole.

2°C.. culturile legumicole se pot intercala printre rândurile de porumb. în orice caz stânjenirea dintre componentele asociatiei. pentru folosirea mai deplina a elementelor fertilizante din sol (plantele cu sistem radicular profund trebuie sa fie urmate de plante cu sistem radicular superficial si invers). Din aceasta cauza ele se vor semana mai târziu... Culturile asociate sunt culturile care se cultiva în acelai timp pe aceai suprafata de teren. mazare etc. Pe lânga aspectele mentionate la culturile succesive. La aceste culturi specia legu micola cu importanta mai mica se încadreaza printre rândurile culturii principale sau pe rând. în cazul culturilor asociate trebuie sa se ia în considerare si habitusul speciilor care se intercaleaza. conopida.). vinete. Culturile intercalate. crescând în acest mod consumul de forta de munca manuala. reuind sa ierneze în câmp în bune conditii si sa fie recoltate primavara devreme (salata. reprezentând forma cea mai intensiva de utilizare a terenului si a solului. plantarea se va face dupa trecerea acestui pericol. ce pot surveni dupa rasarirea plantelor sau plantarea rasadurilor (varza. sa aiba sistem radicular diferit în ceea ce privete dezvoltarea si amplasarea în stratul arabil. gulioare. spanacul. de regula au o perioada de vegetatie mai lunga si sunt sensibile la frig (tomate. fasole de gradina etc. sa fie cu perioada de vegetatie diferita (scurta pentru culturile secundare). ceapa si usturoiul verde). La culturile înfiintate prin rasad. În curti. Speciile caracterizate prin rezistenta la temperaturi scazute si cu o perioada scurta de vegetatie pot fi semanate sau plantate toamna. pentru ca sa creeze pe cât posibil. La stabilirea schemelor de succesiune se va tine seama de cerintele plantelor legumicole fata de temperatura. conditii reciproc avantajoasesi sa se evite. Alte plante legumicole suporta uor temperaturi în jur de 0°C si uneori chiar -1°C . astfel încât sa rasara dupa trecerea pericolului brumelor târzii de primavara. între plantele culturii de baza. culturile asociate sunt mai putin folosite în fermele specializate. de vii si livezi tinere dupa cum urmeaza: 29 . Speciile rezistente la temperaturi scazute se cultiva înaintea culturilor de baza care. castraveti. ardei. Datorita faptului ca prin desimea mare de plante la unitatea de suprafata se împiedica mecanizarea lucrarilor.). deoarece pe aceasta cale se realizeaza o desi e foarte mare de plante pe m unitatea de suprafata. umiditate si hrana. în conditii de irigare. gradini si microferme.LEGUMICULTURA botanica (pentru a evita transmiterea bolilor si daunatorilor comuni).

Nu se recomanda sa se foloseasca pepenii verzi. conopida timpurie.1.2. Irigarea culturilor legumicole Irigarea culturilor legumicole. dovleceii etc. salata si fasole de gradina . fertilizarea si erbicidarea culturilor legumicole 4. salata. apa inundând întreaga suprafata de cultura. morcov. tomate timpurii. patrunjel. se disting: yUdarea de aprovizionare se aplica înainte de înfiintarea culturilor si are drept scop completarea rezervei de apa a solului. asigura folosirea potentialului productiv al soiurilor si hibrizilor de plante legumicole.6 mii ha. Irigarea. Carasu-Medgidia si cele din vest. 1990). deoarece prin întinderea vrejurilor pot împiedica lucrarile de întretinere si înabui culturile de baza . Se folosesc norme de 800-1200 m3/ha yUdarea prin scurgerea apei la suprafata solului prezinta doua variante: udarea prin inundatie pe brazde sau fâsii si udarea pe rigole lungi. ceapa din arpagic. Udarea prin idundatie se folosete numai în sistem gospodaresc. CalaraiFeteti. au permis dezvoltarea legumiculturii în zonele mai secetoase ale tarii.2. în 1960. marar. Sadova-Corabia. Amenajarea marilor perimetre irigate în sud. reprezinta principala masura de îmbunatatire a regimului de apa din sol si are efecte multiple si anume: sporirea productiei. practicarea culturilor succesive si asociate. unde solul poate fi modelat numai în brazde si fâii scurte (6-10 m lungime). 4. folosirea cu maximum de eficienta a potentialului de fertilitate a solului si a îngrasamintelor. în 1985 (Butnariu H. spanac.în culturile de porumb (hibrizi din grupa 200-300) se intercaleaza: varza timpurie. pepenii galbeni. gulioare. în 1981 si 196. suprafata irigata a culturilor legu micole a crescut de la 12 mii ha. varza de vara). în 1938 la 50. loboda. În tara noastra. îmbunatateste calitatea comerciala si precocitatea recoltei.4 mii ha.1. 30 . fasole de gradina. în vii si livezi tinere se intercaleaza: specii cu talie joa (mazare de gradina sa pentru pastai. în gradini pe suprafete mici. fasole pentru boabe) sau specii cu talie semiînalta (cartofi timpurii.. În acest caz se reduce posibilitatea mecanizarii lucrarilor de înfiintarea si întretinerea culturilor..LEGUMICULTURA . ceapa si usturoi verde. 170.1 mii ha.1. si colab. Dupa scopul urmarit si perioada când se executa udarea culturilor legumicole.

yNorma de udare reprezinta cantitatea de apa (în m3) care se administreaza la un hectar cu ocazia unei udari. pe rigole.2. ajungând la radacinile plantelor de pe straturile înaltate . de precipitatiile cazute. m într-o perioada îndelungata de timp. de unde picaturile cad pe plantesi sol sub forma de ploaie. ultimele doua elemente conditionând marimea normei de udare. de adâncimea de udare si de plafonul minim admis. yUdarea prin picurare consta în distribuirea apei la plante sub for a de picaturi. momentul aplicarii udarilor.prin infiltratie. cum sunt: norma de udare.LEGUMICULTURA Udarea pe rigole lungi (100-400 m) este o metoda larg utilizata în tehnologia culturilor legumicole în câmp. 4.1. sche udarilor si norma de ma irigatie. care cuprinde o serie de elemente specifice. prin diferite procedee specifice aparatelor folosite sau chiar prin si pla palpare a probelor de m sol luate de pe profilul adâncimii de udare yIntervalul între udari este conditionat de evapotranspiratia zilnica. Aductiunea si distribuirea apei se realizeaza prin: siste agregate si aspersoare. yMomentul udarii Se determina urmarindu-se dinamica umiditatii solului. apa pompata direct din sursa (canal deschis sau dintr-o retea de conducte sub presiune) este pulverizata în aer cu ajutorul aspersoarelor. mai ales lateral si prin capilaritate. yNorma de irigare reprezinta cantitatea de apa ce se administreaza unei culturi pe întreaga perioada de vegetatie (m3/ha). fara a lua contact direct cu partea aeriana a plantei. ŠRegimul de irigare la culturile legumicole Regimul de irigare la culturile legumicole trebuie înteles ca o notiune complexa. Îngrasamintele folosite în legumicultura si metodele de fertilizare la culturile legumicole ŠÎngrasamintele folosite în legumicultura 31 . Intervalul dintre udari reprezinta timpul în zile în care se consuma norma de udare yNumarul udarilor este strâns legat de lungimea perioadei de vegetatie a plantelor cultivate si de conditiile naturale din zona respectiva (precipitatii. umiditatea si temperatura aerului. caracterizata prin aceea ca apa circula la suprafata solului. Udarea prin aspersiune. intervalul între udari. frecventa si intensitatea vântului).2. me. În acest caz.

ternare daca contin trei elemente (N. Cristalin II).P.2-1. Cantitatile de îngrasaminte calculate pentru culturile legumicole se 32 sunt reprezentate prin: gunoiul de grajd.5%.de îmbunatatirea conditiilor de nutritie din perioada de vegetatie. composturile. Se administreaza la fertilizarea de baza. sub forma amoniacala sau ambele forme de azot. gunoiul de pasari. mranita. în câmp. Îngrasamintele organo-minerale sau ionitice au ionii minerali fixati pe suport organic (praf de lignit. mai contin si alte elemente nutritive (macro si microelemente). Îngrasamintele complexe de tip cristalin (Cristalin I. reziduri celulozice. ŠMetode de fertilizare Metodele de fertilizare trebuie sa tina cont de scopul fertilizarii: . se recomanda a fi utilizate ca si îngrasamintele de tip cristalin. granulate ( = 1 . aplicându-se o data cu apa de udat (fertilizare hidrolizanta). sere si solarii.K). Îngrasamintele lichide de tip C. se recomanda mai ales pentru culturile din sere si solarii. yÎngrasaminte chimice pot fi simple si complexe Îngrasamintele simple contin numai un element nutritiv. neaglomerabile. N.0-1. îngrasaminte cu microelemente.K. care contin azotul sub forma nitrica. cerintele plantelor si însuirile solului.K) si polinutritive (complexe) când pe lânga cele trei elemente. Eficienta fertilizari chimice este strâns corelata cu metoda de aplicare ce trebuie sa tina cont de tehnologia de cultura. turba si . în functie de tipul îngrasamântului folosit. yÎngrasamintele organice îngrasamintele verzi. Îngrasamintele complexe dupa numarul de elemente nutritive pe care le contin pot fi: binare. . se aplica doze de 5-10 litri/ha sub forma de solutii în concentratii de 0. îngrasaminte chimice care contin numai fosfor sau numai potasiu. daca au doua elemente (N. . sunt solide.LEGUMICULTURA Îngrasamintele folosite în legumicultura se pot grupa în îngrasaminte organice si chimice. înlocuind cu bune rezultate gunoiul de grajd. urina de animale. În aceasta categorie intra îngrasamintele azotate.P. mustul de grajd. praf de tur a).de cretere a fertilitatii.4 mm). în doze de 1600-3200 kg/ha. fiind foarte solubile.de mentinere a fertilitatii. Îngrasamintele complexe extraradiculare (foliare) se pot aplica în 1-4 reprize în 500 l apa/ha o data cu tratamentele fitosanitare. la care se adauga rasini b ureoaldehidice. toamna sau primavara. P.

Combaterea chimica a buruienilor prezinta o mare complexitate. datorita: numarului mare de specii legumicole existente în cultura.) sunt deosebit de sensibile la concurenta buruienilor în perioada rasaririi (care uneori dureaza 10-20 zile) si imediat dupa aceasta. iar primavara îngrasamintele organice bine descompuse (mranita) si îngrasamintele minerale uor solubile (jumatate din doza). are drept scop asigurarea nutritiei plantelor în conditii optime în primele 20-30 zile de la rasarire sau de la plantare. Îngrasamintele pot fi aplicate radicular sau extraradicular (foliar). înainte de aratura adânca. legume pentru radacini tuberizate. lumina si spatiu ale plantelor de cultura. în general. deosebiri esentiale în combaterea buruienilor în comparatie cu alte culturi.1. una din pri cipalele surse de îmburuienare n determina de asemenea. culturi asociate. Fertilizarea starter (o data cu înfiintarea culturii). create pentru plantele de cultura. diversitatii sistemelor de cultura practicate (culturi succesive. 4. impunând în lupta cu buruienile masuri speciale. se administreaza îngrasamintele organice semidescompuse si îngrasamintele chimice greu solubile (2/3 din doza de P si K). Erbicidarea culturilor legumicole Daca. fertilizarea starter (o data cu înfiintarea culturii). ceea ce impune utilizarea anuala a unor mari cantitati de gunoi de grajd. fertilizarea faziala. legume cucurbitacee. Fertilizarea de baza consta în aplicarea îngrasamintelor si încorporarea lor în sol înainte de înfiintarea culturii. aceasta are o semnificatie deosebita în cazul culturilor legumicole. concurente rapacee pentru hrana.LEGUMICULTURA administreaza folosind metodele: fertilizarea de baza. constituie o preocupare deosebit de importanta în scopul obtinerii unor productii superioare din punct de vedere cantitativ si calitativ. Toamna. cunoscuta si sub numele de fertilizare de pornire. combaterea buruienilor. dintre care unele (ceapa. în unele cazuri în conditii dirijate (sere). apa. Aceasta fertilizare nu suplineste ci completeaza fertilizarea de baza si cea starter. culturi fortate si protejate cu mase plastice) care contribuie la folosirea intensiva a terenului.2. Fertilizarea faziala are drept scop completarea cerintelor plantelor pentru anumite elemente nutritive. de care beneficia si buruienile za înregistrând un ritm de crestere deosebit de rapid. conditiilor favorabile. pe faze de vegetatie.3. 33 . legumele pentru frunze etc.

natura acestuia. Balan. Pentru a întelege mai bine modul lor de actiune.alegerea celui mai eficient erbicid. . La aplicarea erbicidelor în culturile legumicole se va tine cont de urmatoarele aspecte principale: . sub diferite forme. m fiind necesara încorporarea lor în sol (Treflan. dar dupa ce buruienile au rasarit (Gramoxone). în special anuale si cu o mare selectivitate pentru plantele legumicole. Erbicidele de contact neselective se aplica cu una-doua zile înainte de rasarirea plantelor de cultura (pré). timpul si modul de aplicare este necesara cunoasterea gruparii lor pe baza naturii chimice a substantei active ca si a caracteristicilor grupei din care fac parte.stabilirea momentului si tehnicii de aplicare. Dupa modul lor de actiune erbicidele pot fi împartite în: erbicide sistemice si de contact. Semeron etc. . continutul în humus al solului. . m Ramrod.factorii care influenteaza aplicarea etc.LEGUMICULTURA Reiese clar de ce. fie la se manat sau dupa semanat (pré).).stabilirea celei mai eficiente doze de aplicare. În acest scop se utilizeaza un nu mar mare de erbicide. dintre care o parte sunt eficiente pentru un nu mar restrâns de buruieni. granule). pudra muiabila. tehnica de aplicare. Actiunea lor are în general un caracter acut si planta piere repede. Erbicidele cu actiune sistemica germinala sau de absorbtie prin coleoptil sau hipocotil se aplica fie la pregatirea patului ger inativ (ppi) daca sunt volatile. cantitatea de îngrasaminte organice aplicate.a. conditiile de sol si meteorologice. Dymid etc.). forma de prezentare (lichida. Ro Neet). printre masurile de lupta (preventive si curative) împotriva buruienilor în legumicultura. compozitia 34 . Erbicidele sistemice sunt absorbite de frunze sau radacini si apoi sunt transportate în tesuturile întregii plante.. domeniul de utilizare. Erbicidele de contact distrug buruienile în urma contactului direct cu ele. pentru a surprinde buruienile în curs de ger inare (Dual-500. Doza aplicata este specifica fiecarui produs si depinde de: continutul preparatului în s. iar cele selective cu absortie foliara se aplica postemergent (Basagran. utilizarea erbicidelor reprezinta o veriga tehnologica absolut necesara.

deoarece reduce procesul de volatizare si favorizeaza absorbtia substantelor active ale erbicidelor de catre organele vegetative ale buruienilor. Momentul erbicidarii se stabilete în functie de: natura erbicidului folosit (volatil sau nevolatil). Eficienta erbicidelor de contact aplicate postemergent se reduce considerabil. Lipsa precipitatiilor timp de 10-12 zile dupa erbicidare cu erbicide sistemice reduce mult 35 . eficienta erbicidelor scade mult datorita pierderilor mari de substanta prin volatizare. specia cultivata si sistemul de cultura practicat. în timpul semanatului. dupa ce plantele de cultura au rasarit si au un stadiu de cretere mai avansat decât buruienile care nu au depasit faza de rozeta cu 2-3 frunze la buruienile dicotiledonate sau 5-6 cm în înaltime la buruienile monocotiledonate (post emergent). Vânturile influenteaza erbicidarea printr-o distribuire neuniforma a solutiilor la suprafata solului sau a plantelor de buruieni. Umiditatea relativa a aerului influenteaza pozitiv eficacitatea erbicidelor de contact. Regimul de precipitatii poate mari sau micsora eficacitatea tratamentelor. La o umiditate relativa scazuta (sub 65%). când este nevoie. Treflan.LEGUMICULTURA floristica a buruienilor. Daca însa la 4-5 ore dupa erbicidare survine o ploaie moderata de 10-12 mm. modul de aplicare (în benzi sau pe toata suprafata) si numarul de reprize în care se aplica erbicidul. Temperaturile ridicate au efect nefavorabil.). De aceea. daca dupa tratament survin precipitatii abundente. deoarece deter ina o pierdere rapida a m substantelor ce se volatizeaza u or (Dymid. dupa ce rasadurile s-au prins si au început sa creasca (postplantare). Depunerea erbicidelor pe plantele din cultura respecti a sau din culturile v învecinate poate provoca pagube însemnate în cazul când culturile sunt sensibile la erbicidul folosit. La temperaturi scazute actiunea erbicidelor este întârziata. daca sunt volatile. eficacitatea lor poate sa sporeasca. costul unitatii de produs etc. cu încorporare în sol pentru cele mai multe dintre erbicide (ppi). Balan etc. compozitia floristica a buruienilor de pe suprafata de teren pe care se erbicideaza. nu se recomanda aplicarea erbicidelor atunci când viteza vântului depaseste 15-20 km/ora. o data cu introducerea semintelor în sol. Epoca (momentul) de aplicare a erbicidelor poate fi: înainte de înfiintarea culturilor. în perioada de la semanat la rasarirea plantelor de cultura si a buruienilor (preemergent). Temperatura aerului cea mai favorabila pentru aplicarea erbicidelor este de 16-20°C. în timpul perioadei de vegetatie. Dozele de erbicide se exprima în kg pentru erbicidele granulate sau sub forma de pudra muiabila si în litri pentru cele lichide. aplicate postemergent.

1. Pregatirea constructiilor. patlagele vinete. pentru plantarea a cca. produse în constructii destinate acestui scop sau în teren neprotejat. la 5-6 zile dupa erbicidare. pamânturilor si inventarului pentru producerea rasadurilor 36 . Aceste ferme sunt organizate în cadrul societatilor comerciale sau asociatii ale cultivatorilor. În acest caz.2. 1990). de o anumita vârsta. TEHNOLOGIA GENERALA A PRODUCERII RASADURILOR DE PLANTE LEGUMICOLE ŠImportanta si necesitatea folosirii rasadurilor Plantele legumicole cu cea mai mare pondere pentru legumicultura tarii noastre se cultiva prin rasad (tomatele. mainilor si utilajelor. ceea ce presupune un necesar de 3500-4000 ha destinate producerii acestor rasaduri. cu 150-200 m3 apa/ha. si colab. Obtinerea unor productii timpurii. ardeii. 4. trebuie sa se aplice o udare prin aspersiune. salata pentru culturi protejate etc. în legatura cu proportia culturilor care se înfiinteaza prin rasad. superioare din punct de vedere cantitativ si calitativ este conditionata de producerea unor rasaduri de calitate. 150. Fermele specializate sunt proiectate în module cu capacitatea de productie pâna la 15-20 milioane rasaduri într-un ciclu. În tara noastra trebuie sa se produca anual aproximativ 10-12 miliarde rasaduri. producerea rasadurilor este organizata atât în microferme specializate cât si în sectoare cu productie de tip gospodaresc. varza. ŠOrganizarea producerii rasadurilor privete în pri ul rând dimensionarea acestei m verigi tehnologice. permite largirea arealului de cultura a speciilor ter mofile si micoreaza consumul de seminte etc. În acest scop.LEGUMICULTURA efectul. m contribuie la ealonarea productiei si a consumului de produse legumicole proaspete. Rasadurile sunt plante legumicole tinere. Cu toate ca pentru producerea rasadurilor se fac cheltuieli suplimentare.. asigura desimea optima la unitatea de suprafata si uniformitatea culturilor. raportata la scara întregii productii. folosirea lor este absolut necesara datorita avantajelor pe care le prezinta: asigura conditii pentru obtinerea unor productii extrati purii si timpurii superioare. conopida.). 4. castravetii.000 ha cultivate cu legume înfiintate prin rasad (Butnariu H.2.

cernere. În functie de cantitatea de amestec ce urmeaza a fi pregatita se alege si linia tehnologica corespunzatoare pentru pregatirea a mestecului nutritiv. pregatirea biocombustibilului. Dupa pregatire amestecurile nutritive se dezinfecteaza cu aburi sau cu substante chimice.în cazul serelor înmultitor se vor efectua urmatoarele lucrari: revizia tehnica si reparatiile curente (aceste lucrari se fac de catre echipe de muncitori specializati si se executa imediat dupa desfiintarea culturii anterioare si îndepartarea resturilor vegetale. montarea foliei. se maruntesc cu ajutorul mainilor de maruntit. amestecurile nutritive se aaza în platforme de aproximativ 3 m latime si 2. urmarirea temperaturii. dezinfectia tocurilor si a ramelor.la solariile încalzite biologic: verificarea scheletului. asezarea substratului. introducerea amestecului nutritiv. La dezinfectia cu aburi în interiorul platformelor se introduc conductele de dezinfectie termica. maruntirea solului. omogenizare.) componentele se cern. instalarea tocurilor. dezinfectia solului. dezinfectia solului si a scheletului serei. Pregatirea amestecurilor de pamânt consta în: maruntire. Apoi se acopera platformele cu prelate de polietilena termorezistenta si se introduce aburul sub presiune la temperatura de 120°C. mobilizarea solului. se omogenizeaza. lucrarile de pregatire a amestecului de pamânt se efectueaza manual. sporirea fertilitatii si corectarea pH-ului. montarea foliei. resturi vegetale grosiere-nemineralizate etc. pietre.5 m înaltime. În scopul îndepartarii impuritatilor (cioburi de sticla.LEGUMICULTURA La pregatirea constructiilor pentru producerea rasadurilor se va tine cont de specificul bazei materiale folosite. dezinfectie. repararea celor me vechi. mentinându-se pâna în momentul când în 37 . confectionarea de noi ra de aerisire. Dupa preparare si omogenizare. acoperirea lor cu ferestre. aezarea substratului. mranita si turba. afânarea solului. . repararea tocurilor vechi. Masinile si utilajele se pregatesc prin reparare si punerea lor în stare de functionare.în cazul rasadnitelor cu încalzire biologica: confe ctionarea de noi tocuri. În cazul unor cantitati mici. Înainte de folosire. . evitarea reinfestarii). introducerea biocombustibilului. racordate la conducta de transportare a aburului.la solariile simple: verificarea scheletului. luându-se urmatoarele masuri: . .

5. Dupa administrarea substantelor dezinfectante.2 kg/ 3).LEGUMICULTURA interiorul platformelor se înregistreaza o temperatura de 90°C. culoare închisa (în scopul absorbirii unei cât mai mari cantitati de energie solara). castraveti si pepeni) sau uor acida (pH 6. în care se seamana samânta drajata sau nedrajata. pâna la întrebuintare acestea se tin adapostite în soproane. platformele se mentin în continuare acoperite. pregatirea amestecurilor de pamânt se face din timp.5 pentru majoritatea speciilor). Pentru simplificarea tehnologiei de producere a rasadurilor. se fac experimentari si cu pastile obtinute din turba puternic presata.0-6. Rasadurile de plante legumicole pot fi produse pe strat nutritiv (repicate sau nerepicate) sau în forme cu sau fara presarea amestecului nutritiv. sa aiba reactie neutra (pentru legu mele din grupa verzei. în special când acestea se utilizea pentru za repicarea rasadurilor. De m asemenea. pentru a se evita reinfestarea. În multe tari producatoare de legume se practica. înainte de utilizare se face proba de fitotoxicitate a a mestecului nutritiv. sa fie lipsite de agentii patogeni si daunatori.2-0. astfel ca pH-ul sa fie de 6-6. Dezinfectia pe cale chimica se face pe platforme betonate sau pe prelate din material plastic. Dat fiind timpul de pauza destul de îndelungat pentru unele produse chimice dezinfectante. yAmestecuri de pamânt folosite la producerea rasadurilor Amestecurile nutritive folosite la producerea rasadurilor trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: sa fie bogate în substante hranitoare. Daca se foloseste imediat dupa trecerea timpului de actiune si de pauza. amestecul nutritiv se omogenizeaza si se acopera cu o folie de polietilena. Dupa dezinfectare.4 kg/m3 sulfat de potasiu. uor asimilabile de catre plante. sa aiba permeabilitate pentru apa si aer. se adauga 0. turba se folosete numai dupa ce i s-a corectat reactia. peste fiecare strat administrându-se cantitatile corespunzatoare de substante dezinfectante (cele solide se administreaza prin împrastiere iar cele lichide cu ajutorul unor maini de stropit sau cu stropitori). iar în lipsa acestora se fac gramezi de forme regulate si se acopera cu prelate de P. tehnologia de producere a rasadurilor în cuburi nutritive.E. 38 . pe care amestecul nutritiv se aaza în straturi succesive. într-o masura tot mai mare. prin adaugarea de var (cca. La pregatirea amestecurilor.5-0.7 kg/m3 superfosfat si 0. sau se face repicarea rasadurilor. rezultate prin presarea amestecului nutritiv. la pregatirea amestecurilor.

ramânând între ele o poteca cu latimea de 40 cm pe care se circula pentru îngrijirea rasadurilor.2. lucrarea putându-se efectua manual sau mecanizat. . cu masina de sapat solul în sere si solarii (MSS-1.aezarea pe fiecare travee a câte doua folii de polietilena cu latimea de 1. se eticheteaza si se acopera cu folie de polietilena. m Pregatirea patului germinativ consta în: .LEGUMICULTURA prevazute cu o mica adâncitura în care se pune samânta sau se repica rasadul (strip-pots).aezarea substratului nutritiv (care a fost pre gatit si dezinfectat în prealabil) în grosime de 6-7 cm. Repicatul consta în scoaterea rasadurilor de la locul unde au vegetat de la rasarire si transplantarea lor (introducerea sistemului radicular în substratul nutritiv) la o distanta mai mare între rânduri si plante pe râmd. într-un amestec de nisip si turba sau numai în nisip. Cu ocazia lucrarilor de pregatire a solului trebuie sa se adune toate radacinile care apar la suprafata.5 cm mranita sau amestec nutritiv.tasarea uoara. . Pentru producerea rasadurilor necesare înfii tarii culturilor în sere se poate n semana si direct în ghivece din material plastic sau cuburi nutritive.3). Pentru castraveti si pepeni galbeni semanatul se face în ladite.4) si maruntirea lui cu freza viticola (FPV-1. Sub registrele de încalzire si la capetele traveelor mobilizarea solului si maruntirea lui se face manual (cu hârletul si grebla). 4. Semanatul pe pat nutritiv se face manual. Dezinfectia solului serei se realizeaza pe doua cai: ter ic si chimic . se uda cu apa tehnologica. udarea si acoperirea cu folie de polietilena recuperabila pentru încalzirea substratului nutritiv. cât mai uniform. repartizând semintele cât mai uniform. prin împrastiere.4 m fiecare. Tehnologia producerii rasadurilor în sere înmultitor Pregatirea solului consta în mobilizarea lui la adâncimea de 30-32 cm. Dupa semanat laditele se pun pe registrele de încalzire si se acopera cu folie de polietilena. se taseaza. daca acestea prezinta gale sau brunificari datorita atacului diferitilor agenti patogeni. în scopul asigurarii 39 . Dupa terminarea acestei lucrari semanatura se acopera cu un strat de 0.3) sau cu cea pentru pasuni (FPP-1.2. În momentul în care plantele încep sa rasara se înlatura folia de polietilena si se scade temperatura cu câteva grade pentru a evita alungirea rasadurilor.

gunoiul trebuie sa porneasca în fermentatie. gunoiul se asaza cât mai afânat si pentru a nu se tasa sub propria greutate.3.LEGUMICULTURA unei suprafete de nutritie mai mari si a unui regim de lumina mai bun. În momentul în care platforma începe sa „fumege” se poate trece la amenajarea patului cald în grosime de 60-70 cm. groase de 25-30 cm. Pregatirea biocombustibilului. 4. În aceste platforme gunoiul se aaza cu 7-8 zile înainte de amenajarea patului cald. Dupa amenajarea patului cald. m 40 . aplicarea substantelor bioactive. primul si ultimul strat fiind de gunoi pastrat. Primavara devreme se face acoperirea solarului cu folie de polietile na. legumele din grupa verzei. Latimea patului cald poate fi egala cu cea a solarului sau a serei solar sau de 3 m.2. Momentul optim pentru repicat este când rasadurile se afla în faza de aparitie a pri ei frunze m adevarate (tomate. grosimea patului cald va fi mai mica (30-40 cm). rarirea rasadurilor. când gunoiul se încalzete. Lucrarile de întretinere aplicate rasadurilor se refera la: dirijarea factorilor de microclimat (caldura. când cotiledoanele au pozitie orizontala. combaterea bolilor si daunatorilor. se asaza substratul nutritiv în grosi e de 6-8 cm. La castraveti si pepeni aceasta lucrare se face la 3-4 zile de la rasarire. proces ce se realizeaza prin punerea lui în platforme de încalzire. Dupa 2-3 zile. sere-solar si câ mp. de gunoi pastrat si proaspat. Când solarul sau sera-solar se folosete nu mai pentru repicarea rasadurilor. se instaleaza tocurile de rasadnite sau se instaleaza arcuri din fier beton care se acopera cu polietilena. platforma nu trebuie sa depaseasca prea mult înaltimea de 1. combaterea buruienilor. salata) sau la aparitia celei de a doua frunze adevarate (ardei si patlagele vinete). umiditate) si mentinerea lor la nivel optim. gaze. Înainte de amenajarea patului cald. Platforma se cladeste din straturi succesive. Operatiile de pregatire a constructiilor si amestecului nutritiv sunt asemanatoare cu cele de la semanat. fertilizarea faziala. Tehnologia producerii rasadurilor în solarii si sere-solar cu substratul încalzit pe cale biologica Pregatirea solului consta în înlaturarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioara ca masura obligatorie de fitoprotectie si afânarea superficiala a solului.5 m. În platforma (lata de 2 m). calirea rasadurilor înainte de plantare în solarii. În ultimul caz suprafata ramasa libera se utilizeaza pentru repicarea rasadurilor de ardei si patlagele vinete obtinute pe patul cald. lumina.

4.3) sau de pasune (FPP 1. folosind pentru dezinfectie mainile de stropit (MST-900. 4. La 8-10 zile de la rasarirea plantelor se face repicarea rasadurilor introducându-le în substrat sau cub pâna în apropierea cotiledoanelor si se uda imediat cu apa tehnologica pâna la umectarea cuburilor sau a substratului. Rasadurile m rezultate din rarire se repica în alt solar care a fost pregatit în acest scop. Imediat dupa semanat se pregatete patul cald pentru repicat. semanatul survine într-o perioada când nu mai este necesara folosirea încalzirii artificiale. peste stratul de substrat se aaza cuburile nutritive cu latura de 5 cm în care se vor repica rasadurile. se uda cu apa tehnologica si se eticheteaza.2. dar presupune masuri de captare si conservare a energiei solare prin sistemele de acoperire si etanare a constructiilor. de vara si pentru industrializare si varza de vara. Semanatul se face prin împrastiere sau în rânduri folosind rama de semanat. Grosi ea m amestecului nutritiv este de 12-14 cm când se repica în substrat sau 2-3 cm când se repica în cuburi nutritive. afânarea substratului. Epoca de semanat se stabilete în functie de momentul plantarii. Lucrarile de întretinere sunt asemanatoare cu cele aplicate rasadurilor produse în sere înmultitor cu unele particularitati si anume: nu se mai face rarirea cuburilor. dezinfectia spatiilor si a elementelor de constructie. Dupa efectuarea semanatului se acopera cu un strat de mranita sau amestec nutritiv gros de 0. Aceste lucrari se pot executa mecanizat. În ultimul caz. atentie deosebita se va acorda aerisirii deoarece în solarii se for eaza m condensul care contribuie la creterea umiditatii relative a aerului si prin fermentarea gunoiului se degaja amoniac si CO2 care devin toxice pentru plante daca nu se efectueaza aceasta lucrare.3). Protector 300 M) iar pentru afânarea substratului freza viticola (FV 1.5-1 cm. daca se produc rasaduri nerepicate si plantele sunt prea dese.LEGUMICULTURA Semanatul se poate executa la 2-3 zile dupa a ezarea substratului. Constructiile se pregatesc cu 10-12 zile înainte de se manat si consta în acoperirea solariilor. Tehnologia producerii rasadurilor în solarii si sere-solar neîncalzite Pentru culturile de tomate timpurii. introducerea amestecului nutritiv. 41 . se face rarirea acestora la 3-4 c pe rând. se taseaza. astfel încât de la rasarirea plantelor pâna la plantare sa treaca o perioada de 35-40 zile. actionate de tractorul viticol.

în special în stratul superficial.2. se uda si se erbicideaza. 4. Cuburile nutritive pentru tomatele timpurii se confectioneaza si se introduc în solarii sau sere-solar cu 5-6 zile înainte de repicat pentru a se încalzi si se acopera cu folie de polietilena uzata pentru ca acestea sa nu-si piarda umiditatea. Calirea rasadurilor începe cu 3 saptamâni înainte de plantare. Lucrarile de întretinere care se aplica rasadurilor sunt ase manatoare cu cele efectuate la producerea rasadurilor în solarii cu substratul încalzit pe cale biologica. permeabil si ferit de inundatii. pe tot parcursul perioadei de producere a rasadurilor. În acest scop se procedeaza ca si în cazul solariilor cu substratul încalzit pe cale biologica. sa fie departe de surse de infectie. Semanatul se face manual sau mecanizat cu semanatoarea SRS-12. Tehnologia producerii rasadurilor în rasadnite cu încalzire biologica Terenul care se alege pentru amenajarea rasadnitelor cu încalzire biologica trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: sa fie adapostit împotriva vânturilor si curentilor de aer rece.5. sa aiba asigurata sursa de apa cu debit constant si suficient etc. Ca material organic biocombustibil pentru amenajarea rasadnitelor cu cele mai bune rezultate se folosete gunoiul de grajd care. pentru a nu favoriza dezvoltarea radacinii principale în adâncime. sa fie plan sau uor înclinat spre sud. dupa semanat se face mulcirea cu folie de polietilena recuperabila . uor. pânza de apa freatica sa fie la adâncime de peste 2 m. 42 . înaintea a menajarii rasadnitelor trebuie sa porneasca în fermentatie.1%. aplicându-se la începutul intervalului de calire un tratament cu Cycocel 0. uniform. Pentru producerea rasadurilor de tomate timpurii cât si pentru repicarea rasadurilor de ardei si patlagele vinete se vor folosi solarii cu dubla protejare iar pentru celelalte specii. se niveleaza manual fiecare component si apoi straturile aezate succesiv se o mogenizeaza cu ajutorul frezei. cu specificarea ca pentru a favoriza ramificarea sistemului radicular este necesar sa se asigure umiditatea în substrat. pentru a preveni baltirea apei provenite din ploi si topirea zapezii. sau se poate introduce separat fiecare co mponent cu ajutorul remorcilor de sera cu basculare laterala.LEGUMICULTURA Amestecurile nutritive se pot pregati pe platfor betonate si apoi se me introduc în solarii si sere-solar.

uor înclinate spre sud (panta va fi de 6°).30. Între platformele de rasadnite se lasa drumuri late de 3-4 m.LEGUMICULTURA Amenajarea patului cald. pentru ca rasadurile sa pri easca cât mai multa m lumina. În acest scop. în cazul rasadnitelor îngropate. În perioada rece (ianuarie-februarie) si la rasadnitele de suprafata. pentru ca materialele necesare sectorului. sau gunoiul se introduce în rasadnite. În ultimul caz. se taseaza si se niveleaza gunoiul din interiorul tocului si se presara un strat subtire de praf de var sau cenua pentru a împiedica aparitia ciupercilor. uor si uniform tasate cu dosul furcii. În momentul în care platforma începe sa „fumege” se trece la amenajarea patului cald.5 m. pentru a se putea circula în vederea efect arii lucrarilor de întretinere. 43 . Grosimea patului nutritiv va fi de 10 cm. alcatuit din straturi succesive de gunoi. pentru rasadnitele de suprafata. Pe acest strat se amenajeaza patul cald. Între tocurile de rasadnite si la marginea patului cald se lasa poteci de 0. precum si rasadurile produse sa se transporte mecanizat. când rasadurile se repica si de 12-13 cm când se seamana fara a face repicatul. se descopera rasadnitele. Operatiunea de aezare a tocurilor este valabila nu mai pentru rasadnitele mobile. sau în rânduri când rasadurile nu se repica. Pentru rasadnitele cu o panta. Pe terenul curatat de zapada (daca este cazul) se aaza un strat de paie sau frunze de 10-15 cm grosime. iar cele cu do pante se orienteaza cu ua lungimea pe directia nord-sud. daca rasadurile se repica. distanta între rânduri va fi de 6-7 cm iar între seminte pe rând 3-4 cm. aceasta este de 70-80 cm iar în perioada mai calda (martie-aprilie) 40-50 cm. cât si pentru repicat direct pe pat nutritiv. Imediat dupa amenajarea patului cald se instaleaza tocurile de rasadnite. tocurile se orienteaza pe directia est-vest. pentru a izola patul cald de solul rece si a asigura scurgerea mustului de gunoi. la cele fixe amenajarea consta numai în asezarea patului de gunoi în interior. Înaltimea patului difera în functie de momentul amenajarii si tipul de rasadnita. Semanatul se executa prin împrastiere. Componentele care alcatuiesc amestecul nutritiv sunt prezentate în tabelul 6. La 3-4 zile de la instalarea tocurilor. în momentul în care apar picaturi de condens pe partea interioara a geamurilor. se pate trece la introducerea amestecului nutritiv în rasadnite. Imediat u dupa a ezarea tocurilor acestea se acopera cu rame si rogojini pentru a se evita pierderile de caldura si racirea patului cald.

fertilizari faziale (2-3) si combaterea bolilor si daunatorilor.LEGUMICULTURA Semanatura se acopera cu un strat de mranita sau amestec nutritiv de 0.5-1. se taseaza si se uda cu apa tehnologica.6. fertil. Terenul se curata de resturile vegetale. Se amenajeaza straturi cu latimea de 80-100 cm. m dar se poate efectua si în cuburi nutritive pentru culturile timpurii. distribuind cât mai uniform semintele. se niveleaza si se traseaza u or. Se seamana la 3-4 zile de la introducerea amestecului nutritiv. care se cultiva prin producerea prealabila a rasadurilor.5 cm grosime. dupa ce amestecul nutritiv s-a încalzit (apar picaturi pe partea interioara a geamurilor si rasar semintele de buruieni). Tehnologia producerii rasadurilor pe straturi amenajate în câmp Pentru culturile legumicole destinate consumului târziu din toamna. Dupa semanatul manual se acopera semintele cu un strat de mranita gros de 0. Repicatul rasadurilor se face direct în substrat (la 5 x 5 c sau 7 x 7 cm). se za. Pe fiecare strat se aaza amestecul nutritiv în grosime de 7-8 cm. cu apa freatica la adâncime de peste 2 m. se taseaza si se uda. permeabil. pentru a se putea efectua lucrarile de întretinere. 44 .0 cm. situat lânga o sursa de apa sigura si prevazut cu cai de comunicatii. Se seamana mai rar deoarece rasadurile nu se repica. În momentul în care rasadurile ajung la geam se face ridicarea tocurilor. Între straturi se lasa poteci de circulatie late de 50 cm. Se seamana manual.2. se dezinfectea se afâneaza. marunteste bine si se erbicideaza. Lucrarile de îngrijire aplicate rasadurilor produse în rasadnite se asea mana cu cele efectuate la rasadurile produse în solarii cu substratul în calzit pe cale biologica cu unele particularitati în privinta dirijarii temperaturii care se face mai greu în rasadnite. udari repetate. Data semanatului se alege în functie de epocile de înfiintare a culturilor legumicole în câmp. Lucrarile de îngrijire consta în: co mbaterea buruienilor. acestea se produc pe straturi amenajate în câmp. În acest scop se alege un teren adapostit. Pe suprafete mai mari se poate semana mecanizat cu semanatoarea SRS-12. 4.

concentrarea. Nivelarea capitala sau de baza se executa de regula o data cu construirea sistemului de irigatii si când este necesar se poate repeta. ceea ce duce la obtinerea unor productii ridicate la unitatea de suprafata.3. pro filarea. 4. curatirea de pietre sau alte materiale.LEGUMICULTURA 4. Transportul apei de la priza la terenul irigat se face cu ajutorul retelei de irigatie care poate fi construita din canale deschise. nivelarea capitala si amenajarea pentru irigatii. Producerea legumelor în ferme specializate da posibilitatea folosirii principiilor legumiculturii intensive. zonarea.3. duce la scaderea pretului de vânzare. microferme (1-5 ha) sau în fermele din cadrul unor asociatii ale cultivatorilor sau alte exploatatii agricole. TEHNOLOGIA GENERALA A CULTIVARII PLANTELOR LEGUMICOLE ÎN CAMP NEPROTEJAT Producerea legumelor în câmp reprezinta activitatea de baza în legumicultura care se poate efectua în sistem gospodaresc. Pregatirea terenului si a solului Pregatirea terenului este necesara atunci când se ia în cultura pentru pri a m data o anumita suprafata de tere. nivelarea capitala si amenajarea pentru irigatii se efectueaza în mod obligatoriu iar celelalte numai daca este nevoie. 45 . Amenajarea terenului pentru irigatii este o operatie prin care se realizeaza ansamblul de lucrari necesare asigurarii cu apa a culturilor. O nivelare efectuata corect trebuie sa asigure o panta continua si unifor a terenului de 1-3‰ pe toata ma lungimea solelor destinate irigarii.1. chimizarii si irigarii. Aceasta consta în executarea lucrarilor de desecare. specializarea. Acestea se mpart în î doua categorii mari: lucrari de captarea apei (prize) si lucrari pentru transportul si distributia apei pe teren (reteaua de irigatie). for area unor m partizi mari de legume care. jgheaburi sau conducte îngropate. Captarea apei din sursa se realizeaza printr-un ansa mblu de lucrari ce se executa la punctul de priza. Dintre aceste lucrari. defrisare. aplicarea pe scara larga a mecanizarii. Lucrarea se efectueaza de catre întreprinderi specializate. prin echilibrarea ofertei si cererii.

46 . Prin aceste luc se urmarete rari crearea conditiilor favorabile pentru creterea si dezvoltarea plantelor prin îmbunatatirea însuirilor fizice ale solului. ‹Lucrarile de baza ale solului Lucrarile de baza sunt: nivelarea terenului. favorizând astfel accesul aerului.). subsolarea si scormonirea sunt lucrari agroameliorative prevazute în tehnologiile culturilor legumicole. intensificarea proceselor chimice. Lucrarile principale care se aplica solului se grupeaza în lucrari de bazasi de pregatire a patului germinativ.LEGUMICULTURA Pregatirea solului necesita o serie de lucrari care se executa diferentiat în functie de sistemul de cultura practicat. mazare. fertilizarea si mobilizarea solului (aratura si afânarea adânca). ŠNivelarea de întretinere (exploatare) se executa anual înaintea fertilizarii si araturii de baza si urmarete întretinerea nivelarii capitale prin corectarea denivelarilor care au aparut în urma efectuarii lucrarilor din perioada de vegetatie la cultura anterioara. lucrarile de pregatire continua pâna la modelarea solului. pe cele cu un strat puternic tasat în profunzime si pe solurile cu exces de umiditate. încorporeaza îngrasamintele organice si resturile vegetale accelerând descompunerea lor. apei si caldurii. Pentru culturile care se înfiinteaza toamna sau primavara devreme. Nivelarea terenului constituie una din cerintele principale pentru generalizarea tehnologiilor moderne. permite infiltrarea apei în straturile mai adânci. combaterea buruienilor. bolilor si daunatorilor. compacte. Adâncimea de lucru este de 40-60 cm. ceea ce duce la creterea fertilitatii solului. ceapa etc. însuirile solului. contribuie la combaterea buruienilor. este suficienta o aratura la adâncimea de 20 cm. care se aplica pe solurile grele. bolilor si daunatorilor etc Pe solurile uoare si pentru unele culturi (fasole. ŠFertilizarea de baza se efectueaza dupa nivelarea de întretinere când se administreaza îngrasamintele organice si cele minerale greu solubile (2/3 din îngrasamintele cu fosfor si potasiu. ŠAfânarea adânca a solului sau scarificarea. ajuta patrunderea radacinilor în profunzime. particularitatile biologice si agrotehnice ale plantelor cultivate etc. ŠAratura adânca îmbunatateste structura solului. Prin aceasta lucrare se creaza conditii pentru mecanizarea lucrarilor de la înfiintarea culturilor pâna la recoltarea produselor si repartizarea uniforma pe teren a apei.

Daca aratura de toamna prezinta denivelari mai pronuntate se folosesc combinatoare (C-3. erbicidarea. terenul se pregatete printr-o aratura 47 . Acest strat trebuie sa se afle pe un substrat mai tasat care conduce mai bine umiditatea spre seminte. la care s-au înlocuit rotile cu trei grape elicoidale. când terenul este mai tasat si pe solurile grele. În cazul în care terenul s-a îmburuienat. care trebuie sa asigure în sol caldura. patlagele vinete. fertilizarea. pepeni etc. ardei. iar la nevoie cu combinatorul C-3. pentru a distruge buruienile si a evita formarea crustei. dupa recoltarea culturii anterioare.7 (1-2 treceri). în locul rotilor.5). care realizeaza concomitent mobilizarea. spanac. Cu combinatoarele se pot încorpora îngrasamintele cu azot si erbicidele. Pentru culturile care se înfiinteaza pe teren modelat este necesar ca pregatirea patului germinativ cu combinatorul. cât si diversitatii semintelor ca marime. care se înfiinteaza vara sau toa mna. morcov. Pentru pregatirea patului germinativ. trei grape elicoidale sau combinatorul C-6.LEGUMICULTURA ‹Lucrarile de întretinere a araturii si de pregatire a patului ger inativ m Datorita perioadei mari de timp în care se face înfiintarea culturilor (începând din luna martie pâna în octombrie).7. se face o grapare cu grapa cu colti reglabili cu bara de netezire 8-GCN1.9 sau C-6.). Se lucreaza la adâncimea de semanat. se recomanda folosirea combinatorului C-3.9 având montate. sa se lucreze la o adâncime mai mare pentru a se putea face o modelare corespunzatoare. combinatoarele se echipeaza în mod obligatoriu cu cutite tip sageata. Pentru culturile care se înfiinteaza primavara în epoca a doua. Caldura necesara germinarii semintelor se asigura prin afânarea solului pâna la adâncimea de încorporare a semintelor. oxigenul si umiditatea necesara germinarii semintelor sau prinderii rasadurilor. este necesara o pregatire specifica a patului ger minativ. salata etc. Prin lucrarile de pregatire a patului germinativ pentru înfiintarea culturilor legumicole se distrug buruienile si se împiedica evaporarea apei din sol. Pentru a se reduce consu murile de energie si în vederea evitarii tasarii solului se reco manda folosirea de agregate complexe. Pentru culturile succesive sau duble.9.5. imediat ce se poate intra pe teren.). Pentru culturile care se înfiinteaza în epoca a III-a (tomate. pâna la înfiintarea culturilor se recomanda sa se aplice unadoua grapari de întretinere la 2-3 cm adâncime cu 8-GCN-1. modelarea si semanatul la o singura trecere. în vederea înfiintarii culturilor primavara devreme (mazare.

vara si toamna.2. Erbicidarea se face prin pulverizarea fina a solutiilor apoase de erbicide pe suprafata solului dupa modelare.5 si AMFS-4. norma.5. erbicidarea se face înainte de modelare 4. bulbi. calitatea pregatirii patului 48 . în mai multe etape. tuberculi etc.8 si MMS-4.8) sau trei straturi cu latimea la coronament de 104 cm (MMS-4. în cazul erbicidelor care nu necesita încorporarea în sol. pré sau postemergent. textura solului.5 precum si agregatul de modelat si fertilizat solul AMFS-4. Înfiintarea culturilor legumicole în câmp În câmp. într-o anumita cantitate la ha. ŠEpoca de semanat este conditionata de sistemul de cultura. Pentru mecanizarea lucrarilor de modelat se folosesc: mainile de modelat solul MMS-2. ca si evacuarea surplusului de apa în cazul ploilor torentiale cu debit excesiv. adâncimea. întretinere si recoltarea culturilor.3. ŠModelarea solului asigura irigarea prin rigole si uureaza mecanizarea lucrarilor de înfiintare. dupa anumite scheme de însamântare. La însamântare trebuie sa se tina cont de urmatorii factori principali: epoca. tractorul si agregatele deplasânduse pe rigole. particularitatile biologice ale speciilor legumicole si perioada când trebuie recoltata productia. urmata de o discuire cu grapa cu discuri. Pentru erbicidele volatile.). culturile legumicole se înfiinteaza prin semanat direct sau prin plantarea materialului saditor (rasad. Daca resturile vegetale nu au un volum mare. ‹Înfiintarea culturilor legumicole prin semanat direct în câmp ŠSemanatul este o lucrare prin care semintele se introduc în sol. asigura zvântarea si încalzirea timpurie a solului. În functie de cerintele de consum si de necesitatea aprovizionarii fabricilor de conserve. Se deosebesc trei epoci de semanat: de primavara. pregatirea patului germinativ se poate face direct cu ajutorul grapei cu discuri (1-2 treceri). schema de înfiintare si folosirea mainilor adecvate acestei lucrari. ŠCombaterea pe cale chimica a buruienilor se face prin tratarea solului cu diferite erbicide specifice. ŠAdâncimea de semanat conditioneaza uniformitatea rasaririi si se stabilete în functie de marimea semintelor. pentru a încorpora resturile vegetale în sol. semanatul se face ealonat.5). care la o trecere executa doua straturi cu latimea la coronament de 94 cm (MMS-2.LEGUMICULTURA superficiala la 15-18 cm adâncime. la o anumita adâncime.

rasadurile se uda bine. m . Se sortea înlaturând za. iar cele mari la 3-4 cm (Maier. metoda de irigare. caracteristicile tehnice ale tractorului. ardei si patlagele vinete sa aiba primii muguri florali bine formati. cu internodii scurte si cu un siste radicular bine dezvoltat. caracteristi a speciei si cu nuanta c violacee.sa fie sanatos. Înainte de plantare cu 10-12 ore. ŠSchemele de semanat se stabilesc tinând seama de: suprafata de nutritie a plantelor si asigurarea desimii optime la unitatea de suprafata. . mai ales spre colet. . ceapa de apa. În acest caz se va avea în vedere urmatoarele aspecte: calitatea rasadurilor. prazul. m ŠEpoca de plantare se alege tinând cont de o mare complexitate de conditii si anume: particularitatile speciei si soiului cultivat si tipul culturii în care sunt programate. ŠNorma de samânta la ha se stabilete în functie de desimea plantelor la unitatea de suprafata.la speciile din familia Cucurbitaceae sa prezinte 3-4 frunze adevarate bine formate. cu o culoare verde-închis. ŠCalitatea rasadurilor influenteaza direct precocitatea si nivelul productiei. cele mijlocii la 2-3 cm. corelate în relatie cu evolutia temperaturii si precipitatiilor ca factori principali în complexul climatic local. schema de modelare a solului. telina. pentru a se scoate cu uurinta din ghivece sau pentru a evita pe cât posibil ruperea radacinilor la cele nerepicate. perioada când trebuie sa se livreze productia. vizibili cu ochiul liber ( etapa a VIII -a de organogene za). Semintele mici se seamana la 1-2 cm adâncime. rasadurile necorespunzatoare. masa a 1000 de seminte si valoarea culturala a acestora. ŠPregatirea rasadurilor pentru plantat. Un asemenea rasad. ‹Înfiintarea culturilor legumicole prin plantarea rasadurilor Culturile legumicole care se înfiinteaza prin plantarea rasadurilor sunt: tomatele.la speciile din grupa verzei sa aiba 5-6 frunze adevarate bine for ate.la tomate. . salata. epoca de plantare. castravetii etc. ardeii. umiditatea solului si epoca de semanat. patlagelele vinete. metodele de plantare si adâncimea la care se planteaza. masinilor si utilajelor folosite pentru semanat. pentru executarea mecanizata a lucrarilor de întretinere si recoltat. Laditele se aaza 49 . durata de vegetatie a soiului cultivat. la plantare trebuie sa îndeplineasca ur atoarele conditii: m . 1969). distantele de plantare.LEGUMICULTURA germinativ.sa fie viguros. Rasadurile obtinute în ghivece sau cuburi nutritive se încarca în ladite si se îmbaiaza în solutie de insectofungicid.

prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor. pleava. Lucrarile de combatere a crustei si de afânare a solului. conopida Ardei. Tabelul 4. completarea golurilor. semimecanizat. Mulcirea solului cu diferite materiale organice (mranita. castraveti Gulii.) sau cu suspensii 50 Adâncimea Mai adânc decât au fost în rasadnita deoarece emit uor radacini adventive Cu 1-2 cm mai adânc decât au fost în rasadnita .LEGUMICULTURA în remorci prevazute cu stelaje pentru a evita ruperea rasadurilorsi se transporta la locul de plantare. Plantarea rasadurilor se poate face manual. varza. mecanizat sau automatizat. contribuie mai mult la accentuarea fenomenului de tasare a solului din culturi si la formarea crustei.3. ploile torentiale. udarea prin aspersiune. paie.2 Adâncimea de plantare a rasadurilor la unele specii legumicole Specia Tomate. Lucrarile efectuate asupra plantelor la unele culturi ca si recoltarea. ŠAdâncimea de plantare depinde de specie(tab. telina. combaterea buruienilor. având drept scop asigurarea unor produ corespunzatoare din ctii punct de vedere cantitativ si calitativ 4. praz La aceeai adâncime la care au fost în rasadnita sau pe strat ŠDistantele de plantare se stabilesc în functie de habitusul plantelor si starea de fertilitate a solului. repetându-se în timpul perioadei de vegetatie. În timpul transportului rasadurile se protejeaza prin acoperire cu folie de polietilena si rogojini pentru a le feri de actiunea razelor solare. gunoi de grajd semifermentat. coaja de copaci. ceapa de apa. numarul mare de udari si cu norme ridicate de udare. contribuie la tasarea puternica a solului. În plus. rumegu. turba etc.2). udarea culturilor. patlagele vinete. ŠLucrarile cu caracter general sunt: combaterea crustei si afânarea solului. 4. Lucrarile de îngrijire aplicate culturilor legumicole în câmp În legumicultura se întâlnesc doua grupe de lucrari: lucrari cu caracter general (care se aplica la toate culturile legumicole) si lucrari cu caracter special (care se aplica numai la anumite culturi legumicole).3. ŠMetode de plantare. fertilizarea faziala. salata.

. tomate etc. folie de polietilena de culoare închisa (fumurie sau neagra). Pe suprafete mici se folosesc unelte manuale (sape. ceapa ceacla ma.8) sau freza legumicola (FPL-4). întâlnite frecvent în culturile înfiintate prin însamântarea semintelor mici (legume pentru radacini tuberizate. golurile se completeaza la 4-5 zile dupa plantare.utilizarea semintelor cu valoare culturala ridicata.lucrarea rationala a solului pentru prevenirea in festarii acestuia cu buruieni. Dintre masurile preventive amintim: . se procedeaza la reânsamântare pe portiunile de rând unde sunt goluri. salata. La completarea golurilor.compostarea gunoiului de grajd înainte de utilizare si mentinerea platformelor respective libere de buruieni. Completarea golurilor constituie o lucrare de optimnizare a desimii culturilor. hârtie speciala etc. Dupa ce plantele au rasarit se folosesc cultivatoarele legumicole (CL-4. pe terenuri care nu sunt bine nivelate si pe soluri nemaruntite corespunzator.LEGUMICULTURA bituminoase. Lucrarile curente prin care se urmarete afânarea solului si combaterea crustei.distrugerea buruienilor de pe marginea drumurilor si de-a lungul canalelor de irigatii înainte de producerea semintelor. previne formarea crustei. folie de aluminiu. Combaterea buruienilor se face atât prin masuri preventive cât si prin cele curative. exces de umiditate etc.rotatia si succesiunea judicioasa a culturilor.). unelte Wolf) sau prasitori cu tractiune hipo. sfecla etc.5M. folosind diverse unelte si utilaje. care nu patrund adânc în sol sau se utilizeaza tavalugul inelar (TI-3. Completarea golurilor se efectueaza numai dupa ce se iau masuri de înlaturare a cauzelor provocat (atac de daunatori. În acest scop se folosesc seminte preîncoltite sau în cazul unor culturi plantulele rezultate la rarire din rândurile alaturate (to mate. . respectiv. folosindu-se în acest scop rasaduri din acelai soi si de aceeai vârsta. 51 care le-au . CL-2. neinfestate cu se minte de buruieni. se aplica în toate fazele culturii. .utilizarea în cadrul asolamentului a culturilor care concureaza mai bine buruienile. La culturile înfiintate prin rasad. .5).). .. sapaligi. retinut special pentru completarea golurilor (10-15%). Astfel. pentru distrugerea crustei în intervalul de la se manat la rasarirea plantelor se poate lucra cu grape uoare. tasarea solului si împiedica dezvoltarea buruienilor.).

care are drept scop asigurarea unui spatiu de nutritie si vegetatie pentru fiecare planta cât mai aproape de cel optim. în vederea asigurarii unei desimi normale. pentru o btinerea unor productii corespunzatoare trebuie sa se mentina plantele sanatoase de la rasarire pâna la încheierea perioadei de vegetatie. Cercetarile legate de efectul bolilor si daunatorilor în culturile legumicole au aratat ca acestea produc pagube de recolta în medie de cca. Irigarea rationala impune solutionarea optima. . ŠLucrarile de îngrijire cu caracter special. de regula ca masura de siguranta. . . care sa asigure distrugerea buruienilor si conditii bune pentru creterea viguroasa a plantelor. rasare un numar mai mare de plante decât cel necesar.18%. Sunt lucrari care se aplica nu în mai 52 . În aceasta situatie. Masurile curative se refera la combaterea pe cale chimica sau biologica. motiv pentru care trebuie facut raritul. La înfiintarea culturilor prin semanat direct în câmp. Bilonatul si muuroitul se aplica la plantele legumicole de la care se consuma tuberculii si radacinile tuberizate.aplicarea unei agrotehnici superioare. cu tot ansamblul conditiilor climatice. în functie de cultura si specificul local. Raritul plantelor. prasitul si erbicidatul. prin îndepartarea acestora la intrarea apei în peri etrul cultivat cu legume. iar când au conditii opti e de dezvoltare m pot produce compromiterea totala a culturilor.folosirea soiurilor si hibrizilor cu rezistenta mare la boli si daunatori. diferentiata.prevenirea infestarii culturilor cu buruieni prin se minte aduse cu apa de udare. .instituirea unui regim sever al masurilor de igiena fitosanitara în culturi. Acestea se apli a numai la anumite c culturi. daca conditiile de germinare a semintelor si de rasarire a plantelor sunt optime. tehnicoorganizatorice si economice a regimului de udare prezentat anterior. m Dintre masurile curative cele mai importante sunt: plivitul. Prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor. Dintre masurile preventive amintim: . Masurile prin care se pot proteja plantele împotriva agentilor patogeni pot fi preventive si curative.LEGUMICULTURA .aplicarea unor rotatii rationale care sa excluda succesiunea speciilor cu age nti patogeni comuni. se folosesc norme de seminte ceva mai mari.folosirea semintelor dezinfectate si a rasadurilor sanatoase. De aceea.

Ciupitul se efectueaza în special la soiurile de castraveti care fructifica pe ramificatii de ordin superior. Înalbirea se aplica la sparanghel. Copilitul consta în suprimarea ramificatiilor laterale (copili) de pe tulpina la tomate sau a lastarilor de la baza plantelor semincere. dupa 4-6 frunze. cardon etc. care sunt slab dezvoltati si daca se lasa produc seminte de slaba calitate Cârnitul consta în suprimarea vârfului de cretere al tulpinii principale. Aceasta lucrare se aplica la rasaduri. Prin înalbire organele de consum devin mai fragede si au un gust mai placut. pot fi vatamate si uneori chiar distruse de brumele târzii de primavara sau de cele timpurii de toamna. dupa 5 octombrie. Protejarea culturilor împotriva brumelor. iar toamna. în jumatatea de nord a tarii. praz. Sustinerea plantelor se aplica la plantele legumicole la care tulpinile nu se pot mentine în pozitie verticala datorita înaltimii (lungimii) mari a tulpinilor plantelor si lipsei în structura anatomica a acestora a unor tesuturi mecanice care sa asigure rigiditatea tulpinilor. deoarece prezinta neajunsul ca marete suprafata de evaporare a apei din sol. în scopul opririi creterii plantelor în înaltime si dirijarii hranei catre fructe .LEGUMICULTURA cazuri speciale. conopida. 53 . Culturile legumicole sensibile la frig. telina pentru petioluri. pericolul brumelor apare de la 15 septembrie (uneori chiar mai devreme). Tratarea cu substante bioactive are drept scop stimularea si reglarea proceselor fiziologice. În conditiile din tara noastra. Pericolul distrugerii plantelor se poate în latura si prin cultivarea plantelor în adaposturi acoperite cu mase plastice. de fructificare si maturare a fructelor în scopul sporirii productiei timpurii si totale si îmbunatatirea calitatii acesteia. încarcate cu anumite substante chimice care exploadeaza în zona norilor si împiedica formarea grindinei sau prin intermediul plaselor cu ochiuri dese din fibre sintetice care se întind deasupra culturilor. când se ciupeste vârful dupa 3-4 frunze adevarate si la plantele din câmp când se ciupesc tulpina principala dupa 3-4 frunze si ramificatiile de ordinul I. cicoare. favorizând cresterea si maturarea acestora. iar în sudul tarii. Înalbirea (etiolarea) organelor de consum se efectueaza pentru îmbunatatirea calitatii produselor legumicole care se consuma etiolate. pericolul brumelor târzii de primavara persista pâna la 20 aprilie si uneori chiar prima decada a lunii mai. Combaterea grindinei se poate face prin intermediul rachetelor.

Aceasta notiune se utilizeaza pentru legumele de la care se consuma partile vegetative (salata.LEGUMICULTURA 4.) dar se poate folosi si pentru cele de la care si utilajele necesare recoltarii. ambalajele necesare. Ea reprezinta un complex de operatiuni de mare raspundere. iar pe de alta parte asigurându-se mainile ŠTehnologia recoltarii se refera la: . . cum ar fi capacitatea de a-si desavârsi maturarea dupa recoltare. aciditate etc.Tehnica de recoltare. continut în apa. mijloacele de transport. spanac. morcov. fragezime.Stabilirea gradului de maturare la care trebuie facuta recoltarea. Recoltarea legumelor Recoltarea este operatiunea care marcheaza trecerea legumelor din sfera productiei în cea a circulatiei si consumului.4.1. aroma etc. culoare. Gradul de maturare constituie o anumita etapa în procesul creterii si maturarii la care legumele întrunesc anumite proprietati ca: marime.maturitatea de consum corespunde momentului în care partile comestibile ale legumelor au dobândit însuirile caracteristice speciei si soiului (marime. .4.). formatiunile de lucru. culoare. . forma. Recoltarea legumelor cuprinde doua aspecte principale si anume: organizarea recoltarii si tehnologia de recoltare. 54 . patrunjel etc.Momentul optim de executare a recoltarii. însuiri care permit folosirea lor imediata. în functie de destinatia productiei si anumite caracteristici ale acesteia. zaharuri. ŠOrganizarea recoltarii prezinta importanta deosebita pentru fermele specializate si se face din timp asigurându-se pe de o parte întocmirea corecta a graficelor de livrare.maturitatea fiziologica este data de momentul când semintele ajung la marimea caracteristica si sunt apte sa germineze daca sunt puse în conditii optime de umiditate si caldura. În functie de specificul creterii si dezvoltarii fiecarei specii legumicole si de destinatia productiei se utilieaza urmatoarele notiuni legate de gradul de maturare: . deoarece modul de executare a acestei lucrari are repercursiuni directe asupra mentinerii calitatii produselor. gust. pe baza evaluarii productiei si întocmirea calendarului aparitiei acesteia. RECOLTAREA SI CONDITIONAREA LEGUMELOR 4.

. coacere deplina. care. pârga. tehnologia de cultu conditiile de mediu etc. faza de dezvoltare a plantei.). vibratii etc 55 . produc deprecieri calitative produselor. usturoi. me conserve sterilizate..). pe masura ce produsele legumicole ajung la maturitatea comerciala (tomate. se face culegând toate produsele existente în momentul recoltarii. zdrobirile. ra. bulion. mazare etc. recoltarea trebuie facuta astfel ca. pepenii galbeni destinati pastrarii etc. a oxigenului din aer si datorita temperaturii ridicate la care se lucreaza de cele mai multe ori. la care s-au creat soiuri si hibrizi cu maturare grupata în proportie de peste 85% si o buna rezistenta la loviri. pepeni. în perioada imediat urmatoare recoltarii. cu peretii vata mati.maturitatea tehnica sau industriala corespunde cu faza în care legumele întrunesc însuirile cerute de unele operatiuni tehnologice cum ar fi: pastrarea în stare proaspata (ceapa. înmuierea tesuturilor etc. maturitatea comerciala este maturitatea în cadrul careia sunt întrunite caracteristicile cerute de beneficiari si este conditionata de scopul pentru care legumele se comercializeaza. sa se evite pe cât posibil lovirile.). ardei. Recoltarea selectiva se face prin mai multe treceri.). deoarece în celulele lovite. asupra produsului sa se exercite o presiune cât mai redusa. castraveti. maximum de crestere vegetativa etc. patlagele vinete. mazare etc.). se produc procese de hidroliza si fenomene care se evidentiaza prin pete.LEGUMICULTURA se utilizeaza fructele înainte de atingerea maturitatii fiziologice (castraveti. în momentul efectuarii acestei operatiuni. Intervalul dintre doua recoltari difera în functie de specie. La aceasta maturitate legumele se gasesc în diferite grade ale maturarii în functie de destinatie (supramaturare. fasole de gradina etc. În functie de gradul de perisabilitate. pierderi în greutate prin î bolnavire etc. sub influenta enzimelor. produse deshidratate.. Pentru unele legume ca tomatele pentru export. ardei. murate etc. diferite for de prelucrare (pasta. aceasta corespunde cu stadiul de pâr a. socuri. m În functie de specificul plantelor legumicole recoltarea se face selectiv sau integral. ruperea de tesuturi etc. Aparitia simultana a productiei este un caracter transmis genetic la tomate. fasole. dovlecei. dovlecei. Tehnica recoltarii este determinata de anumite caracteristici ale plantelor legumicole si anume: gradul de perisabilitate si dinamica aparitiei productiei. etc. inflorescenta complet formata. Recoltarea integrala la o singura trecere. g .

forma. manual cu scoaterea mecanizata a recoltei din câmp cu platforme mobile. semimecanizat. a resturilor de tulpini. Aceste dispozitive se regleaza pentru diferite nuante si intensitati de culoare cu ajutorul unei fise. ceruire etc. ŠCalibrarea este operatia prin care produsele sunt grupate du forma. exemplarele bolnave. platforme tehnologice cu benzi.4. cu ajutorul carora produsele recoltate sunt aduse sa îndeplineasca conditiile tehnice de calitate si prezentare prevazute în STAS. Prin sortare se elimina din masa produselor exemplarele foarte mici. când toate operatiile se executa manual. caiet de sarcini. calibrarea se face concomitent cu sortarea produselor sau dupa aceasta. când toate operatiunile de recoltare se face cu ajutorul masinilor speciale. realizându-se concomitent sortarea si calibrarea produselor. De obicei. recoltarea se poate face: manual. cele cu maturare complet diferita fata de celelalte produse.2. ŠPresortarea este o operatie care se efectueaza dupa recoltare si consa în eliminarea din masa produselor a exemplarelor evident necorespunzatoare calitativ. Sortarea în masa generala se executa tot manual si se face prin examinarea tuturor exemplarelor si aezarea lor într-unul din ambalajele aezate în jurul muncitorului. pa greutate etc. vatamate. spalare. Sortarea selectiva se face manual. culoare etc. periere. conform prevederilor din actele normative. prin alegerea produselor cu defecte din masa produselor supuse sortarii sau se pot folosi în acest scop dispozitive cu celula fotoelectrica care analizeaza intensitatea coloratiei. Conditionarea produselor legumicole Prin conditionare se întelege totalitatea operatiilor de sortare. caiete de sarcini sau note de comanda. marime. calibrare. crapate etc.. 56 .. Sortarea în masa generala trebuie facuta pe mese de sortare pe care se aaza produsele care vor fi sortate si lazile goale în care se va face gruparea produselor pe marimi.LEGUMICULTURA În functie de dotarea tehnica. mecanizat. bulgari de pa mânt etc ŠSortarea este operatia de conditionare a produselor legu micole prin care se urmarete ca acestea sa corespunda conditiilor de calitate precizate în STAS. noma interna. destinatia productiei si specificul fiecarei specii legumicole. 4.progra a m filtrelor de culoare si a fundalelor de reflectie. o parte din operatii se executa mecanizat iar celelalte manual.

Operatiunea se executa manual si consta în formarea unor legaturi de 4. Dintre legu mele radacinoase se cultiva frecvent morcovul. ridichele de luna. favorizarea unei manipulari mai uoare a produselor. ŠLegarea în snopi. CAPITOLUL V TEHNOLOGIA DE CULTURA A PRINCIPALELOR PLANTE LEGUMICOLE 5. ŠCeruirea este o alta lucrare care se aplica la unele legu si se face cu emulsii de me ceara sau parafina. pastârnacul. 10 sau 12 plante. care se aplica unor specii legumicole ca: tomatele. vara si iarna. 6. iar din punct de vedere comercial. în tara noastra. care se gasesc pe acestea.CULTURA LEGUMELOR RADACINOASE Din aceasta grupa de plante legumicole fac parte specii de la care se consuma radacinile îngroate (tuberizate).1. În acest scop. urmata de o spalare suplimentara cu jet de apa pe un transportor cu vergele. transport si depozitare si ambalaje de desfacere. legaturi este operatia de conditionare si ambalare specifica legumelor verdeturi. legumelor condimentare etc. Are ca scop înlaturarea si curatirea de praf si o parte din reziduurile de substante chimice care se gasesc pe aceste produse ŠSpalarea legumelor se face cu maini speciale de spalat si are drept scop îndepartarea totala a pamântului de pe produsele legumicole si a substantelor fitosanitare. petioluri etc. 57 . care se leaga cu banderole dinmasa plastica sau alte materiale de legat. ŠAmbalarea produselor legumicole este operatia de finalizare a fluxului tehnologic de conditionare si are ca scop protejarea produselor în ti pul m transportului. În functie de destinatie produsele legumicole se ambaleaza în: ambalaje de manipulare.. s-a realizat masina de spalat radacinoase MSR care realizeaza spalarea legu melor într-un tambur rotativ. telina pentru radacina. o prezentare atragatoare. sfecla roie. patrunjelul. cartofii etc. funii. având drept scop prelungirea perioadei de pastrare a însuirilor calitative. sparanghelului. frunze.LEGUMICULTURA ŠPerierea este operatiunea complementara a procesului de conditionare.

Semintele acestor plante pot germina la temperaturi de 1-50C. sucuri sau în stare cruda. procentul de caroten este mai ridicat la morcovi cultivati la 14 ore/zi lumina decât cei cultivati în conditii de iluminare scurta. grosimea si calitatea acestora. de 25-300C în sol. Uleiurile eterice din radacinile de patrunjel contribuie la o mai buna digestie a alimentelor. a malariei si pentru dizolvarea nisipului la rinichi si vezica urinara. În ceea ce privete umiditatea solului. Marea majoritate a legumelor din aceasta grupa sunt folosite în industria farmaceutica. temperatura optima de germinatie fiind de 18-200C. rezista în faza de plantula la temperaturi de –8…. Unele. iar productia de radacini scade.1. la pregatirea si condimentarea diferitelor mâncaruri. Astfel. aceste legume sunt mult apreciate de consumatori. care le confera aroma si gust specific. 5. din semintele de morcov se extrage daucarinul folosit în tratarea bolilor coronariene. La temperaturi mai ridicate. Influenta favorabila asupra productiei de radacini o are durata de iluminare. salate. Astfel. care sunt anuale. Pentru creterea normala a radacinilor sunt favorabile temperaturi de 18200C. lunghimea. radacinile cresc scurte si ramân mici. totui productii mari si sigure se obtin în conditii de irigare. sunt firave. cerintele sunt moderate. ca patrunjelul si pastârnacul.1. iar din semintele de patrunjel se extrage apiolul folosit. saruri minerale si vitamine. la umbra frunzele se alungesc. Datorita unui continut ridicat în zaharuri. în tratarea bolilor de rinichi. cu exceptia ridichilor de luna si unele soiuri de ridichi de vara.-100C. Fata de lumina. Trebuie remarcat si continutul în uleiuri eterice a unora ca: patrunjelul. înca din antichitate. iar radacina matura la – 300C. fiind plante de climat racoros si relativ umed. na Temperatura din sol si aer influenteaza raportul între frunze: radacini.LEGUMICULTURA Legumele radacinoase sunt folosite în alimentatie. pastârnac).Cerintele fata de factorii de vegetatie Legumele radacinoase se cultiva cu bune rezultate în toate zonele tarii pâna la altitudi de 1500-1600 m. cerintele sunt moderate. telina. 58 . fapt ce face posibila pastrarea lor peste iar în câmp (patrunjel. Legumele radacinoase se comporta ca plante bienale.

5. Chantenay Red Core. Danvers 126. productie ridicata. De mentionat este faptul ca telina necesita multa apa. Legumele radacinoase valorifica bine solutii mijlocii sau uoare. În solurile grele. De aceea. Dintre 59 . În ultimii ani pe plan mondial au fost creati hibrizi dubli cu însuiri superioare: germinatia rapida si uniforma. acestea se aplica îngrasaminte organice bine descompuse si în cantitati moderate.2.LEGUMICULTURA Fazele care necesita multa umezeala în sol sunt: în perioada de germinatie a semintelor. radacinile cresc ascutite. deoarece reactioneaza la aceasta fertilizare. semitimpurii (110-130 zile: Nantes. depreciindule calitativ. Berlanda). deoarece favorizeaza aparitia de boli. cultura reuind bine numai în conditii de irigare.1. bogate în substante organice si curate de buruieni. Fosforul si potasiul influienteaza favorabil si rezistenta a plantelor la boli si îmbunatatirea capacitatii de pastrare a radacinilor. Kamaran. Telina face exceptie de la aceste recomandari. adesea ra mificate si au un continut redus de zahar. co mpacte si slab aerisite. târzii (150-180 zile: Bauer Killer Rote Herz. Nogales). Temperaturile de peste 160C prelungite mult timp si asociate cu seceta în primele faze de vegetatie determina aparitia tulpinilor florifere în primul an. care diminueaza productia. Uria de Berlicum. deoarece provoaca ra mificarea radacinilor. afânate. se mitârzii (130-150 zile: Chantenay. Excesul de apa este mai daunator. Necesarul de elemente fertilizate variaza în cursul vegetatiei. în perioada de cretere a aparatului foliar si de îngroare a radacinilor si de depunere a substantelor de rezerva se manifesta cerinte ridicate fata de fosfor si potasiu. Lipsa apei în aceste faze duce la le mnificarea tesuturilor. precocitate. Îngrasamintele organice (gunoi de grajd) si îngrasamintele verzi nu sunt recomandate a se aplica în anul de cultura. Astfel. iar variatiile brute de umiditate provoaca craparea si ramificarea radacinilor. Alegerea soiurilor si hibrizilor Morcov: foarte timpurii (80-90 zile: Napoli). formarea aparatului foliar si a sistemului radicular si în perioada de îngroarea a radacinilor. Narbone). timpurii (90-110 zile: Carotte de Paris). ei putându-i-se aplica îngrasaminte organice si în anul de cultura.

Rodos. Roii cu vârful alb. Ridichi de luna: Rotunde timpurii. Pastârnac: Alb lung. Rosie de Iernut. tunele joase. Completarea golilor. târziu (200-220 zile: Bardowicher). Scharo. iar raritura se valori ica sub forma de legaturi. Ridichi de vara: De Dumbraveni. Anglia F1. Acestea se încorporeaza în sol si se face modelarea terenului în straturi. Hytop F1. semitimpurii (180-200 zile: Berlinez). Solar F1. Alabaster. Înfiintarea culturilor Pregatirea terenului începe din toamna prin distrugerea resturilor vegetale. Rarit – se executa când plantele au 4-5 frunze în rozeta. Patrunjel: timpuriu (140-150 zile: Zaharat). care se realizeaza prin inter ediul rasadului m semanat des fara repicat. Redo. cu exceptia telinei pentru radacina. aratul sau sapatul cu cazmaua la 28 30 cm. Rodeo. Sfecla de masa: timpuriu: Bordo. Udat – se face la înfiintarea culturilor imediat dupa semanat sau plantat. solarii. Jaguar F1 . se aplica a doua parte de îngrasaminte cu fosfor si potasiu si 1/2 din îngrasaminte cu azot. Lustra. Condor F1. Rondar F1. Bolkar F1.cu seminte umectate sau cu rasad. Telina: Victoria. semitardiv: Detrit Nero. Semilung. Primavara devreme terenul se marunteste. Ridichile de luna se cultiva cu bune rezultate si în sere. Bere de München. Navada F1. 60 . aplicarea îngrasamintelor cu fosfor si potasiu (1/3). care permit o distributie uniforma pe rând. Ridichi de iarna: Negre rotunde Dintre hibrizii de ridichi de luna recomandam: Winter tetraploid. Panther F1.1. semitimpuriu: De Arad. la distante specifice fiecarei specii. produs în rasadnite calde sau solarii încalzite. rasadnite calde. King F1. Sprintar F1. în cultura pura sau asociate cu alte specii legu micole. Cultura legumelor radacinoase se realizeaza prin semanat direct în câmp. Feuer Kügel. în cazul telinei. Rotund (180-200 zile). 5.LEGUMICULTURA acetia se remarca: Nanthya F1. f Evitarea raritului se poate face prin utilizarea de seminte drajate.1 prezentam date utile înfiintarii culturilor de legume radacinoase. Lucrari de întretinere: Tavalugitul – se face imediat dupa semanat. În tabelul 5.3.

LEGUMICULTURA

Prasitul – se aplica ori de câte ori s-a format crusta si daca apar buruieni. Se executa 3-5 prasile manuale. Fertilizarea faziala – se recomanda a seaplica în doua reprize: prima când plantele au 3-4 frunze, iar a doua când începe îngroarea radacinii. Irigarea – se aplica 4-6 udari cu cca 20-40 l apa/m2. Pe solurile nisipoase, irigarea prin aspersiune previne acumularea de saruri la suprafata solului, contribuie la realizarea unei rasariri unifor cu efecte pozitive asupra productiei. me Tabelul 5.1 Date tehnice privind înfiintarea culturilor
Cultura Perioada de însamântar e Perioada de plantat 1-25 III 1-20 III 10 V-10 VI Norma de samânta kg/ha g/10 2 4-6 4-6m 4-5 4-5 0,15 12-14 10-15 Nr. plante la m2 64-75 4-5 4-5 10-12 13-16 140-250 45-45 18-25 25 30 45-55 45-55 35 20 40 30 40 Productia kg/10m2

Morcov

1-25 III sau 15 VI-10 VII Patrunjel Pastârnac Telina III-IV prod.rasad. IV Sfecla de masa Ealonat Ridichi de 5 III-5V si luna 10-20IX 15 IV-15 V Ridichi de vara Ridichi de 20 V-5 VI iarna

0,15

35

12-14

10-15 10-12 10-12

10-12 10-12

Combaterea bolilor si daunatorilor – vizeaza îndeseori alternarioza (Alternaria dauci) si fainarea (Erysiphae umbelliferarum). Dintre daunatori, pagube mari sunt produse de masca morcovului (Psila rosae). Recoltarea – se face esalonat, pentru asigurarea consu mului de vara si total toamna. Radacinile sunt bune de recoltat dupa 50-60 zile de la rasarire, când au 1,5-2 cm diametru, valorificându-se la legaturi (4-5 legaturi la kg). Pentru pastrarea peste iarna, recoltatul se face în septe mbrie-octombrie, înainte de venirea înghetului. Recoltatul radacinilor se face manual cu cazmaua, se recolteaza prin taiere la 2 cm deasupra coletului, se sorteaza si se depoziteaza în silozuri sau pivnite stratificate, în nisip uscat. Ridichile de luna se recolteaza la 4-6 saptamâni de la semanat, manual prin smulgere, se leaga în manunchiuri si se valorifica.

61

LEGUMICULTURA

5.2. CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din aceasta grupa au pondere mare în alimentatia omului si sunt cele mai raspândite în cultura. Grupa de legume varzoase cuprinde: varza de capatâna alba, varza cu capatâna roie, varza creata, varza de Bruxelles, varza pentru frunze, conopida, broccoli – conopida verde, gulia si varza chinezeasca. Plantele din aceasta grupa sunt bienale, cu exceptia conopidei, care se comporta în cultura ca plante anuale. Continutul bogat în saruri minerale de K, P, Ca, Fe si în vitaminele C, A, B1, B2, PP, precum si în uleiurile pe baza de sulf le confera acestor legume o valoare alimentara ridicata, si chiar efecte terapeutice în vindecarea unor afectiuni. Deoarece unele specii si soiuri au perioada de vegetatie scurta, pot fi cultivate frecvent în sistem de culturi succesive anterioare sau urmatoare. Legumele varzoase participa în hrana oamenilor tot timpul anului, atât în stare proaspata, cât si conservata. Pentru esalonarea consumului în starea proaspata se pot realiza culturi protejate în solarii sau tunele joase, acoperite cu folie de polietilena. Se estimeaza o alimentatie echilibrata la un consum de legume varzoase de 75 g/zi, respectiv 27 kg anual, din care 80% pentru consu mul în timpul iernii. 5.2.1.Cerintele fata de factorii de vegetatie Legumele varzoase sunt plante legumicole cu o mare capacitate de adaptare la conditiile de mediu, fapt ce face posibila cultivarea lor în toate zonele tarii, la altitudini pâna la 1500m. Varza, conopida si gulia sunt plante legumicole putin pretentioase fata de temperatura, putând suporta cu usurinta temperaturile scazute din cursul perioadei de vegetatie. Temperaturile de 5-80C sunt considerate ca potrivite pentru o buna vegetatie; valorile optime de cretere fiind de 15-180C. Semintele germineaza la 3-40C, iar în faza de rasad, plantele se dezvolta bine la temperaturi de 10-200C. Plantele tinere, bine calite la 30C timp de 10-12 zile, pot suporta o durata scazuta de ti p m temperaturi de –10….-150C. Temperaturile prea ridicate, de peste 250C, nu sunt favorabile deoarece creterea înceteaza, iar daca sunt asociate cu u miditatea atmosferica scazuta, capatânile ramân mici, afânate si inflorescentele

la conopida rasfirate.
62

lunghi ea zilei m influentând favorabil formarea capatânilor de varza. Culturile de legume varzoase reuesc bine pe solurile aluvionale. Vela F1. azotul are un rol important în obtinerea de productii mari si de calitate. Prezenta umiditatii în calitate mare este solicitata dupa plantare si în etapa formarii rozetelor de frunze. Varza alba de vara: Gloria. Eficienta maxima a irigarii se obtine când se aplica cantitati mici de apa. Timpurie de Vidra. Administrarea unor calitati suficiente de fosfor si potasiu favorizeaza creterea sistemului radicular si formarea de capatâni mari. capatânile ramân mici si crapa. plantele cresc încet si for eaza capatâni mici. Excesul de umiditate conduce la încetarea creterii. Excesul de azot este daunator. Clarinet F1.. Menza F1. Insuficienta luminii determina alungirea rasadurilor. Delphy H. care duc la vernalizarea plantelor si emiterea de tulpini florifere în primul an. Fata de apa. Se recomanda aplicarea îngrasamintelor organice si ½ din cele fosfatice si potasice toamna. bogate în humus si substante minerale. aceste specii reactioneaza favorabil la aplicarea îngrasamintelor organice (gunoi de grajd). Oscar F1. albe si placute la gust. de îngroare a tulpinilor la gulie. Dintre îngrasamintele minerale.2.LEGUMICULTURA În cazul soiurilor timpurii trebuie sa acordam o atentie deosebita evitarii temperaturilor de 4-100C. 63 . 5. Consumul cel mai ridicat de apa se înregistreaza în faza de formare si cretere a capatânilor de varza. Speciile din aceasta grupa sunt plante de zi lunga. primavara la pregatirea terenului. cerintele legumelor varzoase sunt ridicate. deoarece numai plantele cu foliaj bogat pot sa asigure realizarea de productiimari. frunzele se coloreaza în violaceu.2. împreuna cu 1/3 din cele azotate. iar restul. afânate. mentinând o umiditate în sol constanta. Musketter F1. lumina difuza favorizeaza obtinerea de capatâni fragede. Tucana. Histona F1. începând cu faza de rasad si în cursul vegetatiei. dar cu frecventa mare. m La conopida. ducând la craparea acestora. De aceea. Lena F1. în perioada de cretere intensa a capatânii.Alegerea soiurilor si hibrizilor Varza alba timpurie: Dittmark.

Rebus F1. Lateman F1. Julius F1. straturi reci în câmp deschis. Suprimax.3. Licurica. Linmont F1.LEGUMICULTURA Varza alba de toamna: Buzau. Acropolis F1. Stokade F1. Conopida de toamna: Bulgare de zapada. Adonis F1. 6-8 frunze adevarate si grosimea la colet de 5-7 cm. Primavara devreme. Alverda. Gulii: Goliath alb. Date privind perioadele de înfiintare a culturilor legu melor varzoase sunt prezentate în tabelul 5. Amager. Arsis F1. Blaro. 64 . Realizarea culturilor de legume varzoase se face numai prin intermediul rasadului repicat în ghivece sau cuburi nutritive de 5x5 cm (pentru culturi timpurii. Fortados. Noriko. la începutul lunii martie. Larex. Roger F1. Magura. Alaska F1. Lindurian F1. Varza creata: Marilena. Flott. Trerro. Varza de frunze: Arpad F1. Montano F1. Conopida timpurie: Alto. Topaz. Timpurie de buzau. Goliath albastru. Hopkin F1. Se executa sapatul cu cazmaua la 28-30 cm. Lintop F1. Denver F1. Vorbote. Mila F1. Dvorky. Varza chimezeasca: Granado F1. Viola. Varza roie: Cap de negru. Oliver F.2. Buffalo F1. Serrana F1. Veralto. Vanja F1. se fac din toa mna prin eliminarea resturilor vegetale. se admnistreaza îngrasamintele chimice si se modeleaza în straturi înaltate.2. Kobolt. Revue F1. Velko F1. Se recomanda ca pentru varza timpurie terenul sa se pregateasca din toamna. Rosie de Arges. Paloma. produs pe. culturi în solarii sau tunele) si prin rasad nerepicat (în cazul culturilor de vara si toamna). Mocira. Varza de Bruxelles: Târzie de Amager. Abunda. ca plantarea sa se faca cât mai devreme. 5. Gabion F1. Conopida broccoli: Calabresse. Hinova F1. La plantare. administrarea a 30-40 kg/10 m2 gunoi de grajd împreuna cu îngrasamintele fosfatice si potasice. rasadurile de legume varzoase trebuie sa aiba vârsta de 45-50 zile. Spectrum F1. Claper F1. Lindon F1. Braunshweig. Redar F1. Emperar. Neon F1. Remedy F1. Gulioare: Kupa. terenul se marunteste cu grebla. Înfiintarea culturilor de legume varzoase în câmp Lucrarile de pregatire a terenului.

5 0.5-6. la intervale de 10-14 zile si cu norme de 30-40 l/m2.0 5.5 0. plante la m2 6.5 0.5-6. când se ad ministreaza îngrasaminte complexe în cantitate de 300-400 g la 10 m2. prinderea este îngreunatasi plantele cersc într-un ritm mai încetinit.0 4.5 0. utilizând rasad de aceeai vârsta si din acelai soi.0 4.5 0.5-7.0 30-40 40 50-80 30 30-50 4-10 22-30 25-40 20-35 25-40 Produc tia kg/10m 2 Varza timpurie Varza de vara Varza de toamna Varza rosie Varza creata 20 I-31 II 25 V-20 VI Varza de Bruxelles Gulioare Gulii Conopida timpurie Conopida de toamna 20 I-5 II 1 III-1 IV 20 IV-25 V 10 IV-20 V 10III-25III 20 IV-15V 20VI-15VII 20VI-20VII 15 III-20 III 15-20 VII 10-25 IV 1-15 VI 25 I-5 III 15 III-10 V 15 IV-25 V 25 V-10 VII 5-25 II 15-30 III 10-30 IV 1-20 VI Lucrari de întretinere: -completarea golurilor-se executa la 3-4 zile dupa plantare. În cazul unor plantari la suprafata.5-5.5 6. Tabelul 5.5 Nr.6 11.0 3. Se aplica 1-2 fertilizari cu îngrasaminte chimice.0 5.5-7. administrând un amestec de 150 g azotat de amoniu si 100 g sare potasica la 10 m2.2. -irigarea-se face dimineata în perioada de primavara.5 0. 65 . Îngrasarea a 2-a se aplica când începe formarea capatânilor sau îngroarea. Fazele de vegetatie critice pentru apa sunt: la plantare. Se aplica 4-6 udari.5 0. -fertilizarea în timpul vegetatie Concomitent cu aplicarea udarilor se pot face si îngrasarile faziale.5 0.5 0.5-6.0 5.5 0.5 0.LEGUMICULTURA Adâncimea la care trebuie îngropate rasadurile este pâna la pri a frunza m adevarata.5 0.5 0.5-7.5 0.5 0.5 0.0 6.5 0. care se distribuie printre rânduri si se încorporeaza prin efectuarea prailelor. Prima îngrasare se face la 10-12 zile dupa plantare. la for area rozetei de m frunze si în perioada formarii partilor comestibile. -prasitul se executa pna când plantele acopera intervalul dintre rânduri.5 0. iar vara se face dupa masa. Date privind înfiintarea culturilor Cultura Perioada de însamântare Perioada de plantat Norma de samânta kg/ha g/10m2 0. Se aplica 3-4 prasile la adâncimea de 6-8 cm.5 0.5-5.

66 . se adauga Aracet sau Detersin 0. 0 Semintele încep sa germineze si bulbii sa vegeteze când în sol se realizeaza 2-3 C. optimul de germinare fiind de 18-200C. ceapa de tuns si usturoiul de Egipt (Roca mbole). care se aplea peste capatâna falsa. protejândca o. Acestea au o valoare alimentara ridicata. iar sporadic pe suprafete reduse ceapa ealonata (Vlaita). Speciile din aceasta grupa se comporta ca plante bienale si trienale. 5.) si omizile defoliatoare (Pieris brassicae si Mamestra brassicae). Fitoncidele pe care le contin le confera si un rol bactericid.LEGUMICULTURA La conopida. dezinfectia semintelor si tratarea unor boli de plamâni. reumatism. dar pretentioase la lumina si umiditate.Cerintele fata de factorii de vegetatie Legumele bulboase sunt specii cu cerinte mederate fata de caldura. Cu 10-15 zile înainte de recoltare nu se mai aplica tratamente fitosanitare. La fiecare tratament. purecii verzei (Phyllotreta spp. usturoiul si prazul. si arteroscleroza. -recoltarea-se face ealonat în 2-4 etape pe timp uscat. CULTURA LEGUMELOR BULBOASE Din aceasta grupa se cultiva pe scara larga ceapa. trebuie legate frunzele la vârf cu rafie sau se rup nervurile principale la 1-2 frunze. ceapa de Egipt (Rocambole). fiind bogate în glucide. iar cele de peste 250C inhiba procesul. saruri minerale si uleiuri eterice care le imprima un gust placut si miros specific. capatâna falsa sau tulpina îngroata) cu 2-3 frunze protectoare. rahitism.15 %. Sunt plante cu cerinte mai reduse fata de caldura. Formarea si creterea radacinilor are loc la temperaturi de 12-200C.3. Partea comestibila bulbul si frunzele aeriene.1. ceea ce face ca ele sa fie folosite la conservarea altor legume.3. pentru protejarea inflorescentelor î potriva razelor solare m care le depreciaza calitativ. proteine. cu produse recomandate. 5. prin taierea partii comestibile (capatâna. -combaterea bolilor si daunatorilor: pagube mai importante sunt produse de mana verzei (Peronospora brassicae).

formarea bulbilor coincide cu perioada de zi scur si multe plante nu mai ta formeaza bulbi. superficial. ducând la scaderea capacitatii de pastrare. Plantele bine înradacinate rezista la temperaturi de –20…-250C. Aceste specii legumicole. pâna ce plantele au 2-3 frunze si ating un maxim în perioada de formare si cretere a bulbilor. cu 3-4 saptamâni înainte de recoltare. a creterii si formarii sistemului radicular. care nu formeaza crusta. Administrarea de îngrasaminte fosfatice favorizeaza creterea radacinilor. însa în cantitati prea mari provoaca încoltirea bulbilor. Datorita unui sistem radicular slab dezvoltat. care explorea za în adâncime doar 30-40 cm sol legumele bulboase au cerinte ridicate fata de apa. iar a îngrasamintelor cu potasiu migrarea substantelor asimilate si depunerea lor în bulbi. cele sub 100C împiedica formartea bulbilor. plantele au cerinte reduse fata de apa. De aceea. Prazul manifesta însa cerinte mari fata de umiditatea din sol pe toata perioada de vegetatie. pretentiile sunt ridicate. si lumina redusa. deoarece atât durata cât si intensitatea luminii conditioneaza formarea bulbilor. iar cele de peste 300C inhiba sau chiar opresc creterea. per meabile. daca se întârzie semanatul sau plantatul dupa 15 aprilie. Rezultatele bune se obtin pe soluri uoare. Cerintele mari se înregistreaza în faza germinarii semintelor.LEGUMICULTURA Procesul de cretere si maturare a bulbilor are loc la temperaturi de 25300C. caracteristica zilelor de toamna si primavara. Solurile grele. în special a manei (Peronospora destructor). pretentiile sunt mai reduse. În faza de maturare a bulbilor. fiind plante de zi lunga. fapt ce face posibil semanatul sau plantatul din toamna. formeaza bulbi numai în conditii de 15-18 ore iluminare. O umiditate relativa a aerului prea ridicata favorizeaza atacul bolilor. 10-12 ore. Azotul din îngrasamintele azotate favorizeaza creterea organelor vegetative. în conditii de zile scurte. este favorizata creterea frunzelor. 67 . compacte si acide nu sunt indicate. fertile. Gunoiul de grajd se recomanda a se admnistra culturii din anul precedent. Fata de umiditatea din aer. Fata de lumina.

Usturoi: Rocambole: De Bucovina. terenul se marunteste si se modeleaza în straturi de 94 cm latime la coronament. Se recomanda ca în gradina casei sa se extinda metoda de cultura a cepei prin semanat direct (ceapa ceaclama). Alix. Darasti-Ilfov. executia acestor lucrari se face astfel ca la venirea înghetului plantele sa fie bine înradacinate si sa aiba 4-6 frunze adevarate. Ceapa se poate cultiva prin semanat direct. Prelina. Cioroiu.3. Banko. Carristo F1. Usturoi de primavara: De Cenad. De Seitin. Glory F1. Indiferent de epoca de înfiintare a culturilor. Glorina.3. De Râmnicu Sarat. Santina. De Hidrator. Durco F1. Usturoi de toamna: De Moldova. Bruno F1. care se poate realiza cu uurinta si cu eficienta economica. Wolska. Daitona F1.3. Ceapa prin rasad: Aurie de Buzau. De Darasti. Alegerea soiurilor si a hibrizilor Ceapa prin arpagic: De Stuttgart. 5. Rosie de Arie. De Vinga. De Macau. Record. 68 . Otina. Pregatirea patului germinativ în acest caz începe mai devreme. De Darasti. Carentan. Pelux. Aldobo. în luna august-septembrie. Plantarea din toamna a cepei pentru bulbi se realizeaza cu arpagic de 7-14 mm diametru. prin intermediul arpagicului si prin rasad. De Tibucani. Carina.2.LEGUMICULTURA 5. Spaniola. de Filiai. Usturoiul se cultiva numai cu ajutorul bulbilor (cateilor) iar prazul prin plantare de rasaduri si mai rar prin semanat direct. Copra F1. fertilizarea cu îngrasaminte fosfatice si potasice. sapatul cu cazmaua la 28-30 cm. Tilina. În cazul în care semanatul sa plantatul cepei si a usturoiului se face din toamna. Rosie de Fagara. Spaniol. Parox. Armstrong F1. Favorit. Praz: Camus. iar plantarile de primavara cu arpagic de 14-20 mm diametru. Ceapa prin semanat direct: Diamant.Înfiintarea culturilor Pregatirea terenului destinat a se cultiva cu legu bulboase me începe din toamna si consta în distrugerea resturilor vegetale ale culturii anterioare.

folosind rasaduri din acelai soi si de aceeai vârsta. Lucrarea favorizeaza o rasarire uniforma si realizarea unor culturi încheiate. -fertilizarea faziala se efectueaza în 1-2 etape administrând îngrasaminte cu azot si potasiu. Date privind înfiintarea culturilor Cultur a Perioad a de însamân tare 1-30 III 10-20 IX 15-25 III 45 Perioad a de plantat 10-20 III 20-30 X 40 10-25 V Norma de samânta kg/ha g/10m2 800-1200 40 7-9 2-4 Nr. Se recomanda ca prima îngrasare faziala sa se faca când plantele au 4-5 frunze . care rasar înaitea culturii de baza. -prasitul se face de 2-3 ori manual. distrugând buruienile dintre rânduri si de pe rând. -completarea golurilor se face la culturile realizate prin intermediul rasadurilor.5-4 47-70 47-70 7-12 6-10 28-30 35-50 3.LEGUMICULTURA Tabelul 5.5-4 Lucrari de întretinere: În cazul culturilor realizate prin semanat direct. -udarea dupa semanat se executa în cazul culturilor semanate sau dupa plantatul rasadurilor. acestea se tavalugesc usor dupa se manat pentru a pune samânta în contact cu solul. plan t e la Producti a kg/10m2 303035- Ceapa prin arpagic Ceapa prin semanat direct (ceaclama) Ceapa prin rasad (ceapa de apa) Usturoi de toamna Usturoi de primavara m2 800-1200 57-71 7-9 2-4 81-95 57-71 Praz 10-25 X 800-1400 800-1400 10-25 X 800-1400 800-1400 1-20 III 15-31 III 10-20 V 3. Pentru culturile semanate din toamna se recomanda luarea unor masuri de retinere a zapezii pe straturi. Pentru a împiedica înburuienarea puternica a straturilor se poate efectua praila oarba utilizând plante indicatoare.3.

Cu 3-4 saptamâni înainte de recoltare. nu se mai aplica udari pentru a favoriza maturarea bulbilor.(dupa cca 30 zile de la rasarire). în functie de umiditatea solului si de starea de vegetatie a culturilor. -irigatul se executa 6-8 udari cu norme de udare moderate de 20-50 l/m2 la intervale de 15-20 zile. 6 . când începe formarea bulbului. Cantitatile de îngrasaminte utilizate sunt de 800 g azotat de amoniu si 400 g sare potasica/100 m2 la fiecare fertilizare. iar la a doua dupa o luna de la prima.

Ca. 5. Cerintele fata de factorii de vegetatie Speciile din aceasta grupa sunt plante ter mofile. fiind reci si compacte nu sunt recomandate a di cultivate cu aceste specii. C.LEGUMICULTURA Udarile cele mai multe se aplica la ceapa semanata direct. Zonele cele mai favorabile pentru cultura sunt cele cu temperaturi medii anuale de 10-200C. B2. Din aceasta grupa fac parte tomatele (roiile). Mg). ardeii si patlagelele vinete. 5. argiloase. umiditate si hrana minerala. saruri minerale (Na. B6. iar procesul odata declanat este ireversibil. Solurile grele. Se cultiva în gradina atât în câmp. ti p în care frunzele se usuca complet. utilizând prdusele reco mandate avizate. 70 . Nu se recomanda întârzierea recoltatului. -combaterea bolilor si daunatorilor vizeaza combaterea manei cepei (Peronospora destructor). lumina. deoarece bulbii pornesc din nou în vegetatie. m iar cele pergamentoase capata culoarea caracteristica soiului. acizi organici si substante proteice. -recoltarea se face manual când bulbii au ajuns la marimea corespunzatoare soiului si tulpinile false se înmoaie deasupra bulbilor. permeabile si bogate în humus. Speciile de legume solamo-fructoase sunt anuale cu perioadea lunga de vegetatie si pretentioase la caldura. musca cepei (Delia antiqua) si nematodul bulbilor la usturoi (Ditylencus dipsaci). Bulbii se fasoneaza la 2-3 cm sau se leaga în cununi si se depoziteaza pentru pastrare. care sunt consumate la diferite faze de maturare. care prezinta o deosebita impotanta în alimentatia omului prin continutul bogat în vitamine (B1. asigurând fructe proaspete aproape tot anul. când rasarirea are loc dupa 7-12 zile. CULTURA LEGUMELOR SOLANO-FRUCTOASE Legumele din aceasta grupa se cultiva pentru fructele lor. Biotina). ceapa de apa (caba) si la praz.1. cât si în sere si solarii.4. în stare proaspata sau conservata. Dupa recoltare plantele se lasa 3-4 zile la soare. care vegeteaza si fructifica bine la temperaturi optime cuprinse între 25-300C. Semintele germineaza la temperaturi optime de 20-250C. Fe.4. cu soluri fertile.

Dacia. florile avorteaza si cad. Ardei gras – culturi în sere si solarii: Bruissma Wönder. Vemone (F1). Mara. Tasty (F1) si Blondy (F1). 71 0 . împiedica fecundarea florilor. Lipsa sau insuficienta apei din sol. Sincron F1. Lucia (F1). diminuând productia de fructe. Majorca (F1). Plutona. Perioadele critice de nutritie sunt: aparitia pri ei frunze. Lumina prezinta importanta atât ca intensitate cât ca si durata. Îngrasamintele minerale influentiaza favorabil creterea si fructificarea precum si calitatea fructelor. avortate florilor si la perturbarea proceselor de fructificare. Ferma. Ace Royal. Féhérozön. 5.toamna: Buzau 1600. înflorirea. H 601. Unirea. Arletta (F1). întârzie aparitia inflorescentelor. Delphin. Laura. Nerarom (F1). Marita 25 (F1). Roma VF. asociata si ci seceta atmosferica. Cluj 80. Solara (F1). Export 2 (F1). sau mai ridicate de 350C în cazul tomatelor si 380C. doar vinetele prezinta pretentii mari si fata de umiditatea atmosferica. Carolina. începutul m formarii mugurilor florali. în cazul ardeilor si vinetelor conduc la oprirea creterii plantelor. Getina (F1).Arge 1 (F1). Fata de lumina au cerinte mari începând cu faza de rasad si pâna la maturarea fructelor. Export. Fata de umiditatea din sol prezinta cerinte mari. Gloria (F1). Romec 554 J. O intensitate scazuta a luminii si o durata de sub 12 ore/zi determina alungirea rasadurilor. Isalnita 50 (F1). Hariclea F1. administrat în doza de 3-4 kg/m2. iar fata de umiditatea atmosferica pretentiile sunt moderate. Precoce de Someeni.2. Tomate pentru culturi de vara . Astfel.4. Toate speciile din aceasta grupa reactioneaza bine la îngrasarile cu gunoi de grajd. tomatele cultivate prin rasad prezinta cerinte mai ridicate fata de apa decât cele cultivate prin se manat direct. Alegerea soiurilor si hibrizilor Tomatele pentru culturi timpurii . Marita 15 (F1). Diana. Roxana. Angela (F1). Vidra 60. Buzau 22. Vitamina.LEGUMICULTURA Temperaturile mai scazute de 10-15 C. Timpurie de Arge. Necesarul de apa este în corelatie directa cu nivelul de fertilizare si ci sistemul de cultura. însa administrate echilibrat pe faze de vegetatie. începutul fructificarii si maturarii fructelor. Ioana (F1). Tomate pentru culturi în sere si solarii încalzite – Diva (F1).

Pana Corbului. Sheghedin. se administreaza gunoiul de grajd si îngrasamintele cu fosfor si potasiu. Pentru a stimula creterea rasadurilor se îmbaiaza ghivecele într-o solutie de Revital 0. Cosmin.Simultan. Amurg. Zlaten Medal. Kapia de Kurtovo. bune premergatoare pentru legumele solano-fructoase. Auriu. Oranj. Kima. elemente de tehnologie a culturilor în câmp. 1500g superfosfat si 400 g sare potasica. Aroma. Madalin. 72 .4. Carmin. 5. bulboase sau radacinoase. Înfiintarea culturilor în câmp Toamna. Galben superior. Ardei gogoari . Astrion (F1). Superb si Titan. ardei iuti si vinete se recomanda rasaduri în cuburi sau ghivece nutritive de 7x7x7 c fapt ce asigura timpurietate m. grosi ea la m colet 6-8 mm. Danubiana. înaltimea de 14-17 cm si butoni florali sau mugure florifer.3. Splendid. Madona. Arad 6 B. La plantare. ardei si vinete se produc în sere înmultitor si rasadnite calde.LEGUMICULTURA Ardei gras – culturi de câmp: De Siria. rasadurile trebuie sa aiba o vârsta de 50-60 zile. Carmen B. Ardei de boia – Oradea 15. Primavara se administreaza o alta doza de îngrasaminte minerale. Rasadurile necesare înfiintarii culturilor de tomate. Patlagele vinete – culturi de câmp: Bucuretene. care se încorporeaza cu grebla sau cu motofreza si se modeleaza terenul în straturi cu latimea de 94 cm la coronament. Timpuriu de Bucureti.1%. Lidia (F1).4. Lucia. dupa desfiintarea culturilor de leguminoase. Cornel. Ardei iute – De Arad. Pentru culturile de toamna timpurii. Minis 27. Narcisa F1. Redam în tabelul 5. Globus. Mihaela si Opal. si productie mai mare. Bucheten. Jeny. Contesa. aplicând la 100 m2 750 g azotat de amoniu. Patlagele vinete – culturi spatii protejate: Dragaica. Spitfire (F1) si Picador (F1). Lung Românesc. Solul se sapa cu cazmaua la 25-30 cm. Ardei lung – Arad 5 B. Picant. Rubin. În cazul unor atacuri de coropisnita si viermi de sârma se trateaza solul cu Galithion 300 g/100 m2 si Sinolintox 300 g/m2. Viorica.

prima la creterea intensa a plantelor administrând 890 g/100 m2 azotat de amoniu. iar la vinete 8-10 udari cu norme de 35-40 l/m2 la interval de 14-15 zile.0 Lucrari de întretinere: Completarea golurilor – la 4-5 zile de la plantare cu rasad de aceeasi vârsta.5 1. Prasitul – se face de 3-5 ori manual la adâncimea de 5-7 cm.8-8.5-7.0 1. Fertilizarea faziala – la tomate se recomanda la legarea fructelor din prima inflorescenta.5 Ardei lung Ardei boia Ardei iute Vinete 15 II-5 III 15-25 II 15-25 II 25 II-10 III 25 IV-20 V 25 IV-20 V 25 IV-20 V 1-20 V 1.5 1.5 1.LEGUMICULTURA Atât tomatele cât si ardeiul si vinetele se cultiva frecvent în solarii si tunele. La ardei se recomanda aplicarea a trei fertilizari faziale.5 1.cu doze de 895 g azotat de amoniu si 1560 g superfosfat simplu la 100 m2. Tabelul 5. fertilizarile sunt asemanatoare culturii ardeiului. 73 . a 2-a fertilizare când au legat fructele din inflorescenta a doua.5 15 II-15 III 25 IV-20 V 1.3 0.4.5 1.3 6.5 1. Date privind înfiintarea culturilor Cultura Perioada de însamântare Tomate timpurii Tomate vara-toamna Ardei gogoar 20 II-5 III 5-15 II Perioada de plantat 0.3 Norma de samânta kg/ha g/10m2 0.4 0.5 12-14 1. plante la m2 35-60 30-61 12-14 25-45 12-14 10-13 12-14 45-48 30-50 25-40 10-20 7-15 30-60 Productia kg/10m2 15-30 IV 1-15 V Ardei gras 15-30 II 25 IV-15 V 1. soi sau hibrid. Îngrasamintele chimice se distribuie între rânduri sau pe rigole de udar si se încorporeaza prin prasile. Irigatul – primul udat se aplica imediat dupa plantare cu norme de 15-20 l/m2. iar a treia fertilizare se aplica la creterea intensa si maturarea fructelor aplicând 750 g/100 m2 azotat de amoniu. fapt ce conduce la obtinerea de productii mai timpurii cu 15-20 zile fata de câmp.0 Nr.3 6. la ardei se aplica 10-12 udari udari cu norme de 30-35 l/m2 la intervale de 7-8 zile.5 1. administrarea 1040g/100 m2 azotat de amoniu. apoi la tomate se aplica 7-8 udari cu norme de udare 20-30 l/m2 la 12-15 zile interval. La cultura vinetelor. a doua la formarea primelor fructe administrând 890 g/100 m2 azotat de amoniu si 1500 g/m2 superfosfat simplu.

Tabelul 5. spalieri. Recoltatul – se face esalonat pe masura maturarii fructelor si în functie de destinatia productiei.8 60-140 32-35 2. cm plante/m2 70 20-24 5.4 Perioada de plantare 20 II-5 IV 5 IV-15 IV 1 IV-15 5 I-5 II 20-30 VI 1 II-5 III 1-5 II Cultura Lucrarile de întretinere: Completarea golurilor – la 8-10 zile de la plantare cu rasad de aceeasi vârsta. 74 . ardeiul iute si vinetele.3.6 40-56 25-28 7. Privitor la pregatirea terenului. În tabelul 5.0 70 32-47 3. ardeiul gras.3-2. În cazul spatiilor se are în vedere etaneitatea serelor. Înfiintarea culturilor Pentru realizarea culturilor se utilizeaza rasad produs în ghivece nutritive cu vârsta de 55-60 zile pentru solarii si 70-80 zile pentru culturile din sere. Pentru realizarea culturilor trebuie pregatirea spatiului si terenului de cultura.5-6. dezinfectia scheletului. cm Tomate în solar Ardei gras în solar Vinete în solar IV Tomate în sera.2-8.5 prezentam câteva date tehnice privind înfiintarea culturilor în sere si solarii. protejata în sera Vinete în sera. putrezirea fructelor.. sapatul cu caz maua. defolierea plantelor – se aplica la culturile de tomate utilizând tutori. Combaterea bolilor si daunatorilor – se aplica tratamente împortiva manei.5 80 35-40 3.LEGUMICULTURA Palisatul. ciclul I Tomate în sera. dezinfectia solului. modelatul în straturi înaltate si deschiderea rigolelor de plantare.5 80 50-55 2. ciclul I Distante pe Desimea rând.6-2. trebuie avut în vedere eliberarea de resturi vegetale. Date tehnice privind înfiintarea culturilor (dupa M.2-2. fertilizarile cu gunoi de grajd. Cultura protejata si fortata a legumelor solano-fructoase În sere si solarii ponderea în cultura o au tomatele. Mihalache si colab.5.2-3. ciclul II Ardei cult.0-3. 5. gândacului din Colorado.4. copilitul.6 60-140 28-30 2. cârnitul. acoperirea solarului cu 10-12 zile înainte de plantare si revizia instalatiilor. cu produse avizate. a patarii frunzelor si basicarea fructelor. 1985) Distante între rânduri. sârma si sfoara.

mulcirea solului cu paie de grâu în strat de 5-6 c sau folie neagra de m 0. conservate sau murate.5. cea mai mare raspândire în cultura o au castravetii. se utilizeaza si în industria far maceutica si cosmetica. copilit. Unele dintre ele. vita mine C. cârnit. dovlecii.LEGUMICULTURA Afânarea solului – prin prasile manuale. Irigatul –se aplica diferentiat. lasa însa terenul curat de buruieni. Toate sunt plante anuale. folosind produse specifice fiecarui agent patogen. reducând consumul de apa cu 50%. stimularea fructificarii. cu tulpina târâtoare. umiditatea se face pe faze de vegetatie. Legumele bostanoase ocupa suprafete mari în gradina de lânga casa datorita continutului fructelor în glucide. 75 . în functie de specie si fazele de vegetatie. Recoltarea se face la maturitatea de consum (castravetele si dovlecelul) si la maturitatea fiziologica (pepenele galben. în functie de specie si sistem de cultura. în stare cruda. având flori femele si mascule dispuse pe aceeai planta. Combaterea bolilor si daunatorilor –trebuie efectuate cu atentie. cum este castravetele. Sunt plante prasitoare care se fertilizeaza cu cantitati mari de îngrasaminte organice si chimice. 5. pepenele verde si dovleacul de copt. Dirijarea factorilor de mediu – temperatura. Se aplica între 15-20 udari în solarii. Lucrari speciale – constau în palisat. B2. cu nor de 25-35 l/m2 la fiecare me udare si un numar de 25-50 udari în sere cu norme de 15-40 l/m2 la fiecare udare. fiind bune premergatoare pentru majoritatea speciilor legumicole. CULTURA LEGUMELOR CUCURBITACEAE Din aceasta grupa de legume. B1. Irigarea prin picurare este cea mai eficienta. Aceste legume se consuma în cantitati mari si datorita gustului placut. A. Prezinta pretentii fata de temperatura si lumina. în corelatie cu lumina. pepenele galben. Recoltatul – se face manual la diferite stadii de coacere în functie de destinatia produsului. erbacee. iar polenizarea estefacuta de catre insecte. defoliat. pepenele verde.05 mm. iar dintre elementele minerale predomina calciul. Fertilizarea faziala – cu îngrasaminte organice – se aplica 2-4 fertilizari în solarii si 8-10 ferilizari faziale în sere. dovlecelul de copt). 8-10.

5.LEGUMICULTURA 5. acestea ducând la aparitia gustului a mar la castraveti si la stânjenirea vegetatiei la pepeni. Pentru o vegetatie normala se recomanda ca temperatura solului sa fie mai ridicata cu 230C. avortarea florilor si diminuarea productiei la fructe.5.temperatura optima fiind de 25-300C. Legumele bostanoase au pretentii mari atât fata de umiditatea din sol cât si cea din atmosfera. La paritia celor mai uoare brume. conducând la stagnarea în cretere. pentru câmp si solar. Nu suporta oscilatii mari de temperatura de la zi la noapte. Absortia masiva de elemente minarale are loc în perioada de fructificate când plantele extrag din sol 70% din totalul de ele mente nutritive. plantele sunt distruse.Alegerea soiurilor si hibrizilor Castravetii – cu fruct semilung. Fata de lumina.Cerintele fata de factorii de vegetatie Castravetii.1. Semintele încep sa germineze la temperaturi de 14-160C. afânate si îngrasate cu gunoi de grajd si îngrasaminte minerale. Excesul de umiditate conduce la aparitia bolilor si îmbolnavirea plantelor. Cerintele mari fata de umiditate se înregistreaza în timpul înfloritului si fructificarii plantelor. Seceta atmosferica este daunatoare culturilor de castraveti. Curentii de aer reci si vânturile uscate stânjenesc vegetatia acestor plante si de aceea cultura lor în câmp deschis se realizeaza în culise de plante cu talie înalta (porumb zaharat). . dovleceii.5. Temperaturile sub 140C si peste 400C influentiaza negativ creterea. Plantele cresc si fructifica bine la temperaturi de 26-300C. pepenii galbeni si verzi si dovlecelul de copt sunt specii cu pretentii ridicate fata de temperatura. mai ales fata de intensitatea acesteia. Cultura da rezultate bune pe solurile uoare.2. cerinte determinate de sistemul radicular slab dezvoltat (cartravetele) si de coeficientul de transpiratie mare. carintele sunt mari. producându-le amareala fructelor si este favorabila culturilor de pepeni galbeni si verzi prin marirea cantitatii de glucide din fructe.

Premier (F1). Adonis. Anka (F1). Verino (F1). Castraveti – cu fruct de tip cornion. Obelisk. Mondial. pentru câmp si solar. Select. Astrea F1. Champion. Parker 76 .Topaz. Renato (F1). Magic. Cornison.

O data cu aceasa lucrare se face si t o uoara musuroire a cuiburilor pentru ca vrejii sa nu fie rasturnati de vânt. Selena.3. Dochita. Octopus F1. Pepeni galbeni – Turchestan. Lucrari de întretinere: Raritul – se aplica la aparitia primelor frunze adevarate lasând 2-3 plante la cuib la castraveti. Primavara. terenul se niveleaza. Aromat. -cu fructe de tip cornion pentru sere: Meteor. se aplica o alta parte din îngrasa mintele cu fosfor. Acestea se încorporeaza în sol. Favorit.5. -cu fructe lungi. Crimson Sweet. De Dabuleni. Pepeni verzi – Sugar Baby. 3 plante la cuib la pepenii galbeni si 1-2 plante la cuib la dovlecel. Wisconsin. Farbio. ele se pot administra în amestec cu mranita (100 kg/m2). Pentru a mari randamentul îngrasamintelor chimice. Patison. Alb mare. Delicios. Cantalup. Partha F1. Templar F1. Champion. Levina F1. pentru sere: Brucona. Dulce de Dabuleni. 77 . National Pickling. Famosa. Solul se mobilizeaza apoi cu cazmaua la adâncimea de 28-30 cm. Nevada. Completarea golurilor – se executa numai pâna ce vrejii nu acopera întreaga suprafata pentru a nu deranja plantele. Câteva date privind înfiintarea culturilor în cîmp sunt redate în tabelul 5. Elka.LEGUMICULTURA (F1). Ica. Lovrin 532.6. Ogen. Fara vrej. 5. De Minis.5-1 kg/cuib o data cu semanatul sau plantatul acestor specii. dovleac si pepeni verzi. potasiu si jumatate din îngrasamintele cu azot. Titus. Castravetii si dovleceii se pot cultiva si în tunele joase. Vert Petit de Peris. iar terenul se modeleaza în straturi. Cultura legumelor cucurbitaceae în câmp Lucrari de pregatire a patului germinativ încep din toamna. Olimpia. Dovlecel – Dana. Favorit. Ophix. Charleston Gray. Dovlecel de copt – Pink Banana. când se administreaza gunoiul 3-4 kg/m2 si partial îngrasamintele cu fosfor si potasiu. Timpuriu de Canada. unde înfiintarea culturilor are loc cu cca 2 saptamâni mai devreme decât în câmp. Mustang. Delicios. dând 0. Rogen. solarii si rasadnite. Comoara Ungariei.

iar la cultura de pepene galben si verde se aplica 2-3 fertilizari cu azot. fosfor si potasiu. Date privind înfiintarea culturilor Cultura Perioada de însamântare de plantat 15-20 III Castraveti prin rasad Perioada Norma de samânta Nr.5-4 0. Tabelul 5. Amenajarea spalierului – se face la cuiburile palisate de castraveti galbeni. care conduc la obtinerea de productiimari. cultivati pe spalier Pepeni galbeni 25 IV-10 V Pepeni verzi 24 IV-10 V Dovlecei 25IV-01VII Dovleac de copt 1-20 V Fertilizarea faziala – se aplica 3-4 fertilizari faziale la castraveti cu azot si potasiu. instalâns spalierul imediat dupa înfiintarea culturilor. La cultura de pepeni galbeni si verzi se evita aplicarea de udari la începutul perioadei de vegetatie. Lucrari de dirijare a creterii si a fructificarii – constau în lucrarile de ciupit repetate. 78 . iar urmatoarele 2-3 ciupiri se fac când lastarii au 4-6 frunze. De asemenea si tratamentul cu Ethrel în concentratie de 0. pentru a nu deprecia calitativ produ ctia de fructe. administrând 1200 g azotat de amoniu si 100 g sare potasica la 100 m2 la fiecare fertilizare. Udarile se intensifica în perioada de fructificare.0 3.5 kg/m2.5-2. administrând 4-5 kg/m2 sau gunoi de pasare 1-1.5-3 1.6. în functie de specie.LEGUMICULTURA Irigarea – se face de 5-10 ori la castraveti.05% aplicând rasadurilor când au 3-4 frunte conduce la aparitia de flori femele si la obtinerea de recolte mari. La cultura de dovlecel si dovleac de copt se aplica 2-3 fertilizari faziale cu azot si potasiu. plante Producti kg/ha g/10m2 la m2 a kg/10m2 25 IV-5 3-4 3-4 12-14 15-30 V 4-6 4-6 12-14 15-30 4-5 4-5 3-5 3-5 5-6 5-6 7 3-5 3-5 5-6 5-6 30-40 2. cu norme de udare de 35-40 l/m2. La cultura castravetilor. La cultura castravetilor în gradina se recomanda aplicarea a 2 serbetari cu gunoi de grajd. Lucrarile de ciupit favorizeaza aparitia unui numar mai mare de flori femele. pentru a favoriza o înradacinare cât mai profunda si în perioada de maturare a fructelor.5 25-30 25-40 20-35 25-50 25 IV-5 V Castraveti prin 10-20 VII cultivare în sol 25 IV-5 V Castraveti semanati obinuit. prima ciupire se face când plantele au 4-5 frunze. pepene galben si pepene verde. 2-3 ori la dovlecel.

salata. Recoltarea se face dimineata. bine însorite si ferite de curentii reci. Lucrarea se executa cu atentie. În afara de productia principala. 5. CAPSULELE SI BOABELE VERZI Aceasta grupa cuprinde specii de la care se consu pastaile (fasolea de ma gradina). Sunt bune premergatoare speciile fertilizate cu gunoi de grajd în anul precedent (castravetii. cum sunt ceapa verde. dovleac de copt). cum sunt: tomatele. fainarea (Sphaerotheca fuliginea). castravetii si varza. iar mazarea fructifica bine la temperaturi de 20-250C. productia secundara este valoroasa constituind un bun furaj pentru animalele din gospodarie. Semintele de fasole si bame rasar uniform la temperaturi de 16-200C. Recoltatul – se face esalonat la intervale de 2-3 zile la castrav dovlecei eti. CULTURA LEGUMELOR DE LA CARE SE CONSUMA PASTAILE. însa dupa ce s-a luat roua. Combaterea bolilor si daunatorilor – dintre bolile care produc pagube mai mari sunt patarea unghiulara la castraveti (Pseudo monas syring). cu textura mijlocie. 5. vitamine si saruri minerale. în timp ce mazarea germineaza la temperaturi minime de 1-20C în cazul soiurilor cu 79 . capsulele tinere (bamele) si semintele verzi (mazarea de gradina). Nu sunt recomandate solurile reci.Cerintele fata de factorii de vegetatie Fata de temperatura. Pentru cultura legumelor pastaioase sunt recomandate solurile profunde. Cultura plantelor se realizeaza prin semanat direct în câmp sau în spatii protejate (fasolea) prin intermediul rasadului. detaând frunzele de pe plante fara a rani tulpinile.LEGUMICULTURA La cultura de pepene verde se recomanda limitarea numarului de fructe pe o planta la 4-5 bucati. glucide. permeabile.6. fasolea si bamele au cerinte mari. care depasesc ca valoare alte specii. cartofii. paduchele castravetilor (Cerosipha gossypii) la castraveti si pepeni. când temperatura este mai scazuta. Combaterea se realizeaza cu produsele avizate la aparitia atacului.1. grele si cu exces de u miditate. de 25-300C. varza) si legumele cultivate anticipat. si la maturizarea fiziologica (pepeni. Legumele pastaioase au o mare valoare alimentara datorita continutului ridicat în substante proteice.6. alternarioza (Alternaria cucumerina) la pepeni.

Yello. Aurie de Bacau. fasolea are cerinte moderate dând bune rezultate cultivata în culise sau asociat cu alte specii legumicole. Cristina. Speciile de legume pastaioase reactioneaza bine la îngrasa mintele fosfatice si potasice. Fata de lumina. pretentii mai mari având în perioada de germinare a semintelor. Deoarece speciile din aceasta grupa au o perioada scurta de vegetatie. Aurelia. extrag din sol cantitati mici de substante nutritive. Cascade Valja.2 Alegerea soiurilor si hibrizilor Fasolea de gradina -cu pastaie verde si oloaga: Ialnita 43. Bogdana. Fana. urcatoare: Verba. Mazarea de gradina 80 0 . -cu pastaie verde. fapt ce permite semanatul culturii primavara devreme sau chiar în ferestrele iernii. Achim. iar pe solurile sarace aplicarea îngrasamintelor cu azot în primele faze de vegetatie si în perioadele de înflorit si fructificare favorizeaza obtinerea de pastai de calitate superioara. Belami. Legumele din aceasta grupa prezinta cerinte moderate fata de umiditatea din sol. 5. Echo. Lena. de înflorit si de formare a pastailor si a capsulelor. Goldstern. Elena. Almare. Lavinia. Mazarea si bamele au cerinte moderate fata de lumina si în special fata de durata luminii. Fasolea este o specie de zi scurta si de aceea majoritatea soiurilor reuesc în zone cu o durata a zilei mai redusa. cultivate în conditii de iluminare de 8-10 ore zilnic nu înfloresc corespunzator si formeaza putine pastai pe planta. -cu pastaie galbena si urcatoare: Clujana. Oxy-Amidor. Insuficienta apei în sol în perioadele de consu maxim (înflorit si formarea m pastailor) încetinete procesul de înflorire si provoaca avortarea unui numar mare de flori. conducând la ofilirea si uscarea plantelor. Prelude. Green Streamer.6. Nicis. Aura. Olga. Excesul de umiditate din sol este daunator. care însa trebuie sa fie în for e m uor asimilabile.LEGUMICULTURA bob neted si la 4-6 C în cazul soiurilor cu bobul zbârcit si turtit. -cu pastaia galbena si oloaga: Galbena de molgova. Plantele tinere de mazare rezista bine la temperaturi de –4….-80C.

LEGUMICULTURA

-cu bob neted: Alaska, Prima, Eminent, Fina verde, Como, Isalnita 110, Sugar Bon, Sugar Gem; -cu bobul zbârcit: Ialnita 60, Marifon, Timpurie de Craiova, Mingomark, Bördi, Cornelia, Victoria, Vidra 187, Gotinga, Undine, Jof, Regina, Dinga, Masterfon, Skinado, Ema, Flila, Armonia, Mantica, Adela. Bame -soiuri timpurii: Ela, Beatrice. -soiuri semitimpurii: Fara tepi. 5.6.3 Tehnologia de cultivare În vederea însamântarii, terenul se pregatete din toa mna, când se adimistreaza si 4/5 kg superfosfat în amestec cu 1-2 kg/ 100 m2 sare potasica. Terenul se sapa cu cazmaua la 28-30 cm adâncime. Primavara se aplica îngrasaminte cu azot în cantitate de 2-2,5 kg/100 m2 azotat de amoniu, care se încorporeaza cu grebla prin maruntirea si nivelarea patului germinativ. Prezentam în tabelul 5.7 principalele date privind înfiintarea culturilor de legume pastaioase. Ealonarea productiei de fasole pastai si de mazare se realizeaza folosind soiuri cu perioade diferite de vegetatie si semanând esalonat la intervale de 10-15 zile. În gradina de lânga casa, fasolea se poate semana în cuiburi (câte 4-5 seminte/cuib) la distanta de 30-40 cm între rânduri pentru soiurile oloage si la distanta de 70-80 cm între rânduri, si 30 cm pe rând pentru soiurile urcatoare. Adâncimea de semanat este de 4-6 cm. Tabelul 5.7.
Date privind înfiintarea culturilor Cultura Perioada de Norma de samânta Nr. Producti plante la m2 însamântare kg/ha g/10m2 a kg/10m2 Fasole ogor propriu 15 IV-10 V ealonat 100-200 100-200 45-55 5-10 Fasole de cultura 10 IV-10 VII 100-120 100-120 45-55 4-9 succesiva Mazare ogor propriu 1 III-10 IV ealonat 180-300 180-300 130-150 2-6 Mazare în cultura 1-15 VII ealonat 180-300 180-300 130-150 2-5 succesiva Bame 1-10 V 40-50 40-50 9-11 4-10

Lucrari de întretinere: Prasitul – se face 3-4 prasile manuale la fasolea si bame, mobilizând solul la o adâncime de 5-7 cm, iar la mazare se recomanda un plivit daca este nevoie.
81

LEGUMICULTURA

Palisatul (aracitul) – lucrarea se executa numai în cazul soiurilor volubile. Irigatul – se executa în perioade critice, dupa rasarit, înainte de în florit si în perioada de formare a pastailor si a boabelor. Normele de udare sunt de 16-20 l/m2 la fasole si la mazare si 30-40 l/m2 la bame. Fertilizarea faziala – se recomanda la fasole, aplicând înainte de înflorit o doza de 750 g azotata de amoniu, 3120 g superfosfat si 1250 g sare potasica la 100 m2 de cultura. Aplicarea fertilizarii are efect favorabil asupra înfloritului si a legarii pastailor. Combaterea bolilor si daunatorilor – se refera la tratamente împotriva antracnozei (Colletotrichum lindemuthianum), arsura comuna (Xanthomonas campestris), gargarita fasolei (Acanthoscelides obtectus) si gargarita boabelor de mazare (Bruchus pisorum) utilizând produsele recomandate si în perioadele de avizare. Recoltatul – se face manual, ealonat, în functie de maturitatea de comsum. Bamele se recolteaza zilnic sau cel mult la 2 zile. Fasolea se poate cultiva si în spatii protejate si sere. Cultura se realizeaza prin rasad si prin semanat direct. Rasadul se poate semanând în ghivece nutritive câte doua seminte. Vârsta rasadului la plantare nu trebuie sa depaseasca 18-25 zile, iar înainte de a fi plantat rasadul se ciupeste deasupra a doua frunze ade varate si se sorteaza eliminând plantele bolnave si slab dezvoltate. Semanatul direct se realizeaza în prima decada a lunii aprilie sau ultima decada a lunii iulie (pentru culturile de toamna). Semanatul se face în cuiburi la distante de 60 cm între rânduri si 50 cm pe rând. La cultura din solarii si sere se folosesc soiurile urcatoare, iar în tunele joase soiurile oloage. Trebuie acordata o atentie mare aerisirii adaposturilor, iar când temperaturile cresc peste 25-280C se descopera solariile în totalitate.

5.7. CULTURA LEGUMELOR DE LA CARE SE CONSUMA FRUNZELE Legumele cele mai frecvent cultivate din aceasta grupa sunt: salata, spanacul, loboda, ceapa verde si usturoiul verde.

82

LEGUMICULTURA

De la toate aceste plante se consuma frunzeleîn stare proaspata sau sub forma unor salate si preparate, fiind folosite în alimentatia omului tot timpul anului. Având o perioada scurta de vegetatie si un habitus redus se preteaza la culturi asociate, anticipate sau urmatoare. Sunt specii rezistente la frig, temperaturile ridicate asociate cu seceta atmosferica favorizeaza aparitia tijelor florale. Plantele legumicole din aceasta grupa sunt pretentioase la umiditate, au un ritm rapid de cretere si extrag din sol cantitati mari de elemente nutritive într-un timp scurt. În asolamente este indicat a se cultiva dupa culturi fertilizate cu gunoi de grajd, cum sunt : tomatele, ardeii, vinetele, castravetii si legumele varzoase. 5.7.1.Cerintele fata de factorii de vegetatie Semintele, respectiv bulbii acestor specii germineaza sau pornesc în vegetatie la temperaturi de 2-30C, iar plantele cresc si se dezvolta normal la 14180C. Temperaturile de peste 20-250C determina aparitia tulpinilor florifere si deprecierea productiei. Culturile intrate bine înradacinate în iarna suporta te mperaturi de –15…180C. Acest fapt face posibil semanatul sau plantatul înca din toamna pentru culturi anticipate. Fata de umiditate, speciile de legume verdeturi au cerinte ridicate, atât lipsa cât si excesul influentând cantitativ cât si calitativ productia. Fata de lumina au cerinte moderate. 5.7.2.Alegerea soiurilor si hibrizilor Salata -soiuri timpurii: De Mai, Jessy, Amplus, Cora, Dena, Salma, Mona, Ostinata, Larand, Marula de Braila; -soiuri de toamna: Polul Nord, Silvia. Spanac – Matador, Matares, Nores, Smarald. Loboda – Comun alba, Comun Rosie, Comun blonda, De Vidra. Ceapa verde – De Macau, De Stuttgart. Usturoiul verde – De Ialnita, De Cenad, De Moldova, De Ciolpani.

83

salata plantata în toamna). ealonat. se sapa solul cu cazmaua. la loboda. realizând 2-3 udari cu norme de 15-20 l/m2. iar celelalte în timpul creterii si învelirii capatânii la salata sau a cresterii frunzelor la ceapa si usturoi verde.05% sau Sumilex 0. Combaterea bolilor si daunatorilor – se efectueaza la aparitia acestora. salata cultura de pri avara) si prin plantare m (ceapa verde. se marunteste si se modeleaza în straturi de 94 cm la coronament.7.8. 84 . Irigarea – se aplica în functie de anotimp. pe masura ce plantele ajung la completa dezvoltare. în functie de fiecare specie. Rovral 0. Raritul – se practica la culturile de salata realizate prin se manat direct. Legumele verdeturi se cultiva în gradina casei prin semanat direct (spanac. epoci de înfiintare a culturilor si a soiurilor. Lucrari de întretinere: Completarea golurilor – se face la cultura cu rasad din acelasi soi si de aceeai vârsta. Dintre boli pagube importante produce putregaiul cenuiu (Botrytis cinerea). câteva date privitoare la în fiintarea culturilor de legume verdeturi. Dupa defrisarea culturii anterioare se 2 si de ad ministreaza îngrasamintele cu fosfor si potasiu 2-4 kg/100 m . Fertilizarea faziala suplimentara – se realizeaza cu îngrasaminte cu azot 800-1000 g/100 m2 în faza când plantele au 6-8 frunze în rozeta. patrunjel de frunze. care se combate efectuând stropiri cu Ronilan 0.3Tehnologia de cultivare Pregatirea terenului în vederea realizarii culturilor de legume verdeturi se realizeaza în functie de plantele pre mergatoare momentul de înfiintare a culturii. Pentru esalonarea productiei se folosesc diferite sisteme de cultura. Recoltatul – se executa manual. Prasitul – se executa 2-3 prasile manuale în vederea distrugerii crustei si a buruienilor. loboda. În vederea plantarii sau a semanatului se deschid rigole de adâncimi diferite. Prima udare se aplica dupa plantare sau dupa semanat.LEGUMICULTURA 5. Redam în tabelul 5.05%.1% la intervale de 7-10 zile.

8. cea optima 12-150C. fiind folosita integral de câtre organis m. iar a tuberculilor 16-180C. castraveti. CULTURA CARTOFULUI PENTRU CONSUM TIMPURIU SI DE VARA Cartoful timpuriu si de vara se cultiva în gradina familiala pentru consum curent în lunile mai-iulie.8.5 18-20 14-19 56-60 20-30 15-25 8-10 20005000 20005000 8-10 20005000 20005000 71 10-20 70-130 20-30 70-130 15-25 5. grasimi.LEGUMICULTURA Dintre legumele verdeturi. iar la –1…-20C partea aeriana a plantelor este distrusa. celuloza. Distantele de plantare sunt de 20x20 cm si 25x25 cm. 5.8 DATE PRIVIND ÎNFIINTAREA CULTURILOR Cultura Perioada de însamântare Perioada de plantat Norma de samânta kg/ha g/10m2 2-3 2-3 14-19 Nr. 0 temperatura optima de cretere a partii aeriene este de 18-20 C. atât în cultura pura cât si asociata cu to mate.Cerintele fata de factorii de vegetatie Cartoful timpuriu si de vara se caracterizeaza prin cerinte moderate fata de temperatura. Temperatura minima de încoltire este de 50C. Tabelul 5. ardei. substante minerale si vitamine. 85 . rasadul produs în cuiburi sau ghivece nutritive de 5x5x5 cm se planteaza când are 5-6 frunze si o vârsta de 35-40 zile. proteine brute.5 18-20 0. La temperaturi de peste 260C coltii sunt afectati. De remarcat ca vitamina C nu se distruge prin fierbere. salata se cultiva cel mai mult si în spatii protejate. Tuberculii de cartof contin amidon.1. În cultura pura. plante la m2 20-30 Productia kg/10m2 Salata prin semanat aliniat Salata prin rasad Spanac Ceapa verde Usturoiul verde 25 II-25 III 10IV-30VII 5VIII-10IX ealonat 1 I-15 II 10 II-15 III 20VII-15VIII 1-25 IX 15-20 IX 10 II-15 III 20 II-20 III 1-25 IX 15VII-10VIII 15-25 VIII ealonat Loboda 1-20 III 1-30 X 1-20 III ealonat 1-25 X 1-10 III ealonat 0.

2. cerintele sunt ridicate.8. Roxy “N”.LEGUMICULTURA Fata de lumina. Dintre elementele nutritive. se executa fertilizarea cu gunoi de grajd 400-500 kg/100 m2 si 1. Koretta. Corona.3Tehnologia de cultivare Toamna. bogate în substante hranitoare si cu posibilitati de irigare. Kondor. iar potasiul intensi ica f procesul de asimilatie. Sucevita. Rubinia. Roclas. cerintele sunt ridicate. muguri porniti. Escort. Cibin. Ostara. În lipsa ei nu are loc procesul de tuberizare. Timate “N”. care înainte de plantat sunt supui mai multor operatii pregatitoare: sortare.150-0. Ramono.Alegerea soiurilor si hibrizilor Soiuri pentru cultura timpurie – Gloria “N”. Soiuri pentru cultura de vara – Semenic.250 kg/100 m2 si se încorporeaza în sol. Bran. azotul favorizeaza creterea masei foliare. dupa defrisarea culturilor anterioare. Pentru cultura cartofului timpuriu si de vara sunt recomandate solurile nisipo-lutoase. 5. stimularea formarii radacinilor si calirea. Runica. Cartoful solicita o umiditate moderata. Concorde “N”. Sunt considerati tuberculi buni pentru plantat cei care sunt turgesce au nti. Sante “N”. dar constanta în sol.5-2 kg/100 m2 sare potasica. Catellyna. fosforul influentiaza numarul de tuberculi din cuib. Désirée. Cerintele mai marise manifesta în perioada de crestere intensa a tuberculilor. bine aerate. Cultura se înfiinteaza prin plantarea manuala a tuberculilor. acestea actionând direct calitativ si cantitativ asupra productiei. Muresan. Barsa. coltii sunt viguroi si au o culoare violacee. 86 . Teo. Rene. Bartina. Fata de elementele nutritive. Se executa sapatul cu cazmaua la 28-30 cm încorporând îngrasamintele. Primavara se administreaza îngrasamintele cu azot 0. 5. dezinfectie. acesta influentiaza prima durata (peste 12 ore/zi). Prezentam în tabelul 5.8.9 etapele de pregatire a tuberculilor pentru plantare timpurie. Fresco. Adretta. Casin. preîncoltire.

a 100-150 kg mranita/100 m2 în rigolele de plantare contribuie la realizarea unor productii mari si de calitate. Lucrari de întretinere: Prasitul . daca tuberculii sunt murdari. perioada de plantare este 10 martie-10 aprilie.5% (1 litru solutie la 5-8 kg tuberculi) Plantarea se face în rigole deschise la 8-10 cm adâncime. Cantitatea de tuberculi utilizati la plantare este în functie de marimea acestora si este de 300-400 g/ m2. Distantele de plantare sunt de 60-70 cm între rânduri si 20-25 pe rând. Indicatii tehnice privind pregatirea tuberculilor pentru plantare Lucrarea Curatirea Durata Modul de efectuare Spalare. executând 3-4 praile. 30 g sare potasica si 30 g azotat la 10 litri apa Calirea 3-4 zile înainte de plantare Tuberculii se tin la temperaturi de 100C la început. când în sol se realizeaza temperaturi constante de 6-80C. Aplicarea. în vederea unei dezinfectii eficiente 5 minute Dezinfectia 2-4 ore Sudatie: tuberculii se acopera cu prelate sau folie de polietilena Preîncoltirea Formarea radacinilor 8-10 zile 6-8 zile Tuberculii aezati în ladite suprapuse se introduc în ca mera sa întuneric si temperatura de 15-180C Tuberculii preîncoltiti se pun în ladite sau couri cu turba sau mranita umectata cu solutie de 60 g superfosfat si 30 g sare potasica la 10 l apa. 87 . pentru ca apoi sa se reduca la 4-50C Îmbaierea: tuberculii pui în saci sau couri se introduc într-o solutie de formalina 0. sau se face în rumegu umectat cu 60 g superfosfat.se face manual.LEGUMICULTURA Tabelul 5. concomitent facându-se si musuroirea plantelor.9. înaintea plantarii tuberculilor. În functie de zona geografica. realizând o desime de 6-8 cuiburi/m2.

având efecte negative asupra vegetatiei cartofului. Prima udare se aplica la 15-20 zile de la rasaritul plantelor. Regent 0.05%. Recoltatul – se face manual începând cu a doua decada a lunii mai. 88 .2%. iar ur atoarele la intervale de 10-15 m zile fiecare. Tratamentele se fac preventiv si la aparitia bolilor si a daunatorilor. când tuberculii au ajuns la marimea corespunzatoare. Productia este în functie de perioada de recoltare. Intensificarea aplicarii udarilor se face în perioada de for are si cretere a m tuberculilor.02% sau Karate 0. Umiditatea în exces împiedica procesul de tuberizare. Turdacupral 0.5% si a gândacului din Colorado folosind Decis 0. putând ajunge la 20-25 kg/m2.LEGUMICULTURA Irigatul – se fac 4-6 udari cu norme de udare de 25-30 l/m2.25%.04%. Combaterea bolilor si daunatorilor – se realizeaza prin tratamente împortiva manei cartofului (Phytopthora infestas) cu Dithane M 45 în concentratie de 0. Ridomil plus 0.

Titularul disciplinei Sef lucr. .LEGUMICULTURA BIBLIOGRAFIE STAN N. Iai.I. . Editura Ceres.-Legu micultura speciala.. Vol. . Bucureti.2003 STAN N.II.Tehnologia cultivarii legumelor. Vol. solarii si ciupercarii. vol. subvar. MUNTEANU N. si colab. 1977. Editura Ceres.Revista „Hortinform”-PHR..Universitatea Agronomica Iasi.Revista Cercetari Agronomice în Moldova. mic 1987 STAN T. Tema 2:: Studiul principalelor secvente tehnologice la cultura de conopida (Brassica oleracea var.A. Institutul Agrono Iasi. vol. .1999 MUNTEANU N. Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iai. Edit.-Legumicultura generala. 1995-1998 Tema 1:: Tehnologia de producere a rasadurilor de legume.III. vol.I. Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iai. . Institutul Agrono mic Iai. STAN T. MARINESCU A. 1993 MARINESCU A. 1990-1998. 1993 STAN N. Lucrari practice. botrytis L. Stan Teodor 89 .Tehnologia cultivarii legumelor.Legumicultura generala. Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iasi. 1989. Editura Ceres. Universitatea Agronomica Iai.Tehnologii si maini pentru mecanizarea lucrarilor în cultura legumelor de câmp.I si II. x x x .2001 STAN N. si colab.Lucrari stiintifice U.STAN T.Criterii pentru zonarea legu miculturii. . Seria Horticultura. 1994 STAN N.-Legumicultura speciala. Bucureti.34-39 x x x . .. vol.Didactica si Pedagogica.Legumicultura. Bucureti. x x x . .STAN N. .Legumicultura generala. vol. Bucureti.I. 1992 STAN N. cauliflora) pentru consum în vederea optimizarii acesteia.Note de curs BUTNARIU H.Mecanizarea lucrarilor în sere. VOINEA M. 1989. II..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful