P. 1
Legumicultura

Legumicultura

|Views: 1,197|Likes:
Published by deliacaragea

More info:

Published by: deliacaragea on Dec 24, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/18/2012

pdf

text

original

LEGUMICULTURA

CAPITOLUL I INTRODUCERE ÎN TEHNOLOGIA CULTIVARII LEGUMELOR 1.1.OBIECTIVUL SI CONTINUTUL DISCIPLINEI DE LEGUMICULTURA Cultura legumelor a constituit una dintre primele activitati practice ale omului. Însa, o data cu aparitia societatii, s-au dezvoltat continuu cunotintele si metodele de cultivare a plantelor legumicole, acest ritm devenind deosebit de rapid în epoca moderna, ceea ce a dus la consolidarea legumiculturii ca o stiinta de sine statatoare, desprinzându-se astfel de fitotehnie, din care facea parte. Legumicultura poate fi definita ca: stiinta care se ocupa cu studierea plantelor legumicole sub aspectul particularitatilor biologice, al relatiilor bio- si ecosistemice ale acestora pe baza carora se stabilesc cele mai adecvate tehnologii de cultura în scopul obtinerii unor productii ridicate din punct de vedere cantitativ si calitativ, ealonate în tot timpul anului, în conditii de eficienta economica ridicata. Legumicultura are doua parti distincte: - partea generala, care trateaza importanta alimentara si economica, bazele biologice ale legumiculturii, ecologia plantelor legumicole, înmultirea acestora, constructii specifice pentru legumicultura, bazele tehnologice de cultura a plantelor legumicole, producerea semintelor etc. - partea speciala, care se refera la tehnologia de cultura a fiecarei specii legumicole în câmp, adaposturi din mase plastice, sere si rasadnite. 1.2. IMPORTANTA SI LOCUL LEGUMICULTURII ÎN CADRUL

PRODUCTIEI AGRICOLE Datorita valorii alimentare ridicate, legumele însotesc din ce în ce mai mult în hrana omului alte produse ca: pâinea, carnea, brânzeturile etc., contribuind la o mai buna asimilare a acestora. Valoarea si importanta consumului de legume se apreciaza nu numai strict din punct de vedere nutritiv si mai cu seama dupa efectul favorabil asupra organismului uman. Din analiza compozitiei chimice a legumelor rezulta ca ele contin aproximativ 78-93% apa si 7-22 % s.u. Continutul cel mai ridicat în s.u. îl au
1

LEGUMICULTURA

legumele din grupa cepei (de la 13,5 % - praz la 38% -usturoi) iar cel mai scazut (4,8 -5%) castravetii, salata, marula etc. Referitor la hidratii de carbon, cantitati mai mari contin legumele din grupa cepei si cele pentru radacini tuberizate (usturoiul, ceapa, morcovul, sfecla roie, hreanul etc.). Proteinele continute de legume aduc în hrana omului cca. 5-10 % din totalul necesar. Se remarca printr-un continut mai ridicat de proteine, între 2% si 8%, ciupercile, usturoiul, fasolea, mazarea, bobul, conopida, spanacul etc. Lipidele se gasesc în cantitati reduse în legume (0,1-0,9%), fiind în cantitati mai mari în semintele de dovleac, pepeni etc. Acizii organici îmbunatatesc gustul legumelor si ajuta la o mai buna digestie a hranei. Continutul în acizi organici este mai ridicat în frunzele de: revent, macris, stevie, spanac, loboda etc. Vitaminele împreuna cu sarurile minerale, confera marea valoare alimentara a legumelor, fiind substantele absolut necesare pentru buna desfasurare a proceselor metabolice din organism. Vitamina C în cantitati mari se depoziteaza în partile comestibile la ardei, patrunjel pentru frunze, marar, spanac, conopida, varza de Bruxelles, gulie etc Vitamina A (vitamina antinfectioasa, cu provitaminele sale carotenele) se gaseste în cantitati mari în morcov, patrunjel, dovleac, varza creata, varza roie, ardei, spanac etc.(pâna la cca 9-10 mg la 100 g s.p.). Vitaminele din complexul B (thiamina, riboflavina, acidul pantotenic) joaca rol important în procesul biologic de cretere a organismului uman. Alte vitamine care se gasesc în legume sunt: E, K, P, PP, D, cu rol important în prevenirea unor boli si în echilibrarea metabolismului organismului uman. Substantele minerale. Este deosebit de important faptul ca în produsele legumicole predomina elementele bazice (K, Na, Mg, Fe) si nu cele acide (Cl, P, S), explicându-se astfel efectul alcalinizant al celor mai multe produse legumicole, care duce la neutralizarea aciditatii determinata de consumul sustinut de alimente bogate în proteine (carne, oua, pâine etc.). Necesarul zilnic de elemente minerale al unei persoane adulte este urmatorul: 2,l6 g K, 1,04 g Ca, 0,43 g Mg, 0,06 g P, 12 mg Na. Unele legume contin uleiuri eterice, care se gasesc sub forma unor compui cu sulf si care se mai numesc si „fitoncide”. Astfel de substante se gasesc
2

LEGUMICULTURA

în hrean, ceapa, usturoi, ridichi etc., având efect bactericid. Sunt si legume care contin substante antibiotice. Asemenea substante se gasesc în varza, ceapa, usturoi etc. Pentru asigurarea organismului uman cu vitaminele, sarurile minerale, precum si cu celelalte componente importante ale produselor legumicole, un om adult trebuie sa consume anual aproximativ 200 kg legume. Prin ponderea pe care legumele o ocupa în alimentatia omului, consumul acestora constituie un indicator al nivelului de trai. Ca urmare importanta social economica a legumiculturii poate fi sintetizata în urmatoarele: - legumicultura reprezinta una din cele mai intensive forme de folosire a terenului; - comparativ cu alte culturi, legumicultura asigura o mai buna valorificare a terenului agricol prin efectuarea pe suprafete mari a culturilor asociate si în special a celor succesive; - în legumicultura productiile ce se obtin sunt mult mai mari în comparatie cu alte culturi; - asigura conditii pentru utilizarea permanenta a fortei de munca, înlaturându-se prin aceasta caracterul sezonier al muncii; - legumicultura asigura conditii pentru obtinerea unor profituri mari si ealonate în tot timpul anului;

CAPITOLUL II ÎNMULTIREA PLANTELOR LEGUMICOLE Plantele legumicole au însuirea de a se înmulti pe cale vegetativa (asexuata) sau pe cale generativa (sexuata). Folosirea uneia sau alteia din metode reprezinta posibilitati de înfiintare a culturilor si de reducere a ciclului de productie. 2.1. ÎNMULTIREA PE CALE VEGETATIVA (ASEXUATA) În cadrul acestei metode, materialul folosit pentru înmultire reprezinta parti sau organe vegetative ale plantelor. Înmultirea pe cale vegetativa a plantelor legumicole da posibilitatea mentinerii în descendenta a unor însuiri valoroase pe care le poseda planta mama, iar prin caracterul sau profund utilitar si-a gasit o larga aplicabilitate în productie.

3

(usturoi. sparanghel.). cimbru etc. patrunjel. castraveti. patlagele vinete. -înmultirea prin rizomi sau portiuni de radacini se folosete la revent. aceasta are si unele neajunsuri de ordin economic generate de volumul mare de lucrari si material necesar înfiintarii culturilor. macris si cimbrior. cardon. 2. batatul.2. -înmultirea prin miceliu se practica la ciuperci. -înmultirea prin butai se practica mai des la batat si tarhon si mai rar la cartof. usturoiul. pastârnac. vinete. salata. tomate. tomate. fasole. folosind în acest scop semintele (ardei. revent. -înmultirea prin culturi de tesuturi (meristeme) pe medii nutritive “in vitro” (micromultiplicarea). -înmultirea prin tuberculi (cartof). ardei. anghinare. usturoiul de Egipt (Rocambole). Ca metode de înmultire pe cale vegetativa mentionam: -înmultirea prin bulbi (ceapa ealota) . -înmultirea prin despartirea tufei -tarhon. reprezinta o metoda de mare actualitate care înlatura dezavantajele mentionate anterior la metoda înmultirii pe cale vegetativa. tomate si castraveti. -înmultirea prin marcotaj se aplica la tarhon si cardon.ceapa de Egipt si usturoiul de Egipt). mazare etc. -înmultirea prin drajoni (anghinare si tarhon). ceapa de Egipt. anghinare. telina. castraveti. utilizându-se la pepeni.LEGUMICULTURA Pentru unele specii ca: hreanul. pepeni. în prezent limiteaza aplicarea acestei metode la un numar relativ restrâns de specii. -înmultirea prin bulbili.) sau fructe uscate indehiscente denumite în practica impropriu seminte (morcov. -înmultirea prin altoire se folosete mai putin în legumicultura. 4 . cartoful. stevie. macris. Pe lânga avantajele pe care le prezinta înmultirea pe cale vegetativa. leutean. -înmultirea prin radacini tuberizate se practica la batat. macris (rizomi) si hrean (portiuni de radacini). ÎNMULTIREA PE CALE GENERATIVA (SEXUATA) Majoritatea speciilor legumicole se îmnultesc pe cale sexuata. reprezinta singura posibilitate de înmultire. bame. deoarece în conditiile naturale din tara noastra aceste specii nu formeaza seminte sau daca le formeaza sunt seci (hrean). fapt ce.

utilizând cantitati reduse de seminte. umiditatea si starea fitosanitara.posibilitatea de pastrare în conditii bune un numar mare de ani (de la 2 la 8 ani. Energia germinativa se determina o data cu facultatea germinativa si reprezinta numarul de seminte care germineaza în 1/3 pâna la 1/2 din durata stabilita pentru determinarea facultatii germinative. Autenticitatea exprima gradul în care un lot de seminte corespunde unui anumit gen. specie sau soi. .coeficient mare de înmultire (de la o singura planta obtinându-se un numar mare de seminte).executarea mecanizata si cu precizie a semanatului. capacitatea semintelor de a dispune de un potential vital ridicat.posibilitatea introducerii în practica prin intermediul înmultirii sexuate a hibrizilor cu efect heterozis. Controlul calitatii semintelor. . în functie de specie) datorita continutului scazut în apa si a volumului redus. se determina pe baza puritatii si a facultatii germinative. Necesitatea folosirii unor seminte cu însuiri biologice si fizice superioare reprezinta una dintre conditiile de baza în obtinerea unor productii superioare din punct de vedere cantitativ si calitativ. facultatea si energia germinativa. puterea de strabatere. normal dezvoltate. care apartin speciei sau probei analizate si se exprima în procente din greutate. Puritatea fizica reprezinta cantitatea de seminte întregi. dupa relatia: 5 . Valoarea culturala sau samânta utila reprezinta procentul de seminte din lotul de semanat pe care se poate conta ca vor da nastere la plante normale. fondul genetic. puritatea. Se determina cu ajutorul formulei: greutatea greutatea semin]elor total \ = a probei curate ⋅100P analizate Facultatea germinativa sau germinatia totala reprezinta capacitatea semintelor de a germina în conditii favorabile într-un anumit numar de zile. calitatea semintelor si valoarea lor de întrebuintare este întregita de însuiri ca: autenticitatea. . caracteristic fiecarei specii si se exprima în procente din numar.LEGUMICULTURA Sub aspect practic metoda este mult mai accesibila datorita avantajelor pe care le prezinta pentru procesul de productie: . Însuirile biologice definesc aspectul calitativ. Alaturi de acestea.

G = germinatia. %. folosind relatia: Q = A ⋅B Q= cantitatea de samânta la ha din lotul de care dispunem. Factorii . si caldura. A = norma de samânta la ha de calitatea I. geografici. orografici. de care depinde optimul ecologic sunt cei climatici geografici influenteaza agroecosistemul prin (lumina.LEGUMICULTURA Vc = P ⋅C 100 în care: P = puritatea. B = valoarea culturala a semintelor de calitatea I. C = valoarea culturala a semintelor folosite la semanat. orografici indirect variatia regimul apei si aerului). însemnatate pentru plante. % Valoarea culturala sau samânta utila sta la baza stabilirii normei reale de samânta la unitatea de suprafata. în care: C CAPITOLUL III ECOLOGIA PLANTELOR LEGUMICOLE Dintre edafici) de factorii cea mai abiotici mare (climatici.

Din aceasta si de ale 6 .factorilor climatici si edafici. cu cât se asigura conditii de mediu mai apropiate de cele în care s-au format plantele.1. nebulozitatea specifica locului. Radiatia solara Radiatia solara ajunge la suprafata terestra în special sub forma de lumina si caldura. durata de stralucire a soarelui. ajunsa la nivelul solului este dependenta de unghiul de incidenta al razelor. Cantitatea de radiatii. Cerintele plantelor legumicole fata de factorii de mediu s-au format în mod lent.1. În cultura. RELATIILE PLANTELOR LEGUMICOLE CU LUMINA 3.1. filogenetic creterea si deci si productivitatea va fi mai mare 3. distanta de la pamânt la soare si efectul atmosferei (densitatea radiatiilor ajunse în atmosfera este micorata datorita fenomenului de absortie exercitat de catre vaporii de apa componentele gazoase atmosferei). în decursul filogenezei speciei. si sunt foarte bine consolidate. cu atât dezvoltarea plantelor.

lumina într-o anumita perioada a creterii nu numai ca nu este necesara. -culturile legumicole sunt intensive. calitatea si epoca de livrare a productiei nu depind numai de intensitatea luminii. conopida. dar poate fi chiar daunatoare (Daskalov. Numeroase fenomene fiziologice ale metabolismului plantelor sunt direct legate de cantitatea si calitatea luminii. andive. fapt ce determina scaderea cantitatii de lumina primita de fiecare planta. intensitatea luminii poate sa ajunga în lunile de vara de la 30-40 mii luci pâna la 100 mii lucsi. Referitor la importanta factorului lumina pentru productia legumicola intereseaza în mod deosebit urmatoarele aspecte: intensitatea. la unele culturi legu micole (sparanghel.LEGUMICULTURA cauza. transpiratiei si nutritiei minerale a plantelor si conditioneaza parcurgerea stadiului de lumina la plante. unele dintre acestea chiar într-o perioada scurta. structurii anatomice. cerintele plantelor legumicole fata de acest factor în diferite perioade si faze de cretere si posibilitatile de îmbunatatire a regimului de lumina. -culturile fortate precum si producerea rasadurilor pentru acestea se executa si în unele luni când intensitatea luminii este mai mica. sursele de lumina. Plantele legumicole asimileaza cel mai bine când intensitatea luminii este de 20-30 mii luci. Când se analizeaza cerintele plantelor legumicole fata de factorul lumina. radiatia totala sufera modificari de la sub 100-200 cal/cm în timpul iernii pâna la peste 600-700 cal/cm2 în timpul verii. Aceasta presupune un proces de fotosinteza intens cu începere din primele faze de cretere. calitatea. -cantitatea. Intensitatea luminii În conditiile din tara noastra. 3. durata perioadei de iluminare. insuficienta pentru creterea normala a plantelor neadaptate la astfel de conditii. fiind de 8-10 mii luci. -pentru obtinerea unor productii de calitate superioara. telina de petiol.2.1. 1965).). etc. trebuie avute în vedere urmatoarele aspecte: -plantele legumicole dau productii mari la unitatea de suprafata. La o intensitate corespunzatoare a lu minii transformarile 7 2 . necesitând o desime mare a plantelor pe unitatea de suprafata. pe când iarna aceasta are valori mult mai scazute. ci si de durata timpului de iluminare. Factorul lumina exercita o puternica influenta asupra creterii.

morcovul. mazarea. 3. patrunjelul. în sensul ca iarna lungimea zilei este redusa scazând pâna la 8 ore si 30 minute iar în lunile de vara ajunge la 15 ore si 30 minute. asmatuiul. castravetii. pepenii verzi. fasolea si sparanghelul. exista soiuri mai putin sensibile (neutre) din punct de vedere fotoperiodic. ridichile de luna. ardeii. -indiferente la durata de iluminare (neutre). creterea si dezvoltarea plantelor având un ritm intens. care necesita o iluminare de 8000 lucsi. castravetii. Ca si intensitatea luminii. care necesita o iluminare de 4000-6000 luci. -plante care nu au nevoie de lumina la formarea organelor comestibile: andivele. 1973. bamele. plantele legumicole se grupeaza astfel: -pretentioase la lumina: tomatele. ciupercile. Durata perioadei de iluminare Durata de iluminare prezinta o deosebita importanta pentru viata plantelor legumicole. morcovul. tomatele. Sub raportul pretentiilor fata de lungimea zilei plantele legumicole se grupeaza astfel: -de zi lunga (14-16 ore): plantele legumicole din grupa verzei. 8 . mararul. În prezent. patlagelele vinete. pepenii. ca rezultat al selectiei. reventul. conopida etc. cunoasterea reactiei plantelor la fotoperioada este necesara la stabilirea perioadei de cultura ca si a duratei de iluminare în eventualitatea folosirii luminii artificiale suplimentare. sfecla pentru frunze. -putin pretentioase la lumina: spanacul. -de zi scurta(8-12 ore): fasolea. ridichea de luna. 1969 si Balaa. durata de iluminare difera în cursul anului. cicoarea. plantele perene. Dupa Maier. ceea ce a permis extinderea arealului de cultura a diferitelor specii legumicole pe aproape tot globul. mararul. patlagelele vinete. putând fi cultivate cu succes primavara devreme sau iarna. sparanghelul. În practica productiva. ceapa. -nepretentioase: ceapa pentru frunze.LEGUMICULTURA chimice din celule se petrec cu o viteza foarte mare. pepenii galbeni.1. telina si macrisul. ardeiul.3. spanacul. în functie de pretentiile fata de intensitatea luminii.

1974). care trebuie sa fie de 30-40° la serele care au acoperiul cu o singura panta si 25-30° la serele cu doua pante. solariilor si rasadnitelor si alegerea unghiului de înclinatie al acoperiului serelor.1. reducerea la maxim posibil a profilelor de schelet si vopsirea acestora în alb pentru a evita u mbrirea. curatirea geamurilor la sere si rasadnite. -înlaturarea factorilor care determina umbrirea plantelor (distrugerea buruienilor. Îmbunatatirea regimului de lumina în legumicultura se poate realiza pe doua cai: prin marirea intensitatii luminoase si prin micorarea acesteia. -dirijarea temperaturii în functie de intensitatea luminii. -orientarea serelor. folosirea de pelicule de mase plastice rezistente la actiunea razelor ultraviolete etc.LEGUMICULTURA 3. Marirea intensitatii luminii se poate realiza prin urmatoarele cai: -amplasarea culturilor legumicole cu pretentii mari fata de acest factor pe terenuri cu expozitie sudica. -iluminarea suplimentara a rasadurilor cu lampi de diferite tipuri. a bulbului fals la feniculul de Flore în vederea etiolarii nta organului de consum. -muuroirea petiolurilor frunzelor de telina si cardon. atunci când intensitatea luminii este mai redusa si ziua mai scurta. -acoperirea inflorescentelor de conopida cu una-doua frunze din rozeta plantei în vederea evitarii deprecierii calitative a inflorescentelor sub influenta luminii. mai mult prin procedee indirecte de folosire rationala a luminii solare si de suplimentare a luminii naturale cu lumina artificiala (Indrea D. alegerea sticlei sau a foliei de material plastic de acoperire cu transparenta ridicata sau cu o coloratie convenabila pentru anumite culturi. care suntmai putin sensibile la insuficienta luminii.). -folosirea soiurilor specializate pentru cultura în sere.4. a plantelor de sparanghel si cicoare de gradina. -reglarea judicioasa a distantelor dintre rânduri de plante si dintre plante pe rând. Se poate vorbi despre îmbunatatirea regimului de lumina. fapt ce determina întârzierea înfloritului. -raritul plantelor în cazul unor desimi prea mari. 9 . Posibilitatile de dirijare a luminii în culturile legumicole Lumina fiind un factor cosmic nu poate fi dirijata de catre om. -alegerea celor mai corespunzatoare epoci de înfiintare a culturilor.. Micorarea intensitatii luminii se poate face prin: -înfiintarea culturilor primavara devreme sau din toamna a legumelor de zi lunga (rezistente la frig).

Pentru caracterizarea potentialului termic al teritoriului tarii noastre s-a tinut cont de urmatoarele aspecte: data medie a ultimului înghet de primavara. care în zona spectrala de 620-26000 n are efect m caloric. data stabilizarii temperaturii medii a aerului egala sau mai mare de 10°C. jaluzele confectionate din sipci de lemn sau material plastic montate în afara constructiilor.1. ardei. fasole) data când se înregistreaza te mperaturi egale sau superioare valorii de 10°C . folosirea sticlei speciale “Thermex” fotosensibila. constituie un factor ecologic la fel de complex ca si lumina. iar pentru culturile ter mofile (tomate. Pentru speciile legumicole mai putin pretentioase la caldura se considera în general ca perioada activa de vegetatie începe când în aer si sol se stabilizeaza o temperatura de cel putin 5°C. la acestea se remarca si 10 . Din punct de vedere legumicol. 3. vinete. Tocmai de aceea. alaturi de fotoperiodism. perioada când solul nu este înghetat si se poate lucra. care are posibilitatea de a deveni opaca când creste intensitatea lu minii. si colab. aparitia si frecventa brumelor. Regimul termic prezinta asupra productiei legumicole o importanta hotarâtoare. huma.LEGUMICULTURA -umbrirea serelor si a ramelor de rasadnita prin diverse procedee si tipuri de instalatii.. o importanta practica o prezinta variatia temperaturii în timpul unui an. deoarece determina arealul de cultura al speciilor si soiurilor în câmp neprotejat. Însemnatatea caldurii pentru cultura plantelor legumicole Radiatia calorica. 1977).2. M. pepeni.2. mocirla sau spuma de defectie de la fabricile de zahar). resimtita sub forma de caldura sau frig. prima zi cu temperaturi medii zilnice egale sau mai mari de 15°C (Voinea. pânza de apa colorata (ecran) ce se prelinge continuu pe acoperiul serei. castraveti. perdele din tesaturi textile sau materiale plastice amplasate în interiorul serelor. Deci plantele legumicole sunt la fel de dependente fata de temperatura ca si de lumina. RELATIILE PLANTELOR LEGUMICOLE CU CALDURA Sursa principala de caldura necesara pentru creterea si dezvoltarea plantelor este radiatia solara. 3. respectiv 15°C pentru pepeni. printre care se numara: cretizarea (stropirea acoperiului si a peretilor de sticla cu o suspensie de creta.

usturoi si telina.19°C. la: ardei. rezulta ca fiecare specie are o temperatura minima. intensitatea ridicata a procesului de fotosinteza duce la acumularea unei cantitati mari de substanta uscata în planta. sparanghel. . În acest sens. morcov. macris. 13°C. deci nu se acumuleaza nimic. care constituie organele comestibile ale acestor plante. optima si maxima. salata. însa intensificarea respiratiei determina un consum ridicat de substante fotosintetizate anterior.25°C. la: cartof timpuriu. precum si în functie de prezenta si intensitatea celorlalti factori de mediu. lamai multe specii legumicole. Temperatura optima este caracteristica fiecarei specii legumicole. Astfel. pastârnac. deci cel mai mare ritm de acumulare. pentru: castraveti. Analizând curba de variatie a intensitatii fotosintezei. respectiv de cretere sau depozitare a rezervelor în organele adaptate în acest sens. pepeni galbeni si pepeni verzi. 11 . mazare. Temperatura optima când se înregistreaza cel mai mare raport între asimilatie si dezasimilatie. Importanta caldurii pentru cultura plantelor legu micole reiese din relatia care exista între fotosinteza si respiratie.16°C. asimilatia si dezasimilatia. mai ales a luminii a continutului în CO2 din atmosfera si a umiditatii din sol si atmosfera. Dupa Markov si Haev (1953). în cursul diferitelor faze de cretere.22°C. ceapa ceaclama si din arpagic. Temperatura minima: în prezenta acesteia ambele procese ale metabolismului. patrunjel. marula. Temperatura maxima când raportul dintre asimilatie si dezasimilatie devine iarasi 1/1. cicoare. pentru: sfecla pentru masa. stadiul de vernalizare constituie o etapa obligatorie pentru dezvoltarea plantelor. dar variaza între anumite limite. tomate. pentru: varza. . iar la temperaturi mai mari dezasimilatia crete iar asimilatia scade si în scurt timp plantele mor. sunt foarte mult încetinite si se afla în raport de 1/1. Daca temperatura scade sub acest nivel plantele pier. ceapa de tuns si revent. ridichi si hrean . marar. vinete. procese de care depind în pri ul rând creterea m plantelor si productia biologica. fasole si dovlecei. . temperaturile optime pentru faza de cretere vegetativa la speciile legumicole sunt urmatoarele: .LEGUMICULTURA fenomenul de termoperiodism. spanac.

pepenii verzi etc. în functie de regimurile optime de temperatura ale speciilor legumicole. asimileaza bine la temperaturi moderate.LEGUMICULTURA Pentru stabilirea temperaturii optime pe perioade si faze de cretere. Abaterile de ± 14°C fata de optim indica la fiecare specie temperaturile minime si maxime de vegetatie. -pretentioase la caldura: tomatele.. salata. se dezvolta la temperaturi de 25-30°C. plantarea în câmp are loc dupa trecerea pericolului brumelor târzii de primavara sau se iau masuri de protejare. suporta temperaturi de 30°C pâna la 40°C (Meier... speciile legu micole se grupeaza în mai multe categorii si anume: -foarte rezistente la frig: speciile perene(sparanghel. plantele legumicole stagneaza în vegetatie si dupa câteva zile pier. care suporta temperaturi de 0°C.2. pepenii galbeni. 1969). plantele m încep sa sufere. -semirezistente la frig. castravetii etc. unele din acestea se preteaza la semanatul din toamna pentru a obtine productii timpurii. -rezistente la caldura: castravetii. dar daca acestea se ridica între 7-14°C fata de opti . tarhon. Masuri pentru îmbunatatirea regimului de temperatura 12 . cartoful la care temperaturi sub 0°C cauzeaza distrugerea plantelor. spanacul etc. leutean etc. ardeii. Markov (1931) a elaborat urmatoarea formula: T0 = t ± 7°C în care:T0 = temperatura optima de crestere vegetativa. La oscilatii de ± 14°C si mai mari fata de optim. patlagele vinete. Aceste specii pot ramâne iarna în câmp fara masuri speciale de protectie. t = temperatura optima pe faza de vegetatie. -rezistente la frig: morcovul. În general plantele legumicole si mai ales speciile termofile suporta greu oscilatiile mari de temperatura. patlagele vinete).2. care suporta cu uurinta geruri de -10°C. varza de Bruxelles. pepeni.). Pornind de la cerintele plantelor fata de caldura. temperatura de 10°C într-o perioada lunga poate deveni letala (castraveti. o perioadamai scurta rezista la -20°C si chiar -27°C. stevie. pastârnacul. Variatiile de ± 7°C fata de temperatura optima nu sunt daunatoare. 3. revent. se culti a în mod obisnuit prin v producerea rasadurilor. temperaturile de 3-5°C duc la moartea plantelor (exceptie tomate). se preteaza la cultura fortata în sere si rasadnite si la cea protejata cu mase plastice. patrunjelul. macris.

irigarea de protectie. calirea plantelor. care sporesc rezistenta plantelor la te mperaturi extreme. . curent electric).alegerea suprafetelor cu expozitie nordica. .irigarea prin aspersiune pentru racorirea plantelor. . Folosirea rationala a terenului si a posibilitatilor naturale: . . n Reducerea excesului de caldura prin lucrari tehnologice si tehnice: . fertilizarea culturilor cu îngrasaminte fosfatice si potasice. 13 . aburi. În cazul excesului de caldura se folosesc masuri pentru înlaturarea acestuia si masuri pentru prevenirea lui. omogenizarea mecanica a aerului.masuri de combatere a brumelor si îngheturilor prin: perdele de fum. evacuarea excesului de umiditate si evaporarea apei.irigarea ori de câte ori este nevoie pentru racirea solului. Sporirea rezistentei plantelor se poate realiza prin folosirea soiurilor rezistente la frig.încalzirea constructiilor pentru cultura si producerea rasadurilor cu surse de natura organica (gunoi de grajd) sau tehnica(apa calda. . Dintre masurile directe care urmaresc îmbunatatirea temperaturii în mediul de cultura amintim: . v .modelarea terenului în straturi înaltate pentru încalzire.alegerea terenurilor cu expozitie sudica. încalzirea aerului. f .evitarea racirii solului prin irigarea execesi a. .modelarea terenului pe directia E-V. . cu soluri usoare sau mijlocii si apa freatica la adâncime mai mare.mulcirea cu gunoi de grajd sau alte materiale si fertilizarea cu cantitati mai mari de îngrasaminte organice.aerisirea solului prin lucrari profunde si când este nevoie super iciale. în straturi cu taluzuri inegale si plantarea rasadurilor pe versantul nordic al stratului î altat.mulcirea terenului cu mase plastice trasparente.stabilirea momentului optim pentru înfiintarea culturilor (depasirea perioadei cu îngheturi si brume târzii de primavara în cazul speciilor termofile) si adoptarea masurilor pentru protejarea provizorie a plantelor în momentele critice survenite dupa înfiintarea culturilor. . adapostite de vânturile do minante reci.LEGUMICULTURA Îmbunatatirea regimului de temperatura si prevenirea daunelor cauzate de temperaturile extreme se poate realiza pe doua cai: sporirea rezistentei plantelor legumicole la variatiile mari de temperatura si îmbunatatirea temperaturii în mediul de cultura.

. . Compozitia aerului atmosferic este în mod obisnuit alcatuita din 78% N. He si Ne precum si alte gaze si particole de impurificare.03%. în perioada de maxima activitate fotosintetica poate sa scada la 0.1% dauneaza 14 . În sol însa oxigenul este folosit nu nu mai de catre plante ci si de microorganisme si deci în anumite conditii poate deveni insuficient. libera si fortata a constructiilor pentru culturi fortate. În rasadnitele. 1974). solariile si serele solar cu substratul încalzit pe cale biologica se degaja amoniacul care. atât din aer cât si din sol.aerisirea puternica. Alaturi de ceilalti factori de vegetatie. gazele si particulele nocive ce se pot acumula în aerul atmosferic (Indrea. O astfel de scadere se produce si atunci când atmosfera este foarte calma si nu exista curenti (minim 0.02% si chiar 0. Aerul mai contine gaze rare Ar. în concentratie de 0. Aprovizionarea organelor aeriene ale plantelor cu oxigen se realizeaza în mod normal. plantele legu micole duc lipsa de oxigen.programarea culturilor în sere în raport cu evolutia temperaturiii etc. . 3. dar s-a constatat ca în spatii închise.03% CO2. regimul de aer si gaze exercita o influenta deosebita asupra plantelor legumicole.LEGUMICULTURA . Principalele procese vitale se desfasoara normal numai în prezenta oxigenului. . deoarece plantele legumicole respira atât prin partile aeriene cât si prin radacini.5m/minut) care sa împrospateze aerul la suprafata frunzelor. Bioxidul de carbon din aer si sol prezinta o deosebita importanta pentru metabolismul plantelor verzi. cu crusta sau pe cele care stagneaza apa.reducerea excesului de lumina prin umbrirea acestor constructii.mulcirea solului cu produse reflectorizante. 21% O2. Dintre aceste gaze importanta deosebita prezinta pentru cultura plantelor: oxigenul.01%. o deosebita importanta prezinta aerul. Pe solurile tasate. Alte gaze.mentinerea aparatului foliar al plantelor pentru u mbrirea partilor comestibile. Continutul în CO2 din atmosfera este în medie de 0. bioxidul de carbon. deoarece cantitatea de oxigen din atmosfera este suficienta pentru viata plantelor. deoarece participa direct în procesul de fotosinteza. Oxigenul. AERUL CA FACTOR DE VEGETATIE ÎN LEGUMICULTURA Printre factorii de vegetatie care conditioneaza creterea si dezvoltarea plantelor legumicole. 0. protejate si de producere a rasadurilor.3. ceea ce determina asfixierea radacinilor.

patrunjelul pentru frunze. morcovul. prin irigatii. atât la cultura legumelor în câmp cât si la cea protejata. CERINTELE PLANTELOR LEGUMICOLE FATA DE APA Cantitatea de apa necesara pentru desfasurarea normala a proceselor metabolice în plantele legumicole se asigura. În afara de oxigen si bioxid de carbon. 1951). Celula vegetala functioneaza normal numai daca este saturata cu apa. iar în proportie de 3-4% devine nociv. aparent stationara.în frunzele îmbatrânite. sparanghelul etc. acetilena si azotul.4. loboda. Sub forma lichida se afla în celula. Tot în cadrul constructiilor pentru producerea rasadurilor si a culturilor fortate poate sa apara si bioxidul de sulf. ridichile. deoarece prin p descompunere degaja amoniac care este daunator plantelor. În asemenea cazuri ele capata aspectul de ofilire. Datorita apei. Însemnatatea apei pentru plantele legumicole În plante.001 0. la nivel optim. castravetii. se mentine în plante prin doua procese ce se coordoneaza reciproc: procesul de absortie si cel de eliminare a apei (Maximov.4.în frunzele tinere.1.LEGUMICULTURA plantelor. apa se gaseste în stare lichida si gazoasa.002%). mararul. depreciindu-se astfel calitatile comerciale. care este daunator plantelor chiar în concentratii reduse (0. Organele de consum la unele specii legumicole cum sunt: salata. 60-65% . în principal. pastârnacul. spanacul. umiditatea relativa a aerului prezinta mare importanta. 3. 40-45% . tesuturile plantelor îi pastreaza turgescenta. iar în stare gazoasa în spatiile intercelulare. în legumicultura se folosesc în diverse scopuri si alte gaze cum ar fi de exemplu etilena.în seminte. Starea de saturare. Alaturi de umiditatea din sol. 3. fiind de: 98-99% . care este conditia fundamentala pentru mentinerea starii fizice si fiziologice a plantelor. pe baza regi ului de m precipitatii specific fiecarei zone si se completeaza. La culturile din sere nu se recomanda folosirea pentru fertilizare a gunoiului de grajd proas at.în celulele meristematice ale conurilor de cretere si în organele de reproducere. 80-85% . fasolea si mazarea de gradina. Continutul în apa al diverselor organe ale plantelor legu micole este variabil. 15 . îi pierd uor turgescenta în lipsa apei.

2. Apa este necesara creterii si servete într-o mica masura si ca substanta nutritiva în procesul de fotosinteza (Grumeza. În general concentratia solutiei solului este scazuta. Apa este si “motorul” mecanismului privind schimbul de substante care are loc la nivelul celular. din care cauza absortia apei de catre plante este mult îngreuiata (Davidescu D. în scopul mentinerii în stare de turgescenta a celulelor si asigurarea conditiilor optime de desfasurare a proceselor fiziologice si biochimice de cretere si dezvoltare. Cerintele plantelor legumicole fata de umiditatea solului si a atmosferei Majoritatea speciilor legumicole se caracterizeaza prin cerinte mari fata de umiditatea solului iar pretentiile fata de umiditatea atmosferica sunt într-o oarecare masura în concordata cu acestea. Apa dizolva si transporta sarurile minerale din sol. Ea dizolva si gazele. feno men ce se realizeaza prin intermediul tensiunii superficiale si care uureaza adsorbtia si fixarea diferitelor substante în celula. Excesul de apa se elimina continuu prin procesul fiziologic de transpir atie. motiv pentru care asigurarea unei cantitati optime trebuie sa contribuie la compensarea integrala a consumului specific si a pierderilor prin transpiratie. De mare utilitate pentru productia legumicola sunt aspectele privind: coeficientul de transpiratie. -sistemul radicular.LEGUMICULTURA Rasadurile sunt plante tinere cu meristeme active. Sarurile minerale nu pot fi absorbite de catre plante decât în sol tii foarte u diluate. Motiv pentru care cantitatea de apa absorbita de catre plante este mult mai mare decât necesarul pentru functiile de nutritie. bilantul hidric. ea îndeplinete si alte functii în viata plantelor. coeficientul de valorificare a apei consumate (Balaa. 16 .. Cresterea concentratiei solutiei solului marete presiunea osmotica a acesteia. felul. dimensiunile si repartizarea lui în sol.4. cu o intensa activitate fiziologica si cu un continut mare de apa (88-95%). 1963). 3.. productivitatea transpiratiei. Dar. 1969). 1973). -cerintele fata de umiditatea solului se modifica la aceeai specie în cursul perioadelor si fazelor de vegetatie. La stabilirea necesarului pentru umiditatea din sol si atmosfera trebuie avute în vedere urmatoarele: -pretentiile plantelor legumicole fata de factorul umiditate sunt variabile de la o specie la alta si chiar de la soi la soi.

cartoful. patrunjelul. salata. morcovul. citat de (Grumeza . vinetele. împarte plantele legumicole în urmatoarele grupe: Grupa I . (1952). fasolea. Daskalov (1965) si Balaa (1973). usturoiul. -moderat de pretentioase: sparanghelul.LEGUMICULTURA -desimea plantelor la unitatea de suprafata. Majoritatea plantelor legumicole au cea mai importanta parte a sistemului radicular unde raspândit catre suprafata solului. Grupa a II -a . legumele din grupa verzei.). anghinarea. telina.cuprinde plante care se caracterizeaza printr-o capacitate redusa de absortie a apei datorita siste mului radicular slab dezvoltat si printr-un consum neeconomic al apei datorita aparatului foliar care este expus unei evaporari puternice. bamele. morcovul. ridichile de luna. usturoiul. Š Cerintele plantelor legumicole fata de umiditatea solului. Cele mai reprezentative plante din aceasta grupa sunt: legumele din grupa verzei. ceapa simararul. sub raportul cerintelor fata de apa. ardeii. reventul. În vederea stimularii creterii si fructificarii . dovlecelul si dovleacul comestibil. -tehnologia aplicata culturilor. fasolea de gradina. mazarea. Grupa a IV -a .cuprinde plantele cu un consum redus de apa datorita posibilitatii acestora de a-si micora transpiratia si care au un sistem radicular bine dezvoltat atât în profunzi e cât si lateral: m tomatele . tomatele. salata. leuteanul. -pretentioase: castravetii. patrunjelul. spanacul. ardeii. ast el: f -foarte pretentioase: spanacul. mazarea. prazul.1969). pepenii verzi si galbeni. castravetii. acolo activitatea microorganismelor si schimbul de substante nutritive sunt mai active. Trummer A. Grupa a III -a . -putin pretentioase: pepeni verzi si galbeni. grupeaza speciile legumicole. dovlecelul si dovleacul comestibil. etc.cuprinde plante cu o capacitate mare de absortie a apei si cu un consum ridicat de apa (cartoful timpuriu si sfecla roie).plantele din aceasta grupa se caracterizeaza printr-un consum de apa mic datorita suprafetei reduse a aparatului foliar si printr-o capacitate mica de absorbtie ca urmare a sistemului radicular slab dezvoltat (ceapa. ridichile de luna. În functie de consumul de apa si capacitatea de absortie a apei.

plantelor este necesar ca stratul superficial al 17 .

vinete. Cerintele plantelor legu micole fata de aceasta variaza foarte mult.4. bine aprovizionate cu materie organica.3. extrag o cantitate apreciabila de apa si substante hranitoare din straturile mai profunde ale solului. -protejarea terenului prin perdele de protectie si culise care îmbunatatesc regimul umiditatii relative a aerului si micoreaza pierderile de apa prin evaporare. -lucrarile de baza ale solului.LEGUMICULTURA solului sa aiba un anumit grad de umiditate si sa se ia masuri ca aceasta sa nu scada sub o anumita valoare. Astfel. 18 . ardei. Nevoia de apa a plantelor legumicole crete si atunci când culturile se efectueaza pe terenuri cu fertilitate ridicata. legumele pentru radacini tuberizate. Mijloacele de îmbunatatire a regimului de umiditate Îmbunatatirea regimului de umiditate la plantele legumicole se poate realiza prin: -alegerea judicioasa a zonei si a terenului de cultura avându-se în vedere regi ul m de precipitatii. îngrasarea solului). -lucrarile cu caracter general (combaterea crustei si a buruienilor. plantele de varza sau tomate provenite din rasad sunt mai pretentioase fata de umiditate decât cele provenite din semanat direct în câmp. mazarea 70-80%. salata. conopida. În afara de umiditatea solului pentru viata plantelor legumicole prezinta importanta si umiditatea relativa a aerului. -masuri tehnologice care au drept scop retinerea sau eliminarea excesului de apa din sol. fasole 60-70%. Š Cerintele plantelor legumicole fata de umiditatea atmosferica. Multe specii legumicole însa. Astfel. telina 80-90%. mai ales cele cultivate în câmp. spanac. dovlecelul si dovleacul comestibil 45-55%. 3. pepeni galbeni si verzi. Cerintele plantelor legumicole fata de umiditate variaza si în functie de tehnologia aplicata. sistemul lor radicular exlorând un volum mare de sol. -irigarea culturilor. nivelul apei freatice si proprietatile fizico-chimice ale solului privind capacitatea de retinere a apei. principalele specii legumicole au urmatoarele pretentii fata de umiditatea atmosferica: castraveti 90-95%. tomate 50-60%. cartoful. varza.

vegetatie si difera de la o zona la alta.5. Tipurile de sol sunt determinate de clima. pietriuri. Cerintele plantelor legumicole fata de sol Solul constituie pentru majoritatea plantelor legumicole atât suportul lor material cât si cea mai importanta sursa de hrana. 19 . în faza de formare a ciupercilor se mentine o umiditate relativa de 90-95% prin pulverizarea straturilor cu a si udarea potecilor sau chiar pa a peretilor. sunt mai levigate. Dupa Weawer si Clemens (1938). dar au o aeratie mai buna. roca. prezinta o troficitate mai buna în timp ce solurile formate pe nisipuri. -atmosfera solului care ocupa spatiile libere. relief. SOLUL SI HRANA Valorificarea la un nivel corespunzator a potentialului genetic presupune cunoasterea aprofundata a particularitatilor nutritiei minerale a speciilor legumicole. calcar sunt mai bogate în saruri minerale. În cazul culturilor legumicole din sere sau a celor protejate cu mase plastice. în raport cu solul si rolul fiziologic pe care îl joaca fiecare macro sau microelement în parte. vârsta. structura.LEGUMICULTURA -drenarea terenului si folosirea tehnologiei de cultura a plantelor legumicole pe teren modelat. udarea cu furtunul la culturile de to mate sau folosirea metodei de udare prin picurare. Solurile formate pe argile. prezinta o capacitate de retinere a apei mult mai redusa. un sol are 5 componente: -particule minerale de diverse marimi în diferite stadii de transformare chimica. Atunci când umiditatea relativa este scazuta se fac sprituiri cu instalatia de aspersiune. 3. -microorganismele vegetale si animale. 3. gresii.5. În ciupercarii. în special a umiditatii relative a aerului. chimism etc. pentru reglarea umiditatii. Diferitele tipuri de sol existente se deosebesc între ele prin textura. având particule minerale mult mai mari. marne. se intervine prin aerisiri atunci când umiditatea relativa este prea ridicata.1. ridicarea temperaturii în sere. timp de 1-2 minute. -solutia solului cu diverse saruri. -materia organica în diverse stadii de humificare.

sunt bine aerate. În vederea creterii fertilitatii solului se impune cunoaterea tuturor factorilor. bulgaroasa. au în schimb o capacitate de retinere a apei mica. Un asemenea sol are un raport optim între fazele solida. Excesul de saruri ca si cel de umiditate are efect nefavorabil asupra nutritiei. solida si gazoasa. Sunt neaerate. Se încalzesc uor si se racesc repede. schimbul prin difuziune al aerului este înlocuit de cure de aer ce nti duc la pierderea apei din sol. ele au permeabilitate buna pentru apa si un raport favorabil între fazele: lichida. Structura glomerulara este caracteristica orizontului A al cernoziomurilor.LEGUMICULTURA Fertilitatea solului reprezinta rezultanta proprietatilor solului legate de alcatuirea granulometrica a acestuia si de capacitatea lui de a pune la dispozitia plantelor în cantitati suficiente substantele nutritive si apa. ce o influenteaza. Un sol cu o structura glomerulara prezinta conditii foarte bune pentru creterea si dezvoltarea plantelor. Solurile nisipoase au o capacitate de absorbtie si o permeabilitate mare pentru apa. Pentru a mentine sau a îmbunatati structura solurilor destinate culturilor legumicole pe care se aplica irigarea cu cantitati mari de apa. atât cu caracter fizic cât si biochimic. Prin textura solului sau compozitia granulometrica se întelege proportia în care intra în alcatuirea solului particulele elementare de diferite marimi. În cazul solurilor cu agregate mai mari (peste 2-4 mm în Ø). Solurile argiloase au o capacitate de absorbtie si o permeabilitate mica pentru apa. solurilor brune si rendzinelor. limitând capacitatea plantelor de a asimila substantele hranitoare. De obicei. sa se axecute m 20 . nu sunt coezive si nici plastice. plastice si aderente. sunt cele mai indicate pentru cultura plantelor legumicole. prismatica si lamelara. între cele nisipoase si argiloase.25 mm în Ø si microstructura cu agregate mai mici de 0. spatiile dintre acestea sunt excesive. Structura solului este data de modul de reunire a particulelor elementare în agregate structurale. trebuie ca aratura sa nu se faca la aceeai adânci e în fiecare an.25 mm în Ø. au în schimb o mare capacitate de înmagazinare a apei. Solurile lutoase au proprietati intermediare. nuciforma. foarte coezive. fara deficit de aer si exces de saruri. Structura solului poate fi: glomerulara. Textura si structura solului. se lucreaza întrun interval mare de umiditate. se deosebete macrostructura solului care este reprezentata prin agregate mai mari de 0. lichida si gazoasa.

prin folosirea unor cantitati mari de îngrasaminte. Reactia solului constituie unul dintre factorii importanti care conditioneaza regimul de nutritie al plantelor. Concentratia solutiei solului variaza în functie de tipul de sol. acide (pH mai mic de 7) si bazic (pH peste 7). Capacitatea de tamponare a solului este cu atât mai mare cu cât capacitatea de schimb cationic a acestuia este mai mare. adica cu cât contine mai multe particule coloidale (organice si minerale). natura îngrasamintelor. iar dupa aratura solul trebuie lasat sa se aeriseasca înainte de pregatirea patului ger inativ. Este necesar sa se cunoasca bine cerintele sau gradul de pretabilitate a speciilor legumicole pentru tipuri de sol. Solutia solului se compune din substante în stare de dispersie moleculara ionica si coloidala. Reactia solului este deter minata de proportia dintre ionii de hidrogen si cei de oxidril din solutia solului si de proportia dintre coloizii cu caracter acid si cei cu caracter bazic pe de alta parte. este necesar sa se foloseasca o rotatie rationala si sa se reduca la minimum lucrarile solului. o crestere a respiratiei si o dinimuare efectiva a productiei. Capacitatea tampon reprezinta o alta proprietate a solului de care depinde regimul nutritiv. scaderea productiei de legume. care daca este prea mare determina reducerea fotosintezei. degradarea proprie tatilor fizice ale solului. activitatea microorganismelor. amendamentele aplicate. La culturile legumicole în sere se are în vedere în mod deosebit concentratia ionului de Na+. aportul freatic.2. Ea reprezinta însuirea solului de a se opune tendi telor de a-i n modifica reactia. calitatea apei de irigat. Din acest punct de vedere solurile pot fi: neutre (pH =7). Nutritia minerala a plantelor legumicole si rolul fiziologic al elementelor minerale 21 . La culturile din sere. Reactia solului exprima conventional prin simbolul “pH”. climat.5. reducerea activitatii microorganismelor din sol. 3. în functie de textura solului si sub influenta apelor de irigatie s-a constatat o cretere a continutului de saruri ceea ce a dus la reducerea accesibiliatii apei si a t substantelor nutritive din sol pentru plante. de natura organica sau minerala si chiar de gaze.LEGUMICULTURA periodic o afânare profunda (sub straturile compacte). De m asemenea.

P. Pentru a putea îmbunatati regimul de nutritie al plantelor legumicole. diurna sau pe întreaga perioada de vegetatie. intra în compozitia a numeroase enzime hidrolizante si respiratorii. K. Mo. Ca. S. ultra microelemente (elemente radioactive). retinerea apei în complexul coloidal cu efecte favorabile asupra reziste ntei la temperaturi scazute si seceta. participând la desfasurarea normala a proceselor biochimice din celule. Si). Ca si Mg. desi se absorb în cantitati foarte mici. Are influenta favorabila asupra formarii radacinilor si a nodozitatilor la plantele leguminoase. P. metaloizi anioni (N. respiratia si sinteza hidratilor de carbon. N. -dupa criteriul chimic. Ce. Magneziul participa direct la formarea clorofilei. O. Calciul influenteaza mult productia de legume prin efectul de neutralizare a aciditatii sucului celular în plante si a aciditatii solului. a proteinelor si lipidelor. -dupa raportul cantitativ: macroelemente (0. din sol (N si ele mentele din cenua).O). Fe. K).LEGUMICULTURA Prelevarea de catre plantele legumicole a elementelor minerale. Împreuna cu K.C. Ca.001 -0. Mg. ele se pot clasifica dupa mai multe criterii: -dupa sursa: din aer (C. Bo. este absolut necesar sa se cunoasca rolul pe care îl îndeplinesc dieritele elemente f nutritive în creterea si dezvoltarea plantelor. au influenta foarte mare asupra creterii si 22 . Marea majoritate a elementelor nutritive sunt luate de catre plante din solutia solului. Contribuie la mentinerea starii active a protoplasmei.prezinta importanta deosebita pentru creterea si dezvoltarea plantelor legumicole. Joaca rol de tampon. Actiunea lui asupra plantelor depinde de prezenta celorlalte elemente. Microelementele .borul.H). Potasiul ajuta sinteza hidratilor de carbon. Influenteaza pozitiv calitatea produselor. Stimuleaza sinteza azotului. Este legat de procesul de fotosinteza si de activitatea enzimelor.01-10% . Mn. Participa la alcatuirea proteinelor. Zn). cuprul. determina rezistenta plantelor la seceta si temperaturi scazute. zincul si fierul. metale cationi (K. din apa (O. Mg).0001% . Regleaza metabolismul apei celulare. de apa si de activitatea sistemului radicular. Azotul . deoarece are actiune antagonica fata de Mg. N.Cu. S. manganul. Fosforul stimuleaza fructificarea si sporete precocitatea plantelor. microelemente (0. molibdenul. se des fasoara în raport cu creterea si dezvoltarea lor. tempereaza efectele negative ale excesului de azot.

deoarece în acest caz creterea vegetativa este mult mai luxurianta. Cerintele plantelor legumicole fata de elementele minerale Marea majoritate a plantelor legumicole prezinta cerinte foarte mari fata de elementele minerale. ceapa. spanacul. -specii legumicole cu consum foarte mic: ridichea de luna si castravetele. telina. -specii legumicole cu consum mic: salata. reprezentând consu specific . Desimea mare si productia biologica foarte ridicata care se înregistreaza la culturile legumicole.5. pe lânga elementele de baza se va tine cont si de Mg si Ca. speciile legumicole se pot grupa astfel: -specii legumicole cu consum mare sau foarte mare: varza de capatâna. sparanghelul. Cerintele se manifesta specific pentru fiecare specie în parte. Cantitatea totala de substante extrase din sol de catre plantele legu micole în cursul unei zile depinde atât de lungimea perioadei de vegetatie cât si de recolta biologica sau recolta utila. Cantitatea de substante nutritive extrasa din sol se raporteaza la o tona de produs si este variabila de la o specie la alta. -specii legumicole cu consum mijlociu: tomatele. a intrat în uz. gulia. 3.3. ca ansamblu de procedee si operatiuni necesare la obtinerea productiilor în legumicultura. Consumul de elemente minerale este în raport cu productia obtinuta dar si cu însuirile specifice ale plantelor legumicole. asigura una dintre cele mai intensive metode de folosire a terenului. mul Consumul de elemente minerale este mult mai mare la cultura din sera decât la cea din câmp. o data cu trecerea procesului productiv în etapa modernizarii 23 .LEGUMICULTURA fructificarii plantelor legumicole. varza de Bruxelles. CAPITOLUL IV BAZELE TEHNOLOGIEI CULTIVARII PLANTELOR LEGUMICOLE Termenul de tehnologie. În functie de consumul de elemente minerale. În acest caz. perioada de vegetatie mai lunga iar productia este mult mai mare decât în câmp. în mod deosebit.

sub forma de obstacole împotriva vântului (terenuri adapostite natural. în care plantele beneficiaza numai partial de un microclimat artificial. Sistemele de cultura a plantelor legumicole se pot deosebi dupa: locul de cultura. deoarece aceasta. Culisele de porumb se utilizeaza în special la culturile de cucurbitacee. rasadnite calde). iar produsele legumicole proaspete se obtin în perioade deficitare ale anului (iarna. Culturile fortate se efectueaza în constructii destinate acestui scop (sere. folii din materiale plastice aezate direct pe culturi). iar în cadrul acestora ea depinde de specificul culturii. nu este transparenta pentru razele infraroii. Verigile fluxului tehnologic vizeaza: pregatirea terenului si a materialelor necesare înfiintarii culturilor. spre deosebire de polietilena. La dubla protejare. Culturile protejate se efectueaza în constructii mai simple (solarii. primavara devreme sau toamna). destinatia si ealonarea productiei.LEGUMICULTURA Tehnologia de cultivare a plantelor legumicole se diferentiaza în functie de sistemele de cultura. Prin acest procedeu se protejeaza plantele de curentii reci si de 24 . întretinerea culturilor. recoltarea si valorificarea productiei obtinute. perdele si culise de protectie etc. tehnologia aplicata. înfiintarea propriu-zisa. Culturile adapostite sunt aparate de intemperii prin mijloace mai simple. adaposturi joase din materiale plastice. De exemplu.) sau a frigului (clopote si paravane individuale. la zece rânduri de castraveti se amplaseaza doua rânduri de porumb zaharat. deci în acest caz nu mai poate avea loc fenomenul inversiunii termice. În cazul culturilor în câmp plantele cresc si se dezvolta pâna la recoltare în câmp deschis. natura substratului de cultura. seresolar. rasadnite reci). în care factorii de veget tie sunt dirijati pe întreg a ciclul de cultura. Dupa locul de cultura: se deosebesc culturi în câ si culturi în diferite mp spatii special construite si amenajate în acest scop. fara protectie. Aceasta diferenta poate sa ajunga pâna la 9°C în cazul dublei protejari. În interiorul acestor constructii se realizeaza o temperatura cu 2-5°C mai ridicata decât în exterior. solarii încalzite. daca pentru acoperirea constructiilor s-a folosit polietilena se recomanda ca cea de a doua pelicula sa fie din PVC. pe dire ctia vântului dominant. Orientarea rândurilor se face perpendicular vânturile care le rasucesc vrejurile.

patrunjel pentru frunze etc. amplu diferentiata în functie de obiectul si obiectivele programate. . pepeni. însumeaza numeroase masuri tehnice asemanatoare.extratimpurii. .târzii. la sfârsitul iernii si începutul primaverii. pastârnac. Dupa destinatia productiei deosebim: . cum sunt solutiile nutritive care contin în anumite proportii macro si microelemente necesare nutritiei plantelor.semitimpurii.). 25 . .culturi pentru consum în stare proaspata fie imediat dupa recoltare sau dupa o anumita perioada de pastrare în spatii special a menajate (radacinoase. bulboase. castraveti. patrunjel. constituindu-se în elemente de baza în fluxul tehnologic.). de primavara. fasole. spanac. cartof etc. pe medii nutritive artificiale (fara sol). ba etc. de vara. În functie de ealonarea productiei sau perioada când se executa. cum sunt solul sau diferite amestecuri de pamânturi naturale fertile.timpurii.) me si numai la anumite specii în sere si solarii (ridichi. ardei. 4. . .LEGUMICULTURA Dupa modul de înfiintare se întâlnesc urmatoarele sisteme de cultivare a plantelor legumicole: . . de toamna târziu sau pentru postmaturare.pe medii nutritive naturale. castraveti.culturi înfiintate prin plantarea rasadurilor la majoritatea speciilor cultivate în spatii protejate. siste mele de cultivare pot fi: . Dupa caracteristicile substratului de cultura se deosebesc ur atoarele m sisteme de cultura: .culturi prin semanat direct în câmp practicate la majoritatea speciilor legumicole cultivate în câmp (morcov.culturi pentru industrializare la care se aplica o tehnologie specifica. de toamna. patlagele vinete) sau chiar pentru culturile de vara-toa mna (tomate. ELEMENTELE DE BAZA ALE TEHNOLOGIILOR Tehnologia de cultivare a legumelor. varza).1. produsele fiind destinate fabricilor de conserve. spanac. la culturile extratimpurii si timpurii (tomate. marar.întârziate.

pe cât posibil protejat împotriva vânturilor. Terenul trebuie sa fie plan sau cu o uoara panta spre sud sau sud-vest. pentru a putea fi folosite în mod eficient îngrasamintele organice si a valorifica deeurile de produse legu micole.. sa existe posibilitatea asigurarii fortei de munca necesare. nebulozitatea. epocile calendaristice ale îngheturilor târzii de primavara si timpurii de toamna. Factorii pedoclimatici. compacte si saraturile.LEGUMICULTURA 4. ŠAsolamente legumicole 26 . aluvionare. 1974). umiditatea atmosferica în luna iulie. asigurat cu o sursa de apa pentru irigare. capacitate mare pentru apa si aer.1. Solul trebuie sa întruneasca urmatoarele însuiri: fertilitate ridicata. Cele mai potrivite pentru cultura legumelor sunt solurile de lunca. La alegerea terenului trebuie sa se tina cont de factorii pedoclimatici si social-economici.1. Din acest punct de vedere terenul destinat cultivarii plantelor legumicole trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: sa fie cât mai aproape de pietele de desfacere a produselor. daca productia este destinata prelucrarii industriale. cai ferate). sa fie în apropierea fabricilor de conserve. neinundabil. structura buna. Elementele climatice care trebuie sa se aiba în vedere la alegerea terenului sunt: temperatura si umiditatea relativa a aerului. cu apa freatica la adâncime mare si ferit de surse de poluare. În mod obisnuit intereseaza temperatura medie anuala. temperatura medie a lunii celei mai calde. precipitatiile si vânturile. numarul de zile fara înghet. Factorii social-economici. textura u oara sau mijlocie (cele mai bune sunt solurile nisipo-lutoase sau luto-nisipoase). sa fie deservit de cai de comunicatie (osele asfaltate. suma precipitatiilor în luna cea mai secetoasa. Nu sunt recomandate solurile puternic podzolite. cu proces de solificare avansat. pe cât posibil sa se gaseasca în apropierea sectoarelor zootehnice. Folosirea rationala si intensiva a terenului de cultura si a solului în legumicultura ŠAlegerea terenului Alegerea terenului pentru amplasarea culturilor legumicole constituie o masura tehnologica obligatorie în vederea obtinerii unor productii superioare din punct de vedere cantitativ si calitativ. frecventa grindinei precum si grosimea stratului de zapada în timpul iernii (Indrea D. cu strat arabil profund. continut ridicat în humus.

27 . nu putem vorbi de cultura premergatoare ci de culturi.cultivarea continua.folosirea rationala a îngrasamintelor. organizatorice.1). contribuie la o mai buna e alonare a productiei legumicole si o diversificare a acesteia mai aproape de nevoile consumului (Maier I. notiunea de “rotatie” a culturilor are o semnificatie specifica. Deci în majoritatea cazurilor. de vara si iarna. ani de-a rândul pe acelai teren a acelorai specii legu micole sau a unor specii înrudite din punct de vedere siste matic. Spre deosebire de asolamentele din alte ramuri de productie agricola. Pentru culturile secundare se folosesc specii cu perioada scurta de vegetatie (salata. Rot tia culturilor legumicole a trebuie sa fie astfel conceputa. deoarece acesta este ocupat aproape întreaga perioada a anului cu plante legumicole. în cadrul asolamentului legumicol. 1969). ridichile de luna. contribuie la înmultirea si raspândirea masiva a bolilor si daunatorilor specifici culturilor respective. pe acelai teren se cultiva doua sau mai multe specii legumicole. Aceasta datorita faptului ca în acelai an. cantitatilor mari de îngrasaminte si pesticide folosite si extragerii unilaterale a elementelor nutritive din sol de catre plante. deoarece folosirea intensi a a v terenului si a solului în legumicultura presupune cultivarea în cadrul unor asolamente.proprietatile fizico-chimice si biologice ale solului se degradeaza u or datorita: irigatiei. Necesitatea folosirii asolamentelor decurge din urmatoarele: . a culturilor legumicole. încât într-o sola sa nu se cultive speciile din aceeasi familie botanica decât dupa 4 ani.succesiunea rationala în timp si spatiu. în scopul evitarii vârfurilor de productie. La stabilirea rotatiei culturilor trebuie sa se tina cont de culturile premergatoare (tab. În acelai timp. mecanizarii complexe a lucrarilor. biologice si tehnologice. . La baza organizarii asolamentelor legumicole stau criterii economice.4. . deci si a folosirii rationale a fortei de munca. a 2-3 culturi succesive în acelai an. .. culturile succesive si asociate.LEGUMICULTURA Exploatarea rationala a terenului si a solului în legumicultura impune practicarea asolamentelor. ŠCulturile succesive si asociate de legume Culturile succesive si asociate de legume reprezinta calea cea mai intensiva de utilizare a terenului legumicol. ceapa si usturoiul verde.

si colab.LEGUMICULTURA spanacul. pentru masa verde tuberizate. Legume cucurbitacee si cele Culturile legumicole din grupa pentru radacini pentru bulbi tuberizate si cereale paioase Legumele din grupa cepei Mazare. epocile si modul de valorificare a produselor. bob. cartofi. cerintele plantelor fata de factorii de vegetatie. 1992 **) Atentie la erbicidele folosite la culturile premergatoare frunze Culturile succesive de legume consta în cultivarea succesiva.1 Amplasarea culturilor legumicole în functie de culturile premergatoare* Culturi premergatoare Foarte bune** Bune** Contraindicate** Pentru legumele de la care se consuma radacinile tuberizate Legume solanacee Cereale paioase si culturi furajere Legumele pentru radacini pentru fructe. gulioarele etc. productiile obtinute la unitatea de suprafata pentru fiecare cultura si cea totala din cadrul schemei de ealonare folosite. legume pentru pastai si capsule si cele cucurbitacee Legume cucurbitacee Legumele din grupa Cereale paioase. seminte si capsule Pentru legumele solanacee de la care se consuma fructele Lucerna si trifoi în Legumele pentru radacini Legumele solanacee pentru fructe primul an dupa tuberizate si cele din grupa cepei si cartofi desfiintare. în cursul unui an. pe cât posibil. La stabilirea schemelor de culturi succesive trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspecte: particularitatile biologice ale speciilor. floarea soarelui. a 2-3 specii legumicole. Legumele cucurbitacee si verzei si pentru pastai si legume pentru radacini tuberizate solanacee capsule si pentru bulbi Legume pentru pastai. m Tabelul 4. radacini tuberizate pentru frunze pentru pastai. consu intern sau m export). speciile legumicole care se succed sa nu faca parte din aceeaifamilie 28 . destinatia productiei (consum în stare proaspata sau conservata. din grupa cepei si cele pentru cucurbitacee (în cultura anticipata) Pentru legumele din grupa verzei Legumele: solanacee Legumele cucurbitacee si pentru Legumele din grupa verzei si cele pentru fructe.. valoarea alimentara si economica a produselor ce se obtin. seminte si capsule Legume solanacee. trebuie sa se tina cont ca. acestea putând fi amplasate înaintea culturii de baza (culturi secundare anterioare) sau dupa aceasta (culturi secundare ur atoare). pe aceeai suprafata de teren.). bame Legumele solanacee pentru fructe Legumele din grupa si pentru radacini tuberizate *) Prelucrare dupa Butnariu H. În privinta particularitatilor biologice.

mazare etc. gradini si microferme. de regula au o perioada de vegetatie mai lunga si sunt sensibile la frig (tomate. Speciile rezistente la temperaturi scazute se cultiva înaintea culturilor de baza care. în orice caz stânjenirea dintre componentele asociatiei. ceapa si usturoiul verde).2°C. conopida. culturile legumicole se pot intercala printre rândurile de porumb. astfel încât sa rasara dupa trecerea pericolului brumelor târzii de primavara. În curti. pentru folosirea mai deplina a elementelor fertilizante din sol (plantele cu sistem radicular profund trebuie sa fie urmate de plante cu sistem radicular superficial si invers). între plantele culturii de baza. crescând în acest mod consumul de forta de munca manuala. în cazul culturilor asociate trebuie sa se ia în considerare si habitusul speciilor care se intercaleaza. castraveti. ardei. La aceste culturi specia legu micola cu importanta mai mica se încadreaza printre rândurile culturii principale sau pe rând. Pe lânga aspectele mentionate la culturile succesive. conditii reciproc avantajoasesi sa se evite.LEGUMICULTURA botanica (pentru a evita transmiterea bolilor si daunatorilor comuni). Datorita faptului ca prin desimea mare de plante la unitatea de suprafata se împiedica mecanizarea lucrarilor. gulioare. deoarece pe aceasta cale se realizeaza o desi e foarte mare de plante pe m unitatea de suprafata. spanacul. umiditate si hrana.). în conditii de irigare. sa fie cu perioada de vegetatie diferita (scurta pentru culturile secundare). reprezentând forma cea mai intensiva de utilizare a terenului si a solului. Culturile intercalate.. fasole de gradina etc. de vii si livezi tinere dupa cum urmeaza: 29 . La culturile înfiintate prin rasad. sa aiba sistem radicular diferit în ceea ce privete dezvoltarea si amplasarea în stratul arabil. Culturile asociate sunt culturile care se cultiva în acelai timp pe aceai suprafata de teren.. Din aceasta cauza ele se vor semana mai târziu. Alte plante legumicole suporta uor temperaturi în jur de 0°C si uneori chiar -1°C . plantarea se va face dupa trecerea acestui pericol.). culturile asociate sunt mai putin folosite în fermele specializate. La stabilirea schemelor de succesiune se va tine seama de cerintele plantelor legumicole fata de temperatura. reuind sa ierneze în câmp în bune conditii si sa fie recoltate primavara devreme (salata.. vinete. pentru ca sa creeze pe cât posibil. ce pot surveni dupa rasarirea plantelor sau plantarea rasadurilor (varza. Speciile caracterizate prin rezistenta la temperaturi scazute si cu o perioada scurta de vegetatie pot fi semanate sau plantate toamna.

fasole pentru boabe) sau specii cu talie semiînalta (cartofi timpurii. 170. Dupa scopul urmarit si perioada când se executa udarea culturilor legumicole. Irigarea.1. patrunjel.în culturile de porumb (hibrizi din grupa 200-300) se intercaleaza: varza timpurie. CalaraiFeteti.1 mii ha. reprezinta principala masura de îmbunatatire a regimului de apa din sol si are efecte multiple si anume: sporirea productiei. îmbunatateste calitatea comerciala si precocitatea recoltei. 4. au permis dezvoltarea legumiculturii în zonele mai secetoase ale tarii. loboda. Amenajarea marilor perimetre irigate în sud. se disting: yUdarea de aprovizionare se aplica înainte de înfiintarea culturilor si are drept scop completarea rezervei de apa a solului.1. morcov.LEGUMICULTURA . unde solul poate fi modelat numai în brazde si fâii scurte (6-10 m lungime). Nu se recomanda sa se foloseasca pepenii verzi. pepenii galbeni.6 mii ha.. folosirea cu maximum de eficienta a potentialului de fertilitate a solului si a îngrasamintelor. ceapa si usturoi verde. deoarece prin întinderea vrejurilor pot împiedica lucrarile de întretinere si înabui culturile de baza .2. În tara noastra. dovleceii etc. gulioare. Irigarea culturilor legumicole Irigarea culturilor legumicole.2. si colab. în gradini pe suprafete mici. Se folosesc norme de 800-1200 m3/ha yUdarea prin scurgerea apei la suprafata solului prezinta doua variante: udarea prin inundatie pe brazde sau fâsii si udarea pe rigole lungi. varza de vara). în 1938 la 50. în vii si livezi tinere se intercaleaza: specii cu talie joa (mazare de gradina sa pentru pastai. practicarea culturilor succesive si asociate. asigura folosirea potentialului productiv al soiurilor si hibrizilor de plante legumicole. fertilizarea si erbicidarea culturilor legumicole 4. în 1981 si 196. spanac. Udarea prin idundatie se folosete numai în sistem gospodaresc. în 1985 (Butnariu H. conopida timpurie. Carasu-Medgidia si cele din vest. apa inundând întreaga suprafata de cultura. tomate timpurii.1. salata. ceapa din arpagic. suprafata irigata a culturilor legu micole a crescut de la 12 mii ha. În acest caz se reduce posibilitatea mecanizarii lucrarilor de înfiintarea si întretinerea culturilor.. fasole de gradina. Sadova-Corabia. marar. 30 . în 1960.4 mii ha. salata si fasole de gradina . 1990).

mai ales lateral si prin capilaritate. ŠRegimul de irigare la culturile legumicole Regimul de irigare la culturile legumicole trebuie înteles ca o notiune complexa. yNorma de udare reprezinta cantitatea de apa (în m3) care se administreaza la un hectar cu ocazia unei udari. pe rigole. caracterizata prin aceea ca apa circula la suprafata solului. intervalul între udari. Udarea prin aspersiune. care cuprinde o serie de elemente specifice. 4. cum sunt: norma de udare. frecventa si intensitatea vântului). m într-o perioada îndelungata de timp. yMomentul udarii Se determina urmarindu-se dinamica umiditatii solului. sche udarilor si norma de ma irigatie.prin infiltratie. ajungând la radacinile plantelor de pe straturile înaltate . momentul aplicarii udarilor. Intervalul dintre udari reprezinta timpul în zile în care se consuma norma de udare yNumarul udarilor este strâns legat de lungimea perioadei de vegetatie a plantelor cultivate si de conditiile naturale din zona respectiva (precipitatii. yNorma de irigare reprezinta cantitatea de apa ce se administreaza unei culturi pe întreaga perioada de vegetatie (m3/ha). Îngrasamintele folosite în legumicultura si metodele de fertilizare la culturile legumicole ŠÎngrasamintele folosite în legumicultura 31 . de unde picaturile cad pe plantesi sol sub forma de ploaie. apa pompata direct din sursa (canal deschis sau dintr-o retea de conducte sub presiune) este pulverizata în aer cu ajutorul aspersoarelor. prin diferite procedee specifice aparatelor folosite sau chiar prin si pla palpare a probelor de m sol luate de pe profilul adâncimii de udare yIntervalul între udari este conditionat de evapotranspiratia zilnica. de precipitatiile cazute. În acest caz. de adâncimea de udare si de plafonul minim admis.LEGUMICULTURA Udarea pe rigole lungi (100-400 m) este o metoda larg utilizata în tehnologia culturilor legumicole în câmp. yUdarea prin picurare consta în distribuirea apei la plante sub for a de picaturi. Aductiunea si distribuirea apei se realizeaza prin: siste agregate si aspersoare. me.1.2. ultimele doua elemente conditionând marimea normei de udare. fara a lua contact direct cu partea aeriana a plantei.2. umiditatea si temperatura aerului.

fiind foarte solubile. P. yÎngrasaminte chimice pot fi simple si complexe Îngrasamintele simple contin numai un element nutritiv. Îngrasamintele lichide de tip C.5%. înlocuind cu bune rezultate gunoiul de grajd. cerintele plantelor si însuirile solului. se aplica doze de 5-10 litri/ha sub forma de solutii în concentratii de 0. Se administreaza la fertilizarea de baza. granulate ( = 1 .de cretere a fertilitatii. praf de tur a). în doze de 1600-3200 kg/ha. ŠMetode de fertilizare Metodele de fertilizare trebuie sa tina cont de scopul fertilizarii: . . în functie de tipul îngrasamântului folosit.4 mm).0-1. mranita. se recomanda a fi utilizate ca si îngrasamintele de tip cristalin.de îmbunatatirea conditiilor de nutritie din perioada de vegetatie. turba si . care contin azotul sub forma nitrica.LEGUMICULTURA Îngrasamintele folosite în legumicultura se pot grupa în îngrasaminte organice si chimice. gunoiul de pasari. îngrasaminte cu microelemente. în câmp. ternare daca contin trei elemente (N. se recomanda mai ales pentru culturile din sere si solarii. îngrasaminte chimice care contin numai fosfor sau numai potasiu.de mentinere a fertilitatii.P. . Îngrasamintele complexe de tip cristalin (Cristalin I. neaglomerabile. Îngrasamintele organo-minerale sau ionitice au ionii minerali fixati pe suport organic (praf de lignit. la care se adauga rasini b ureoaldehidice.K). Îngrasamintele complexe extraradiculare (foliare) se pot aplica în 1-4 reprize în 500 l apa/ha o data cu tratamentele fitosanitare. Cristalin II).2-1. N. yÎngrasamintele organice îngrasamintele verzi.P. composturile.K. sub forma amoniacala sau ambele forme de azot.K) si polinutritive (complexe) când pe lânga cele trei elemente. sunt solide. reziduri celulozice. urina de animale. Eficienta fertilizari chimice este strâns corelata cu metoda de aplicare ce trebuie sa tina cont de tehnologia de cultura. daca au doua elemente (N. mai contin si alte elemente nutritive (macro si microelemente). În aceasta categorie intra îngrasamintele azotate. mustul de grajd. toamna sau primavara. sere si solarii. Cantitatile de îngrasaminte calculate pentru culturile legumicole se 32 sunt reprezentate prin: gunoiul de grajd. Îngrasamintele complexe dupa numarul de elemente nutritive pe care le contin pot fi: binare. aplicându-se o data cu apa de udat (fertilizare hidrolizanta).

pe faze de vegetatie. conditiilor favorabile. Fertilizarea faziala are drept scop completarea cerintelor plantelor pentru anumite elemente nutritive. fertilizarea faziala. combaterea buruienilor. lumina si spatiu ale plantelor de cultura. concurente rapacee pentru hrana. se administreaza îngrasamintele organice semidescompuse si îngrasamintele chimice greu solubile (2/3 din doza de P si K). aceasta are o semnificatie deosebita în cazul culturilor legumicole. înainte de aratura adânca. legumele pentru frunze etc.2. culturi asociate. legume cucurbitacee. Îngrasamintele pot fi aplicate radicular sau extraradicular (foliar). apa. una din pri cipalele surse de îmburuienare n determina de asemenea. Fertilizarea de baza consta în aplicarea îngrasamintelor si încorporarea lor în sol înainte de înfiintarea culturii. în general. Erbicidarea culturilor legumicole Daca. dintre care unele (ceapa. legume pentru radacini tuberizate.1. datorita: numarului mare de specii legumicole existente în cultura. Aceasta fertilizare nu suplineste ci completeaza fertilizarea de baza si cea starter. impunând în lupta cu buruienile masuri speciale. culturi fortate si protejate cu mase plastice) care contribuie la folosirea intensiva a terenului. fertilizarea starter (o data cu înfiintarea culturii). deosebiri esentiale în combaterea buruienilor în comparatie cu alte culturi. iar primavara îngrasamintele organice bine descompuse (mranita) si îngrasamintele minerale uor solubile (jumatate din doza). diversitatii sistemelor de cultura practicate (culturi succesive. Fertilizarea starter (o data cu înfiintarea culturii). cunoscuta si sub numele de fertilizare de pornire. are drept scop asigurarea nutritiei plantelor în conditii optime în primele 20-30 zile de la rasarire sau de la plantare. Toamna.LEGUMICULTURA administreaza folosind metodele: fertilizarea de baza. create pentru plantele de cultura. Combaterea chimica a buruienilor prezinta o mare complexitate.) sunt deosebit de sensibile la concurenta buruienilor în perioada rasaririi (care uneori dureaza 10-20 zile) si imediat dupa aceasta. în unele cazuri în conditii dirijate (sere). 33 . de care beneficia si buruienile za înregistrând un ritm de crestere deosebit de rapid. 4. ceea ce impune utilizarea anuala a unor mari cantitati de gunoi de grajd. constituie o preocupare deosebit de importanta în scopul obtinerii unor productii superioare din punct de vedere cantitativ si calitativ.3.

granule). dintre care o parte sunt eficiente pentru un nu mar restrâns de buruieni. continutul în humus al solului.). . Dymid etc. forma de prezentare (lichida. fie la se manat sau dupa semanat (pré). utilizarea erbicidelor reprezinta o veriga tehnologica absolut necesara.). La aplicarea erbicidelor în culturile legumicole se va tine cont de urmatoarele aspecte principale: . cantitatea de îngrasaminte organice aplicate. Balan.stabilirea momentului si tehnicii de aplicare. în special anuale si cu o mare selectivitate pentru plantele legumicole.LEGUMICULTURA Reiese clar de ce. pudra muiabila. Erbicidele sistemice sunt absorbite de frunze sau radacini si apoi sunt transportate în tesuturile întregii plante. natura acestuia.factorii care influenteaza aplicarea etc. sub diferite forme. domeniul de utilizare. Dupa modul lor de actiune erbicidele pot fi împartite în: erbicide sistemice si de contact. Actiunea lor are în general un caracter acut si planta piere repede. Erbicidele de contact distrug buruienile în urma contactului direct cu ele.a. Erbicidele de contact neselective se aplica cu una-doua zile înainte de rasarirea plantelor de cultura (pré). pentru a surprinde buruienile în curs de ger inare (Dual-500. m Ramrod. Semeron etc. tehnica de aplicare. timpul si modul de aplicare este necesara cunoasterea gruparii lor pe baza naturii chimice a substantei active ca si a caracteristicilor grupei din care fac parte.stabilirea celei mai eficiente doze de aplicare. Pentru a întelege mai bine modul lor de actiune. Erbicidele cu actiune sistemica germinala sau de absorbtie prin coleoptil sau hipocotil se aplica fie la pregatirea patului ger inativ (ppi) daca sunt volatile. .. . În acest scop se utilizeaza un nu mar mare de erbicide. conditiile de sol si meteorologice. compozitia 34 . Doza aplicata este specifica fiecarui produs si depinde de: continutul preparatului în s. Ro Neet). iar cele selective cu absortie foliara se aplica postemergent (Basagran.alegerea celui mai eficient erbicid. dar dupa ce buruienile au rasarit (Gramoxone). m fiind necesara încorporarea lor în sol (Treflan. printre masurile de lupta (preventive si curative) împotriva buruienilor în legumicultura.

Eficienta erbicidelor de contact aplicate postemergent se reduce considerabil. deoarece deter ina o pierdere rapida a m substantelor ce se volatizeaza u or (Dymid. Temperatura aerului cea mai favorabila pentru aplicarea erbicidelor este de 16-20°C. nu se recomanda aplicarea erbicidelor atunci când viteza vântului depaseste 15-20 km/ora. cu încorporare în sol pentru cele mai multe dintre erbicide (ppi). eficienta erbicidelor scade mult datorita pierderilor mari de substanta prin volatizare. De aceea. eficacitatea lor poate sa sporeasca. La temperaturi scazute actiunea erbicidelor este întârziata.LEGUMICULTURA floristica a buruienilor. specia cultivata si sistemul de cultura practicat. Depunerea erbicidelor pe plantele din cultura respecti a sau din culturile v învecinate poate provoca pagube însemnate în cazul când culturile sunt sensibile la erbicidul folosit. deoarece reduce procesul de volatizare si favorizeaza absorbtia substantelor active ale erbicidelor de catre organele vegetative ale buruienilor. daca dupa tratament survin precipitatii abundente. Umiditatea relativa a aerului influenteaza pozitiv eficacitatea erbicidelor de contact.). Lipsa precipitatiilor timp de 10-12 zile dupa erbicidare cu erbicide sistemice reduce mult 35 . când este nevoie. dupa ce rasadurile s-au prins si au început sa creasca (postplantare). Vânturile influenteaza erbicidarea printr-o distribuire neuniforma a solutiilor la suprafata solului sau a plantelor de buruieni. Momentul erbicidarii se stabilete în functie de: natura erbicidului folosit (volatil sau nevolatil). Epoca (momentul) de aplicare a erbicidelor poate fi: înainte de înfiintarea culturilor. o data cu introducerea semintelor în sol. Regimul de precipitatii poate mari sau micsora eficacitatea tratamentelor. în timpul perioadei de vegetatie. Balan etc. aplicate postemergent. costul unitatii de produs etc. La o umiditate relativa scazuta (sub 65%). Treflan. Temperaturile ridicate au efect nefavorabil. compozitia floristica a buruienilor de pe suprafata de teren pe care se erbicideaza. modul de aplicare (în benzi sau pe toata suprafata) si numarul de reprize în care se aplica erbicidul. în perioada de la semanat la rasarirea plantelor de cultura si a buruienilor (preemergent). în timpul semanatului. daca sunt volatile. dupa ce plantele de cultura au rasarit si au un stadiu de cretere mai avansat decât buruienile care nu au depasit faza de rozeta cu 2-3 frunze la buruienile dicotiledonate sau 5-6 cm în înaltime la buruienile monocotiledonate (post emergent). Dozele de erbicide se exprima în kg pentru erbicidele granulate sau sub forma de pudra muiabila si în litri pentru cele lichide. Daca însa la 4-5 ore dupa erbicidare survine o ploaie moderata de 10-12 mm.

si colab. ceea ce presupune un necesar de 3500-4000 ha destinate producerii acestor rasaduri. salata pentru culturi protejate etc. mainilor si utilajelor. 150.LEGUMICULTURA efectul. TEHNOLOGIA GENERALA A PRODUCERII RASADURILOR DE PLANTE LEGUMICOLE ŠImportanta si necesitatea folosirii rasadurilor Plantele legumicole cu cea mai mare pondere pentru legumicultura tarii noastre se cultiva prin rasad (tomatele. m contribuie la ealonarea productiei si a consumului de produse legumicole proaspete. trebuie sa se aplice o udare prin aspersiune. În tara noastra trebuie sa se produca anual aproximativ 10-12 miliarde rasaduri. în legatura cu proportia culturilor care se înfiinteaza prin rasad. 1990). Obtinerea unor productii timpurii.). pamânturilor si inventarului pentru producerea rasadurilor 36 . castravetii. produse în constructii destinate acestui scop sau în teren neprotejat. Aceste ferme sunt organizate în cadrul societatilor comerciale sau asociatii ale cultivatorilor. Fermele specializate sunt proiectate în module cu capacitatea de productie pâna la 15-20 milioane rasaduri într-un ciclu. superioare din punct de vedere cantitativ si calitativ este conditionata de producerea unor rasaduri de calitate. ardeii. 4.. cu 150-200 m3 apa/ha. Rasadurile sunt plante legumicole tinere.2. folosirea lor este absolut necesara datorita avantajelor pe care le prezinta: asigura conditii pentru obtinerea unor productii extrati purii si timpurii superioare. permite largirea arealului de cultura a speciilor ter mofile si micoreaza consumul de seminte etc. la 5-6 zile dupa erbicidare. raportata la scara întregii productii. În acest scop. Pregatirea constructiilor. ŠOrganizarea producerii rasadurilor privete în pri ul rând dimensionarea acestei m verigi tehnologice. asigura desimea optima la unitatea de suprafata si uniformitatea culturilor. Cu toate ca pentru producerea rasadurilor se fac cheltuieli suplimentare.2.1. varza. 4. conopida. pentru plantarea a cca.000 ha cultivate cu legume înfiintate prin rasad (Butnariu H. de o anumita vârsta. producerea rasadurilor este organizata atât în microferme specializate cât si în sectoare cu productie de tip gospodaresc. patlagele vinete. În acest caz.

asezarea substratului. omogenizare. .la solariile încalzite biologic: verificarea scheletului. racordate la conducta de transportare a aburului. confectionarea de noi ra de aerisire. În scopul îndepartarii impuritatilor (cioburi de sticla. . aezarea substratului. Masinile si utilajele se pregatesc prin reparare si punerea lor în stare de functionare. afânarea solului. Pregatirea amestecurilor de pamânt consta în: maruntire.la solariile simple: verificarea scheletului. Dupa pregatire amestecurile nutritive se dezinfecteaza cu aburi sau cu substante chimice. urmarirea temperaturii. dezinfectia solului si a scheletului serei. cernere.5 m înaltime. montarea foliei. La dezinfectia cu aburi în interiorul platformelor se introduc conductele de dezinfectie termica. . În cazul unor cantitati mici. maruntirea solului. evitarea reinfestarii).în cazul rasadnitelor cu încalzire biologica: confe ctionarea de noi tocuri. repararea tocurilor vechi.) componentele se cern. În functie de cantitatea de amestec ce urmeaza a fi pregatita se alege si linia tehnologica corespunzatoare pentru pregatirea a mestecului nutritiv. sporirea fertilitatii si corectarea pH-ului. amestecurile nutritive se aaza în platforme de aproximativ 3 m latime si 2. dezinfectia tocurilor si a ramelor. luându-se urmatoarele masuri: . montarea foliei. instalarea tocurilor. pietre. mentinându-se pâna în momentul când în 37 . mranita si turba. repararea celor me vechi. pregatirea biocombustibilului. introducerea biocombustibilului. Înainte de folosire. dezinfectie. mobilizarea solului. introducerea amestecului nutritiv. resturi vegetale grosiere-nemineralizate etc.LEGUMICULTURA La pregatirea constructiilor pentru producerea rasadurilor se va tine cont de specificul bazei materiale folosite.în cazul serelor înmultitor se vor efectua urmatoarele lucrari: revizia tehnica si reparatiile curente (aceste lucrari se fac de catre echipe de muncitori specializati si se executa imediat dupa desfiintarea culturii anterioare si îndepartarea resturilor vegetale. se omogenizeaza. se maruntesc cu ajutorul mainilor de maruntit. lucrarile de pregatire a amestecului de pamânt se efectueaza manual. dezinfectia solului. acoperirea lor cu ferestre. Apoi se acopera platformele cu prelate de polietilena termorezistenta si se introduce aburul sub presiune la temperatura de 120°C. Dupa preparare si omogenizare.

5 pentru majoritatea speciilor). Rasadurile de plante legumicole pot fi produse pe strat nutritiv (repicate sau nerepicate) sau în forme cu sau fara presarea amestecului nutritiv. pe care amestecul nutritiv se aaza în straturi succesive. în special când acestea se utilizea pentru za repicarea rasadurilor. pregatirea amestecurilor de pamânt se face din timp. peste fiecare strat administrându-se cantitatile corespunzatoare de substante dezinfectante (cele solide se administreaza prin împrastiere iar cele lichide cu ajutorul unor maini de stropit sau cu stropitori).LEGUMICULTURA interiorul platformelor se înregistreaza o temperatura de 90°C. la pregatirea amestecurilor. astfel ca pH-ul sa fie de 6-6. sa aiba permeabilitate pentru apa si aer. Dezinfectia pe cale chimica se face pe platforme betonate sau pe prelate din material plastic.2-0. tehnologia de producere a rasadurilor în cuburi nutritive. sa fie lipsite de agentii patogeni si daunatori. Dupa administrarea substantelor dezinfectante.5-0.0-6. Daca se foloseste imediat dupa trecerea timpului de actiune si de pauza.2 kg/ 3). uor asimilabile de catre plante. se fac experimentari si cu pastile obtinute din turba puternic presata. rezultate prin presarea amestecului nutritiv. pâna la întrebuintare acestea se tin adapostite în soproane. platformele se mentin în continuare acoperite.5. culoare închisa (în scopul absorbirii unei cât mai mari cantitati de energie solara).7 kg/m3 superfosfat si 0. 38 . La pregatirea amestecurilor. În multe tari producatoare de legume se practica. De m asemenea.E. se adauga 0. Dupa dezinfectare. sau se face repicarea rasadurilor. Dat fiind timpul de pauza destul de îndelungat pentru unele produse chimice dezinfectante. amestecul nutritiv se omogenizeaza si se acopera cu o folie de polietilena. în care se seamana samânta drajata sau nedrajata. înainte de utilizare se face proba de fitotoxicitate a a mestecului nutritiv. sa aiba reactie neutra (pentru legu mele din grupa verzei. yAmestecuri de pamânt folosite la producerea rasadurilor Amestecurile nutritive folosite la producerea rasadurilor trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: sa fie bogate în substante hranitoare. pentru a se evita reinfestarea.4 kg/m3 sulfat de potasiu. Pentru simplificarea tehnologiei de producere a rasadurilor. iar în lipsa acestora se fac gramezi de forme regulate si se acopera cu prelate de P. turba se folosete numai dupa ce i s-a corectat reactia. într-o masura tot mai mare. castraveti si pepeni) sau uor acida (pH 6. prin adaugarea de var (cca.

.3). Pentru castraveti si pepeni galbeni semanatul se face în ladite.4) si maruntirea lui cu freza viticola (FPV-1. se uda cu apa tehnologica. ramânând între ele o poteca cu latimea de 40 cm pe care se circula pentru îngrijirea rasadurilor. Tehnologia producerii rasadurilor în sere înmultitor Pregatirea solului consta în mobilizarea lui la adâncimea de 30-32 cm. 4.3) sau cu cea pentru pasuni (FPP-1.aezarea substratului nutritiv (care a fost pre gatit si dezinfectat în prealabil) în grosime de 6-7 cm. cu masina de sapat solul în sere si solarii (MSS-1. daca acestea prezinta gale sau brunificari datorita atacului diferitilor agenti patogeni. în scopul asigurarii 39 . .tasarea uoara.aezarea pe fiecare travee a câte doua folii de polietilena cu latimea de 1.4 m fiecare. se taseaza. Dupa terminarea acestei lucrari semanatura se acopera cu un strat de 0. Repicatul consta în scoaterea rasadurilor de la locul unde au vegetat de la rasarire si transplantarea lor (introducerea sistemului radicular în substratul nutritiv) la o distanta mai mare între rânduri si plante pe râmd. Dezinfectia solului serei se realizeaza pe doua cai: ter ic si chimic .2. Dupa semanat laditele se pun pe registrele de încalzire si se acopera cu folie de polietilena. În momentul în care plantele încep sa rasara se înlatura folia de polietilena si se scade temperatura cu câteva grade pentru a evita alungirea rasadurilor.5 cm mranita sau amestec nutritiv. udarea si acoperirea cu folie de polietilena recuperabila pentru încalzirea substratului nutritiv. se eticheteaza si se acopera cu folie de polietilena. prin împrastiere. lucrarea putându-se efectua manual sau mecanizat.2. repartizând semintele cât mai uniform. Sub registrele de încalzire si la capetele traveelor mobilizarea solului si maruntirea lui se face manual (cu hârletul si grebla). Cu ocazia lucrarilor de pregatire a solului trebuie sa se adune toate radacinile care apar la suprafata. într-un amestec de nisip si turba sau numai în nisip. cât mai uniform. Pentru producerea rasadurilor necesare înfii tarii culturilor în sere se poate n semana si direct în ghivece din material plastic sau cuburi nutritive. Semanatul pe pat nutritiv se face manual.LEGUMICULTURA prevazute cu o mica adâncitura în care se pune samânta sau se repica rasadul (strip-pots). m Pregatirea patului germinativ consta în: .

groase de 25-30 cm. La castraveti si pepeni aceasta lucrare se face la 3-4 zile de la rasarire. calirea rasadurilor înainte de plantare în solarii.3.2. În ultimul caz suprafata ramasa libera se utilizeaza pentru repicarea rasadurilor de ardei si patlagele vinete obtinute pe patul cald. Când solarul sau sera-solar se folosete nu mai pentru repicarea rasadurilor. Operatiile de pregatire a constructiilor si amestecului nutritiv sunt asemanatoare cu cele de la semanat. Platforma se cladeste din straturi succesive. combaterea buruienilor. gunoiul trebuie sa porneasca în fermentatie. fertilizarea faziala. combaterea bolilor si daunatorilor. se instaleaza tocurile de rasadnite sau se instaleaza arcuri din fier beton care se acopera cu polietilena. Lucrarile de întretinere aplicate rasadurilor se refera la: dirijarea factorilor de microclimat (caldura. primul si ultimul strat fiind de gunoi pastrat. Pregatirea biocombustibilului.LEGUMICULTURA unei suprafete de nutritie mai mari si a unui regim de lumina mai bun. se asaza substratul nutritiv în grosi e de 6-8 cm. proces ce se realizeaza prin punerea lui în platforme de încalzire. de gunoi pastrat si proaspat.5 m. când gunoiul se încalzete. rarirea rasadurilor. Primavara devreme se face acoperirea solarului cu folie de polietile na. aplicarea substantelor bioactive. Latimea patului cald poate fi egala cu cea a solarului sau a serei solar sau de 3 m. Înainte de amenajarea patului cald. În aceste platforme gunoiul se aaza cu 7-8 zile înainte de amenajarea patului cald. sere-solar si câ mp. umiditate) si mentinerea lor la nivel optim. lumina. salata) sau la aparitia celei de a doua frunze adevarate (ardei si patlagele vinete). Dupa amenajarea patului cald. platforma nu trebuie sa depaseasca prea mult înaltimea de 1. m 40 . când cotiledoanele au pozitie orizontala. Tehnologia producerii rasadurilor în solarii si sere-solar cu substratul încalzit pe cale biologica Pregatirea solului consta în înlaturarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioara ca masura obligatorie de fitoprotectie si afânarea superficiala a solului. grosimea patului cald va fi mai mica (30-40 cm). gunoiul se asaza cât mai afânat si pentru a nu se tasa sub propria greutate. Dupa 2-3 zile. Momentul optim pentru repicat este când rasadurile se afla în faza de aparitie a pri ei frunze m adevarate (tomate. 4. În momentul în care platforma începe sa „fumege” se poate trece la amenajarea patului cald în grosime de 60-70 cm. gaze. legumele din grupa verzei. În platforma (lata de 2 m).

Protector 300 M) iar pentru afânarea substratului freza viticola (FV 1. Semanatul se face prin împrastiere sau în rânduri folosind rama de semanat.LEGUMICULTURA Semanatul se poate executa la 2-3 zile dupa a ezarea substratului. Lucrarile de întretinere sunt asemanatoare cu cele aplicate rasadurilor produse în sere înmultitor cu unele particularitati si anume: nu se mai face rarirea cuburilor. astfel încât de la rasarirea plantelor pâna la plantare sa treaca o perioada de 35-40 zile.2. folosind pentru dezinfectie mainile de stropit (MST-900.3). de vara si pentru industrializare si varza de vara. 4. afânarea substratului. Tehnologia producerii rasadurilor în solarii si sere-solar neîncalzite Pentru culturile de tomate timpurii. Imediat dupa semanat se pregatete patul cald pentru repicat. Rasadurile m rezultate din rarire se repica în alt solar care a fost pregatit în acest scop.5-1 cm. se uda cu apa tehnologica si se eticheteaza. daca se produc rasaduri nerepicate si plantele sunt prea dese.4. introducerea amestecului nutritiv. Grosi ea m amestecului nutritiv este de 12-14 cm când se repica în substrat sau 2-3 cm când se repica în cuburi nutritive. semanatul survine într-o perioada când nu mai este necesara folosirea încalzirii artificiale. atentie deosebita se va acorda aerisirii deoarece în solarii se for eaza m condensul care contribuie la creterea umiditatii relative a aerului si prin fermentarea gunoiului se degaja amoniac si CO2 care devin toxice pentru plante daca nu se efectueaza aceasta lucrare. Epoca de semanat se stabilete în functie de momentul plantarii.3) sau de pasune (FPP 1. Dupa efectuarea semanatului se acopera cu un strat de mranita sau amestec nutritiv gros de 0. La 8-10 zile de la rasarirea plantelor se face repicarea rasadurilor introducându-le în substrat sau cub pâna în apropierea cotiledoanelor si se uda imediat cu apa tehnologica pâna la umectarea cuburilor sau a substratului. dar presupune masuri de captare si conservare a energiei solare prin sistemele de acoperire si etanare a constructiilor. În ultimul caz. actionate de tractorul viticol. Constructiile se pregatesc cu 10-12 zile înainte de se manat si consta în acoperirea solariilor. 41 . se face rarirea acestora la 3-4 c pe rând. se taseaza. Aceste lucrari se pot executa mecanizat. dezinfectia spatiilor si a elementelor de constructie. peste stratul de substrat se aaza cuburile nutritive cu latura de 5 cm în care se vor repica rasadurile.

Semanatul se face manual sau mecanizat cu semanatoarea SRS-12.LEGUMICULTURA Amestecurile nutritive se pot pregati pe platfor betonate si apoi se me introduc în solarii si sere-solar. înaintea a menajarii rasadnitelor trebuie sa porneasca în fermentatie. sa aiba asigurata sursa de apa cu debit constant si suficient etc. Ca material organic biocombustibil pentru amenajarea rasadnitelor cu cele mai bune rezultate se folosete gunoiul de grajd care. 42 . În acest scop se procedeaza ca si în cazul solariilor cu substratul încalzit pe cale biologica.1%.2. 4. aplicându-se la începutul intervalului de calire un tratament cu Cycocel 0. se niveleaza manual fiecare component si apoi straturile aezate succesiv se o mogenizeaza cu ajutorul frezei. sa fie plan sau uor înclinat spre sud. uniform. sau se poate introduce separat fiecare co mponent cu ajutorul remorcilor de sera cu basculare laterala. în special în stratul superficial. Lucrarile de întretinere care se aplica rasadurilor sunt ase manatoare cu cele efectuate la producerea rasadurilor în solarii cu substratul încalzit pe cale biologica. Tehnologia producerii rasadurilor în rasadnite cu încalzire biologica Terenul care se alege pentru amenajarea rasadnitelor cu încalzire biologica trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: sa fie adapostit împotriva vânturilor si curentilor de aer rece. cu specificarea ca pentru a favoriza ramificarea sistemului radicular este necesar sa se asigure umiditatea în substrat. sa fie departe de surse de infectie. pânza de apa freatica sa fie la adâncime de peste 2 m. Calirea rasadurilor începe cu 3 saptamâni înainte de plantare. Cuburile nutritive pentru tomatele timpurii se confectioneaza si se introduc în solarii sau sere-solar cu 5-6 zile înainte de repicat pentru a se încalzi si se acopera cu folie de polietilena uzata pentru ca acestea sa nu-si piarda umiditatea. permeabil si ferit de inundatii. pentru a preveni baltirea apei provenite din ploi si topirea zapezii. pe tot parcursul perioadei de producere a rasadurilor. Pentru producerea rasadurilor de tomate timpurii cât si pentru repicarea rasadurilor de ardei si patlagele vinete se vor folosi solarii cu dubla protejare iar pentru celelalte specii. se uda si se erbicideaza. pentru a nu favoriza dezvoltarea radacinii principale în adâncime. dupa semanat se face mulcirea cu folie de polietilena recuperabila . uor.5.

uor si uniform tasate cu dosul furcii. Pe acest strat se amenajeaza patul cald. în momentul în care apar picaturi de condens pe partea interioara a geamurilor. aceasta este de 70-80 cm iar în perioada mai calda (martie-aprilie) 40-50 cm. 43 . daca rasadurile se repica. se descopera rasadnitele. Pentru rasadnitele cu o panta. În ultimul caz. iar cele cu do pante se orienteaza cu ua lungimea pe directia nord-sud.5 m. pentru ca rasadurile sa pri easca cât mai multa m lumina. În perioada rece (ianuarie-februarie) si la rasadnitele de suprafata. pentru rasadnitele de suprafata. Între tocurile de rasadnite si la marginea patului cald se lasa poteci de 0. precum si rasadurile produse sa se transporte mecanizat. Componentele care alcatuiesc amestecul nutritiv sunt prezentate în tabelul 6. sau gunoiul se introduce în rasadnite. se taseaza si se niveleaza gunoiul din interiorul tocului si se presara un strat subtire de praf de var sau cenua pentru a împiedica aparitia ciupercilor. în cazul rasadnitelor îngropate. La 3-4 zile de la instalarea tocurilor. tocurile se orienteaza pe directia est-vest. Imediat u dupa a ezarea tocurilor acestea se acopera cu rame si rogojini pentru a se evita pierderile de caldura si racirea patului cald. când rasadurile se repica si de 12-13 cm când se seamana fara a face repicatul.LEGUMICULTURA Amenajarea patului cald. sau în rânduri când rasadurile nu se repica.30. alcatuit din straturi succesive de gunoi. pentru a izola patul cald de solul rece si a asigura scurgerea mustului de gunoi. cât si pentru repicat direct pe pat nutritiv. Grosimea patului nutritiv va fi de 10 cm. distanta între rânduri va fi de 6-7 cm iar între seminte pe rând 3-4 cm. se pate trece la introducerea amestecului nutritiv în rasadnite. Pe terenul curatat de zapada (daca este cazul) se aaza un strat de paie sau frunze de 10-15 cm grosime. Între platformele de rasadnite se lasa drumuri late de 3-4 m. Operatiunea de aezare a tocurilor este valabila nu mai pentru rasadnitele mobile. Înaltimea patului difera în functie de momentul amenajarii si tipul de rasadnita. pentru a se putea circula în vederea efect arii lucrarilor de întretinere. În momentul în care platforma începe sa „fumege” se trece la amenajarea patului cald. la cele fixe amenajarea consta numai în asezarea patului de gunoi în interior. pentru ca materialele necesare sectorului. uor înclinate spre sud (panta va fi de 6°). Imediat dupa amenajarea patului cald se instaleaza tocurile de rasadnite. În acest scop. Semanatul se executa prin împrastiere.

fertil. care se cultiva prin producerea prealabila a rasadurilor. pentru a se putea efectua lucrarile de întretinere. Se seamana mai rar deoarece rasadurile nu se repica. distribuind cât mai uniform semintele. udari repetate.5-1. Se seamana la 3-4 zile de la introducerea amestecului nutritiv. m dar se poate efectua si în cuburi nutritive pentru culturile timpurii. cu apa freatica la adâncime de peste 2 m. Între straturi se lasa poteci de circulatie late de 50 cm. Tehnologia producerii rasadurilor pe straturi amenajate în câmp Pentru culturile legumicole destinate consumului târziu din toamna. Lucrarile de îngrijire aplicate rasadurilor produse în rasadnite se asea mana cu cele efectuate la rasadurile produse în solarii cu substratul în calzit pe cale biologica cu unele particularitati în privinta dirijarii temperaturii care se face mai greu în rasadnite. se taseaza si se uda. Se seamana manual. Pe fiecare strat se aaza amestecul nutritiv în grosime de 7-8 cm. se taseaza si se uda cu apa tehnologica. Se amenajeaza straturi cu latimea de 80-100 cm. Data semanatului se alege în functie de epocile de înfiintare a culturilor legumicole în câmp. dupa ce amestecul nutritiv s-a încalzit (apar picaturi pe partea interioara a geamurilor si rasar semintele de buruieni). fertilizari faziale (2-3) si combaterea bolilor si daunatorilor. Lucrarile de îngrijire consta în: co mbaterea buruienilor. În acest scop se alege un teren adapostit. se niveleaza si se traseaza u or. Repicatul rasadurilor se face direct în substrat (la 5 x 5 c sau 7 x 7 cm).LEGUMICULTURA Semanatura se acopera cu un strat de mranita sau amestec nutritiv de 0. 4. În momentul în care rasadurile ajung la geam se face ridicarea tocurilor.6. Pe suprafete mai mari se poate semana mecanizat cu semanatoarea SRS-12. situat lânga o sursa de apa sigura si prevazut cu cai de comunicatii.5 cm grosime. marunteste bine si se erbicideaza. se dezinfectea se afâneaza.0 cm. acestea se produc pe straturi amenajate în câmp. se za. Dupa semanatul manual se acopera semintele cu un strat de mranita gros de 0. Terenul se curata de resturile vegetale. permeabil.2. 44 .

ceea ce duce la obtinerea unor productii ridicate la unitatea de suprafata.3. duce la scaderea pretului de vânzare. Aceasta consta în executarea lucrarilor de desecare.1.LEGUMICULTURA 4. specializarea. defrisare. nivelarea capitala si amenajarea pentru irigatii. TEHNOLOGIA GENERALA A CULTIVARII PLANTELOR LEGUMICOLE ÎN CAMP NEPROTEJAT Producerea legumelor în câmp reprezinta activitatea de baza în legumicultura care se poate efectua în sistem gospodaresc.3. curatirea de pietre sau alte materiale. Nivelarea capitala sau de baza se executa de regula o data cu construirea sistemului de irigatii si când este necesar se poate repeta. Acestea se mpart în î doua categorii mari: lucrari de captarea apei (prize) si lucrari pentru transportul si distributia apei pe teren (reteaua de irigatie). concentrarea. 4. nivelarea capitala si amenajarea pentru irigatii se efectueaza în mod obligatoriu iar celelalte numai daca este nevoie. chimizarii si irigarii. Producerea legumelor în ferme specializate da posibilitatea folosirii principiilor legumiculturii intensive. microferme (1-5 ha) sau în fermele din cadrul unor asociatii ale cultivatorilor sau alte exploatatii agricole. Amenajarea terenului pentru irigatii este o operatie prin care se realizeaza ansamblul de lucrari necesare asigurarii cu apa a culturilor. Pregatirea terenului si a solului Pregatirea terenului este necesara atunci când se ia în cultura pentru pri a m data o anumita suprafata de tere. 45 . Captarea apei din sursa se realizeaza printr-un ansa mblu de lucrari ce se executa la punctul de priza. Lucrarea se efectueaza de catre întreprinderi specializate. Dintre aceste lucrari. jgheaburi sau conducte îngropate. aplicarea pe scara larga a mecanizarii. pro filarea. Transportul apei de la priza la terenul irigat se face cu ajutorul retelei de irigatie care poate fi construita din canale deschise. zonarea. for area unor m partizi mari de legume care. O nivelare efectuata corect trebuie sa asigure o panta continua si unifor a terenului de 1-3‰ pe toata ma lungimea solelor destinate irigarii. prin echilibrarea ofertei si cererii.

apei si caldurii. Adâncimea de lucru este de 40-60 cm. bolilor si daunatorilor etc Pe solurile uoare si pentru unele culturi (fasole. Nivelarea terenului constituie una din cerintele principale pentru generalizarea tehnologiilor moderne. este suficienta o aratura la adâncimea de 20 cm. particularitatile biologice si agrotehnice ale plantelor cultivate etc. mazare. lucrarile de pregatire continua pâna la modelarea solului. favorizând astfel accesul aerului. fertilizarea si mobilizarea solului (aratura si afânarea adânca). subsolarea si scormonirea sunt lucrari agroameliorative prevazute în tehnologiile culturilor legumicole.).LEGUMICULTURA Pregatirea solului necesita o serie de lucrari care se executa diferentiat în functie de sistemul de cultura practicat. Prin aceste luc se urmarete rari crearea conditiilor favorabile pentru creterea si dezvoltarea plantelor prin îmbunatatirea însuirilor fizice ale solului. 46 . ŠNivelarea de întretinere (exploatare) se executa anual înaintea fertilizarii si araturii de baza si urmarete întretinerea nivelarii capitale prin corectarea denivelarilor care au aparut în urma efectuarii lucrarilor din perioada de vegetatie la cultura anterioara. ceapa etc. bolilor si daunatorilor. Prin aceasta lucrare se creaza conditii pentru mecanizarea lucrarilor de la înfiintarea culturilor pâna la recoltarea produselor si repartizarea uniforma pe teren a apei. Pentru culturile care se înfiinteaza toamna sau primavara devreme. ŠAratura adânca îmbunatateste structura solului. ‹Lucrarile de baza ale solului Lucrarile de baza sunt: nivelarea terenului. pe cele cu un strat puternic tasat în profunzime si pe solurile cu exces de umiditate. Lucrarile principale care se aplica solului se grupeaza în lucrari de bazasi de pregatire a patului germinativ. contribuie la combaterea buruienilor. care se aplica pe solurile grele. intensificarea proceselor chimice. combaterea buruienilor. ŠAfânarea adânca a solului sau scarificarea. compacte. ŠFertilizarea de baza se efectueaza dupa nivelarea de întretinere când se administreaza îngrasamintele organice si cele minerale greu solubile (2/3 din îngrasamintele cu fosfor si potasiu. ceea ce duce la creterea fertilitatii solului. ajuta patrunderea radacinilor în profunzime. încorporeaza îngrasamintele organice si resturile vegetale accelerând descompunerea lor. însuirile solului. permite infiltrarea apei în straturile mai adânci.

Cu combinatoarele se pot încorpora îngrasamintele cu azot si erbicidele. Pentru pregatirea patului germinativ. patlagele vinete. terenul se pregatete printr-o aratura 47 . se recomanda folosirea combinatorului C-3. fertilizarea.).9 sau C-6. pepeni etc. pentru a distruge buruienile si a evita formarea crustei. Daca aratura de toamna prezinta denivelari mai pronuntate se folosesc combinatoare (C-3.7. Pentru culturile succesive sau duble.5. când terenul este mai tasat si pe solurile grele. salata etc. care trebuie sa asigure în sol caldura. se face o grapare cu grapa cu colti reglabili cu bara de netezire 8-GCN1. În cazul în care terenul s-a îmburuienat. în locul rotilor. Prin lucrarile de pregatire a patului germinativ pentru înfiintarea culturilor legumicole se distrug buruienile si se împiedica evaporarea apei din sol. ardei. sa se lucreze la o adâncime mai mare pentru a se putea face o modelare corespunzatoare. morcov.7 (1-2 treceri). în vederea înfiintarii culturilor primavara devreme (mazare. Pentru culturile care se înfiinteaza în epoca a III-a (tomate. care realizeaza concomitent mobilizarea. spanac.9. Pentru a se reduce consu murile de energie si în vederea evitarii tasarii solului se reco manda folosirea de agregate complexe. modelarea si semanatul la o singura trecere. trei grape elicoidale sau combinatorul C-6. dupa recoltarea culturii anterioare. care se înfiinteaza vara sau toa mna. Pentru culturile care se înfiinteaza pe teren modelat este necesar ca pregatirea patului germinativ cu combinatorul. pâna la înfiintarea culturilor se recomanda sa se aplice unadoua grapari de întretinere la 2-3 cm adâncime cu 8-GCN-1. oxigenul si umiditatea necesara germinarii semintelor sau prinderii rasadurilor. Acest strat trebuie sa se afle pe un substrat mai tasat care conduce mai bine umiditatea spre seminte.LEGUMICULTURA ‹Lucrarile de întretinere a araturii si de pregatire a patului ger inativ m Datorita perioadei mari de timp în care se face înfiintarea culturilor (începând din luna martie pâna în octombrie). imediat ce se poate intra pe teren.9 având montate.5). cât si diversitatii semintelor ca marime. Caldura necesara germinarii semintelor se asigura prin afânarea solului pâna la adâncimea de încorporare a semintelor. la care s-au înlocuit rotile cu trei grape elicoidale. iar la nevoie cu combinatorul C-3. erbicidarea. combinatoarele se echipeaza în mod obligatoriu cu cutite tip sageata. este necesara o pregatire specifica a patului ger minativ. Se lucreaza la adâncimea de semanat. Pentru culturile care se înfiinteaza primavara în epoca a doua.).

întretinere si recoltarea culturilor. care la o trecere executa doua straturi cu latimea la coronament de 94 cm (MMS-2.5.).5 si AMFS-4. Daca resturile vegetale nu au un volum mare. tractorul si agregatele deplasânduse pe rigole. textura solului. la o anumita adâncime. Se deosebesc trei epoci de semanat: de primavara.8 si MMS-4. vara si toamna. ŠModelarea solului asigura irigarea prin rigole si uureaza mecanizarea lucrarilor de înfiintare. tuberculi etc. asigura zvântarea si încalzirea timpurie a solului. ca si evacuarea surplusului de apa în cazul ploilor torentiale cu debit excesiv. În functie de cerintele de consum si de necesitatea aprovizionarii fabricilor de conserve. într-o anumita cantitate la ha. semanatul se face ealonat. schema de înfiintare si folosirea mainilor adecvate acestei lucrari. dupa anumite scheme de însamântare. ŠAdâncimea de semanat conditioneaza uniformitatea rasaririi si se stabilete în functie de marimea semintelor. erbicidarea se face înainte de modelare 4. adâncimea. urmata de o discuire cu grapa cu discuri. bulbi.8) sau trei straturi cu latimea la coronament de 104 cm (MMS-4. ‹Înfiintarea culturilor legumicole prin semanat direct în câmp ŠSemanatul este o lucrare prin care semintele se introduc în sol. culturile legumicole se înfiinteaza prin semanat direct sau prin plantarea materialului saditor (rasad. pentru a încorpora resturile vegetale în sol. Pentru erbicidele volatile.2. ŠEpoca de semanat este conditionata de sistemul de cultura. Înfiintarea culturilor legumicole în câmp În câmp. ŠCombaterea pe cale chimica a buruienilor se face prin tratarea solului cu diferite erbicide specifice. norma. La însamântare trebuie sa se tina cont de urmatorii factori principali: epoca. particularitatile biologice ale speciilor legumicole si perioada când trebuie recoltata productia.5 precum si agregatul de modelat si fertilizat solul AMFS-4. pré sau postemergent. pregatirea patului germinativ se poate face direct cu ajutorul grapei cu discuri (1-2 treceri). Pentru mecanizarea lucrarilor de modelat se folosesc: mainile de modelat solul MMS-2. în cazul erbicidelor care nu necesita încorporarea în sol. în mai multe etape.5).3. calitatea pregatirii patului 48 .LEGUMICULTURA superficiala la 15-18 cm adâncime. Erbicidarea se face prin pulverizarea fina a solutiilor apoase de erbicide pe suprafata solului dupa modelare.

ŠPregatirea rasadurilor pentru plantat. prazul. Laditele se aaza 49 . ŠNorma de samânta la ha se stabilete în functie de desimea plantelor la unitatea de suprafata. metodele de plantare si adâncimea la care se planteaza. Rasadurile obtinute în ghivece sau cuburi nutritive se încarca în ladite si se îmbaiaza în solutie de insectofungicid. distantele de plantare. umiditatea solului si epoca de semanat. 1969). m . masa a 1000 de seminte si valoarea culturala a acestora. rasadurile se uda bine. ardei si patlagele vinete sa aiba primii muguri florali bine formati. castravetii etc. ŠCalitatea rasadurilor influenteaza direct precocitatea si nivelul productiei.LEGUMICULTURA germinativ. caracteristicile tehnice ale tractorului. . caracteristi a speciei si cu nuanta c violacee. cu o culoare verde-închis. . cele mijlocii la 2-3 cm. la plantare trebuie sa îndeplineasca ur atoarele conditii: m .sa fie viguros. perioada când trebuie sa se livreze productia.la tomate. ŠSchemele de semanat se stabilesc tinând seama de: suprafata de nutritie a plantelor si asigurarea desimii optime la unitatea de suprafata. telina. iar cele mari la 3-4 cm (Maier. vizibili cu ochiul liber ( etapa a VIII -a de organogene za). schema de modelare a solului.sa fie sanatos. Un asemenea rasad. ceapa de apa.la speciile din grupa verzei sa aiba 5-6 frunze adevarate bine for ate. Semintele mici se seamana la 1-2 cm adâncime. m ŠEpoca de plantare se alege tinând cont de o mare complexitate de conditii si anume: particularitatile speciei si soiului cultivat si tipul culturii în care sunt programate. ardeii. Înainte de plantare cu 10-12 ore. corelate în relatie cu evolutia temperaturii si precipitatiilor ca factori principali în complexul climatic local. patlagelele vinete. durata de vegetatie a soiului cultivat. epoca de plantare. pentru executarea mecanizata a lucrarilor de întretinere si recoltat. masinilor si utilajelor folosite pentru semanat. Se sortea înlaturând za. ‹Înfiintarea culturilor legumicole prin plantarea rasadurilor Culturile legumicole care se înfiinteaza prin plantarea rasadurilor sunt: tomatele. metoda de irigare. În acest caz se va avea în vedere urmatoarele aspecte: calitatea rasadurilor.la speciile din familia Cucurbitaceae sa prezinte 3-4 frunze adevarate bine formate. mai ales spre colet. . cu internodii scurte si cu un siste radicular bine dezvoltat. rasadurile necorespunzatoare. pentru a se scoate cu uurinta din ghivece sau pentru a evita pe cât posibil ruperea radacinilor la cele nerepicate. salata.

patlagele vinete. turba etc. ŠAdâncimea de plantare depinde de specie(tab. Lucrarile de combatere a crustei si de afânare a solului. pleava.3. udarea culturilor. varza. Tabelul 4.LEGUMICULTURA în remorci prevazute cu stelaje pentru a evita ruperea rasadurilorsi se transporta la locul de plantare. completarea golurilor. prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor. ceapa de apa. Lucrarile efectuate asupra plantelor la unele culturi ca si recoltarea. ploile torentiale.) sau cu suspensii 50 Adâncimea Mai adânc decât au fost în rasadnita deoarece emit uor radacini adventive Cu 1-2 cm mai adânc decât au fost în rasadnita . ŠMetode de plantare.2). Plantarea rasadurilor se poate face manual. udarea prin aspersiune. paie. având drept scop asigurarea unor produ corespunzatoare din ctii punct de vedere cantitativ si calitativ 4.3. În timpul transportului rasadurile se protejeaza prin acoperire cu folie de polietilena si rogojini pentru a le feri de actiunea razelor solare. Lucrarile de îngrijire aplicate culturilor legumicole în câmp În legumicultura se întâlnesc doua grupe de lucrari: lucrari cu caracter general (care se aplica la toate culturile legumicole) si lucrari cu caracter special (care se aplica numai la anumite culturi legumicole). combaterea buruienilor. repetându-se în timpul perioadei de vegetatie. gunoi de grajd semifermentat. contribuie mai mult la accentuarea fenomenului de tasare a solului din culturi si la formarea crustei. praz La aceeai adâncime la care au fost în rasadnita sau pe strat ŠDistantele de plantare se stabilesc în functie de habitusul plantelor si starea de fertilitate a solului. 4. contribuie la tasarea puternica a solului. coaja de copaci. numarul mare de udari si cu norme ridicate de udare. ŠLucrarile cu caracter general sunt: combaterea crustei si afânarea solului. fertilizarea faziala. În plus. rumegu. conopida Ardei. Mulcirea solului cu diferite materiale organice (mranita. mecanizat sau automatizat. telina.2 Adâncimea de plantare a rasadurilor la unele specii legumicole Specia Tomate. salata. semimecanizat. castraveti Gulii.

Dupa ce plantele au rasarit se folosesc cultivatoarele legumicole (CL-4. Completarea golurilor se efectueaza numai dupa ce se iau masuri de înlaturare a cauzelor provocat (atac de daunatori. folosind diverse unelte si utilaje.lucrarea rationala a solului pentru prevenirea in festarii acestuia cu buruieni. folosindu-se în acest scop rasaduri din acelai soi si de aceeai vârsta. se aplica în toate fazele culturii. 51 care le-au . respectiv. neinfestate cu se minte de buruieni. folie de polietilena de culoare închisa (fumurie sau neagra). hârtie speciala etc. golurile se completeaza la 4-5 zile dupa plantare. pe terenuri care nu sunt bine nivelate si pe soluri nemaruntite corespunzator. Combaterea buruienilor se face atât prin masuri preventive cât si prin cele curative. exces de umiditate etc.distrugerea buruienilor de pe marginea drumurilor si de-a lungul canalelor de irigatii înainte de producerea semintelor.LEGUMICULTURA bituminoase. care nu patrund adânc în sol sau se utilizeaza tavalugul inelar (TI-3. . Pe suprafete mici se folosesc unelte manuale (sape.rotatia si succesiunea judicioasa a culturilor. .).5M.compostarea gunoiului de grajd înainte de utilizare si mentinerea platformelor respective libere de buruieni. ceapa ceacla ma. retinut special pentru completarea golurilor (10-15%). Completarea golurilor constituie o lucrare de optimnizare a desimii culturilor. Dintre masurile preventive amintim: . previne formarea crustei. sapaligi. întâlnite frecvent în culturile înfiintate prin însamântarea semintelor mici (legume pentru radacini tuberizate. . Astfel.). sfecla etc.). CL-2. unelte Wolf) sau prasitori cu tractiune hipo. . tomate etc. salata.utilizarea semintelor cu valoare culturala ridicata. În acest scop se folosesc seminte preîncoltite sau în cazul unor culturi plantulele rezultate la rarire din rândurile alaturate (to mate. . La culturile înfiintate prin rasad.. pentru distrugerea crustei în intervalul de la se manat la rasarirea plantelor se poate lucra cu grape uoare. Lucrarile curente prin care se urmarete afânarea solului si combaterea crustei. La completarea golurilor. tasarea solului si împiedica dezvoltarea buruienilor.utilizarea în cadrul asolamentului a culturilor care concureaza mai bine buruienile.5). se procedeaza la reânsamântare pe portiunile de rând unde sunt goluri. folie de aluminiu.8) sau freza legumicola (FPL-4).

daca conditiile de germinare a semintelor si de rasarire a plantelor sunt optime. . În aceasta situatie. Masurile curative se refera la combaterea pe cale chimica sau biologica. Masurile prin care se pot proteja plantele împotriva agentilor patogeni pot fi preventive si curative. Bilonatul si muuroitul se aplica la plantele legumicole de la care se consuma tuberculii si radacinile tuberizate. cu tot ansamblul conditiilor climatice. ŠLucrarile de îngrijire cu caracter special. care sa asigure distrugerea buruienilor si conditii bune pentru creterea viguroasa a plantelor. de regula ca masura de siguranta. Sunt lucrari care se aplica nu în mai 52 . Acestea se apli a numai la anumite c culturi. motiv pentru care trebuie facut raritul. în functie de cultura si specificul local.prevenirea infestarii culturilor cu buruieni prin se minte aduse cu apa de udare. De aceea. m Dintre masurile curative cele mai importante sunt: plivitul. Irigarea rationala impune solutionarea optima. . tehnicoorganizatorice si economice a regimului de udare prezentat anterior.instituirea unui regim sever al masurilor de igiena fitosanitara în culturi.18%.aplicarea unor rotatii rationale care sa excluda succesiunea speciilor cu age nti patogeni comuni. Dintre masurile preventive amintim: . rasare un numar mai mare de plante decât cel necesar. iar când au conditii opti e de dezvoltare m pot produce compromiterea totala a culturilor.aplicarea unei agrotehnici superioare. în vederea asigurarii unei desimi normale. care are drept scop asigurarea unui spatiu de nutritie si vegetatie pentru fiecare planta cât mai aproape de cel optim.folosirea semintelor dezinfectate si a rasadurilor sanatoase. Raritul plantelor.LEGUMICULTURA . se folosesc norme de seminte ceva mai mari. prasitul si erbicidatul. . Cercetarile legate de efectul bolilor si daunatorilor în culturile legumicole au aratat ca acestea produc pagube de recolta în medie de cca. prin îndepartarea acestora la intrarea apei în peri etrul cultivat cu legume. . Prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor.folosirea soiurilor si hibrizilor cu rezistenta mare la boli si daunatori. diferentiata. La înfiintarea culturilor prin semanat direct în câmp. pentru o btinerea unor productii corespunzatoare trebuie sa se mentina plantele sanatoase de la rasarire pâna la încheierea perioadei de vegetatie.

în jumatatea de nord a tarii. Culturile legumicole sensibile la frig. iar în sudul tarii. Aceasta lucrare se aplica la rasaduri. Prin înalbire organele de consum devin mai fragede si au un gust mai placut. pot fi vatamate si uneori chiar distruse de brumele târzii de primavara sau de cele timpurii de toamna. încarcate cu anumite substante chimice care exploadeaza în zona norilor si împiedica formarea grindinei sau prin intermediul plaselor cu ochiuri dese din fibre sintetice care se întind deasupra culturilor. care sunt slab dezvoltati si daca se lasa produc seminte de slaba calitate Cârnitul consta în suprimarea vârfului de cretere al tulpinii principale. telina pentru petioluri. Înalbirea se aplica la sparanghel. favorizând cresterea si maturarea acestora. praz. În conditiile din tara noastra. Combaterea grindinei se poate face prin intermediul rachetelor. dupa 4-6 frunze. dupa 5 octombrie.LEGUMICULTURA cazuri speciale. pericolul brumelor târzii de primavara persista pâna la 20 aprilie si uneori chiar prima decada a lunii mai. cardon etc. când se ciupeste vârful dupa 3-4 frunze adevarate si la plantele din câmp când se ciupesc tulpina principala dupa 3-4 frunze si ramificatiile de ordinul I. Pericolul distrugerii plantelor se poate în latura si prin cultivarea plantelor în adaposturi acoperite cu mase plastice. cicoare. Tratarea cu substante bioactive are drept scop stimularea si reglarea proceselor fiziologice. Sustinerea plantelor se aplica la plantele legumicole la care tulpinile nu se pot mentine în pozitie verticala datorita înaltimii (lungimii) mari a tulpinilor plantelor si lipsei în structura anatomica a acestora a unor tesuturi mecanice care sa asigure rigiditatea tulpinilor. iar toamna. deoarece prezinta neajunsul ca marete suprafata de evaporare a apei din sol. 53 . Copilitul consta în suprimarea ramificatiilor laterale (copili) de pe tulpina la tomate sau a lastarilor de la baza plantelor semincere. Protejarea culturilor împotriva brumelor. pericolul brumelor apare de la 15 septembrie (uneori chiar mai devreme). în scopul opririi creterii plantelor în înaltime si dirijarii hranei catre fructe . conopida. Ciupitul se efectueaza în special la soiurile de castraveti care fructifica pe ramificatii de ordin superior. de fructificare si maturare a fructelor în scopul sporirii productiei timpurii si totale si îmbunatatirea calitatii acesteia. Înalbirea (etiolarea) organelor de consum se efectueaza pentru îmbunatatirea calitatii produselor legumicole care se consuma etiolate.

deoarece modul de executare a acestei lucrari are repercursiuni directe asupra mentinerii calitatii produselor. ambalajele necesare. culoare. În functie de specificul creterii si dezvoltarii fiecarei specii legumicole si de destinatia productiei se utilieaza urmatoarele notiuni legate de gradul de maturare: . aciditate etc. forma.) dar se poate folosi si pentru cele de la care si utilajele necesare recoltarii.Tehnica de recoltare. continut în apa.LEGUMICULTURA 4.maturitatea de consum corespunde momentului în care partile comestibile ale legumelor au dobândit însuirile caracteristice speciei si soiului (marime. Aceasta notiune se utilizeaza pentru legumele de la care se consuma partile vegetative (salata. iar pe de alta parte asigurându-se mainile ŠTehnologia recoltarii se refera la: . formatiunile de lucru. cum ar fi capacitatea de a-si desavârsi maturarea dupa recoltare. . Ea reprezinta un complex de operatiuni de mare raspundere.Stabilirea gradului de maturare la care trebuie facuta recoltarea. Recoltarea legumelor Recoltarea este operatiunea care marcheaza trecerea legumelor din sfera productiei în cea a circulatiei si consumului.). pe baza evaluarii productiei si întocmirea calendarului aparitiei acesteia. zaharuri. mijloacele de transport. Gradul de maturare constituie o anumita etapa în procesul creterii si maturarii la care legumele întrunesc anumite proprietati ca: marime. . fragezime. ŠOrganizarea recoltarii prezinta importanta deosebita pentru fermele specializate si se face din timp asigurându-se pe de o parte întocmirea corecta a graficelor de livrare. patrunjel etc. gust. în functie de destinatia productiei si anumite caracteristici ale acesteia. culoare. însuiri care permit folosirea lor imediata. spanac.4.1. RECOLTAREA SI CONDITIONAREA LEGUMELOR 4.maturitatea fiziologica este data de momentul când semintele ajung la marimea caracteristica si sunt apte sa germineze daca sunt puse în conditii optime de umiditate si caldura. morcov. Recoltarea legumelor cuprinde doua aspecte principale si anume: organizarea recoltarii si tehnologia de recoltare. .Momentul optim de executare a recoltarii. aroma etc.4. 54 .

ruperea de tesuturi etc. fasole de gradina etc. care. Aparitia simultana a productiei este un caracter transmis genetic la tomate. în momentul efectuarii acestei operatiuni.. g . usturoi. socuri. pepeni.). produc deprecieri calitative produselor. ra. a oxigenului din aer si datorita temperaturii ridicate la care se lucreaza de cele mai multe ori.LEGUMICULTURA se utilizeaza fructele înainte de atingerea maturitatii fiziologice (castraveti. mazare etc. în perioada imediat urmatoare recoltarii. fasole. vibratii etc 55 . inflorescenta complet formata. înmuierea tesuturilor etc. faza de dezvoltare a plantei.). sub influenta enzimelor.). pe masura ce produsele legumicole ajung la maturitatea comerciala (tomate. pepenii galbeni destinati pastrarii etc. diferite for de prelucrare (pasta. pârga. pierderi în greutate prin î bolnavire etc. produse deshidratate.maturitatea tehnica sau industriala corespunde cu faza în care legumele întrunesc însuirile cerute de unele operatiuni tehnologice cum ar fi: pastrarea în stare proaspata (ceapa. zdrobirile. bulion. maximum de crestere vegetativa etc. castraveti. cu peretii vata mati. sa se evite pe cât posibil lovirile. Recoltarea selectiva se face prin mai multe treceri. Intervalul dintre doua recoltari difera în functie de specie. dovlecei... la care s-au creat soiuri si hibrizi cu maturare grupata în proportie de peste 85% si o buna rezistenta la loviri. patlagele vinete. La aceasta maturitate legumele se gasesc în diferite grade ale maturarii în functie de destinatie (supramaturare. În functie de gradul de perisabilitate. Recoltarea integrala la o singura trecere. deoarece în celulele lovite. me conserve sterilizate. etc. se face culegând toate produsele existente în momentul recoltarii. mazare etc. tehnologia de cultu conditiile de mediu etc. m În functie de specificul plantelor legumicole recoltarea se face selectiv sau integral. coacere deplina. aceasta corespunde cu stadiul de pâr a. Pentru unele legume ca tomatele pentru export. ardei. murate etc.). asupra produsului sa se exercite o presiune cât mai redusa. recoltarea trebuie facuta astfel ca. se produc procese de hidroliza si fenomene care se evidentiaza prin pete. ardei. maturitatea comerciala este maturitatea în cadrul careia sunt întrunite caracteristicile cerute de beneficiari si este conditionata de scopul pentru care legumele se comercializeaza.). dovlecei. Tehnica recoltarii este determinata de anumite caracteristici ale plantelor legumicole si anume: gradul de perisabilitate si dinamica aparitiei productiei.

semimecanizat. De obicei. o parte din operatii se executa mecanizat iar celelalte manual. ŠCalibrarea este operatia prin care produsele sunt grupate du forma. conform prevederilor din actele normative. cu ajutorul carora produsele recoltate sunt aduse sa îndeplineasca conditiile tehnice de calitate si prezentare prevazute în STAS. forma. crapate etc. bulgari de pa mânt etc ŠSortarea este operatia de conditionare a produselor legu micole prin care se urmarete ca acestea sa corespunda conditiilor de calitate precizate în STAS. a resturilor de tulpini. platforme tehnologice cu benzi.2. realizându-se concomitent sortarea si calibrarea produselor. manual cu scoaterea mecanizata a recoltei din câmp cu platforme mobile. pa greutate etc. vatamate. Sortarea selectiva se face manual. destinatia productiei si specificul fiecarei specii legumicole.4. spalare. calibrare. Sortarea în masa generala se executa tot manual si se face prin examinarea tuturor exemplarelor si aezarea lor într-unul din ambalajele aezate în jurul muncitorului. noma interna. ŠPresortarea este o operatie care se efectueaza dupa recoltare si consa în eliminarea din masa produselor a exemplarelor evident necorespunzatoare calitativ. când toate operatiile se executa manual.. ceruire etc.progra a m filtrelor de culoare si a fundalelor de reflectie. când toate operatiunile de recoltare se face cu ajutorul masinilor speciale. 56 . exemplarele bolnave. Conditionarea produselor legumicole Prin conditionare se întelege totalitatea operatiilor de sortare. 4. cele cu maturare complet diferita fata de celelalte produse. recoltarea se poate face: manual. prin alegerea produselor cu defecte din masa produselor supuse sortarii sau se pot folosi în acest scop dispozitive cu celula fotoelectrica care analizeaza intensitatea coloratiei.. Aceste dispozitive se regleaza pentru diferite nuante si intensitati de culoare cu ajutorul unei fise. calibrarea se face concomitent cu sortarea produselor sau dupa aceasta. mecanizat. marime. Sortarea în masa generala trebuie facuta pe mese de sortare pe care se aaza produsele care vor fi sortate si lazile goale în care se va face gruparea produselor pe marimi. periere. caiet de sarcini. Prin sortare se elimina din masa produselor exemplarele foarte mici. culoare etc.LEGUMICULTURA În functie de dotarea tehnica. caiete de sarcini sau note de comanda.

. patrunjelul. ŠLegarea în snopi. având drept scop prelungirea perioadei de pastrare a însuirilor calitative. favorizarea unei manipulari mai uoare a produselor. transport si depozitare si ambalaje de desfacere. legumelor condimentare etc. Are ca scop înlaturarea si curatirea de praf si o parte din reziduurile de substante chimice care se gasesc pe aceste produse ŠSpalarea legumelor se face cu maini speciale de spalat si are drept scop îndepartarea totala a pamântului de pe produsele legumicole si a substantelor fitosanitare. în tara noastra. În acest scop. pastârnacul. ridichele de luna. o prezentare atragatoare. CAPITOLUL V TEHNOLOGIA DE CULTURA A PRINCIPALELOR PLANTE LEGUMICOLE 5. vara si iarna. petioluri etc. sfecla roie. ŠAmbalarea produselor legumicole este operatia de finalizare a fluxului tehnologic de conditionare si are ca scop protejarea produselor în ti pul m transportului. Dintre legu mele radacinoase se cultiva frecvent morcovul. urmata de o spalare suplimentara cu jet de apa pe un transportor cu vergele. cartofii etc.CULTURA LEGUMELOR RADACINOASE Din aceasta grupa de plante legumicole fac parte specii de la care se consuma radacinile îngroate (tuberizate). s-a realizat masina de spalat radacinoase MSR care realizeaza spalarea legu melor într-un tambur rotativ. 10 sau 12 plante. iar din punct de vedere comercial.LEGUMICULTURA ŠPerierea este operatiunea complementara a procesului de conditionare. Operatiunea se executa manual si consta în formarea unor legaturi de 4. 57 .1. care se gasesc pe acestea. care se aplica unor specii legumicole ca: tomatele. În functie de destinatie produsele legumicole se ambaleaza în: ambalaje de manipulare. 6. legaturi este operatia de conditionare si ambalare specifica legumelor verdeturi. funii. telina pentru radacina. frunze. sparanghelului. care se leaga cu banderole dinmasa plastica sau alte materiale de legat. ŠCeruirea este o alta lucrare care se aplica la unele legu si se face cu emulsii de me ceara sau parafina.

LEGUMICULTURA Legumele radacinoase sunt folosite în alimentatie. iar productia de radacini scade. 5. saruri minerale si vitamine.Cerintele fata de factorii de vegetatie Legumele radacinoase se cultiva cu bune rezultate în toate zonele tarii pâna la altitudi de 1500-1600 m. iar radacina matura la – 300C. fiind plante de climat racoros si relativ umed. Fata de lumina. de 25-300C în sol. procentul de caroten este mai ridicat la morcovi cultivati la 14 ore/zi lumina decât cei cultivati în conditii de iluminare scurta. din semintele de morcov se extrage daucarinul folosit în tratarea bolilor coronariene. în tratarea bolilor de rinichi. totui productii mari si sigure se obtin în conditii de irigare. care le confera aroma si gust specific. grosimea si calitatea acestora. Influenta favorabila asupra productiei de radacini o are durata de iluminare. Astfel. Pentru creterea normala a radacinilor sunt favorabile temperaturi de 18200C. iar din semintele de patrunjel se extrage apiolul folosit. aceste legume sunt mult apreciate de consumatori. Uleiurile eterice din radacinile de patrunjel contribuie la o mai buna digestie a alimentelor. fapt ce face posibila pastrarea lor peste iar în câmp (patrunjel. Marea majoritate a legumelor din aceasta grupa sunt folosite în industria farmaceutica. sunt firave. la pregatirea si condimentarea diferitelor mâncaruri. lunghimea.-100C. În ceea ce privete umiditatea solului.1. cerintele sunt moderate. ca patrunjelul si pastârnacul.1. Astfel. pastârnac). Trebuie remarcat si continutul în uleiuri eterice a unora ca: patrunjelul. salate. cu exceptia ridichilor de luna si unele soiuri de ridichi de vara. rezista în faza de plantula la temperaturi de –8…. cerintele sunt moderate. temperatura optima de germinatie fiind de 18-200C. Legumele radacinoase se comporta ca plante bienale. care sunt anuale. telina. radacinile cresc scurte si ramân mici. sucuri sau în stare cruda. La temperaturi mai ridicate. la umbra frunzele se alungesc. a malariei si pentru dizolvarea nisipului la rinichi si vezica urinara. Unele. Datorita unui continut ridicat în zaharuri. înca din antichitate. Semintele acestor plante pot germina la temperaturi de 1-50C. na Temperatura din sol si aer influenteaza raportul între frunze: radacini. 58 .

Narbone). În solurile grele. Berlanda). târzii (150-180 zile: Bauer Killer Rote Herz.2. ei putându-i-se aplica îngrasaminte organice si în anul de cultura. Uria de Berlicum. se mitârzii (130-150 zile: Chantenay. co mpacte si slab aerisite. Alegerea soiurilor si hibrizilor Morcov: foarte timpurii (80-90 zile: Napoli). care diminueaza productia. Lipsa apei în aceste faze duce la le mnificarea tesuturilor. deoarece reactioneaza la aceasta fertilizare. Nogales). Chantenay Red Core. adesea ra mificate si au un continut redus de zahar. Temperaturile de peste 160C prelungite mult timp si asociate cu seceta în primele faze de vegetatie determina aparitia tulpinilor florifere în primul an. Dintre 59 . timpurii (90-110 zile: Carotte de Paris). bogate în substante organice si curate de buruieni. cultura reuind bine numai în conditii de irigare. depreciindule calitativ. Astfel. În ultimii ani pe plan mondial au fost creati hibrizi dubli cu însuiri superioare: germinatia rapida si uniforma. acestea se aplica îngrasaminte organice bine descompuse si în cantitati moderate. productie ridicata. 5. Îngrasamintele organice (gunoi de grajd) si îngrasamintele verzi nu sunt recomandate a se aplica în anul de cultura. De mentionat este faptul ca telina necesita multa apa. Necesarul de elemente fertilizate variaza în cursul vegetatiei. în perioada de cretere a aparatului foliar si de îngroare a radacinilor si de depunere a substantelor de rezerva se manifesta cerinte ridicate fata de fosfor si potasiu. Kamaran. iar variatiile brute de umiditate provoaca craparea si ramificarea radacinilor. precocitate. Telina face exceptie de la aceste recomandari. deoarece provoaca ra mificarea radacinilor.LEGUMICULTURA Fazele care necesita multa umezeala în sol sunt: în perioada de germinatie a semintelor. formarea aparatului foliar si a sistemului radicular si în perioada de îngroarea a radacinilor. afânate.1. De aceea. deoarece favorizeaza aparitia de boli. Excesul de apa este mai daunator. Legumele radacinoase valorifica bine solutii mijlocii sau uoare. semitimpurii (110-130 zile: Nantes. Danvers 126. radacinile cresc ascutite. Fosforul si potasiul influienteaza favorabil si rezistenta a plantelor la boli si îmbunatatirea capacitatii de pastrare a radacinilor.

Feuer Kügel. semitimpurii (180-200 zile: Berlinez). cu exceptia telinei pentru radacina. Pastârnac: Alb lung. Rodos. Ridichi de luna: Rotunde timpurii. Solar F1. În tabelul 5. f Evitarea raritului se poate face prin utilizarea de seminte drajate. Udat – se face la înfiintarea culturilor imediat dupa semanat sau plantat. King F1. aratul sau sapatul cu cazmaua la 28 30 cm. Sfecla de masa: timpuriu: Bordo.1 prezentam date utile înfiintarii culturilor de legume radacinoase. Bere de München. Lustra. se aplica a doua parte de îngrasaminte cu fosfor si potasiu si 1/2 din îngrasaminte cu azot. Înfiintarea culturilor Pregatirea terenului începe din toamna prin distrugerea resturilor vegetale. Rosie de Iernut. Redo. Ridichile de luna se cultiva cu bune rezultate si în sere.cu seminte umectate sau cu rasad. Ridichi de vara: De Dumbraveni. rasadnite calde. târziu (200-220 zile: Bardowicher). 60 . Anglia F1. Scharo. Alabaster. la distante specifice fiecarei specii. Condor F1. Lucrari de întretinere: Tavalugitul – se face imediat dupa semanat. Navada F1. care se realizeaza prin inter ediul rasadului m semanat des fara repicat. Acestea se încorporeaza în sol si se face modelarea terenului în straturi. în cazul telinei. Panther F1. iar raritura se valori ica sub forma de legaturi. Rondar F1. Rarit – se executa când plantele au 4-5 frunze în rozeta. semitardiv: Detrit Nero. Patrunjel: timpuriu (140-150 zile: Zaharat). Rotund (180-200 zile). Sprintar F1. Rodeo. în cultura pura sau asociate cu alte specii legu micole. Ridichi de iarna: Negre rotunde Dintre hibrizii de ridichi de luna recomandam: Winter tetraploid. Primavara devreme terenul se marunteste. tunele joase.1. Cultura legumelor radacinoase se realizeaza prin semanat direct în câmp. Jaguar F1 .LEGUMICULTURA acetia se remarca: Nanthya F1. solarii. Roii cu vârful alb. Completarea golilor. 5. aplicarea îngrasamintelor cu fosfor si potasiu (1/3). care permit o distributie uniforma pe rând. Hytop F1. produs în rasadnite calde sau solarii încalzite.3. Bolkar F1. Semilung. Telina: Victoria. semitimpuriu: De Arad.

LEGUMICULTURA

Prasitul – se aplica ori de câte ori s-a format crusta si daca apar buruieni. Se executa 3-5 prasile manuale. Fertilizarea faziala – se recomanda a seaplica în doua reprize: prima când plantele au 3-4 frunze, iar a doua când începe îngroarea radacinii. Irigarea – se aplica 4-6 udari cu cca 20-40 l apa/m2. Pe solurile nisipoase, irigarea prin aspersiune previne acumularea de saruri la suprafata solului, contribuie la realizarea unei rasariri unifor cu efecte pozitive asupra productiei. me Tabelul 5.1 Date tehnice privind înfiintarea culturilor
Cultura Perioada de însamântar e Perioada de plantat 1-25 III 1-20 III 10 V-10 VI Norma de samânta kg/ha g/10 2 4-6 4-6m 4-5 4-5 0,15 12-14 10-15 Nr. plante la m2 64-75 4-5 4-5 10-12 13-16 140-250 45-45 18-25 25 30 45-55 45-55 35 20 40 30 40 Productia kg/10m2

Morcov

1-25 III sau 15 VI-10 VII Patrunjel Pastârnac Telina III-IV prod.rasad. IV Sfecla de masa Ealonat Ridichi de 5 III-5V si luna 10-20IX 15 IV-15 V Ridichi de vara Ridichi de 20 V-5 VI iarna

0,15

35

12-14

10-15 10-12 10-12

10-12 10-12

Combaterea bolilor si daunatorilor – vizeaza îndeseori alternarioza (Alternaria dauci) si fainarea (Erysiphae umbelliferarum). Dintre daunatori, pagube mari sunt produse de masca morcovului (Psila rosae). Recoltarea – se face esalonat, pentru asigurarea consu mului de vara si total toamna. Radacinile sunt bune de recoltat dupa 50-60 zile de la rasarire, când au 1,5-2 cm diametru, valorificându-se la legaturi (4-5 legaturi la kg). Pentru pastrarea peste iarna, recoltatul se face în septe mbrie-octombrie, înainte de venirea înghetului. Recoltatul radacinilor se face manual cu cazmaua, se recolteaza prin taiere la 2 cm deasupra coletului, se sorteaza si se depoziteaza în silozuri sau pivnite stratificate, în nisip uscat. Ridichile de luna se recolteaza la 4-6 saptamâni de la semanat, manual prin smulgere, se leaga în manunchiuri si se valorifica.

61

LEGUMICULTURA

5.2. CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din aceasta grupa au pondere mare în alimentatia omului si sunt cele mai raspândite în cultura. Grupa de legume varzoase cuprinde: varza de capatâna alba, varza cu capatâna roie, varza creata, varza de Bruxelles, varza pentru frunze, conopida, broccoli – conopida verde, gulia si varza chinezeasca. Plantele din aceasta grupa sunt bienale, cu exceptia conopidei, care se comporta în cultura ca plante anuale. Continutul bogat în saruri minerale de K, P, Ca, Fe si în vitaminele C, A, B1, B2, PP, precum si în uleiurile pe baza de sulf le confera acestor legume o valoare alimentara ridicata, si chiar efecte terapeutice în vindecarea unor afectiuni. Deoarece unele specii si soiuri au perioada de vegetatie scurta, pot fi cultivate frecvent în sistem de culturi succesive anterioare sau urmatoare. Legumele varzoase participa în hrana oamenilor tot timpul anului, atât în stare proaspata, cât si conservata. Pentru esalonarea consumului în starea proaspata se pot realiza culturi protejate în solarii sau tunele joase, acoperite cu folie de polietilena. Se estimeaza o alimentatie echilibrata la un consum de legume varzoase de 75 g/zi, respectiv 27 kg anual, din care 80% pentru consu mul în timpul iernii. 5.2.1.Cerintele fata de factorii de vegetatie Legumele varzoase sunt plante legumicole cu o mare capacitate de adaptare la conditiile de mediu, fapt ce face posibila cultivarea lor în toate zonele tarii, la altitudini pâna la 1500m. Varza, conopida si gulia sunt plante legumicole putin pretentioase fata de temperatura, putând suporta cu usurinta temperaturile scazute din cursul perioadei de vegetatie. Temperaturile de 5-80C sunt considerate ca potrivite pentru o buna vegetatie; valorile optime de cretere fiind de 15-180C. Semintele germineaza la 3-40C, iar în faza de rasad, plantele se dezvolta bine la temperaturi de 10-200C. Plantele tinere, bine calite la 30C timp de 10-12 zile, pot suporta o durata scazuta de ti p m temperaturi de –10….-150C. Temperaturile prea ridicate, de peste 250C, nu sunt favorabile deoarece creterea înceteaza, iar daca sunt asociate cu u miditatea atmosferica scazuta, capatânile ramân mici, afânate si inflorescentele

la conopida rasfirate.
62

Delphy H. aceste specii reactioneaza favorabil la aplicarea îngrasamintelor organice (gunoi de grajd). De aceea. Musketter F1. Se recomanda aplicarea îngrasamintelor organice si ½ din cele fosfatice si potasice toamna. Histona F1. ducând la craparea acestora. deoarece numai plantele cu foliaj bogat pot sa asigure realizarea de productiimari. afânate. 63 . azotul are un rol important în obtinerea de productii mari si de calitate. Insuficienta luminii determina alungirea rasadurilor. Excesul de umiditate conduce la încetarea creterii. Administrarea unor calitati suficiente de fosfor si potasiu favorizeaza creterea sistemului radicular si formarea de capatâni mari.LEGUMICULTURA În cazul soiurilor timpurii trebuie sa acordam o atentie deosebita evitarii temperaturilor de 4-100C. lumina difuza favorizeaza obtinerea de capatâni fragede. albe si placute la gust. Varza alba de vara: Gloria. împreuna cu 1/3 din cele azotate. plantele cresc încet si for eaza capatâni mici. Oscar F1. Clarinet F1. Culturile de legume varzoase reuesc bine pe solurile aluvionale. cerintele legumelor varzoase sunt ridicate. Fata de apa. dar cu frecventa mare. Consumul cel mai ridicat de apa se înregistreaza în faza de formare si cretere a capatânilor de varza. lunghi ea zilei m influentând favorabil formarea capatânilor de varza. capatânile ramân mici si crapa. Eficienta maxima a irigarii se obtine când se aplica cantitati mici de apa. Prezenta umiditatii în calitate mare este solicitata dupa plantare si în etapa formarii rozetelor de frunze. frunzele se coloreaza în violaceu. Menza F1. de îngroare a tulpinilor la gulie.. primavara la pregatirea terenului. mentinând o umiditate în sol constanta. Dintre îngrasamintele minerale. începând cu faza de rasad si în cursul vegetatiei.Alegerea soiurilor si hibrizilor Varza alba timpurie: Dittmark. bogate în humus si substante minerale. Lena F1. care duc la vernalizarea plantelor si emiterea de tulpini florifere în primul an. în perioada de cretere intensa a capatânii. m La conopida. Speciile din aceasta grupa sunt plante de zi lunga. iar restul. Timpurie de Vidra. Vela F1.2. 5.2. Tucana. Excesul de azot este daunator.

Lintop F1. se fac din toa mna prin eliminarea resturilor vegetale. Julius F1. Linmont F1.3. Topaz. Vanja F1. Claper F1. Gabion F1. Velko F1. Noriko. Lindon F1. Stokade F1. Magura. Gulioare: Kupa. Lindurian F1. Revue F1. Se recomanda ca pentru varza timpurie terenul sa se pregateasca din toamna. Paloma. Conopida broccoli: Calabresse.LEGUMICULTURA Varza alba de toamna: Buzau. Blaro. Varza roie: Cap de negru. Oliver F. Montano F1. Se executa sapatul cu cazmaua la 28-30 cm. Timpurie de buzau. Amager.2. Kobolt. 6-8 frunze adevarate si grosimea la colet de 5-7 cm. Dvorky. Varza de frunze: Arpad F1. Alverda. Mila F1. Rebus F1. Suprimax. Spectrum F1. produs pe. Hinova F1. Abunda. Remedy F1. administrarea a 30-40 kg/10 m2 gunoi de grajd împreuna cu îngrasamintele fosfatice si potasice. Alaska F1. Hopkin F1. Licurica. straturi reci în câmp deschis. Fortados. Braunshweig. 64 . Mocira. Rosie de Arges. ca plantarea sa se faca cât mai devreme. La plantare. Flott. culturi în solarii sau tunele) si prin rasad nerepicat (în cazul culturilor de vara si toamna). terenul se marunteste cu grebla. Primavara devreme. Înfiintarea culturilor de legume varzoase în câmp Lucrarile de pregatire a terenului.2. Arsis F1. Varza chimezeasca: Granado F1. Acropolis F1. Viola. Conopida de toamna: Bulgare de zapada. Denver F1. Veralto. rasadurile de legume varzoase trebuie sa aiba vârsta de 45-50 zile. Goliath albastru. Emperar. Vorbote. Lateman F1. Varza creata: Marilena. 5. Date privind perioadele de înfiintare a culturilor legu melor varzoase sunt prezentate în tabelul 5. Realizarea culturilor de legume varzoase se face numai prin intermediul rasadului repicat în ghivece sau cuburi nutritive de 5x5 cm (pentru culturi timpurii. Trerro. la începutul lunii martie. Buffalo F1. Larex. Neon F1. Serrana F1. Varza de Bruxelles: Târzie de Amager. Adonis F1. Gulii: Goliath alb. se admnistreaza îngrasamintele chimice si se modeleaza în straturi înaltate. Conopida timpurie: Alto. Roger F1. Redar F1.

5 0. prinderea este îngreunatasi plantele cersc într-un ritm mai încetinit.5 0.5-6. Se aplica 3-4 prasile la adâncimea de 6-8 cm.0 5. Se aplica 4-6 udari.0 30-40 40 50-80 30 30-50 4-10 22-30 25-40 20-35 25-40 Produc tia kg/10m 2 Varza timpurie Varza de vara Varza de toamna Varza rosie Varza creata 20 I-31 II 25 V-20 VI Varza de Bruxelles Gulioare Gulii Conopida timpurie Conopida de toamna 20 I-5 II 1 III-1 IV 20 IV-25 V 10 IV-20 V 10III-25III 20 IV-15V 20VI-15VII 20VI-20VII 15 III-20 III 15-20 VII 10-25 IV 1-15 VI 25 I-5 III 15 III-10 V 15 IV-25 V 25 V-10 VII 5-25 II 15-30 III 10-30 IV 1-20 VI Lucrari de întretinere: -completarea golurilor-se executa la 3-4 zile dupa plantare.0 6.5 0.2.5 0.0 4.5 0.0 4.5-7. administrând un amestec de 150 g azotat de amoniu si 100 g sare potasica la 10 m2. care se distribuie printre rânduri si se încorporeaza prin efectuarea prailelor. iar vara se face dupa masa.LEGUMICULTURA Adâncimea la care trebuie îngropate rasadurile este pâna la pri a frunza m adevarata. la for area rozetei de m frunze si în perioada formarii partilor comestibile.0 3.5-6. Îngrasarea a 2-a se aplica când începe formarea capatânilor sau îngroarea. -irigarea-se face dimineata în perioada de primavara. Prima îngrasare se face la 10-12 zile dupa plantare.5 0.5 6.5 0. -prasitul se executa pna când plantele acopera intervalul dintre rânduri.5-5.5 0. plante la m2 6.5 0. la intervale de 10-14 zile si cu norme de 30-40 l/m2.5 0.5-7.5 0.5 Nr.5 0.5 0.5-6. Fazele de vegetatie critice pentru apa sunt: la plantare. când se ad ministreaza îngrasaminte complexe în cantitate de 300-400 g la 10 m2.5 0.5-7.6 11.5 0. Date privind înfiintarea culturilor Cultura Perioada de însamântare Perioada de plantat Norma de samânta kg/ha g/10m2 0.0 5.5 0. Se aplica 1-2 fertilizari cu îngrasaminte chimice.0 5.5 0. utilizând rasad de aceeai vârsta si din acelai soi. 65 . -fertilizarea în timpul vegetatie Concomitent cu aplicarea udarilor se pot face si îngrasarile faziale.5 0. Tabelul 5. În cazul unor plantari la suprafata.5-5.5 0.

Acestea au o valoare alimentara ridicata. proteine. CULTURA LEGUMELOR BULBOASE Din aceasta grupa se cultiva pe scara larga ceapa.15 %. ceapa de Egipt (Rocambole). ceapa de tuns si usturoiul de Egipt (Roca mbole). si arteroscleroza.LEGUMICULTURA La conopida. prin taierea partii comestibile (capatâna. fiind bogate în glucide. Formarea si creterea radacinilor are loc la temperaturi de 12-200C. se adauga Aracet sau Detersin 0. optimul de germinare fiind de 18-200C. iar sporadic pe suprafete reduse ceapa ealonata (Vlaita). rahitism. -combaterea bolilor si daunatorilor: pagube mai importante sunt produse de mana verzei (Peronospora brassicae).Cerintele fata de factorii de vegetatie Legumele bulboase sunt specii cu cerinte mederate fata de caldura. saruri minerale si uleiuri eterice care le imprima un gust placut si miros specific. capatâna falsa sau tulpina îngroata) cu 2-3 frunze protectoare. Cu 10-15 zile înainte de recoltare nu se mai aplica tratamente fitosanitare. 5. iar cele de peste 250C inhiba procesul. 5. Speciile din aceasta grupa se comporta ca plante bienale si trienale.1. -recoltarea-se face ealonat în 2-4 etape pe timp uscat.) si omizile defoliatoare (Pieris brassicae si Mamestra brassicae). cu produse recomandate. La fiecare tratament. ceea ce face ca ele sa fie folosite la conservarea altor legume. dar pretentioase la lumina si umiditate. purecii verzei (Phyllotreta spp.3. Partea comestibila bulbul si frunzele aeriene. pentru protejarea inflorescentelor î potriva razelor solare m care le depreciaza calitativ. dezinfectia semintelor si tratarea unor boli de plamâni. reumatism. 66 . care se aplea peste capatâna falsa. protejândca o. Sunt plante cu cerinte mai reduse fata de caldura. Fitoncidele pe care le contin le confera si un rol bactericid. usturoiul si prazul. trebuie legate frunzele la vârf cu rafie sau se rup nervurile principale la 1-2 frunze. 0 Semintele încep sa germineze si bulbii sa vegeteze când în sol se realizeaza 2-3 C.3.

a creterii si formarii sistemului radicular. O umiditate relativa a aerului prea ridicata favorizeaza atacul bolilor. care nu formeaza crusta. Cerintele mari se înregistreaza în faza germinarii semintelor. fertile. pretentiile sunt ridicate. iar a îngrasamintelor cu potasiu migrarea substantelor asimilate si depunerea lor în bulbi. Administrarea de îngrasaminte fosfatice favorizeaza creterea radacinilor. formeaza bulbi numai în conditii de 15-18 ore iluminare. fapt ce face posibil semanatul sau plantatul din toamna. cu 3-4 saptamâni înainte de recoltare. 10-12 ore. însa în cantitati prea mari provoaca încoltirea bulbilor. Fata de lumina. iar cele de peste 300C inhiba sau chiar opresc creterea. Plantele bine înradacinate rezista la temperaturi de –20…-250C. si lumina redusa. Gunoiul de grajd se recomanda a se admnistra culturii din anul precedent. Azotul din îngrasamintele azotate favorizeaza creterea organelor vegetative. care explorea za în adâncime doar 30-40 cm sol legumele bulboase au cerinte ridicate fata de apa. deoarece atât durata cât si intensitatea luminii conditioneaza formarea bulbilor. în special a manei (Peronospora destructor). Rezultatele bune se obtin pe soluri uoare. Fata de umiditatea din aer. cele sub 100C împiedica formartea bulbilor. plantele au cerinte reduse fata de apa. În faza de maturare a bulbilor. este favorizata creterea frunzelor. per meabile. Datorita unui sistem radicular slab dezvoltat. pretentiile sunt mai reduse. daca se întârzie semanatul sau plantatul dupa 15 aprilie. Aceste specii legumicole. formarea bulbilor coincide cu perioada de zi scur si multe plante nu mai ta formeaza bulbi. caracteristica zilelor de toamna si primavara.LEGUMICULTURA Procesul de cretere si maturare a bulbilor are loc la temperaturi de 25300C. în conditii de zile scurte. De aceea. 67 . Prazul manifesta însa cerinte mari fata de umiditatea din sol pe toata perioada de vegetatie. superficial. ducând la scaderea capacitatii de pastrare. Solurile grele. pâna ce plantele au 2-3 frunze si ating un maxim în perioada de formare si cretere a bulbilor. compacte si acide nu sunt indicate. fiind plante de zi lunga.

De Râmnicu Sarat. Wolska. De Hidrator.3. Glory F1. Alegerea soiurilor si a hibrizilor Ceapa prin arpagic: De Stuttgart. Carina. De Macau. Rosie de Fagara. Se recomanda ca în gradina casei sa se extinda metoda de cultura a cepei prin semanat direct (ceapa ceaclama). De Vinga. Record. Copra F1. 5. în luna august-septembrie. Banko. Tilina. Usturoiul se cultiva numai cu ajutorul bulbilor (cateilor) iar prazul prin plantare de rasaduri si mai rar prin semanat direct. Usturoi de primavara: De Cenad.3. Usturoi: Rocambole: De Bucovina. Pelux. Otina. Aldobo.3. de Filiai. Armstrong F1. prin intermediul arpagicului si prin rasad. De Seitin. Prelina. Ceapa prin semanat direct: Diamant. Favorit. Bruno F1. Pregatirea patului germinativ în acest caz începe mai devreme.2. Alix. sapatul cu cazmaua la 28-30 cm. Plantarea din toamna a cepei pentru bulbi se realizeaza cu arpagic de 7-14 mm diametru. Parox. Indiferent de epoca de înfiintare a culturilor. terenul se marunteste si se modeleaza în straturi de 94 cm latime la coronament. Spaniol. Spaniola. Usturoi de toamna: De Moldova. Glorina. De Darasti. Ceapa prin rasad: Aurie de Buzau. Praz: Camus.LEGUMICULTURA 5. Carristo F1. Carentan. Santina. Darasti-Ilfov. 68 . executia acestor lucrari se face astfel ca la venirea înghetului plantele sa fie bine înradacinate si sa aiba 4-6 frunze adevarate. fertilizarea cu îngrasaminte fosfatice si potasice. Cioroiu. Durco F1. care se poate realiza cu uurinta si cu eficienta economica.Înfiintarea culturilor Pregatirea terenului destinat a se cultiva cu legu bulboase me începe din toamna si consta în distrugerea resturilor vegetale ale culturii anterioare. În cazul în care semanatul sa plantatul cepei si a usturoiului se face din toamna. De Tibucani. De Darasti. Ceapa se poate cultiva prin semanat direct. Rosie de Arie. iar plantarile de primavara cu arpagic de 14-20 mm diametru. Daitona F1.

Date privind înfiintarea culturilor Cultur a Perioad a de însamân tare 1-30 III 10-20 IX 15-25 III 45 Perioad a de plantat 10-20 III 20-30 X 40 10-25 V Norma de samânta kg/ha g/10m2 800-1200 40 7-9 2-4 Nr.LEGUMICULTURA Tabelul 5. care rasar înaitea culturii de baza.3.5-4 47-70 47-70 7-12 6-10 28-30 35-50 3.5-4 Lucrari de întretinere: În cazul culturilor realizate prin semanat direct. Pentru a împiedica înburuienarea puternica a straturilor se poate efectua praila oarba utilizând plante indicatoare. Se recomanda ca prima îngrasare faziala sa se faca când plantele au 4-5 frunze . -fertilizarea faziala se efectueaza în 1-2 etape administrând îngrasaminte cu azot si potasiu. -prasitul se face de 2-3 ori manual. Pentru culturile semanate din toamna se recomanda luarea unor masuri de retinere a zapezii pe straturi. acestea se tavalugesc usor dupa se manat pentru a pune samânta în contact cu solul. folosind rasaduri din acelai soi si de aceeai vârsta. Lucrarea favorizeaza o rasarire uniforma si realizarea unor culturi încheiate. -udarea dupa semanat se executa în cazul culturilor semanate sau dupa plantatul rasadurilor. -completarea golurilor se face la culturile realizate prin intermediul rasadurilor. distrugând buruienile dintre rânduri si de pe rând. plan t e la Producti a kg/10m2 303035- Ceapa prin arpagic Ceapa prin semanat direct (ceaclama) Ceapa prin rasad (ceapa de apa) Usturoi de toamna Usturoi de primavara m2 800-1200 57-71 7-9 2-4 81-95 57-71 Praz 10-25 X 800-1400 800-1400 10-25 X 800-1400 800-1400 1-20 III 15-31 III 10-20 V 3.

nu se mai aplica udari pentru a favoriza maturarea bulbilor. în functie de umiditatea solului si de starea de vegetatie a culturilor. -irigatul se executa 6-8 udari cu norme de udare moderate de 20-50 l/m2 la intervale de 15-20 zile. când începe formarea bulbului. iar la a doua dupa o luna de la prima. 6 .(dupa cca 30 zile de la rasarire). Cu 3-4 saptamâni înainte de recoltare. Cantitatile de îngrasaminte utilizate sunt de 800 g azotat de amoniu si 400 g sare potasica/100 m2 la fiecare fertilizare.

utilizând prdusele reco mandate avizate. în stare proaspata sau conservata. ti p în care frunzele se usuca complet. Speciile de legume solamo-fructoase sunt anuale cu perioadea lunga de vegetatie si pretentioase la caldura. umiditate si hrana minerala. Cerintele fata de factorii de vegetatie Speciile din aceasta grupa sunt plante ter mofile. fiind reci si compacte nu sunt recomandate a di cultivate cu aceste specii. care prezinta o deosebita impotanta în alimentatia omului prin continutul bogat în vitamine (B1. acizi organici si substante proteice. 70 . m iar cele pergamentoase capata culoarea caracteristica soiului. Fe. -recoltarea se face manual când bulbii au ajuns la marimea corespunzatoare soiului si tulpinile false se înmoaie deasupra bulbilor. Semintele germineaza la temperaturi optime de 20-250C.4. deoarece bulbii pornesc din nou în vegetatie.4.LEGUMICULTURA Udarile cele mai multe se aplica la ceapa semanata direct. -combaterea bolilor si daunatorilor vizeaza combaterea manei cepei (Peronospora destructor). CULTURA LEGUMELOR SOLANO-FRUCTOASE Legumele din aceasta grupa se cultiva pentru fructele lor. C. B2. lumina. cât si în sere si solarii. care vegeteaza si fructifica bine la temperaturi optime cuprinse între 25-300C. Biotina). ceapa de apa (caba) si la praz. B6. Din aceasta grupa fac parte tomatele (roiile). ardeii si patlagelele vinete. permeabile si bogate în humus. Dupa recoltare plantele se lasa 3-4 zile la soare.1. saruri minerale (Na. 5. Mg). cu soluri fertile. 5. când rasarirea are loc dupa 7-12 zile. iar procesul odata declanat este ireversibil. Nu se recomanda întârzierea recoltatului. musca cepei (Delia antiqua) si nematodul bulbilor la usturoi (Ditylencus dipsaci). Se cultiva în gradina atât în câmp. Ca. asigurând fructe proaspete aproape tot anul. argiloase. care sunt consumate la diferite faze de maturare. Bulbii se fasoneaza la 2-3 cm sau se leaga în cununi si se depoziteaza pentru pastrare. Zonele cele mai favorabile pentru cultura sunt cele cu temperaturi medii anuale de 10-200C. Solurile grele.

Dacia. 71 0 . florile avorteaza si cad. Majorca (F1). Unirea. Gloria (F1). Roma VF. avortate florilor si la perturbarea proceselor de fructificare. Angela (F1). Hariclea F1. Ferma. O intensitate scazuta a luminii si o durata de sub 12 ore/zi determina alungirea rasadurilor.Arge 1 (F1). Tomate pentru culturi de vara . tomatele cultivate prin rasad prezinta cerinte mai ridicate fata de apa decât cele cultivate prin se manat direct. Ace Royal. Vitamina. Vemone (F1). Marita 15 (F1). începutul fructificarii si maturarii fructelor. Getina (F1). Diana. Ioana (F1). însa administrate echilibrat pe faze de vegetatie. Féhérozön. împiedica fecundarea florilor. Îngrasamintele minerale influentiaza favorabil creterea si fructificarea precum si calitatea fructelor. Precoce de Someeni. administrat în doza de 3-4 kg/m2. începutul m formarii mugurilor florali. Astfel. Solara (F1). Roxana. Arletta (F1). Tomate pentru culturi în sere si solarii încalzite – Diva (F1). Toate speciile din aceasta grupa reactioneaza bine la îngrasarile cu gunoi de grajd. Laura. Delphin. Ardei gras – culturi în sere si solarii: Bruissma Wönder. Mara.LEGUMICULTURA Temperaturile mai scazute de 10-15 C. Fata de lumina au cerinte mari începând cu faza de rasad si pâna la maturarea fructelor. Buzau 22. Carolina. Nerarom (F1). iar fata de umiditatea atmosferica pretentiile sunt moderate. Sincron F1. Lucia (F1). Perioadele critice de nutritie sunt: aparitia pri ei frunze. doar vinetele prezinta pretentii mari si fata de umiditatea atmosferica. Vidra 60. Timpurie de Arge. întârzie aparitia inflorescentelor. Marita 25 (F1).4. Tasty (F1) si Blondy (F1). 5. Export. sau mai ridicate de 350C în cazul tomatelor si 380C. H 601. asociata si ci seceta atmosferica. Alegerea soiurilor si hibrizilor Tomatele pentru culturi timpurii . Romec 554 J. Fata de umiditatea din sol prezinta cerinte mari. Plutona. Cluj 80.2. diminuând productia de fructe.toamna: Buzau 1600. Necesarul de apa este în corelatie directa cu nivelul de fertilizare si ci sistemul de cultura. înflorirea. în cazul ardeilor si vinetelor conduc la oprirea creterii plantelor. Lumina prezinta importanta atât ca intensitate cât ca si durata. Lipsa sau insuficienta apei din sol. Export 2 (F1). Isalnita 50 (F1).

bune premergatoare pentru legumele solano-fructoase. Narcisa F1. Ardei lung – Arad 5 B. elemente de tehnologie a culturilor în câmp. Splendid. Globus. La plantare.4. 5. Superb si Titan.LEGUMICULTURA Ardei gras – culturi de câmp: De Siria. 1500g superfosfat si 400 g sare potasica. Înfiintarea culturilor în câmp Toamna.Simultan. Picant. Patlagele vinete – culturi spatii protejate: Dragaica. Lucia. Ardei gogoari . Carmen B.1%. si productie mai mare. În cazul unor atacuri de coropisnita si viermi de sârma se trateaza solul cu Galithion 300 g/100 m2 si Sinolintox 300 g/m2. Timpuriu de Bucureti. Cosmin. Zlaten Medal. Astrion (F1). Ardei iute – De Arad. 72 . Jeny. Pana Corbului. Contesa. grosi ea la m colet 6-8 mm. Sheghedin. Pentru culturile de toamna timpurii. Rasadurile necesare înfiintarii culturilor de tomate. Lung Românesc. Mihaela si Opal. rasadurile trebuie sa aiba o vârsta de 50-60 zile. Galben superior. se administreaza gunoiul de grajd si îngrasamintele cu fosfor si potasiu. Kima. Aroma. care se încorporeaza cu grebla sau cu motofreza si se modeleaza terenul în straturi cu latimea de 94 cm la coronament. Cornel. Redam în tabelul 5. Bucheten. Ardei de boia – Oradea 15. Primavara se administreaza o alta doza de îngrasaminte minerale. Kapia de Kurtovo.4. Spitfire (F1) si Picador (F1). Lidia (F1). Rubin. Arad 6 B. Patlagele vinete – culturi de câmp: Bucuretene. bulboase sau radacinoase. Solul se sapa cu cazmaua la 25-30 cm. Carmin. Minis 27. Danubiana. Pentru a stimula creterea rasadurilor se îmbaiaza ghivecele într-o solutie de Revital 0. Viorica.3. dupa desfiintarea culturilor de leguminoase. Auriu. Madona. aplicând la 100 m2 750 g azotat de amoniu. ardei iuti si vinete se recomanda rasaduri în cuburi sau ghivece nutritive de 7x7x7 c fapt ce asigura timpurietate m. ardei si vinete se produc în sere înmultitor si rasadnite calde. Oranj. Madalin. înaltimea de 14-17 cm si butoni florali sau mugure florifer. Amurg.

73 . Tabelul 5.0 Nr.5 15 II-15 III 25 IV-20 V 1. administrarea 1040g/100 m2 azotat de amoniu.5 1.8-8.cu doze de 895 g azotat de amoniu si 1560 g superfosfat simplu la 100 m2. Date privind înfiintarea culturilor Cultura Perioada de însamântare Tomate timpurii Tomate vara-toamna Ardei gogoar 20 II-5 III 5-15 II Perioada de plantat 0.0 1. soi sau hibrid.5 1.4 0.3 6. a 2-a fertilizare când au legat fructele din inflorescenta a doua.5 Ardei lung Ardei boia Ardei iute Vinete 15 II-5 III 15-25 II 15-25 II 25 II-10 III 25 IV-20 V 25 IV-20 V 25 IV-20 V 1-20 V 1. La ardei se recomanda aplicarea a trei fertilizari faziale. a doua la formarea primelor fructe administrând 890 g/100 m2 azotat de amoniu si 1500 g/m2 superfosfat simplu.3 0.5 12-14 1.5 1. Prasitul – se face de 3-5 ori manual la adâncimea de 5-7 cm.5 1. Irigatul – primul udat se aplica imediat dupa plantare cu norme de 15-20 l/m2.5 1.0 Lucrari de întretinere: Completarea golurilor – la 4-5 zile de la plantare cu rasad de aceeasi vârsta. La cultura vinetelor.4. fapt ce conduce la obtinerea de productii mai timpurii cu 15-20 zile fata de câmp. Fertilizarea faziala – la tomate se recomanda la legarea fructelor din prima inflorescenta. apoi la tomate se aplica 7-8 udari cu norme de udare 20-30 l/m2 la 12-15 zile interval. Îngrasamintele chimice se distribuie între rânduri sau pe rigole de udar si se încorporeaza prin prasile. plante la m2 35-60 30-61 12-14 25-45 12-14 10-13 12-14 45-48 30-50 25-40 10-20 7-15 30-60 Productia kg/10m2 15-30 IV 1-15 V Ardei gras 15-30 II 25 IV-15 V 1.5 1.5-7.3 Norma de samânta kg/ha g/10m2 0.LEGUMICULTURA Atât tomatele cât si ardeiul si vinetele se cultiva frecvent în solarii si tunele. fertilizarile sunt asemanatoare culturii ardeiului.5 1.3 6. prima la creterea intensa a plantelor administrând 890 g/100 m2 azotat de amoniu. la ardei se aplica 10-12 udari udari cu norme de 30-35 l/m2 la intervale de 7-8 zile. iar la vinete 8-10 udari cu norme de 35-40 l/m2 la interval de 14-15 zile. iar a treia fertilizare se aplica la creterea intensa si maturarea fructelor aplicând 750 g/100 m2 azotat de amoniu.

protejata în sera Vinete în sera. sârma si sfoara.8 60-140 32-35 2. cm Tomate în solar Ardei gras în solar Vinete în solar IV Tomate în sera. dezinfectia scheletului.6-2. cârnitul. putrezirea fructelor.2-3. Privitor la pregatirea terenului.5 prezentam câteva date tehnice privind înfiintarea culturilor în sere si solarii.0 70 32-47 3. Date tehnice privind înfiintarea culturilor (dupa M. cm plante/m2 70 20-24 5. Recoltatul – se face esalonat pe masura maturarii fructelor si în functie de destinatia productiei. acoperirea solarului cu 10-12 zile înainte de plantare si revizia instalatiilor.6 60-140 28-30 2. defolierea plantelor – se aplica la culturile de tomate utilizând tutori. În cazul spatiilor se are în vedere etaneitatea serelor. ciclul I Tomate în sera.5 80 35-40 3.4.2-2.6 40-56 25-28 7.3. fertilizarile cu gunoi de grajd. dezinfectia solului.5 80 50-55 2. Combaterea bolilor si daunatorilor – se aplica tratamente împortiva manei. Înfiintarea culturilor Pentru realizarea culturilor se utilizeaza rasad produs în ghivece nutritive cu vârsta de 55-60 zile pentru solarii si 70-80 zile pentru culturile din sere.4 Perioada de plantare 20 II-5 IV 5 IV-15 IV 1 IV-15 5 I-5 II 20-30 VI 1 II-5 III 1-5 II Cultura Lucrarile de întretinere: Completarea golurilor – la 8-10 zile de la plantare cu rasad de aceeasi vârsta.LEGUMICULTURA Palisatul. Cultura protejata si fortata a legumelor solano-fructoase În sere si solarii ponderea în cultura o au tomatele. ciclul I Distante pe Desimea rând. modelatul în straturi înaltate si deschiderea rigolelor de plantare. trebuie avut în vedere eliberarea de resturi vegetale. 74 . gândacului din Colorado. cu produse avizate.5-6. sapatul cu caz maua. 5. ardeiul gras. a patarii frunzelor si basicarea fructelor.2-8.0-3. În tabelul 5. ardeiul iute si vinetele.. Mihalache si colab. ciclul II Ardei cult.5. copilitul.3-2. Pentru realizarea culturilor trebuie pregatirea spatiului si terenului de cultura. Tabelul 5. 1985) Distante între rânduri. spalieri.

folosind produse specifice fiecarui agent patogen. reducând consumul de apa cu 50%. umiditatea se face pe faze de vegetatie. se utilizeaza si în industria far maceutica si cosmetica. dovlecii. Dirijarea factorilor de mediu – temperatura. cu nor de 25-35 l/m2 la fiecare me udare si un numar de 25-50 udari în sere cu norme de 15-40 l/m2 la fiecare udare. iar polenizarea estefacuta de catre insecte.5. Legumele bostanoase ocupa suprafete mari în gradina de lânga casa datorita continutului fructelor în glucide. Recoltarea se face la maturitatea de consum (castravetele si dovlecelul) si la maturitatea fiziologica (pepenele galben. Unele dintre ele. Toate sunt plante anuale. Irigarea prin picurare este cea mai eficienta. B2. Irigatul –se aplica diferentiat. erbacee. fiind bune premergatoare pentru majoritatea speciilor legumicole. Prezinta pretentii fata de temperatura si lumina. Sunt plante prasitoare care se fertilizeaza cu cantitati mari de îngrasaminte organice si chimice. CULTURA LEGUMELOR CUCURBITACEAE Din aceasta grupa de legume. în functie de specie si sistem de cultura. Fertilizarea faziala – cu îngrasaminte organice – se aplica 2-4 fertilizari în solarii si 8-10 ferilizari faziale în sere.05 mm. 75 . mulcirea solului cu paie de grâu în strat de 5-6 c sau folie neagra de m 0. în corelatie cu lumina. stimularea fructificarii. A. Recoltatul – se face manual la diferite stadii de coacere în functie de destinatia produsului. Lucrari speciale – constau în palisat. iar dintre elementele minerale predomina calciul. B1. Aceste legume se consuma în cantitati mari si datorita gustului placut. având flori femele si mascule dispuse pe aceeai planta. 8-10. cu tulpina târâtoare. dovlecelul de copt). copilit. defoliat. Se aplica între 15-20 udari în solarii. pepenele galben. în functie de specie si fazele de vegetatie. 5.LEGUMICULTURA Afânarea solului – prin prasile manuale. pepenele verde si dovleacul de copt. cum este castravetele. pepenele verde. în stare cruda. lasa însa terenul curat de buruieni. cârnit. cea mai mare raspândire în cultura o au castravetii. Combaterea bolilor si daunatorilor –trebuie efectuate cu atentie. conservate sau murate. vita mine C.

conducând la stagnarea în cretere. Nu suporta oscilatii mari de temperatura de la zi la noapte. Legumele bostanoase au pretentii mari atât fata de umiditatea din sol cât si cea din atmosfera. Seceta atmosferica este daunatoare culturilor de castraveti. . pepenii galbeni si verzi si dovlecelul de copt sunt specii cu pretentii ridicate fata de temperatura. plantele sunt distruse. carintele sunt mari. pentru câmp si solar.2. Absortia masiva de elemente minarale are loc în perioada de fructificate când plantele extrag din sol 70% din totalul de ele mente nutritive. Curentii de aer reci si vânturile uscate stânjenesc vegetatia acestor plante si de aceea cultura lor în câmp deschis se realizeaza în culise de plante cu talie înalta (porumb zaharat). producându-le amareala fructelor si este favorabila culturilor de pepeni galbeni si verzi prin marirea cantitatii de glucide din fructe.Alegerea soiurilor si hibrizilor Castravetii – cu fruct semilung. Plantele cresc si fructifica bine la temperaturi de 26-300C. La paritia celor mai uoare brume.5.Cerintele fata de factorii de vegetatie Castravetii. 5. Excesul de umiditate conduce la aparitia bolilor si îmbolnavirea plantelor. Fata de lumina. afânate si îngrasate cu gunoi de grajd si îngrasaminte minerale. acestea ducând la aparitia gustului a mar la castraveti si la stânjenirea vegetatiei la pepeni.temperatura optima fiind de 25-300C.LEGUMICULTURA 5.5. Pentru o vegetatie normala se recomanda ca temperatura solului sa fie mai ridicata cu 230C. avortarea florilor si diminuarea productiei la fructe. mai ales fata de intensitatea acesteia.1. Cerintele mari fata de umiditate se înregistreaza în timpul înfloritului si fructificarii plantelor. dovleceii. Temperaturile sub 140C si peste 400C influentiaza negativ creterea. Cultura da rezultate bune pe solurile uoare. Semintele încep sa germineze la temperaturi de 14-160C. cerinte determinate de sistemul radicular slab dezvoltat (cartravetele) si de coeficientul de transpiratie mare.

Topaz. Renato (F1). Verino (F1). Adonis. Select. Premier (F1). Cornison. Castraveti – cu fruct de tip cornion. Parker 76 . Astrea F1. Magic. Anka (F1). Mondial. Obelisk. pentru câmp si solar. Champion.

Ica. Rogen. Timpuriu de Canada. Crimson Sweet. -cu fructe lungi. Famosa. Comoara Ungariei. Olimpia. Completarea golurilor – se executa numai pâna ce vrejii nu acopera întreaga suprafata pentru a nu deranja plantele. Titus. Pepeni galbeni – Turchestan. Patison.6. Wisconsin. Pepeni verzi – Sugar Baby. Charleston Gray. Vert Petit de Peris. Alb mare. 3 plante la cuib la pepenii galbeni si 1-2 plante la cuib la dovlecel. De Dabuleni.5. ele se pot administra în amestec cu mranita (100 kg/m2). Octopus F1. Solul se mobilizeaza apoi cu cazmaua la adâncimea de 28-30 cm. Favorit. 77 .3. Fara vrej. De Minis. Nevada. Dovlecel – Dana. Pentru a mari randamentul îngrasamintelor chimice. Lovrin 532. Partha F1. Mustang. Dulce de Dabuleni. O data cu aceasa lucrare se face si t o uoara musuroire a cuiburilor pentru ca vrejii sa nu fie rasturnati de vânt. -cu fructe de tip cornion pentru sere: Meteor. Ophix. solarii si rasadnite. Dovlecel de copt – Pink Banana. Ogen. Primavara. dovleac si pepeni verzi. unde înfiintarea culturilor are loc cu cca 2 saptamâni mai devreme decât în câmp. Favorit. Castravetii si dovleceii se pot cultiva si în tunele joase. când se administreaza gunoiul 3-4 kg/m2 si partial îngrasamintele cu fosfor si potasiu. Cultura legumelor cucurbitaceae în câmp Lucrari de pregatire a patului germinativ încep din toamna. dând 0. Templar F1. Elka. potasiu si jumatate din îngrasamintele cu azot. Acestea se încorporeaza în sol.5-1 kg/cuib o data cu semanatul sau plantatul acestor specii. Levina F1. iar terenul se modeleaza în straturi. Selena. 5. Dochita. se aplica o alta parte din îngrasa mintele cu fosfor. terenul se niveleaza.LEGUMICULTURA (F1). pentru sere: Brucona. Farbio. Cantalup. National Pickling. Delicios. Lucrari de întretinere: Raritul – se aplica la aparitia primelor frunze adevarate lasând 2-3 plante la cuib la castraveti. Delicios. Aromat. Câteva date privind înfiintarea culturilor în cîmp sunt redate în tabelul 5. Champion.

La cultura castravetilor.0 3. Lucrarile de ciupit favorizeaza aparitia unui numar mai mare de flori femele. administrând 4-5 kg/m2 sau gunoi de pasare 1-1.05% aplicând rasadurilor când au 3-4 frunte conduce la aparitia de flori femele si la obtinerea de recolte mari. Udarile se intensifica în perioada de fructificare. fosfor si potasiu. în functie de specie. 78 . pepene galben si pepene verde. La cultura castravetilor în gradina se recomanda aplicarea a 2 serbetari cu gunoi de grajd.5-4 0. Lucrari de dirijare a creterii si a fructificarii – constau în lucrarile de ciupit repetate. administrând 1200 g azotat de amoniu si 100 g sare potasica la 100 m2 la fiecare fertilizare. iar la cultura de pepene galben si verde se aplica 2-3 fertilizari cu azot. pentru a nu deprecia calitativ produ ctia de fructe. iar urmatoarele 2-3 ciupiri se fac când lastarii au 4-6 frunze. Amenajarea spalierului – se face la cuiburile palisate de castraveti galbeni. plante Producti kg/ha g/10m2 la m2 a kg/10m2 25 IV-5 3-4 3-4 12-14 15-30 V 4-6 4-6 12-14 15-30 4-5 4-5 3-5 3-5 5-6 5-6 7 3-5 3-5 5-6 5-6 30-40 2.5-3 1. cu norme de udare de 35-40 l/m2. La cultura de dovlecel si dovleac de copt se aplica 2-3 fertilizari faziale cu azot si potasiu. care conduc la obtinerea de productiimari. La cultura de pepeni galbeni si verzi se evita aplicarea de udari la începutul perioadei de vegetatie.6. Date privind înfiintarea culturilor Cultura Perioada de însamântare de plantat 15-20 III Castraveti prin rasad Perioada Norma de samânta Nr.LEGUMICULTURA Irigarea – se face de 5-10 ori la castraveti. Tabelul 5.5 kg/m2. instalâns spalierul imediat dupa înfiintarea culturilor.5-2. De asemenea si tratamentul cu Ethrel în concentratie de 0. pentru a favoriza o înradacinare cât mai profunda si în perioada de maturare a fructelor.5 25-30 25-40 20-35 25-50 25 IV-5 V Castraveti prin 10-20 VII cultivare în sol 25 IV-5 V Castraveti semanati obinuit. prima ciupire se face când plantele au 4-5 frunze. 2-3 ori la dovlecel. cultivati pe spalier Pepeni galbeni 25 IV-10 V Pepeni verzi 24 IV-10 V Dovlecei 25IV-01VII Dovleac de copt 1-20 V Fertilizarea faziala – se aplica 3-4 fertilizari faziale la castraveti cu azot si potasiu.

În afara de productia principala.Cerintele fata de factorii de vegetatie Fata de temperatura. Sunt bune premergatoare speciile fertilizate cu gunoi de grajd în anul precedent (castravetii. bine însorite si ferite de curentii reci. Semintele de fasole si bame rasar uniform la temperaturi de 16-200C. de 25-300C. Combaterea bolilor si daunatorilor – dintre bolile care produc pagube mai mari sunt patarea unghiulara la castraveti (Pseudo monas syring). cum sunt ceapa verde.1. însa dupa ce s-a luat roua. detaând frunzele de pe plante fara a rani tulpinile.6. fasolea si bamele au cerinte mari.6. Recoltatul – se face esalonat la intervale de 2-3 zile la castrav dovlecei eti. 5. Cultura plantelor se realizeaza prin semanat direct în câmp sau în spatii protejate (fasolea) prin intermediul rasadului. dovleac de copt). CAPSULELE SI BOABELE VERZI Aceasta grupa cuprinde specii de la care se consu pastaile (fasolea de ma gradina). cum sunt: tomatele.LEGUMICULTURA La cultura de pepene verde se recomanda limitarea numarului de fructe pe o planta la 4-5 bucati. castravetii si varza. Combaterea se realizeaza cu produsele avizate la aparitia atacului. glucide. fainarea (Sphaerotheca fuliginea). paduchele castravetilor (Cerosipha gossypii) la castraveti si pepeni. Nu sunt recomandate solurile reci. 5. iar mazarea fructifica bine la temperaturi de 20-250C. Lucrarea se executa cu atentie. varza) si legumele cultivate anticipat. în timp ce mazarea germineaza la temperaturi minime de 1-20C în cazul soiurilor cu 79 . salata. care depasesc ca valoare alte specii. Pentru cultura legumelor pastaioase sunt recomandate solurile profunde. CULTURA LEGUMELOR DE LA CARE SE CONSUMA PASTAILE. Legumele pastaioase au o mare valoare alimentara datorita continutului ridicat în substante proteice. cartofii. permeabile. Recoltarea se face dimineata. si la maturizarea fiziologica (pepeni. grele si cu exces de u miditate. vitamine si saruri minerale. cu textura mijlocie. alternarioza (Alternaria cucumerina) la pepeni. când temperatura este mai scazuta. capsulele tinere (bamele) si semintele verzi (mazarea de gradina). productia secundara este valoroasa constituind un bun furaj pentru animalele din gospodarie.

pretentii mai mari având în perioada de germinare a semintelor. Fata de lumina. Prelude. de înflorit si de formare a pastailor si a capsulelor. Speciile de legume pastaioase reactioneaza bine la îngrasa mintele fosfatice si potasice. Lavinia. Insuficienta apei în sol în perioadele de consu maxim (înflorit si formarea m pastailor) încetinete procesul de înflorire si provoaca avortarea unui numar mare de flori. iar pe solurile sarace aplicarea îngrasamintelor cu azot în primele faze de vegetatie si în perioadele de înflorit si fructificare favorizeaza obtinerea de pastai de calitate superioara. -cu pastaia galbena si oloaga: Galbena de molgova.LEGUMICULTURA bob neted si la 4-6 C în cazul soiurilor cu bobul zbârcit si turtit. 5.-80C. extrag din sol cantitati mici de substante nutritive. Legumele din aceasta grupa prezinta cerinte moderate fata de umiditatea din sol. Deoarece speciile din aceasta grupa au o perioada scurta de vegetatie. Cristina. -cu pastaie verde. conducând la ofilirea si uscarea plantelor. Aurie de Bacau. Fasolea este o specie de zi scurta si de aceea majoritatea soiurilor reuesc în zone cu o durata a zilei mai redusa. fasolea are cerinte moderate dând bune rezultate cultivata în culise sau asociat cu alte specii legumicole.2 Alegerea soiurilor si hibrizilor Fasolea de gradina -cu pastaie verde si oloaga: Ialnita 43. fapt ce permite semanatul culturii primavara devreme sau chiar în ferestrele iernii. Achim. Mazarea de gradina 80 0 . Excesul de umiditate din sol este daunator. -cu pastaie galbena si urcatoare: Clujana. Fana. Yello. Elena. Aurelia. care însa trebuie sa fie în for e m uor asimilabile. Goldstern. Cascade Valja. Plantele tinere de mazare rezista bine la temperaturi de –4…. cultivate în conditii de iluminare de 8-10 ore zilnic nu înfloresc corespunzator si formeaza putine pastai pe planta. Lena. Bogdana. Echo. Belami. urcatoare: Verba. Nicis. Oxy-Amidor. Aura.6. Green Streamer. Mazarea si bamele au cerinte moderate fata de lumina si în special fata de durata luminii. Olga. Almare.

LEGUMICULTURA

-cu bob neted: Alaska, Prima, Eminent, Fina verde, Como, Isalnita 110, Sugar Bon, Sugar Gem; -cu bobul zbârcit: Ialnita 60, Marifon, Timpurie de Craiova, Mingomark, Bördi, Cornelia, Victoria, Vidra 187, Gotinga, Undine, Jof, Regina, Dinga, Masterfon, Skinado, Ema, Flila, Armonia, Mantica, Adela. Bame -soiuri timpurii: Ela, Beatrice. -soiuri semitimpurii: Fara tepi. 5.6.3 Tehnologia de cultivare În vederea însamântarii, terenul se pregatete din toa mna, când se adimistreaza si 4/5 kg superfosfat în amestec cu 1-2 kg/ 100 m2 sare potasica. Terenul se sapa cu cazmaua la 28-30 cm adâncime. Primavara se aplica îngrasaminte cu azot în cantitate de 2-2,5 kg/100 m2 azotat de amoniu, care se încorporeaza cu grebla prin maruntirea si nivelarea patului germinativ. Prezentam în tabelul 5.7 principalele date privind înfiintarea culturilor de legume pastaioase. Ealonarea productiei de fasole pastai si de mazare se realizeaza folosind soiuri cu perioade diferite de vegetatie si semanând esalonat la intervale de 10-15 zile. În gradina de lânga casa, fasolea se poate semana în cuiburi (câte 4-5 seminte/cuib) la distanta de 30-40 cm între rânduri pentru soiurile oloage si la distanta de 70-80 cm între rânduri, si 30 cm pe rând pentru soiurile urcatoare. Adâncimea de semanat este de 4-6 cm. Tabelul 5.7.
Date privind înfiintarea culturilor Cultura Perioada de Norma de samânta Nr. Producti plante la m2 însamântare kg/ha g/10m2 a kg/10m2 Fasole ogor propriu 15 IV-10 V ealonat 100-200 100-200 45-55 5-10 Fasole de cultura 10 IV-10 VII 100-120 100-120 45-55 4-9 succesiva Mazare ogor propriu 1 III-10 IV ealonat 180-300 180-300 130-150 2-6 Mazare în cultura 1-15 VII ealonat 180-300 180-300 130-150 2-5 succesiva Bame 1-10 V 40-50 40-50 9-11 4-10

Lucrari de întretinere: Prasitul – se face 3-4 prasile manuale la fasolea si bame, mobilizând solul la o adâncime de 5-7 cm, iar la mazare se recomanda un plivit daca este nevoie.
81

LEGUMICULTURA

Palisatul (aracitul) – lucrarea se executa numai în cazul soiurilor volubile. Irigatul – se executa în perioade critice, dupa rasarit, înainte de în florit si în perioada de formare a pastailor si a boabelor. Normele de udare sunt de 16-20 l/m2 la fasole si la mazare si 30-40 l/m2 la bame. Fertilizarea faziala – se recomanda la fasole, aplicând înainte de înflorit o doza de 750 g azotata de amoniu, 3120 g superfosfat si 1250 g sare potasica la 100 m2 de cultura. Aplicarea fertilizarii are efect favorabil asupra înfloritului si a legarii pastailor. Combaterea bolilor si daunatorilor – se refera la tratamente împotriva antracnozei (Colletotrichum lindemuthianum), arsura comuna (Xanthomonas campestris), gargarita fasolei (Acanthoscelides obtectus) si gargarita boabelor de mazare (Bruchus pisorum) utilizând produsele recomandate si în perioadele de avizare. Recoltatul – se face manual, ealonat, în functie de maturitatea de comsum. Bamele se recolteaza zilnic sau cel mult la 2 zile. Fasolea se poate cultiva si în spatii protejate si sere. Cultura se realizeaza prin rasad si prin semanat direct. Rasadul se poate semanând în ghivece nutritive câte doua seminte. Vârsta rasadului la plantare nu trebuie sa depaseasca 18-25 zile, iar înainte de a fi plantat rasadul se ciupeste deasupra a doua frunze ade varate si se sorteaza eliminând plantele bolnave si slab dezvoltate. Semanatul direct se realizeaza în prima decada a lunii aprilie sau ultima decada a lunii iulie (pentru culturile de toamna). Semanatul se face în cuiburi la distante de 60 cm între rânduri si 50 cm pe rând. La cultura din solarii si sere se folosesc soiurile urcatoare, iar în tunele joase soiurile oloage. Trebuie acordata o atentie mare aerisirii adaposturilor, iar când temperaturile cresc peste 25-280C se descopera solariile în totalitate.

5.7. CULTURA LEGUMELOR DE LA CARE SE CONSUMA FRUNZELE Legumele cele mai frecvent cultivate din aceasta grupa sunt: salata, spanacul, loboda, ceapa verde si usturoiul verde.

82

LEGUMICULTURA

De la toate aceste plante se consuma frunzeleîn stare proaspata sau sub forma unor salate si preparate, fiind folosite în alimentatia omului tot timpul anului. Având o perioada scurta de vegetatie si un habitus redus se preteaza la culturi asociate, anticipate sau urmatoare. Sunt specii rezistente la frig, temperaturile ridicate asociate cu seceta atmosferica favorizeaza aparitia tijelor florale. Plantele legumicole din aceasta grupa sunt pretentioase la umiditate, au un ritm rapid de cretere si extrag din sol cantitati mari de elemente nutritive într-un timp scurt. În asolamente este indicat a se cultiva dupa culturi fertilizate cu gunoi de grajd, cum sunt : tomatele, ardeii, vinetele, castravetii si legumele varzoase. 5.7.1.Cerintele fata de factorii de vegetatie Semintele, respectiv bulbii acestor specii germineaza sau pornesc în vegetatie la temperaturi de 2-30C, iar plantele cresc si se dezvolta normal la 14180C. Temperaturile de peste 20-250C determina aparitia tulpinilor florifere si deprecierea productiei. Culturile intrate bine înradacinate în iarna suporta te mperaturi de –15…180C. Acest fapt face posibil semanatul sau plantatul înca din toamna pentru culturi anticipate. Fata de umiditate, speciile de legume verdeturi au cerinte ridicate, atât lipsa cât si excesul influentând cantitativ cât si calitativ productia. Fata de lumina au cerinte moderate. 5.7.2.Alegerea soiurilor si hibrizilor Salata -soiuri timpurii: De Mai, Jessy, Amplus, Cora, Dena, Salma, Mona, Ostinata, Larand, Marula de Braila; -soiuri de toamna: Polul Nord, Silvia. Spanac – Matador, Matares, Nores, Smarald. Loboda – Comun alba, Comun Rosie, Comun blonda, De Vidra. Ceapa verde – De Macau, De Stuttgart. Usturoiul verde – De Ialnita, De Cenad, De Moldova, De Ciolpani.

83

realizând 2-3 udari cu norme de 15-20 l/m2. Dupa defrisarea culturii anterioare se 2 si de ad ministreaza îngrasamintele cu fosfor si potasiu 2-4 kg/100 m . Pentru esalonarea productiei se folosesc diferite sisteme de cultura. Prima udare se aplica dupa plantare sau dupa semanat. Dintre boli pagube importante produce putregaiul cenuiu (Botrytis cinerea). Irigarea – se aplica în functie de anotimp. În vederea plantarii sau a semanatului se deschid rigole de adâncimi diferite. Fertilizarea faziala suplimentara – se realizeaza cu îngrasaminte cu azot 800-1000 g/100 m2 în faza când plantele au 6-8 frunze în rozeta.7. care se combate efectuând stropiri cu Ronilan 0. salata cultura de pri avara) si prin plantare m (ceapa verde.8. iar celelalte în timpul creterii si învelirii capatânii la salata sau a cresterii frunzelor la ceapa si usturoi verde. se sapa solul cu cazmaua. epoci de înfiintare a culturilor si a soiurilor. Prasitul – se executa 2-3 prasile manuale în vederea distrugerii crustei si a buruienilor.3Tehnologia de cultivare Pregatirea terenului în vederea realizarii culturilor de legume verdeturi se realizeaza în functie de plantele pre mergatoare momentul de înfiintare a culturii. Legumele verdeturi se cultiva în gradina casei prin semanat direct (spanac. Recoltatul – se executa manual.05% sau Sumilex 0. la loboda. Combaterea bolilor si daunatorilor – se efectueaza la aparitia acestora. în functie de fiecare specie. salata plantata în toamna). Redam în tabelul 5. Rovral 0.1% la intervale de 7-10 zile. ealonat. se marunteste si se modeleaza în straturi de 94 cm la coronament. Lucrari de întretinere: Completarea golurilor – se face la cultura cu rasad din acelasi soi si de aceeai vârsta. câteva date privitoare la în fiintarea culturilor de legume verdeturi. loboda. 84 . Raritul – se practica la culturile de salata realizate prin se manat direct. pe masura ce plantele ajung la completa dezvoltare.LEGUMICULTURA 5. patrunjel de frunze.05%.

8. atât în cultura pura cât si asociata cu to mate. fiind folosita integral de câtre organis m. substante minerale si vitamine.Cerintele fata de factorii de vegetatie Cartoful timpuriu si de vara se caracterizeaza prin cerinte moderate fata de temperatura. ardei.1. În cultura pura. 5.8 DATE PRIVIND ÎNFIINTAREA CULTURILOR Cultura Perioada de însamântare Perioada de plantat Norma de samânta kg/ha g/10m2 2-3 2-3 14-19 Nr. 0 temperatura optima de cretere a partii aeriene este de 18-20 C. CULTURA CARTOFULUI PENTRU CONSUM TIMPURIU SI DE VARA Cartoful timpuriu si de vara se cultiva în gradina familiala pentru consum curent în lunile mai-iulie.LEGUMICULTURA Dintre legumele verdeturi. grasimi. Tuberculii de cartof contin amidon.8. plante la m2 20-30 Productia kg/10m2 Salata prin semanat aliniat Salata prin rasad Spanac Ceapa verde Usturoiul verde 25 II-25 III 10IV-30VII 5VIII-10IX ealonat 1 I-15 II 10 II-15 III 20VII-15VIII 1-25 IX 15-20 IX 10 II-15 III 20 II-20 III 1-25 IX 15VII-10VIII 15-25 VIII ealonat Loboda 1-20 III 1-30 X 1-20 III ealonat 1-25 X 1-10 III ealonat 0. De remarcat ca vitamina C nu se distruge prin fierbere. proteine brute. Distantele de plantare sunt de 20x20 cm si 25x25 cm. castraveti. Tabelul 5. salata se cultiva cel mai mult si în spatii protejate. iar la –1…-20C partea aeriana a plantelor este distrusa. rasadul produs în cuiburi sau ghivece nutritive de 5x5x5 cm se planteaza când are 5-6 frunze si o vârsta de 35-40 zile.5 18-20 0. cea optima 12-150C.5 18-20 14-19 56-60 20-30 15-25 8-10 20005000 20005000 8-10 20005000 20005000 71 10-20 70-130 20-30 70-130 15-25 5. Temperatura minima de încoltire este de 50C. La temperaturi de peste 260C coltii sunt afectati. iar a tuberculilor 16-180C. celuloza. 85 .

acestea actionând direct calitativ si cantitativ asupra productiei. Soiuri pentru cultura de vara – Semenic.5-2 kg/100 m2 sare potasica.3Tehnologia de cultivare Toamna. Adretta. Rene.2. Timate “N”. Casin. Teo. Désirée. azotul favorizeaza creterea masei foliare. Sante “N”. Cibin. preîncoltire.150-0. dar constanta în sol. Catellyna. muguri porniti. Primavara se administreaza îngrasamintele cu azot 0. iar potasiul intensi ica f procesul de asimilatie. Kondor.9 etapele de pregatire a tuberculilor pentru plantare timpurie. Ostara.250 kg/100 m2 si se încorporeaza în sol. Runica. cerintele sunt ridicate. Cartoful solicita o umiditate moderata. Barsa. coltii sunt viguroi si au o culoare violacee. Fresco. Roxy “N”. Cultura se înfiinteaza prin plantarea manuala a tuberculilor. bine aerate. Corona.Alegerea soiurilor si hibrizilor Soiuri pentru cultura timpurie – Gloria “N”. Muresan. care înainte de plantat sunt supui mai multor operatii pregatitoare: sortare. Se executa sapatul cu cazmaua la 28-30 cm încorporând îngrasamintele. Sunt considerati tuberculi buni pentru plantat cei care sunt turgesce au nti. dezinfectie. fosforul influentiaza numarul de tuberculi din cuib. Rubinia.8. 86 . bogate în substante hranitoare si cu posibilitati de irigare. Koretta. Dintre elementele nutritive. acesta influentiaza prima durata (peste 12 ore/zi). cerintele sunt ridicate. se executa fertilizarea cu gunoi de grajd 400-500 kg/100 m2 si 1. Pentru cultura cartofului timpuriu si de vara sunt recomandate solurile nisipo-lutoase. Bran. Escort. Sucevita. Fata de elementele nutritive. 5.LEGUMICULTURA Fata de lumina. Roclas. Cerintele mai marise manifesta în perioada de crestere intensa a tuberculilor. 5. Bartina. Ramono. stimularea formarii radacinilor si calirea. În lipsa ei nu are loc procesul de tuberizare. dupa defrisarea culturilor anterioare. Prezentam în tabelul 5.8. Concorde “N”.

executând 3-4 praile. Lucrari de întretinere: Prasitul . a 100-150 kg mranita/100 m2 în rigolele de plantare contribuie la realizarea unor productii mari si de calitate. daca tuberculii sunt murdari.LEGUMICULTURA Tabelul 5.9. 87 . În functie de zona geografica. Aplicarea. 30 g sare potasica si 30 g azotat la 10 litri apa Calirea 3-4 zile înainte de plantare Tuberculii se tin la temperaturi de 100C la început. realizând o desime de 6-8 cuiburi/m2. sau se face în rumegu umectat cu 60 g superfosfat. concomitent facându-se si musuroirea plantelor. pentru ca apoi sa se reduca la 4-50C Îmbaierea: tuberculii pui în saci sau couri se introduc într-o solutie de formalina 0. Distantele de plantare sunt de 60-70 cm între rânduri si 20-25 pe rând. Indicatii tehnice privind pregatirea tuberculilor pentru plantare Lucrarea Curatirea Durata Modul de efectuare Spalare.se face manual. perioada de plantare este 10 martie-10 aprilie.5% (1 litru solutie la 5-8 kg tuberculi) Plantarea se face în rigole deschise la 8-10 cm adâncime. când în sol se realizeaza temperaturi constante de 6-80C. în vederea unei dezinfectii eficiente 5 minute Dezinfectia 2-4 ore Sudatie: tuberculii se acopera cu prelate sau folie de polietilena Preîncoltirea Formarea radacinilor 8-10 zile 6-8 zile Tuberculii aezati în ladite suprapuse se introduc în ca mera sa întuneric si temperatura de 15-180C Tuberculii preîncoltiti se pun în ladite sau couri cu turba sau mranita umectata cu solutie de 60 g superfosfat si 30 g sare potasica la 10 l apa. Cantitatea de tuberculi utilizati la plantare este în functie de marimea acestora si este de 300-400 g/ m2. înaintea plantarii tuberculilor.

Productia este în functie de perioada de recoltare.5% si a gândacului din Colorado folosind Decis 0. Regent 0.02% sau Karate 0. putând ajunge la 20-25 kg/m2. Intensificarea aplicarii udarilor se face în perioada de for are si cretere a m tuberculilor. Tratamentele se fac preventiv si la aparitia bolilor si a daunatorilor. Ridomil plus 0. Turdacupral 0. având efecte negative asupra vegetatiei cartofului. Recoltatul – se face manual începând cu a doua decada a lunii mai. Prima udare se aplica la 15-20 zile de la rasaritul plantelor. Umiditatea în exces împiedica procesul de tuberizare. Combaterea bolilor si daunatorilor – se realizeaza prin tratamente împortiva manei cartofului (Phytopthora infestas) cu Dithane M 45 în concentratie de 0. 88 .04%. când tuberculii au ajuns la marimea corespunzatoare.2%.25%.LEGUMICULTURA Irigatul – se fac 4-6 udari cu norme de udare de 25-30 l/m2. iar ur atoarele la intervale de 10-15 m zile fiecare.05%.

Editura Ceres. Iai. Bucureti.Note de curs BUTNARIU H.Tehnologia cultivarii legumelor.Tehnologii si maini pentru mecanizarea lucrarilor în cultura legumelor de câmp. .STAN N. Bucureti.III. Universitatea Agronomica Iai. 1994 STAN N.-Legu micultura speciala.Criterii pentru zonarea legu miculturii. 1992 STAN N. 1993 MARINESCU A. Editura Ceres.34-39 x x x .Revista Cercetari Agronomice în Moldova.. Tema 2:: Studiul principalelor secvente tehnologice la cultura de conopida (Brassica oleracea var. Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iasi.Legumicultura generala. vol. vol.2001 STAN N. Bucureti. Vol.II.I. . VOINEA M. Vol. Stan Teodor 89 . Bucureti.Lucrari stiintifice U.Didactica si Pedagogica. .Tehnologia cultivarii legumelor. ..2003 STAN N.A. Seria Horticultura.Universitatea Agronomica Iasi.I.STAN T. . 1989. 1989. Editura Ceres.Revista „Hortinform”-PHR. cauliflora) pentru consum în vederea optimizarii acesteia.Mecanizarea lucrarilor în sere. Edit.-Legumicultura speciala.1999 MUNTEANU N.Legumicultura. 1993 STAN N. x x x .LEGUMICULTURA BIBLIOGRAFIE STAN N. STAN T. Institutul Agrono mic Iai.-Legumicultura generala. Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iai. . mic 1987 STAN T. MUNTEANU N. Lucrari practice. x x x . II. vol. Titularul disciplinei Sef lucr. 1977. solarii si ciupercarii.. 1995-1998 Tema 1:: Tehnologia de producere a rasadurilor de legume.Legumicultura generala.I si II. si colab. si colab. . vol. subvar. MARINESCU A. . vol. . Institutul Agrono Iasi. botrytis L. 1990-1998..I. Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iai.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->