LEGUMICULTURA

CAPITOLUL I INTRODUCERE ÎN TEHNOLOGIA CULTIVARII LEGUMELOR 1.1.OBIECTIVUL SI CONTINUTUL DISCIPLINEI DE LEGUMICULTURA Cultura legumelor a constituit una dintre primele activitati practice ale omului. Însa, o data cu aparitia societatii, s-au dezvoltat continuu cunotintele si metodele de cultivare a plantelor legumicole, acest ritm devenind deosebit de rapid în epoca moderna, ceea ce a dus la consolidarea legumiculturii ca o stiinta de sine statatoare, desprinzându-se astfel de fitotehnie, din care facea parte. Legumicultura poate fi definita ca: stiinta care se ocupa cu studierea plantelor legumicole sub aspectul particularitatilor biologice, al relatiilor bio- si ecosistemice ale acestora pe baza carora se stabilesc cele mai adecvate tehnologii de cultura în scopul obtinerii unor productii ridicate din punct de vedere cantitativ si calitativ, ealonate în tot timpul anului, în conditii de eficienta economica ridicata. Legumicultura are doua parti distincte: - partea generala, care trateaza importanta alimentara si economica, bazele biologice ale legumiculturii, ecologia plantelor legumicole, înmultirea acestora, constructii specifice pentru legumicultura, bazele tehnologice de cultura a plantelor legumicole, producerea semintelor etc. - partea speciala, care se refera la tehnologia de cultura a fiecarei specii legumicole în câmp, adaposturi din mase plastice, sere si rasadnite. 1.2. IMPORTANTA SI LOCUL LEGUMICULTURII ÎN CADRUL

PRODUCTIEI AGRICOLE Datorita valorii alimentare ridicate, legumele însotesc din ce în ce mai mult în hrana omului alte produse ca: pâinea, carnea, brânzeturile etc., contribuind la o mai buna asimilare a acestora. Valoarea si importanta consumului de legume se apreciaza nu numai strict din punct de vedere nutritiv si mai cu seama dupa efectul favorabil asupra organismului uman. Din analiza compozitiei chimice a legumelor rezulta ca ele contin aproximativ 78-93% apa si 7-22 % s.u. Continutul cel mai ridicat în s.u. îl au
1

LEGUMICULTURA

legumele din grupa cepei (de la 13,5 % - praz la 38% -usturoi) iar cel mai scazut (4,8 -5%) castravetii, salata, marula etc. Referitor la hidratii de carbon, cantitati mai mari contin legumele din grupa cepei si cele pentru radacini tuberizate (usturoiul, ceapa, morcovul, sfecla roie, hreanul etc.). Proteinele continute de legume aduc în hrana omului cca. 5-10 % din totalul necesar. Se remarca printr-un continut mai ridicat de proteine, între 2% si 8%, ciupercile, usturoiul, fasolea, mazarea, bobul, conopida, spanacul etc. Lipidele se gasesc în cantitati reduse în legume (0,1-0,9%), fiind în cantitati mai mari în semintele de dovleac, pepeni etc. Acizii organici îmbunatatesc gustul legumelor si ajuta la o mai buna digestie a hranei. Continutul în acizi organici este mai ridicat în frunzele de: revent, macris, stevie, spanac, loboda etc. Vitaminele împreuna cu sarurile minerale, confera marea valoare alimentara a legumelor, fiind substantele absolut necesare pentru buna desfasurare a proceselor metabolice din organism. Vitamina C în cantitati mari se depoziteaza în partile comestibile la ardei, patrunjel pentru frunze, marar, spanac, conopida, varza de Bruxelles, gulie etc Vitamina A (vitamina antinfectioasa, cu provitaminele sale carotenele) se gaseste în cantitati mari în morcov, patrunjel, dovleac, varza creata, varza roie, ardei, spanac etc.(pâna la cca 9-10 mg la 100 g s.p.). Vitaminele din complexul B (thiamina, riboflavina, acidul pantotenic) joaca rol important în procesul biologic de cretere a organismului uman. Alte vitamine care se gasesc în legume sunt: E, K, P, PP, D, cu rol important în prevenirea unor boli si în echilibrarea metabolismului organismului uman. Substantele minerale. Este deosebit de important faptul ca în produsele legumicole predomina elementele bazice (K, Na, Mg, Fe) si nu cele acide (Cl, P, S), explicându-se astfel efectul alcalinizant al celor mai multe produse legumicole, care duce la neutralizarea aciditatii determinata de consumul sustinut de alimente bogate în proteine (carne, oua, pâine etc.). Necesarul zilnic de elemente minerale al unei persoane adulte este urmatorul: 2,l6 g K, 1,04 g Ca, 0,43 g Mg, 0,06 g P, 12 mg Na. Unele legume contin uleiuri eterice, care se gasesc sub forma unor compui cu sulf si care se mai numesc si „fitoncide”. Astfel de substante se gasesc
2

LEGUMICULTURA

în hrean, ceapa, usturoi, ridichi etc., având efect bactericid. Sunt si legume care contin substante antibiotice. Asemenea substante se gasesc în varza, ceapa, usturoi etc. Pentru asigurarea organismului uman cu vitaminele, sarurile minerale, precum si cu celelalte componente importante ale produselor legumicole, un om adult trebuie sa consume anual aproximativ 200 kg legume. Prin ponderea pe care legumele o ocupa în alimentatia omului, consumul acestora constituie un indicator al nivelului de trai. Ca urmare importanta social economica a legumiculturii poate fi sintetizata în urmatoarele: - legumicultura reprezinta una din cele mai intensive forme de folosire a terenului; - comparativ cu alte culturi, legumicultura asigura o mai buna valorificare a terenului agricol prin efectuarea pe suprafete mari a culturilor asociate si în special a celor succesive; - în legumicultura productiile ce se obtin sunt mult mai mari în comparatie cu alte culturi; - asigura conditii pentru utilizarea permanenta a fortei de munca, înlaturându-se prin aceasta caracterul sezonier al muncii; - legumicultura asigura conditii pentru obtinerea unor profituri mari si ealonate în tot timpul anului;

CAPITOLUL II ÎNMULTIREA PLANTELOR LEGUMICOLE Plantele legumicole au însuirea de a se înmulti pe cale vegetativa (asexuata) sau pe cale generativa (sexuata). Folosirea uneia sau alteia din metode reprezinta posibilitati de înfiintare a culturilor si de reducere a ciclului de productie. 2.1. ÎNMULTIREA PE CALE VEGETATIVA (ASEXUATA) În cadrul acestei metode, materialul folosit pentru înmultire reprezinta parti sau organe vegetative ale plantelor. Înmultirea pe cale vegetativa a plantelor legumicole da posibilitatea mentinerii în descendenta a unor însuiri valoroase pe care le poseda planta mama, iar prin caracterul sau profund utilitar si-a gasit o larga aplicabilitate în productie.

3

macris si cimbrior. pastârnac. utilizându-se la pepeni. revent.) sau fructe uscate indehiscente denumite în practica impropriu seminte (morcov. batatul. ceapa de Egipt. fapt ce. macris (rizomi) si hrean (portiuni de radacini). -înmultirea prin rizomi sau portiuni de radacini se folosete la revent. -înmultirea prin drajoni (anghinare si tarhon). 2.LEGUMICULTURA Pentru unele specii ca: hreanul. (usturoi. tomate si castraveti. usturoiul. vinete. patrunjel. patlagele vinete. anghinare. 4 . bame.). castraveti. fasole. reprezinta singura posibilitate de înmultire. ardei. Ca metode de înmultire pe cale vegetativa mentionam: -înmultirea prin bulbi (ceapa ealota) . Pe lânga avantajele pe care le prezinta înmultirea pe cale vegetativa. castraveti. leutean. usturoiul de Egipt (Rocambole). telina.2. -înmultirea prin butai se practica mai des la batat si tarhon si mai rar la cartof. pepeni. -înmultirea prin miceliu se practica la ciuperci. deoarece în conditiile naturale din tara noastra aceste specii nu formeaza seminte sau daca le formeaza sunt seci (hrean). reprezinta o metoda de mare actualitate care înlatura dezavantajele mentionate anterior la metoda înmultirii pe cale vegetativa. -înmultirea prin culturi de tesuturi (meristeme) pe medii nutritive “in vitro” (micromultiplicarea). cardon. -înmultirea prin altoire se folosete mai putin în legumicultura. sparanghel. în prezent limiteaza aplicarea acestei metode la un numar relativ restrâns de specii. tomate. anghinare. -înmultirea prin despartirea tufei -tarhon.ceapa de Egipt si usturoiul de Egipt). -înmultirea prin radacini tuberizate se practica la batat. mazare etc. stevie. aceasta are si unele neajunsuri de ordin economic generate de volumul mare de lucrari si material necesar înfiintarii culturilor. ÎNMULTIREA PE CALE GENERATIVA (SEXUATA) Majoritatea speciilor legumicole se îmnultesc pe cale sexuata. -înmultirea prin bulbili. -înmultirea prin marcotaj se aplica la tarhon si cardon. -înmultirea prin tuberculi (cartof). tomate. cimbru etc. salata. macris. cartoful. folosind în acest scop semintele (ardei.

caracteristic fiecarei specii si se exprima în procente din numar. în functie de specie) datorita continutului scazut în apa si a volumului redus. normal dezvoltate. Valoarea culturala sau samânta utila reprezinta procentul de seminte din lotul de semanat pe care se poate conta ca vor da nastere la plante normale. calitatea semintelor si valoarea lor de întrebuintare este întregita de însuiri ca: autenticitatea. Necesitatea folosirii unor seminte cu însuiri biologice si fizice superioare reprezinta una dintre conditiile de baza în obtinerea unor productii superioare din punct de vedere cantitativ si calitativ. fondul genetic. . Se determina cu ajutorul formulei: greutatea greutatea semin]elor total \ = a probei curate ⋅100P analizate Facultatea germinativa sau germinatia totala reprezinta capacitatea semintelor de a germina în conditii favorabile într-un anumit numar de zile. se determina pe baza puritatii si a facultatii germinative. utilizând cantitati reduse de seminte.LEGUMICULTURA Sub aspect practic metoda este mult mai accesibila datorita avantajelor pe care le prezinta pentru procesul de productie: .executarea mecanizata si cu precizie a semanatului. umiditatea si starea fitosanitara. dupa relatia: 5 . Energia germinativa se determina o data cu facultatea germinativa si reprezinta numarul de seminte care germineaza în 1/3 pâna la 1/2 din durata stabilita pentru determinarea facultatii germinative. . Însuirile biologice definesc aspectul calitativ. Alaturi de acestea.posibilitatea de pastrare în conditii bune un numar mare de ani (de la 2 la 8 ani.coeficient mare de înmultire (de la o singura planta obtinându-se un numar mare de seminte). . specie sau soi.posibilitatea introducerii în practica prin intermediul înmultirii sexuate a hibrizilor cu efect heterozis. care apartin speciei sau probei analizate si se exprima în procente din greutate. facultatea si energia germinativa. puritatea. Controlul calitatii semintelor. capacitatea semintelor de a dispune de un potential vital ridicat. puterea de strabatere. Puritatea fizica reprezinta cantitatea de seminte întregi. Autenticitatea exprima gradul în care un lot de seminte corespunde unui anumit gen.

geografici. în care: C CAPITOLUL III ECOLOGIA PLANTELOR LEGUMICOLE Dintre edafici) de factorii cea mai abiotici mare (climatici. % Valoarea culturala sau samânta utila sta la baza stabilirii normei reale de samânta la unitatea de suprafata. de care depinde optimul ecologic sunt cei climatici geografici influenteaza agroecosistemul prin (lumina. însemnatate pentru plante. A = norma de samânta la ha de calitatea I. G = germinatia. orografici. orografici indirect variatia regimul apei si aerului). B = valoarea culturala a semintelor de calitatea I. folosind relatia: Q = A ⋅B Q= cantitatea de samânta la ha din lotul de care dispunem. %. Factorii .LEGUMICULTURA Vc = P ⋅C 100 în care: P = puritatea. C = valoarea culturala a semintelor folosite la semanat. si caldura.

Cerintele plantelor legumicole fata de factorii de mediu s-au format în mod lent. RELATIILE PLANTELOR LEGUMICOLE CU LUMINA 3. durata de stralucire a soarelui. distanta de la pamânt la soare si efectul atmosferei (densitatea radiatiilor ajunse în atmosfera este micorata datorita fenomenului de absortie exercitat de catre vaporii de apa componentele gazoase atmosferei). Din aceasta si de ale 6 . cu atât dezvoltarea plantelor.1. filogenetic creterea si deci si productivitatea va fi mai mare 3.1. Cantitatea de radiatii. ajunsa la nivelul solului este dependenta de unghiul de incidenta al razelor. Radiatia solara Radiatia solara ajunge la suprafata terestra în special sub forma de lumina si caldura.factorilor climatici si edafici. cu cât se asigura conditii de mediu mai apropiate de cele în care s-au format plantele. si sunt foarte bine consolidate. nebulozitatea specifica locului. În cultura.1. în decursul filogenezei speciei.

Plantele legumicole asimileaza cel mai bine când intensitatea luminii este de 20-30 mii luci. Când se analizeaza cerintele plantelor legumicole fata de factorul lumina.1. dar poate fi chiar daunatoare (Daskalov. la unele culturi legu micole (sparanghel. trebuie avute în vedere urmatoarele aspecte: -plantele legumicole dau productii mari la unitatea de suprafata. Intensitatea luminii În conditiile din tara noastra. intensitatea luminii poate sa ajunga în lunile de vara de la 30-40 mii luci pâna la 100 mii lucsi. lumina într-o anumita perioada a creterii nu numai ca nu este necesara. pe când iarna aceasta are valori mult mai scazute. fiind de 8-10 mii luci. etc. calitatea si epoca de livrare a productiei nu depind numai de intensitatea luminii.). conopida. -culturile legumicole sunt intensive. necesitând o desime mare a plantelor pe unitatea de suprafata. ci si de durata timpului de iluminare. -cantitatea. cerintele plantelor legumicole fata de acest factor în diferite perioade si faze de cretere si posibilitatile de îmbunatatire a regimului de lumina. -pentru obtinerea unor productii de calitate superioara. Aceasta presupune un proces de fotosinteza intens cu începere din primele faze de cretere. Numeroase fenomene fiziologice ale metabolismului plantelor sunt direct legate de cantitatea si calitatea luminii. La o intensitate corespunzatoare a lu minii transformarile 7 2 . 1965).LEGUMICULTURA cauza. Referitor la importanta factorului lumina pentru productia legumicola intereseaza în mod deosebit urmatoarele aspecte: intensitatea.2. fapt ce determina scaderea cantitatii de lumina primita de fiecare planta. durata perioadei de iluminare. radiatia totala sufera modificari de la sub 100-200 cal/cm în timpul iernii pâna la peste 600-700 cal/cm2 în timpul verii. structurii anatomice. Factorul lumina exercita o puternica influenta asupra creterii. calitatea. transpiratiei si nutritiei minerale a plantelor si conditioneaza parcurgerea stadiului de lumina la plante. andive. sursele de lumina. unele dintre acestea chiar într-o perioada scurta. -culturile fortate precum si producerea rasadurilor pentru acestea se executa si în unele luni când intensitatea luminii este mai mica. 3. telina de petiol. insuficienta pentru creterea normala a plantelor neadaptate la astfel de conditii.

castravetii. spanacul. ridichea de luna. care necesita o iluminare de 4000-6000 luci. pepenii verzi. mararul. pepenii galbeni. ridichile de luna. bamele. ceapa. mararul. ca rezultat al selectiei. În practica productiva. asmatuiul. 1973. -nepretentioase: ceapa pentru frunze. exista soiuri mai putin sensibile (neutre) din punct de vedere fotoperiodic. 1969 si Balaa. reventul. în functie de pretentiile fata de intensitatea luminii. patlagelele vinete. în sensul ca iarna lungimea zilei este redusa scazând pâna la 8 ore si 30 minute iar în lunile de vara ajunge la 15 ore si 30 minute. 3. ardeiul. ceea ce a permis extinderea arealului de cultura a diferitelor specii legumicole pe aproape tot globul. cunoasterea reactiei plantelor la fotoperioada este necesara la stabilirea perioadei de cultura ca si a duratei de iluminare în eventualitatea folosirii luminii artificiale suplimentare. ardeii. -de zi scurta(8-12 ore): fasolea. Durata perioadei de iluminare Durata de iluminare prezinta o deosebita importanta pentru viata plantelor legumicole. patlagelele vinete. sparanghelul. -putin pretentioase la lumina: spanacul. durata de iluminare difera în cursul anului.1. tomatele. putând fi cultivate cu succes primavara devreme sau iarna. În prezent. conopida etc. castravetii. creterea si dezvoltarea plantelor având un ritm intens.LEGUMICULTURA chimice din celule se petrec cu o viteza foarte mare. plantele perene. morcovul. mazarea. ciupercile. Ca si intensitatea luminii. -plante care nu au nevoie de lumina la formarea organelor comestibile: andivele. Sub raportul pretentiilor fata de lungimea zilei plantele legumicole se grupeaza astfel: -de zi lunga (14-16 ore): plantele legumicole din grupa verzei. sfecla pentru frunze. morcovul. telina si macrisul. plantele legumicole se grupeaza astfel: -pretentioase la lumina: tomatele. Dupa Maier. care necesita o iluminare de 8000 lucsi. fasolea si sparanghelul. -indiferente la durata de iluminare (neutre).3. pepenii. patrunjelul. cicoarea. 8 .

4. a bulbului fals la feniculul de Flore în vederea etiolarii nta organului de consum. -orientarea serelor.. a plantelor de sparanghel si cicoare de gradina. 1974). Se poate vorbi despre îmbunatatirea regimului de lumina. Marirea intensitatii luminii se poate realiza prin urmatoarele cai: -amplasarea culturilor legumicole cu pretentii mari fata de acest factor pe terenuri cu expozitie sudica. mai mult prin procedee indirecte de folosire rationala a luminii solare si de suplimentare a luminii naturale cu lumina artificiala (Indrea D. Posibilitatile de dirijare a luminii în culturile legumicole Lumina fiind un factor cosmic nu poate fi dirijata de catre om. care trebuie sa fie de 30-40° la serele care au acoperiul cu o singura panta si 25-30° la serele cu doua pante. -alegerea celor mai corespunzatoare epoci de înfiintare a culturilor.LEGUMICULTURA 3. -muuroirea petiolurilor frunzelor de telina si cardon. -iluminarea suplimentara a rasadurilor cu lampi de diferite tipuri.). -raritul plantelor în cazul unor desimi prea mari. alegerea sticlei sau a foliei de material plastic de acoperire cu transparenta ridicata sau cu o coloratie convenabila pentru anumite culturi. folosirea de pelicule de mase plastice rezistente la actiunea razelor ultraviolete etc. atunci când intensitatea luminii este mai redusa si ziua mai scurta. reducerea la maxim posibil a profilelor de schelet si vopsirea acestora în alb pentru a evita u mbrirea.1. fapt ce determina întârzierea înfloritului. curatirea geamurilor la sere si rasadnite. -folosirea soiurilor specializate pentru cultura în sere. solariilor si rasadnitelor si alegerea unghiului de înclinatie al acoperiului serelor. -dirijarea temperaturii în functie de intensitatea luminii. Îmbunatatirea regimului de lumina în legumicultura se poate realiza pe doua cai: prin marirea intensitatii luminoase si prin micorarea acesteia. 9 . care suntmai putin sensibile la insuficienta luminii. Micorarea intensitatii luminii se poate face prin: -înfiintarea culturilor primavara devreme sau din toamna a legumelor de zi lunga (rezistente la frig). -reglarea judicioasa a distantelor dintre rânduri de plante si dintre plante pe rând. -înlaturarea factorilor care determina umbrirea plantelor (distrugerea buruienilor. -acoperirea inflorescentelor de conopida cu una-doua frunze din rozeta plantei în vederea evitarii deprecierii calitative a inflorescentelor sub influenta luminii.

1977). 3. care are posibilitatea de a deveni opaca când creste intensitatea lu minii.1. perioada când solul nu este înghetat si se poate lucra. ardei. M. respectiv 15°C pentru pepeni. RELATIILE PLANTELOR LEGUMICOLE CU CALDURA Sursa principala de caldura necesara pentru creterea si dezvoltarea plantelor este radiatia solara. si colab. iar pentru culturile ter mofile (tomate. printre care se numara: cretizarea (stropirea acoperiului si a peretilor de sticla cu o suspensie de creta. la acestea se remarca si 10 . folosirea sticlei speciale “Thermex” fotosensibila. castraveti.2. care în zona spectrala de 620-26000 n are efect m caloric. aparitia si frecventa brumelor. Tocmai de aceea. Însemnatatea caldurii pentru cultura plantelor legumicole Radiatia calorica.2. pepeni. Deci plantele legumicole sunt la fel de dependente fata de temperatura ca si de lumina. Din punct de vedere legumicol.LEGUMICULTURA -umbrirea serelor si a ramelor de rasadnita prin diverse procedee si tipuri de instalatii. fasole) data când se înregistreaza te mperaturi egale sau superioare valorii de 10°C . data stabilizarii temperaturii medii a aerului egala sau mai mare de 10°C. Pentru speciile legumicole mai putin pretentioase la caldura se considera în general ca perioada activa de vegetatie începe când în aer si sol se stabilizeaza o temperatura de cel putin 5°C.. perdele din tesaturi textile sau materiale plastice amplasate în interiorul serelor. deoarece determina arealul de cultura al speciilor si soiurilor în câmp neprotejat. alaturi de fotoperiodism. Pentru caracterizarea potentialului termic al teritoriului tarii noastre s-a tinut cont de urmatoarele aspecte: data medie a ultimului înghet de primavara. mocirla sau spuma de defectie de la fabricile de zahar). Regimul termic prezinta asupra productiei legumicole o importanta hotarâtoare. vinete. 3. prima zi cu temperaturi medii zilnice egale sau mai mari de 15°C (Voinea. pânza de apa colorata (ecran) ce se prelinge continuu pe acoperiul serei. constituie un factor ecologic la fel de complex ca si lumina. jaluzele confectionate din sipci de lemn sau material plastic montate în afara constructiilor. resimtita sub forma de caldura sau frig. o importanta practica o prezinta variatia temperaturii în timpul unui an. huma.

Temperatura optima este caracteristica fiecarei specii legumicole. ridichi si hrean . . Dupa Markov si Haev (1953). deci cel mai mare ritm de acumulare. tomate. ceapa ceaclama si din arpagic. mazare. Temperatura maxima când raportul dintre asimilatie si dezasimilatie devine iarasi 1/1. Temperatura minima: în prezenta acesteia ambele procese ale metabolismului. stadiul de vernalizare constituie o etapa obligatorie pentru dezvoltarea plantelor. Analizând curba de variatie a intensitatii fotosintezei. marar. procese de care depind în pri ul rând creterea m plantelor si productia biologica. . Astfel. fasole si dovlecei. vinete.LEGUMICULTURA fenomenul de termoperiodism.19°C. pastârnac. intensitatea ridicata a procesului de fotosinteza duce la acumularea unei cantitati mari de substanta uscata în planta. 13°C. la: ardei. pepeni galbeni si pepeni verzi. precum si în functie de prezenta si intensitatea celorlalti factori de mediu. rezulta ca fiecare specie are o temperatura minima. pentru: sfecla pentru masa. deci nu se acumuleaza nimic. dar variaza între anumite limite. la: cartof timpuriu.22°C. în cursul diferitelor faze de cretere. salata. patrunjel. iar la temperaturi mai mari dezasimilatia crete iar asimilatia scade si în scurt timp plantele mor. morcov. sunt foarte mult încetinite si se afla în raport de 1/1.25°C. Importanta caldurii pentru cultura plantelor legu micole reiese din relatia care exista între fotosinteza si respiratie. 11 . mai ales a luminii a continutului în CO2 din atmosfera si a umiditatii din sol si atmosfera. lamai multe specii legumicole. marula. spanac. macris. usturoi si telina. asimilatia si dezasimilatia.16°C. care constituie organele comestibile ale acestor plante. sparanghel. respectiv de cretere sau depozitare a rezervelor în organele adaptate în acest sens. Daca temperatura scade sub acest nivel plantele pier. pentru: castraveti. optima si maxima. însa intensificarea respiratiei determina un consum ridicat de substante fotosintetizate anterior. cicoare. ceapa de tuns si revent. În acest sens. temperaturile optime pentru faza de cretere vegetativa la speciile legumicole sunt urmatoarele: . pentru: varza. Temperatura optima când se înregistreaza cel mai mare raport între asimilatie si dezasimilatie. .

se preteaza la cultura fortata în sere si rasadnite si la cea protejata cu mase plastice. plantele m încep sa sufere.. macris. patrunjelul. Abaterile de ± 14°C fata de optim indica la fiecare specie temperaturile minime si maxime de vegetatie. patlagele vinete.2. -pretentioase la caldura: tomatele.). se culti a în mod obisnuit prin v producerea rasadurilor. La oscilatii de ± 14°C si mai mari fata de optim. pepeni.. În general plantele legumicole si mai ales speciile termofile suporta greu oscilatiile mari de temperatura.. se dezvolta la temperaturi de 25-30°C. ardeii. 3. pepenii verzi etc. pepenii galbeni. temperaturile de 3-5°C duc la moartea plantelor (exceptie tomate). t = temperatura optima pe faza de vegetatie. varza de Bruxelles. Pornind de la cerintele plantelor fata de caldura. speciile legu micole se grupeaza în mai multe categorii si anume: -foarte rezistente la frig: speciile perene(sparanghel. Variatiile de ± 7°C fata de temperatura optima nu sunt daunatoare. o perioadamai scurta rezista la -20°C si chiar -27°C. plantele legumicole stagneaza în vegetatie si dupa câteva zile pier. unele din acestea se preteaza la semanatul din toamna pentru a obtine productii timpurii. spanacul etc. asimileaza bine la temperaturi moderate. pastârnacul. în functie de regimurile optime de temperatura ale speciilor legumicole. temperatura de 10°C într-o perioada lunga poate deveni letala (castraveti.LEGUMICULTURA Pentru stabilirea temperaturii optime pe perioade si faze de cretere. salata. leutean etc. revent. Aceste specii pot ramâne iarna în câmp fara masuri speciale de protectie. Masuri pentru îmbunatatirea regimului de temperatura 12 . dar daca acestea se ridica între 7-14°C fata de opti . tarhon. -rezistente la caldura: castravetii. -rezistente la frig: morcovul. care suporta temperaturi de 0°C. castravetii etc.2. plantarea în câmp are loc dupa trecerea pericolului brumelor târzii de primavara sau se iau masuri de protejare. stevie. Markov (1931) a elaborat urmatoarea formula: T0 = t ± 7°C în care:T0 = temperatura optima de crestere vegetativa. suporta temperaturi de 30°C pâna la 40°C (Meier. cartoful la care temperaturi sub 0°C cauzeaza distrugerea plantelor. care suporta cu uurinta geruri de -10°C. 1969). -semirezistente la frig. patlagele vinete).

masuri de combatere a brumelor si îngheturilor prin: perdele de fum. curent electric). Dintre masurile directe care urmaresc îmbunatatirea temperaturii în mediul de cultura amintim: .LEGUMICULTURA Îmbunatatirea regimului de temperatura si prevenirea daunelor cauzate de temperaturile extreme se poate realiza pe doua cai: sporirea rezistentei plantelor legumicole la variatiile mari de temperatura si îmbunatatirea temperaturii în mediul de cultura. .alegerea suprafetelor cu expozitie nordica.modelarea terenului în straturi înaltate pentru încalzire. irigarea de protectie. Folosirea rationala a terenului si a posibilitatilor naturale: . . calirea plantelor.irigarea prin aspersiune pentru racorirea plantelor.irigarea ori de câte ori este nevoie pentru racirea solului. n Reducerea excesului de caldura prin lucrari tehnologice si tehnice: . cu soluri usoare sau mijlocii si apa freatica la adâncime mai mare. aburi. . Sporirea rezistentei plantelor se poate realiza prin folosirea soiurilor rezistente la frig. . . . evacuarea excesului de umiditate si evaporarea apei.modelarea terenului pe directia E-V. f .aerisirea solului prin lucrari profunde si când este nevoie super iciale.încalzirea constructiilor pentru cultura si producerea rasadurilor cu surse de natura organica (gunoi de grajd) sau tehnica(apa calda.stabilirea momentului optim pentru înfiintarea culturilor (depasirea perioadei cu îngheturi si brume târzii de primavara în cazul speciilor termofile) si adoptarea masurilor pentru protejarea provizorie a plantelor în momentele critice survenite dupa înfiintarea culturilor. în straturi cu taluzuri inegale si plantarea rasadurilor pe versantul nordic al stratului î altat.evitarea racirii solului prin irigarea execesi a. care sporesc rezistenta plantelor la te mperaturi extreme. . În cazul excesului de caldura se folosesc masuri pentru înlaturarea acestuia si masuri pentru prevenirea lui.alegerea terenurilor cu expozitie sudica. 13 . . omogenizarea mecanica a aerului.mulcirea terenului cu mase plastice trasparente. fertilizarea culturilor cu îngrasaminte fosfatice si potasice. adapostite de vânturile do minante reci. încalzirea aerului. v .mulcirea cu gunoi de grajd sau alte materiale si fertilizarea cu cantitati mai mari de îngrasaminte organice.

Pe solurile tasate. gazele si particulele nocive ce se pot acumula în aerul atmosferic (Indrea. Alte gaze. libera si fortata a constructiilor pentru culturi fortate.03%. regimul de aer si gaze exercita o influenta deosebita asupra plantelor legumicole. Dintre aceste gaze importanta deosebita prezinta pentru cultura plantelor: oxigenul. Compozitia aerului atmosferic este în mod obisnuit alcatuita din 78% N. ceea ce determina asfixierea radacinilor.1% dauneaza 14 . . atât din aer cât si din sol. .3. Aerul mai contine gaze rare Ar.03% CO2. Bioxidul de carbon din aer si sol prezinta o deosebita importanta pentru metabolismul plantelor verzi. Continutul în CO2 din atmosfera este în medie de 0.LEGUMICULTURA . Alaturi de ceilalti factori de vegetatie. deoarece plantele legumicole respira atât prin partile aeriene cât si prin radacini. 21% O2. protejate si de producere a rasadurilor.programarea culturilor în sere în raport cu evolutia temperaturiii etc. O astfel de scadere se produce si atunci când atmosfera este foarte calma si nu exista curenti (minim 0. .02% si chiar 0. în perioada de maxima activitate fotosintetica poate sa scada la 0.aerisirea puternica.01%.reducerea excesului de lumina prin umbrirea acestor constructii. solariile si serele solar cu substratul încalzit pe cale biologica se degaja amoniacul care. cu crusta sau pe cele care stagneaza apa. Aprovizionarea organelor aeriene ale plantelor cu oxigen se realizeaza în mod normal. deoarece participa direct în procesul de fotosinteza. 1974). plantele legu micole duc lipsa de oxigen.mentinerea aparatului foliar al plantelor pentru u mbrirea partilor comestibile. Principalele procese vitale se desfasoara normal numai în prezenta oxigenului. dar s-a constatat ca în spatii închise. 3.5m/minut) care sa împrospateze aerul la suprafata frunzelor.mulcirea solului cu produse reflectorizante. He si Ne precum si alte gaze si particole de impurificare. În rasadnitele. bioxidul de carbon. deoarece cantitatea de oxigen din atmosfera este suficienta pentru viata plantelor. în concentratie de 0. În sol însa oxigenul este folosit nu nu mai de catre plante ci si de microorganisme si deci în anumite conditii poate deveni insuficient. AERUL CA FACTOR DE VEGETATIE ÎN LEGUMICULTURA Printre factorii de vegetatie care conditioneaza creterea si dezvoltarea plantelor legumicole. o deosebita importanta prezinta aerul. . 0. Oxigenul.

atât la cultura legumelor în câmp cât si la cea protejata.în frunzele îmbatrânite. CERINTELE PLANTELOR LEGUMICOLE FATA DE APA Cantitatea de apa necesara pentru desfasurarea normala a proceselor metabolice în plantele legumicole se asigura. Continutul în apa al diverselor organe ale plantelor legu micole este variabil.002%). Organele de consum la unele specii legumicole cum sunt: salata. Datorita apei.în frunzele tinere. umiditatea relativa a aerului prezinta mare importanta. iar în proportie de 3-4% devine nociv. 3. Celula vegetala functioneaza normal numai daca este saturata cu apa. morcovul. se mentine în plante prin doua procese ce se coordoneaza reciproc: procesul de absortie si cel de eliminare a apei (Maximov. loboda. fiind de: 98-99% . pastârnacul. acetilena si azotul. 40-45% . 1951). fasolea si mazarea de gradina. patrunjelul pentru frunze.în celulele meristematice ale conurilor de cretere si în organele de reproducere. tesuturile plantelor îi pastreaza turgescenta. iar în stare gazoasa în spatiile intercelulare. 80-85% . 3. La culturile din sere nu se recomanda folosirea pentru fertilizare a gunoiului de grajd proas at. la nivel optim. 15 .LEGUMICULTURA plantelor. Tot în cadrul constructiilor pentru producerea rasadurilor si a culturilor fortate poate sa apara si bioxidul de sulf. depreciindu-se astfel calitatile comerciale. Starea de saturare. apa se gaseste în stare lichida si gazoasa.001 0.în seminte. ridichile.1. Sub forma lichida se afla în celula. În asemenea cazuri ele capata aspectul de ofilire. sparanghelul etc. castravetii. pe baza regi ului de m precipitatii specific fiecarei zone si se completeaza. îi pierd uor turgescenta în lipsa apei. spanacul.4. 60-65% . care este conditia fundamentala pentru mentinerea starii fizice si fiziologice a plantelor. care este daunator plantelor chiar în concentratii reduse (0. aparent stationara. mararul.4. Însemnatatea apei pentru plantele legumicole În plante. în principal. în legumicultura se folosesc în diverse scopuri si alte gaze cum ar fi de exemplu etilena. Alaturi de umiditatea din sol. prin irigatii. În afara de oxigen si bioxid de carbon. deoarece prin p descompunere degaja amoniac care este daunator plantelor.

La stabilirea necesarului pentru umiditatea din sol si atmosfera trebuie avute în vedere urmatoarele: -pretentiile plantelor legumicole fata de factorul umiditate sunt variabile de la o specie la alta si chiar de la soi la soi. bilantul hidric. dimensiunile si repartizarea lui în sol. felul. productivitatea transpiratiei. 1963). 1969). -cerintele fata de umiditatea solului se modifica la aceeai specie în cursul perioadelor si fazelor de vegetatie. 3. Apa este necesara creterii si servete într-o mica masura si ca substanta nutritiva în procesul de fotosinteza (Grumeza.LEGUMICULTURA Rasadurile sunt plante tinere cu meristeme active. Apa este si “motorul” mecanismului privind schimbul de substante care are loc la nivelul celular. Cerintele plantelor legumicole fata de umiditatea solului si a atmosferei Majoritatea speciilor legumicole se caracterizeaza prin cerinte mari fata de umiditatea solului iar pretentiile fata de umiditatea atmosferica sunt într-o oarecare masura în concordata cu acestea. Excesul de apa se elimina continuu prin procesul fiziologic de transpir atie.. cu o intensa activitate fiziologica si cu un continut mare de apa (88-95%). coeficientul de valorificare a apei consumate (Balaa. Sarurile minerale nu pot fi absorbite de catre plante decât în sol tii foarte u diluate. Dar. din care cauza absortia apei de catre plante este mult îngreuiata (Davidescu D. motiv pentru care asigurarea unei cantitati optime trebuie sa contribuie la compensarea integrala a consumului specific si a pierderilor prin transpiratie. Cresterea concentratiei solutiei solului marete presiunea osmotica a acesteia.4. Motiv pentru care cantitatea de apa absorbita de catre plante este mult mai mare decât necesarul pentru functiile de nutritie. De mare utilitate pentru productia legumicola sunt aspectele privind: coeficientul de transpiratie.2. Ea dizolva si gazele. 1973). 16 . feno men ce se realizeaza prin intermediul tensiunii superficiale si care uureaza adsorbtia si fixarea diferitelor substante în celula. Apa dizolva si transporta sarurile minerale din sol. În general concentratia solutiei solului este scazuta. -sistemul radicular. ea îndeplinete si alte functii în viata plantelor.. în scopul mentinerii în stare de turgescenta a celulelor si asigurarea conditiilor optime de desfasurare a proceselor fiziologice si biochimice de cretere si dezvoltare.

ast el: f -foarte pretentioase: spanacul. -tehnologia aplicata culturilor. usturoiul. Cele mai reprezentative plante din aceasta grupa sunt: legumele din grupa verzei. Grupa a II -a .cuprinde plante care se caracterizeaza printr-o capacitate redusa de absortie a apei datorita siste mului radicular slab dezvoltat si printr-un consum neeconomic al apei datorita aparatului foliar care este expus unei evaporari puternice. împarte plantele legumicole în urmatoarele grupe: Grupa I . cartoful. castravetii. anghinarea. ardeii. etc. Grupa a III -a . citat de (Grumeza . ceapa simararul. dovlecelul si dovleacul comestibil. -moderat de pretentioase: sparanghelul. leuteanul. grupeaza speciile legumicole. morcovul. dovlecelul si dovleacul comestibil. ridichile de luna. tomatele.LEGUMICULTURA -desimea plantelor la unitatea de suprafata. pepenii verzi si galbeni. (1952). usturoiul. mazarea. salata. spanacul. În functie de consumul de apa si capacitatea de absortie a apei. Majoritatea plantelor legumicole au cea mai importanta parte a sistemului radicular unde raspândit catre suprafata solului. telina. -putin pretentioase: pepeni verzi si galbeni. morcovul. -pretentioase: castravetii. patrunjelul. Š Cerintele plantelor legumicole fata de umiditatea solului. sub raportul cerintelor fata de apa. fasolea de gradina.). mazarea. vinetele. acolo activitatea microorganismelor si schimbul de substante nutritive sunt mai active. În vederea stimularii creterii si fructificarii . bamele. patrunjelul. prazul.plantele din aceasta grupa se caracterizeaza printr-un consum de apa mic datorita suprafetei reduse a aparatului foliar si printr-o capacitate mica de absorbtie ca urmare a sistemului radicular slab dezvoltat (ceapa.cuprinde plante cu o capacitate mare de absortie a apei si cu un consum ridicat de apa (cartoful timpuriu si sfecla roie). legumele din grupa verzei. reventul. fasolea. salata.1969). ardeii. Trummer A. ridichile de luna. Daskalov (1965) si Balaa (1973).cuprinde plantele cu un consum redus de apa datorita posibilitatii acestora de a-si micora transpiratia si care au un sistem radicular bine dezvoltat atât în profunzi e cât si lateral: m tomatele . Grupa a IV -a .

plantelor este necesar ca stratul superficial al 17 .

LEGUMICULTURA solului sa aiba un anumit grad de umiditate si sa se ia masuri ca aceasta sa nu scada sub o anumita valoare. ardei. principalele specii legumicole au urmatoarele pretentii fata de umiditatea atmosferica: castraveti 90-95%. -lucrarile cu caracter general (combaterea crustei si a buruienilor. 18 . -irigarea culturilor. Astfel. 3. legumele pentru radacini tuberizate. Astfel. vinete. sistemul lor radicular exlorând un volum mare de sol. În afara de umiditatea solului pentru viata plantelor legumicole prezinta importanta si umiditatea relativa a aerului. fasole 60-70%. varza. Cerintele plantelor legu micole fata de aceasta variaza foarte mult. -masuri tehnologice care au drept scop retinerea sau eliminarea excesului de apa din sol. -lucrarile de baza ale solului. spanac. -protejarea terenului prin perdele de protectie si culise care îmbunatatesc regimul umiditatii relative a aerului si micoreaza pierderile de apa prin evaporare. Cerintele plantelor legumicole fata de umiditate variaza si în functie de tehnologia aplicata.3. conopida. bine aprovizionate cu materie organica.4. cartoful. plantele de varza sau tomate provenite din rasad sunt mai pretentioase fata de umiditate decât cele provenite din semanat direct în câmp. salata. mazarea 70-80%. pepeni galbeni si verzi. Multe specii legumicole însa. tomate 50-60%. dovlecelul si dovleacul comestibil 45-55%. nivelul apei freatice si proprietatile fizico-chimice ale solului privind capacitatea de retinere a apei. extrag o cantitate apreciabila de apa si substante hranitoare din straturile mai profunde ale solului. Š Cerintele plantelor legumicole fata de umiditatea atmosferica. mai ales cele cultivate în câmp. telina 80-90%. Nevoia de apa a plantelor legumicole crete si atunci când culturile se efectueaza pe terenuri cu fertilitate ridicata. Mijloacele de îmbunatatire a regimului de umiditate Îmbunatatirea regimului de umiditate la plantele legumicole se poate realiza prin: -alegerea judicioasa a zonei si a terenului de cultura avându-se în vedere regi ul m de precipitatii. îngrasarea solului).

în special a umiditatii relative a aerului.LEGUMICULTURA -drenarea terenului si folosirea tehnologiei de cultura a plantelor legumicole pe teren modelat.1. Atunci când umiditatea relativa este scazuta se fac sprituiri cu instalatia de aspersiune. chimism etc. timp de 1-2 minute. prezinta o capacitate de retinere a apei mult mai redusa. 3.5. pietriuri. prezinta o troficitate mai buna în timp ce solurile formate pe nisipuri. 19 . -solutia solului cu diverse saruri. vârsta. În ciupercarii. Cerintele plantelor legumicole fata de sol Solul constituie pentru majoritatea plantelor legumicole atât suportul lor material cât si cea mai importanta sursa de hrana. relief. roca. -atmosfera solului care ocupa spatiile libere. se intervine prin aerisiri atunci când umiditatea relativa este prea ridicata. Solurile formate pe argile. având particule minerale mult mai mari. dar au o aeratie mai buna. în faza de formare a ciupercilor se mentine o umiditate relativa de 90-95% prin pulverizarea straturilor cu a si udarea potecilor sau chiar pa a peretilor. vegetatie si difera de la o zona la alta. Diferitele tipuri de sol existente se deosebesc între ele prin textura. calcar sunt mai bogate în saruri minerale. un sol are 5 componente: -particule minerale de diverse marimi în diferite stadii de transformare chimica. Tipurile de sol sunt determinate de clima. gresii. sunt mai levigate. SOLUL SI HRANA Valorificarea la un nivel corespunzator a potentialului genetic presupune cunoasterea aprofundata a particularitatilor nutritiei minerale a speciilor legumicole. -microorganismele vegetale si animale. udarea cu furtunul la culturile de to mate sau folosirea metodei de udare prin picurare. -materia organica în diverse stadii de humificare. ridicarea temperaturii în sere. marne. În cazul culturilor legumicole din sere sau a celor protejate cu mase plastice.5. în raport cu solul si rolul fiziologic pe care îl joaca fiecare macro sau microelement în parte. structura. 3. Dupa Weawer si Clemens (1938). pentru reglarea umiditatii.

sa se axecute m 20 . foarte coezive. Excesul de saruri ca si cel de umiditate are efect nefavorabil asupra nutritiei. Solurile argiloase au o capacitate de absorbtie si o permeabilitate mica pentru apa. Un sol cu o structura glomerulara prezinta conditii foarte bune pentru creterea si dezvoltarea plantelor. au în schimb o capacitate de retinere a apei mica. În vederea creterii fertilitatii solului se impune cunoaterea tuturor factorilor. Structura solului este data de modul de reunire a particulelor elementare în agregate structurale. Pentru a mentine sau a îmbunatati structura solurilor destinate culturilor legumicole pe care se aplica irigarea cu cantitati mari de apa. atât cu caracter fizic cât si biochimic. se deosebete macrostructura solului care este reprezentata prin agregate mai mari de 0. au în schimb o mare capacitate de înmagazinare a apei. ele au permeabilitate buna pentru apa si un raport favorabil între fazele: lichida. limitând capacitatea plantelor de a asimila substantele hranitoare. Un asemenea sol are un raport optim între fazele solida. fara deficit de aer si exces de saruri. solida si gazoasa. De obicei. sunt bine aerate. lichida si gazoasa. Se încalzesc uor si se racesc repede. între cele nisipoase si argiloase. prismatica si lamelara. plastice si aderente. Textura si structura solului. nuciforma. sunt cele mai indicate pentru cultura plantelor legumicole. În cazul solurilor cu agregate mai mari (peste 2-4 mm în Ø).25 mm în Ø si microstructura cu agregate mai mici de 0. nu sunt coezive si nici plastice. spatiile dintre acestea sunt excesive. solurilor brune si rendzinelor. bulgaroasa. Sunt neaerate. Solurile lutoase au proprietati intermediare. Structura solului poate fi: glomerulara. trebuie ca aratura sa nu se faca la aceeai adânci e în fiecare an.25 mm în Ø.LEGUMICULTURA Fertilitatea solului reprezinta rezultanta proprietatilor solului legate de alcatuirea granulometrica a acestuia si de capacitatea lui de a pune la dispozitia plantelor în cantitati suficiente substantele nutritive si apa. ce o influenteaza. Prin textura solului sau compozitia granulometrica se întelege proportia în care intra în alcatuirea solului particulele elementare de diferite marimi. Solurile nisipoase au o capacitate de absorbtie si o permeabilitate mare pentru apa. se lucreaza întrun interval mare de umiditate. Structura glomerulara este caracteristica orizontului A al cernoziomurilor. schimbul prin difuziune al aerului este înlocuit de cure de aer ce nti duc la pierderea apei din sol.

reducerea activitatii microorganismelor din sol. Reactia solului exprima conventional prin simbolul “pH”. în functie de textura solului si sub influenta apelor de irigatie s-a constatat o cretere a continutului de saruri ceea ce a dus la reducerea accesibiliatii apei si a t substantelor nutritive din sol pentru plante. activitatea microorganismelor.LEGUMICULTURA periodic o afânare profunda (sub straturile compacte). Capacitatea tampon reprezinta o alta proprietate a solului de care depinde regimul nutritiv. amendamentele aplicate. La culturile din sere. o crestere a respiratiei si o dinimuare efectiva a productiei. care daca este prea mare determina reducerea fotosintezei. de natura organica sau minerala si chiar de gaze. aportul freatic. calitatea apei de irigat. degradarea proprie tatilor fizice ale solului.2. Solutia solului se compune din substante în stare de dispersie moleculara ionica si coloidala. 3. Concentratia solutiei solului variaza în functie de tipul de sol. La culturile legumicole în sere se are în vedere în mod deosebit concentratia ionului de Na+. Ea reprezinta însuirea solului de a se opune tendi telor de a-i n modifica reactia. Reactia solului este deter minata de proportia dintre ionii de hidrogen si cei de oxidril din solutia solului si de proportia dintre coloizii cu caracter acid si cei cu caracter bazic pe de alta parte. prin folosirea unor cantitati mari de îngrasaminte. scaderea productiei de legume. natura îngrasamintelor. adica cu cât contine mai multe particule coloidale (organice si minerale). Din acest punct de vedere solurile pot fi: neutre (pH =7).5. Nutritia minerala a plantelor legumicole si rolul fiziologic al elementelor minerale 21 . este necesar sa se foloseasca o rotatie rationala si sa se reduca la minimum lucrarile solului. De m asemenea. climat. Reactia solului constituie unul dintre factorii importanti care conditioneaza regimul de nutritie al plantelor. Este necesar sa se cunoasca bine cerintele sau gradul de pretabilitate a speciilor legumicole pentru tipuri de sol. acide (pH mai mic de 7) si bazic (pH peste 7). Capacitatea de tamponare a solului este cu atât mai mare cu cât capacitatea de schimb cationic a acestuia este mai mare. iar dupa aratura solul trebuie lasat sa se aeriseasca înainte de pregatirea patului ger inativ.

a proteinelor si lipidelor. metale cationi (K. Mg.O). de apa si de activitatea sistemului radicular. Mg). au influenta foarte mare asupra creterii si 22 . ele se pot clasifica dupa mai multe criterii: -dupa sursa: din aer (C. din sol (N si ele mentele din cenua). Contribuie la mentinerea starii active a protoplasmei. zincul si fierul. Joaca rol de tampon. Participa la alcatuirea proteinelor. din apa (O. N. O.LEGUMICULTURA Prelevarea de catre plantele legumicole a elementelor minerale. Stimuleaza sinteza azotului. P. Ca. determina rezistenta plantelor la seceta si temperaturi scazute. este absolut necesar sa se cunoasca rolul pe care îl îndeplinesc dieritele elemente f nutritive în creterea si dezvoltarea plantelor. -dupa raportul cantitativ: macroelemente (0. microelemente (0. Fe. respiratia si sinteza hidratilor de carbon. N. diurna sau pe întreaga perioada de vegetatie. Si). K). metaloizi anioni (N. Ce.C. manganul. Actiunea lui asupra plantelor depinde de prezenta celorlalte elemente.prezinta importanta deosebita pentru creterea si dezvoltarea plantelor legumicole. Ca. Regleaza metabolismul apei celulare. Influenteaza pozitiv calitatea produselor. P. Mo.Cu. Zn). cuprul. ultra microelemente (elemente radioactive). Împreuna cu K. Mn. se des fasoara în raport cu creterea si dezvoltarea lor. deoarece are actiune antagonica fata de Mg. Calciul influenteaza mult productia de legume prin efectul de neutralizare a aciditatii sucului celular în plante si a aciditatii solului. Este legat de procesul de fotosinteza si de activitatea enzimelor.0001% . Are influenta favorabila asupra formarii radacinilor si a nodozitatilor la plantele leguminoase. -dupa criteriul chimic. molibdenul. Bo. desi se absorb în cantitati foarte mici. Azotul . S. participând la desfasurarea normala a proceselor biochimice din celule.H). Fosforul stimuleaza fructificarea si sporete precocitatea plantelor. retinerea apei în complexul coloidal cu efecte favorabile asupra reziste ntei la temperaturi scazute si seceta.001 -0. K.borul. tempereaza efectele negative ale excesului de azot. Marea majoritate a elementelor nutritive sunt luate de catre plante din solutia solului. Pentru a putea îmbunatati regimul de nutritie al plantelor legumicole. intra în compozitia a numeroase enzime hidrolizante si respiratorii. S.01-10% . Potasiul ajuta sinteza hidratilor de carbon. Ca si Mg. Magneziul participa direct la formarea clorofilei. Microelementele .

Cerintele plantelor legumicole fata de elementele minerale Marea majoritate a plantelor legumicole prezinta cerinte foarte mari fata de elementele minerale. Cerintele se manifesta specific pentru fiecare specie în parte. a intrat în uz. telina. asigura una dintre cele mai intensive metode de folosire a terenului. CAPITOLUL IV BAZELE TEHNOLOGIEI CULTIVARII PLANTELOR LEGUMICOLE Termenul de tehnologie.3. reprezentând consu specific . Consumul de elemente minerale este în raport cu productia obtinuta dar si cu însuirile specifice ale plantelor legumicole. sparanghelul. pe lânga elementele de baza se va tine cont si de Mg si Ca.LEGUMICULTURA fructificarii plantelor legumicole. speciile legumicole se pot grupa astfel: -specii legumicole cu consum mare sau foarte mare: varza de capatâna. o data cu trecerea procesului productiv în etapa modernizarii 23 . ceapa. În acest caz. Cantitatea totala de substante extrase din sol de catre plantele legu micole în cursul unei zile depinde atât de lungimea perioadei de vegetatie cât si de recolta biologica sau recolta utila.5. În functie de consumul de elemente minerale. în mod deosebit. ca ansamblu de procedee si operatiuni necesare la obtinerea productiilor în legumicultura. Desimea mare si productia biologica foarte ridicata care se înregistreaza la culturile legumicole. -specii legumicole cu consum foarte mic: ridichea de luna si castravetele. perioada de vegetatie mai lunga iar productia este mult mai mare decât în câmp. mul Consumul de elemente minerale este mult mai mare la cultura din sera decât la cea din câmp. -specii legumicole cu consum mic: salata. Cantitatea de substante nutritive extrasa din sol se raporteaza la o tona de produs si este variabila de la o specie la alta. deoarece în acest caz creterea vegetativa este mult mai luxurianta. 3. spanacul. varza de Bruxelles. gulia. -specii legumicole cu consum mijlociu: tomatele.

Verigile fluxului tehnologic vizeaza: pregatirea terenului si a materialelor necesare înfiintarii culturilor. De exemplu. Sistemele de cultura a plantelor legumicole se pot deosebi dupa: locul de cultura. Culturile adapostite sunt aparate de intemperii prin mijloace mai simple. folii din materiale plastice aezate direct pe culturi). spre deosebire de polietilena. Orientarea rândurilor se face perpendicular vânturile care le rasucesc vrejurile. iar în cadrul acestora ea depinde de specificul culturii. în care factorii de veget tie sunt dirijati pe întreg a ciclul de cultura.) sau a frigului (clopote si paravane individuale. Culisele de porumb se utilizeaza în special la culturile de cucurbitacee. La dubla protejare. întretinerea culturilor. solarii încalzite. pe dire ctia vântului dominant. Prin acest procedeu se protejeaza plantele de curentii reci si de 24 . recoltarea si valorificarea productiei obtinute. nu este transparenta pentru razele infraroii. În cazul culturilor în câmp plantele cresc si se dezvolta pâna la recoltare în câmp deschis. sub forma de obstacole împotriva vântului (terenuri adapostite natural. primavara devreme sau toamna). în care plantele beneficiaza numai partial de un microclimat artificial. daca pentru acoperirea constructiilor s-a folosit polietilena se recomanda ca cea de a doua pelicula sa fie din PVC. Dupa locul de cultura: se deosebesc culturi în câ si culturi în diferite mp spatii special construite si amenajate în acest scop.LEGUMICULTURA Tehnologia de cultivare a plantelor legumicole se diferentiaza în functie de sistemele de cultura. natura substratului de cultura. adaposturi joase din materiale plastice. iar produsele legumicole proaspete se obtin în perioade deficitare ale anului (iarna. perdele si culise de protectie etc. destinatia si ealonarea productiei. seresolar. fara protectie. înfiintarea propriu-zisa. Culturile protejate se efectueaza în constructii mai simple (solarii. rasadnite reci). Culturile fortate se efectueaza în constructii destinate acestui scop (sere. În interiorul acestor constructii se realizeaza o temperatura cu 2-5°C mai ridicata decât în exterior. deoarece aceasta. Aceasta diferenta poate sa ajunga pâna la 9°C în cazul dublei protejari. deci în acest caz nu mai poate avea loc fenomenul inversiunii termice. rasadnite calde). la zece rânduri de castraveti se amplaseaza doua rânduri de porumb zaharat. tehnologia aplicata.

spanac. .) me si numai la anumite specii în sere si solarii (ridichi. ELEMENTELE DE BAZA ALE TEHNOLOGIILOR Tehnologia de cultivare a legumelor.semitimpurii. spanac. de primavara. pastârnac. însumeaza numeroase masuri tehnice asemanatoare. . varza).culturi pentru industrializare la care se aplica o tehnologie specifica.pe medii nutritive naturale. castraveti. Dupa destinatia productiei deosebim: . patlagele vinete) sau chiar pentru culturile de vara-toa mna (tomate. cartof etc. cum sunt solutiile nutritive care contin în anumite proportii macro si microelemente necesare nutritiei plantelor. În functie de ealonarea productiei sau perioada când se executa.culturi înfiintate prin plantarea rasadurilor la majoritatea speciilor cultivate în spatii protejate. bulboase.). . la culturile extratimpurii si timpurii (tomate. patrunjel.culturi prin semanat direct în câmp practicate la majoritatea speciilor legumicole cultivate în câmp (morcov.LEGUMICULTURA Dupa modul de înfiintare se întâlnesc urmatoarele sisteme de cultivare a plantelor legumicole: . amplu diferentiata în functie de obiectul si obiectivele programate. .). 25 . de vara. de toamna târziu sau pentru postmaturare. 4. castraveti. ba etc.1. ardei. la sfârsitul iernii si începutul primaverii. Dupa caracteristicile substratului de cultura se deosebesc ur atoarele m sisteme de cultura: . . marar. patrunjel pentru frunze etc.culturi pentru consum în stare proaspata fie imediat dupa recoltare sau dupa o anumita perioada de pastrare în spatii special a menajate (radacinoase. fasole. constituindu-se în elemente de baza în fluxul tehnologic.întârziate.târzii. . siste mele de cultivare pot fi: . produsele fiind destinate fabricilor de conserve.timpurii.extratimpurii. cum sunt solul sau diferite amestecuri de pamânturi naturale fertile. de toamna. pepeni. pe medii nutritive artificiale (fara sol).

Folosirea rationala si intensiva a terenului de cultura si a solului în legumicultura ŠAlegerea terenului Alegerea terenului pentru amplasarea culturilor legumicole constituie o masura tehnologica obligatorie în vederea obtinerii unor productii superioare din punct de vedere cantitativ si calitativ. În mod obisnuit intereseaza temperatura medie anuala. Elementele climatice care trebuie sa se aiba în vedere la alegerea terenului sunt: temperatura si umiditatea relativa a aerului. suma precipitatiilor în luna cea mai secetoasa. Terenul trebuie sa fie plan sau cu o uoara panta spre sud sau sud-vest. Factorii pedoclimatici. Cele mai potrivite pentru cultura legumelor sunt solurile de lunca. Nu sunt recomandate solurile puternic podzolite. cu apa freatica la adâncime mare si ferit de surse de poluare. pe cât posibil protejat împotriva vânturilor. pentru a putea fi folosite în mod eficient îngrasamintele organice si a valorifica deeurile de produse legu micole. La alegerea terenului trebuie sa se tina cont de factorii pedoclimatici si social-economici. sa fie deservit de cai de comunicatie (osele asfaltate. textura u oara sau mijlocie (cele mai bune sunt solurile nisipo-lutoase sau luto-nisipoase). daca productia este destinata prelucrarii industriale. temperatura medie a lunii celei mai calde. umiditatea atmosferica în luna iulie. epocile calendaristice ale îngheturilor târzii de primavara si timpurii de toamna. cu proces de solificare avansat. sa fie în apropierea fabricilor de conserve. sa existe posibilitatea asigurarii fortei de munca necesare. 1974). pe cât posibil sa se gaseasca în apropierea sectoarelor zootehnice. Solul trebuie sa întruneasca urmatoarele însuiri: fertilitate ridicata.1. aluvionare. neinundabil. numarul de zile fara înghet. cu strat arabil profund. precipitatiile si vânturile.. asigurat cu o sursa de apa pentru irigare. frecventa grindinei precum si grosimea stratului de zapada în timpul iernii (Indrea D. structura buna. Factorii social-economici.LEGUMICULTURA 4. compacte si saraturile. ŠAsolamente legumicole 26 . cai ferate). continut ridicat în humus.1. capacitate mare pentru apa si aer. Din acest punct de vedere terenul destinat cultivarii plantelor legumicole trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: sa fie cât mai aproape de pietele de desfacere a produselor. nebulozitatea.

ridichile de luna. cantitatilor mari de îngrasaminte si pesticide folosite si extragerii unilaterale a elementelor nutritive din sol de catre plante.succesiunea rationala în timp si spatiu..folosirea rationala a îngrasamintelor. Pentru culturile secundare se folosesc specii cu perioada scurta de vegetatie (salata. La baza organizarii asolamentelor legumicole stau criterii economice. în cadrul asolamentului legumicol. contribuie la o mai buna e alonare a productiei legumicole si o diversificare a acesteia mai aproape de nevoile consumului (Maier I. 27 . organizatorice. deci si a folosirii rationale a fortei de munca. încât într-o sola sa nu se cultive speciile din aceeasi familie botanica decât dupa 4 ani. culturile succesive si asociate. contribuie la înmultirea si raspândirea masiva a bolilor si daunatorilor specifici culturilor respective. . de vara si iarna.cultivarea continua. Rot tia culturilor legumicole a trebuie sa fie astfel conceputa. a 2-3 culturi succesive în acelai an. notiunea de “rotatie” a culturilor are o semnificatie specifica. biologice si tehnologice.proprietatile fizico-chimice si biologice ale solului se degradeaza u or datorita: irigatiei. 1969). Deci în majoritatea cazurilor.1). La stabilirea rotatiei culturilor trebuie sa se tina cont de culturile premergatoare (tab. deoarece folosirea intensi a a v terenului si a solului în legumicultura presupune cultivarea în cadrul unor asolamente. Spre deosebire de asolamentele din alte ramuri de productie agricola. . ani de-a rândul pe acelai teren a acelorai specii legu micole sau a unor specii înrudite din punct de vedere siste matic. ŠCulturile succesive si asociate de legume Culturile succesive si asociate de legume reprezinta calea cea mai intensiva de utilizare a terenului legumicol. Necesitatea folosirii asolamentelor decurge din urmatoarele: . pe acelai teren se cultiva doua sau mai multe specii legumicole. deoarece acesta este ocupat aproape întreaga perioada a anului cu plante legumicole.LEGUMICULTURA Exploatarea rationala a terenului si a solului în legumicultura impune practicarea asolamentelor. Aceasta datorita faptului ca în acelai an. mecanizarii complexe a lucrarilor. . a culturilor legumicole.4. nu putem vorbi de cultura premergatoare ci de culturi. ceapa si usturoiul verde. în scopul evitarii vârfurilor de productie. În acelai timp.

În privinta particularitatilor biologice. bame Legumele solanacee pentru fructe Legumele din grupa si pentru radacini tuberizate *) Prelucrare dupa Butnariu H. consu intern sau m export). cerintele plantelor fata de factorii de vegetatie. epocile si modul de valorificare a produselor. seminte si capsule Pentru legumele solanacee de la care se consuma fructele Lucerna si trifoi în Legumele pentru radacini Legumele solanacee pentru fructe primul an dupa tuberizate si cele din grupa cepei si cartofi desfiintare. bob.LEGUMICULTURA spanacul. trebuie sa se tina cont ca. floarea soarelui. legume pentru pastai si capsule si cele cucurbitacee Legume cucurbitacee Legumele din grupa Cereale paioase. acestea putând fi amplasate înaintea culturii de baza (culturi secundare anterioare) sau dupa aceasta (culturi secundare ur atoare). radacini tuberizate pentru frunze pentru pastai. din grupa cepei si cele pentru cucurbitacee (în cultura anticipata) Pentru legumele din grupa verzei Legumele: solanacee Legumele cucurbitacee si pentru Legumele din grupa verzei si cele pentru fructe. seminte si capsule Legume solanacee. a 2-3 specii legumicole.1 Amplasarea culturilor legumicole în functie de culturile premergatoare* Culturi premergatoare Foarte bune** Bune** Contraindicate** Pentru legumele de la care se consuma radacinile tuberizate Legume solanacee Cereale paioase si culturi furajere Legumele pentru radacini pentru fructe. productiile obtinute la unitatea de suprafata pentru fiecare cultura si cea totala din cadrul schemei de ealonare folosite. pe cât posibil. valoarea alimentara si economica a produselor ce se obtin. în cursul unui an.). Legumele cucurbitacee si verzei si pentru pastai si legume pentru radacini tuberizate solanacee capsule si pentru bulbi Legume pentru pastai. pentru masa verde tuberizate. Legume cucurbitacee si cele Culturile legumicole din grupa pentru radacini pentru bulbi tuberizate si cereale paioase Legumele din grupa cepei Mazare. m Tabelul 4. La stabilirea schemelor de culturi succesive trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspecte: particularitatile biologice ale speciilor. speciile legumicole care se succed sa nu faca parte din aceeaifamilie 28 .. 1992 **) Atentie la erbicidele folosite la culturile premergatoare frunze Culturile succesive de legume consta în cultivarea succesiva. pe aceeai suprafata de teren. si colab. destinatia productiei (consum în stare proaspata sau conservata. gulioarele etc. cartofi.

de regula au o perioada de vegetatie mai lunga si sunt sensibile la frig (tomate. Datorita faptului ca prin desimea mare de plante la unitatea de suprafata se împiedica mecanizarea lucrarilor. reuind sa ierneze în câmp în bune conditii si sa fie recoltate primavara devreme (salata. Alte plante legumicole suporta uor temperaturi în jur de 0°C si uneori chiar -1°C . în conditii de irigare. La culturile înfiintate prin rasad. mazare etc. Speciile caracterizate prin rezistenta la temperaturi scazute si cu o perioada scurta de vegetatie pot fi semanate sau plantate toamna. castraveti.. sa fie cu perioada de vegetatie diferita (scurta pentru culturile secundare). gradini si microferme. conditii reciproc avantajoasesi sa se evite.LEGUMICULTURA botanica (pentru a evita transmiterea bolilor si daunatorilor comuni). sa aiba sistem radicular diferit în ceea ce privete dezvoltarea si amplasarea în stratul arabil. În curti. Pe lânga aspectele mentionate la culturile succesive. gulioare. deoarece pe aceasta cale se realizeaza o desi e foarte mare de plante pe m unitatea de suprafata.2°C. de vii si livezi tinere dupa cum urmeaza: 29 . ardei. Speciile rezistente la temperaturi scazute se cultiva înaintea culturilor de baza care.. în orice caz stânjenirea dintre componentele asociatiei. ceapa si usturoiul verde). Culturile intercalate. culturile asociate sunt mai putin folosite în fermele specializate. Culturile asociate sunt culturile care se cultiva în acelai timp pe aceai suprafata de teren. în cazul culturilor asociate trebuie sa se ia în considerare si habitusul speciilor care se intercaleaza. conopida. reprezentând forma cea mai intensiva de utilizare a terenului si a solului. pentru folosirea mai deplina a elementelor fertilizante din sol (plantele cu sistem radicular profund trebuie sa fie urmate de plante cu sistem radicular superficial si invers). crescând în acest mod consumul de forta de munca manuala. vinete. Din aceasta cauza ele se vor semana mai târziu. fasole de gradina etc.). astfel încât sa rasara dupa trecerea pericolului brumelor târzii de primavara.. spanacul. între plantele culturii de baza. plantarea se va face dupa trecerea acestui pericol. umiditate si hrana. La aceste culturi specia legu micola cu importanta mai mica se încadreaza printre rândurile culturii principale sau pe rând. La stabilirea schemelor de succesiune se va tine seama de cerintele plantelor legumicole fata de temperatura. culturile legumicole se pot intercala printre rândurile de porumb. pentru ca sa creeze pe cât posibil. ce pot surveni dupa rasarirea plantelor sau plantarea rasadurilor (varza.).

suprafata irigata a culturilor legu micole a crescut de la 12 mii ha. patrunjel. în 1985 (Butnariu H. morcov. ceapa si usturoi verde. tomate timpurii. În tara noastra. ceapa din arpagic.6 mii ha. se disting: yUdarea de aprovizionare se aplica înainte de înfiintarea culturilor si are drept scop completarea rezervei de apa a solului. pepenii galbeni. 4.1 mii ha. în 1981 si 196. apa inundând întreaga suprafata de cultura.1.2.1. Irigarea culturilor legumicole Irigarea culturilor legumicole. Carasu-Medgidia si cele din vest.1.. conopida timpurie. în 1938 la 50. în 1960. 1990). dovleceii etc. loboda. salata si fasole de gradina . Nu se recomanda sa se foloseasca pepenii verzi. Dupa scopul urmarit si perioada când se executa udarea culturilor legumicole. gulioare. Irigarea.LEGUMICULTURA .în culturile de porumb (hibrizi din grupa 200-300) se intercaleaza: varza timpurie. varza de vara). Amenajarea marilor perimetre irigate în sud. În acest caz se reduce posibilitatea mecanizarii lucrarilor de înfiintarea si întretinerea culturilor. 30 . fertilizarea si erbicidarea culturilor legumicole 4. asigura folosirea potentialului productiv al soiurilor si hibrizilor de plante legumicole. Sadova-Corabia. salata. si colab. spanac. deoarece prin întinderea vrejurilor pot împiedica lucrarile de întretinere si înabui culturile de baza . fasole de gradina. CalaraiFeteti. în gradini pe suprafete mici. folosirea cu maximum de eficienta a potentialului de fertilitate a solului si a îngrasamintelor. fasole pentru boabe) sau specii cu talie semiînalta (cartofi timpurii. Udarea prin idundatie se folosete numai în sistem gospodaresc. unde solul poate fi modelat numai în brazde si fâii scurte (6-10 m lungime). au permis dezvoltarea legumiculturii în zonele mai secetoase ale tarii. 170. îmbunatateste calitatea comerciala si precocitatea recoltei. în vii si livezi tinere se intercaleaza: specii cu talie joa (mazare de gradina sa pentru pastai. Se folosesc norme de 800-1200 m3/ha yUdarea prin scurgerea apei la suprafata solului prezinta doua variante: udarea prin inundatie pe brazde sau fâsii si udarea pe rigole lungi..4 mii ha.2. reprezinta principala masura de îmbunatatire a regimului de apa din sol si are efecte multiple si anume: sporirea productiei. marar. practicarea culturilor succesive si asociate.

me. cum sunt: norma de udare. fara a lua contact direct cu partea aeriana a plantei. 4.1. Intervalul dintre udari reprezinta timpul în zile în care se consuma norma de udare yNumarul udarilor este strâns legat de lungimea perioadei de vegetatie a plantelor cultivate si de conditiile naturale din zona respectiva (precipitatii. ultimele doua elemente conditionând marimea normei de udare. caracterizata prin aceea ca apa circula la suprafata solului.LEGUMICULTURA Udarea pe rigole lungi (100-400 m) este o metoda larg utilizata în tehnologia culturilor legumicole în câmp. de precipitatiile cazute. de adâncimea de udare si de plafonul minim admis. pe rigole. Îngrasamintele folosite în legumicultura si metodele de fertilizare la culturile legumicole ŠÎngrasamintele folosite în legumicultura 31 . ajungând la radacinile plantelor de pe straturile înaltate . În acest caz. frecventa si intensitatea vântului).2. Udarea prin aspersiune. yNorma de irigare reprezinta cantitatea de apa ce se administreaza unei culturi pe întreaga perioada de vegetatie (m3/ha). momentul aplicarii udarilor. intervalul între udari.prin infiltratie. sche udarilor si norma de ma irigatie. yUdarea prin picurare consta în distribuirea apei la plante sub for a de picaturi. yMomentul udarii Se determina urmarindu-se dinamica umiditatii solului. umiditatea si temperatura aerului.2. Aductiunea si distribuirea apei se realizeaza prin: siste agregate si aspersoare. m într-o perioada îndelungata de timp. mai ales lateral si prin capilaritate. apa pompata direct din sursa (canal deschis sau dintr-o retea de conducte sub presiune) este pulverizata în aer cu ajutorul aspersoarelor. prin diferite procedee specifice aparatelor folosite sau chiar prin si pla palpare a probelor de m sol luate de pe profilul adâncimii de udare yIntervalul între udari este conditionat de evapotranspiratia zilnica. yNorma de udare reprezinta cantitatea de apa (în m3) care se administreaza la un hectar cu ocazia unei udari. de unde picaturile cad pe plantesi sol sub forma de ploaie. care cuprinde o serie de elemente specifice. ŠRegimul de irigare la culturile legumicole Regimul de irigare la culturile legumicole trebuie înteles ca o notiune complexa.

de mentinere a fertilitatii.2-1. mai contin si alte elemente nutritive (macro si microelemente). mranita. yÎngrasaminte chimice pot fi simple si complexe Îngrasamintele simple contin numai un element nutritiv. În aceasta categorie intra îngrasamintele azotate. composturile. ternare daca contin trei elemente (N. Îngrasamintele complexe dupa numarul de elemente nutritive pe care le contin pot fi: binare. Îngrasamintele complexe de tip cristalin (Cristalin I. toamna sau primavara. yÎngrasamintele organice îngrasamintele verzi. praf de tur a). gunoiul de pasari. urina de animale.K). îngrasaminte cu microelemente. se recomanda mai ales pentru culturile din sere si solarii. sunt solide. cerintele plantelor si însuirile solului. granulate ( = 1 .4 mm). aplicându-se o data cu apa de udat (fertilizare hidrolizanta).de îmbunatatirea conditiilor de nutritie din perioada de vegetatie.de cretere a fertilitatii. sub forma amoniacala sau ambele forme de azot. în câmp. îngrasaminte chimice care contin numai fosfor sau numai potasiu. care contin azotul sub forma nitrica. Îngrasamintele complexe extraradiculare (foliare) se pot aplica în 1-4 reprize în 500 l apa/ha o data cu tratamentele fitosanitare.P. se recomanda a fi utilizate ca si îngrasamintele de tip cristalin. Se administreaza la fertilizarea de baza. la care se adauga rasini b ureoaldehidice. înlocuind cu bune rezultate gunoiul de grajd. neaglomerabile. reziduri celulozice. P.K. se aplica doze de 5-10 litri/ha sub forma de solutii în concentratii de 0. N. mustul de grajd. Cristalin II). în functie de tipul îngrasamântului folosit. . turba si . . ŠMetode de fertilizare Metodele de fertilizare trebuie sa tina cont de scopul fertilizarii: .K) si polinutritive (complexe) când pe lânga cele trei elemente.P. Cantitatile de îngrasaminte calculate pentru culturile legumicole se 32 sunt reprezentate prin: gunoiul de grajd.5%. daca au doua elemente (N. Îngrasamintele organo-minerale sau ionitice au ionii minerali fixati pe suport organic (praf de lignit.LEGUMICULTURA Îngrasamintele folosite în legumicultura se pot grupa în îngrasaminte organice si chimice. fiind foarte solubile. sere si solarii.0-1. în doze de 1600-3200 kg/ha. Îngrasamintele lichide de tip C. Eficienta fertilizari chimice este strâns corelata cu metoda de aplicare ce trebuie sa tina cont de tehnologia de cultura.

datorita: numarului mare de specii legumicole existente în cultura.2. diversitatii sistemelor de cultura practicate (culturi succesive. deosebiri esentiale în combaterea buruienilor în comparatie cu alte culturi.LEGUMICULTURA administreaza folosind metodele: fertilizarea de baza. apa. 33 . în general. în unele cazuri în conditii dirijate (sere). combaterea buruienilor. înainte de aratura adânca. fertilizarea faziala.3. culturi asociate. legumele pentru frunze etc.1. legume cucurbitacee. Fertilizarea starter (o data cu înfiintarea culturii). create pentru plantele de cultura. cunoscuta si sub numele de fertilizare de pornire. Aceasta fertilizare nu suplineste ci completeaza fertilizarea de baza si cea starter. impunând în lupta cu buruienile masuri speciale. 4. constituie o preocupare deosebit de importanta în scopul obtinerii unor productii superioare din punct de vedere cantitativ si calitativ.) sunt deosebit de sensibile la concurenta buruienilor în perioada rasaririi (care uneori dureaza 10-20 zile) si imediat dupa aceasta. de care beneficia si buruienile za înregistrând un ritm de crestere deosebit de rapid. Erbicidarea culturilor legumicole Daca. dintre care unele (ceapa. una din pri cipalele surse de îmburuienare n determina de asemenea. concurente rapacee pentru hrana. aceasta are o semnificatie deosebita în cazul culturilor legumicole. pe faze de vegetatie. Fertilizarea de baza consta în aplicarea îngrasamintelor si încorporarea lor în sol înainte de înfiintarea culturii. fertilizarea starter (o data cu înfiintarea culturii). iar primavara îngrasamintele organice bine descompuse (mranita) si îngrasamintele minerale uor solubile (jumatate din doza). ceea ce impune utilizarea anuala a unor mari cantitati de gunoi de grajd. Combaterea chimica a buruienilor prezinta o mare complexitate. Fertilizarea faziala are drept scop completarea cerintelor plantelor pentru anumite elemente nutritive. Toamna. are drept scop asigurarea nutritiei plantelor în conditii optime în primele 20-30 zile de la rasarire sau de la plantare. se administreaza îngrasamintele organice semidescompuse si îngrasamintele chimice greu solubile (2/3 din doza de P si K). culturi fortate si protejate cu mase plastice) care contribuie la folosirea intensiva a terenului. conditiilor favorabile. legume pentru radacini tuberizate. lumina si spatiu ale plantelor de cultura. Îngrasamintele pot fi aplicate radicular sau extraradicular (foliar).

stabilirea momentului si tehnicii de aplicare. continutul în humus al solului.. Erbicidele de contact distrug buruienile în urma contactului direct cu ele. . Semeron etc. În acest scop se utilizeaza un nu mar mare de erbicide.). Actiunea lor are în general un caracter acut si planta piere repede. granule). forma de prezentare (lichida. dar dupa ce buruienile au rasarit (Gramoxone). utilizarea erbicidelor reprezinta o veriga tehnologica absolut necesara.stabilirea celei mai eficiente doze de aplicare. natura acestuia. La aplicarea erbicidelor în culturile legumicole se va tine cont de urmatoarele aspecte principale: .alegerea celui mai eficient erbicid. iar cele selective cu absortie foliara se aplica postemergent (Basagran. Dymid etc. m Ramrod. . Dupa modul lor de actiune erbicidele pot fi împartite în: erbicide sistemice si de contact. conditiile de sol si meteorologice.LEGUMICULTURA Reiese clar de ce. Doza aplicata este specifica fiecarui produs si depinde de: continutul preparatului în s. domeniul de utilizare. pudra muiabila. Erbicidele de contact neselective se aplica cu una-doua zile înainte de rasarirea plantelor de cultura (pré).a. dintre care o parte sunt eficiente pentru un nu mar restrâns de buruieni. Balan. Erbicidele sistemice sunt absorbite de frunze sau radacini si apoi sunt transportate în tesuturile întregii plante. . printre masurile de lupta (preventive si curative) împotriva buruienilor în legumicultura. sub diferite forme. timpul si modul de aplicare este necesara cunoasterea gruparii lor pe baza naturii chimice a substantei active ca si a caracteristicilor grupei din care fac parte. Pentru a întelege mai bine modul lor de actiune.).factorii care influenteaza aplicarea etc. în special anuale si cu o mare selectivitate pentru plantele legumicole. m fiind necesara încorporarea lor în sol (Treflan. tehnica de aplicare. pentru a surprinde buruienile în curs de ger inare (Dual-500. fie la se manat sau dupa semanat (pré). Erbicidele cu actiune sistemica germinala sau de absorbtie prin coleoptil sau hipocotil se aplica fie la pregatirea patului ger inativ (ppi) daca sunt volatile. cantitatea de îngrasaminte organice aplicate. compozitia 34 . Ro Neet).

Daca însa la 4-5 ore dupa erbicidare survine o ploaie moderata de 10-12 mm. La o umiditate relativa scazuta (sub 65%).LEGUMICULTURA floristica a buruienilor. La temperaturi scazute actiunea erbicidelor este întârziata. Epoca (momentul) de aplicare a erbicidelor poate fi: înainte de înfiintarea culturilor. în perioada de la semanat la rasarirea plantelor de cultura si a buruienilor (preemergent). o data cu introducerea semintelor în sol. Temperatura aerului cea mai favorabila pentru aplicarea erbicidelor este de 16-20°C. specia cultivata si sistemul de cultura practicat. Regimul de precipitatii poate mari sau micsora eficacitatea tratamentelor. deoarece deter ina o pierdere rapida a m substantelor ce se volatizeaza u or (Dymid. Depunerea erbicidelor pe plantele din cultura respecti a sau din culturile v învecinate poate provoca pagube însemnate în cazul când culturile sunt sensibile la erbicidul folosit. cu încorporare în sol pentru cele mai multe dintre erbicide (ppi). daca dupa tratament survin precipitatii abundente. în timpul semanatului. modul de aplicare (în benzi sau pe toata suprafata) si numarul de reprize în care se aplica erbicidul. Lipsa precipitatiilor timp de 10-12 zile dupa erbicidare cu erbicide sistemice reduce mult 35 . dupa ce rasadurile s-au prins si au început sa creasca (postplantare). când este nevoie. De aceea. Balan etc. Dozele de erbicide se exprima în kg pentru erbicidele granulate sau sub forma de pudra muiabila si în litri pentru cele lichide. dupa ce plantele de cultura au rasarit si au un stadiu de cretere mai avansat decât buruienile care nu au depasit faza de rozeta cu 2-3 frunze la buruienile dicotiledonate sau 5-6 cm în înaltime la buruienile monocotiledonate (post emergent). deoarece reduce procesul de volatizare si favorizeaza absorbtia substantelor active ale erbicidelor de catre organele vegetative ale buruienilor. Vânturile influenteaza erbicidarea printr-o distribuire neuniforma a solutiilor la suprafata solului sau a plantelor de buruieni. costul unitatii de produs etc. compozitia floristica a buruienilor de pe suprafata de teren pe care se erbicideaza. eficacitatea lor poate sa sporeasca. în timpul perioadei de vegetatie. nu se recomanda aplicarea erbicidelor atunci când viteza vântului depaseste 15-20 km/ora.). Momentul erbicidarii se stabilete în functie de: natura erbicidului folosit (volatil sau nevolatil). eficienta erbicidelor scade mult datorita pierderilor mari de substanta prin volatizare. Eficienta erbicidelor de contact aplicate postemergent se reduce considerabil. Temperaturile ridicate au efect nefavorabil. Treflan. Umiditatea relativa a aerului influenteaza pozitiv eficacitatea erbicidelor de contact. aplicate postemergent. daca sunt volatile.

raportata la scara întregii productii. 4.2. conopida. m contribuie la ealonarea productiei si a consumului de produse legumicole proaspete. superioare din punct de vedere cantitativ si calitativ este conditionata de producerea unor rasaduri de calitate. Aceste ferme sunt organizate în cadrul societatilor comerciale sau asociatii ale cultivatorilor. pentru plantarea a cca. Pregatirea constructiilor.LEGUMICULTURA efectul. produse în constructii destinate acestui scop sau în teren neprotejat. de o anumita vârsta. Cu toate ca pentru producerea rasadurilor se fac cheltuieli suplimentare. mainilor si utilajelor. ŠOrganizarea producerii rasadurilor privete în pri ul rând dimensionarea acestei m verigi tehnologice.2. 4. 1990). si colab. trebuie sa se aplice o udare prin aspersiune. TEHNOLOGIA GENERALA A PRODUCERII RASADURILOR DE PLANTE LEGUMICOLE ŠImportanta si necesitatea folosirii rasadurilor Plantele legumicole cu cea mai mare pondere pentru legumicultura tarii noastre se cultiva prin rasad (tomatele. Fermele specializate sunt proiectate în module cu capacitatea de productie pâna la 15-20 milioane rasaduri într-un ciclu.. În tara noastra trebuie sa se produca anual aproximativ 10-12 miliarde rasaduri. patlagele vinete.000 ha cultivate cu legume înfiintate prin rasad (Butnariu H. pamânturilor si inventarului pentru producerea rasadurilor 36 . cu 150-200 m3 apa/ha.). asigura desimea optima la unitatea de suprafata si uniformitatea culturilor. în legatura cu proportia culturilor care se înfiinteaza prin rasad. Obtinerea unor productii timpurii. ceea ce presupune un necesar de 3500-4000 ha destinate producerii acestor rasaduri. 150.1. castravetii. varza. Rasadurile sunt plante legumicole tinere. producerea rasadurilor este organizata atât în microferme specializate cât si în sectoare cu productie de tip gospodaresc. la 5-6 zile dupa erbicidare. În acest caz. ardeii. salata pentru culturi protejate etc. folosirea lor este absolut necesara datorita avantajelor pe care le prezinta: asigura conditii pentru obtinerea unor productii extrati purii si timpurii superioare. permite largirea arealului de cultura a speciilor ter mofile si micoreaza consumul de seminte etc. În acest scop.

5 m înaltime. montarea foliei. repararea tocurilor vechi. Înainte de folosire. În cazul unor cantitati mici. mentinându-se pâna în momentul când în 37 . racordate la conducta de transportare a aburului. Apoi se acopera platformele cu prelate de polietilena termorezistenta si se introduce aburul sub presiune la temperatura de 120°C. afânarea solului. resturi vegetale grosiere-nemineralizate etc.în cazul serelor înmultitor se vor efectua urmatoarele lucrari: revizia tehnica si reparatiile curente (aceste lucrari se fac de catre echipe de muncitori specializati si se executa imediat dupa desfiintarea culturii anterioare si îndepartarea resturilor vegetale. se maruntesc cu ajutorul mainilor de maruntit. se omogenizeaza. repararea celor me vechi. confectionarea de noi ra de aerisire. montarea foliei. cernere. dezinfectia solului. aezarea substratului. mobilizarea solului. sporirea fertilitatii si corectarea pH-ului. dezinfectie. Dupa preparare si omogenizare. pregatirea biocombustibilului. . maruntirea solului. amestecurile nutritive se aaza în platforme de aproximativ 3 m latime si 2. luându-se urmatoarele masuri: . În functie de cantitatea de amestec ce urmeaza a fi pregatita se alege si linia tehnologica corespunzatoare pentru pregatirea a mestecului nutritiv. dezinfectia tocurilor si a ramelor. dezinfectia solului si a scheletului serei. .la solariile încalzite biologic: verificarea scheletului. . La dezinfectia cu aburi în interiorul platformelor se introduc conductele de dezinfectie termica. omogenizare. acoperirea lor cu ferestre.la solariile simple: verificarea scheletului.) componentele se cern. introducerea biocombustibilului.LEGUMICULTURA La pregatirea constructiilor pentru producerea rasadurilor se va tine cont de specificul bazei materiale folosite. asezarea substratului. Pregatirea amestecurilor de pamânt consta în: maruntire. instalarea tocurilor. lucrarile de pregatire a amestecului de pamânt se efectueaza manual. mranita si turba. În scopul îndepartarii impuritatilor (cioburi de sticla. introducerea amestecului nutritiv. Dupa pregatire amestecurile nutritive se dezinfecteaza cu aburi sau cu substante chimice.în cazul rasadnitelor cu încalzire biologica: confe ctionarea de noi tocuri. urmarirea temperaturii. pietre. Masinile si utilajele se pregatesc prin reparare si punerea lor în stare de functionare. evitarea reinfestarii).

7 kg/m3 superfosfat si 0. în special când acestea se utilizea pentru za repicarea rasadurilor. prin adaugarea de var (cca.LEGUMICULTURA interiorul platformelor se înregistreaza o temperatura de 90°C. astfel ca pH-ul sa fie de 6-6. pentru a se evita reinfestarea. Dupa administrarea substantelor dezinfectante.5-0. 38 . platformele se mentin în continuare acoperite. iar în lipsa acestora se fac gramezi de forme regulate si se acopera cu prelate de P.2 kg/ 3). la pregatirea amestecurilor. Dupa dezinfectare. pe care amestecul nutritiv se aaza în straturi succesive. Daca se foloseste imediat dupa trecerea timpului de actiune si de pauza. sa aiba reactie neutra (pentru legu mele din grupa verzei. într-o masura tot mai mare. La pregatirea amestecurilor. tehnologia de producere a rasadurilor în cuburi nutritive. culoare închisa (în scopul absorbirii unei cât mai mari cantitati de energie solara). În multe tari producatoare de legume se practica.5 pentru majoritatea speciilor).0-6. De m asemenea. peste fiecare strat administrându-se cantitatile corespunzatoare de substante dezinfectante (cele solide se administreaza prin împrastiere iar cele lichide cu ajutorul unor maini de stropit sau cu stropitori).E. în care se seamana samânta drajata sau nedrajata. castraveti si pepeni) sau uor acida (pH 6. amestecul nutritiv se omogenizeaza si se acopera cu o folie de polietilena. pâna la întrebuintare acestea se tin adapostite în soproane. uor asimilabile de catre plante. Pentru simplificarea tehnologiei de producere a rasadurilor. yAmestecuri de pamânt folosite la producerea rasadurilor Amestecurile nutritive folosite la producerea rasadurilor trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: sa fie bogate în substante hranitoare. pregatirea amestecurilor de pamânt se face din timp. sau se face repicarea rasadurilor. se fac experimentari si cu pastile obtinute din turba puternic presata. Dat fiind timpul de pauza destul de îndelungat pentru unele produse chimice dezinfectante.2-0. se adauga 0. turba se folosete numai dupa ce i s-a corectat reactia. sa aiba permeabilitate pentru apa si aer. rezultate prin presarea amestecului nutritiv. Dezinfectia pe cale chimica se face pe platforme betonate sau pe prelate din material plastic. Rasadurile de plante legumicole pot fi produse pe strat nutritiv (repicate sau nerepicate) sau în forme cu sau fara presarea amestecului nutritiv. sa fie lipsite de agentii patogeni si daunatori.4 kg/m3 sulfat de potasiu. înainte de utilizare se face proba de fitotoxicitate a a mestecului nutritiv.5.

Dupa semanat laditele se pun pe registrele de încalzire si se acopera cu folie de polietilena.aezarea substratului nutritiv (care a fost pre gatit si dezinfectat în prealabil) în grosime de 6-7 cm. Cu ocazia lucrarilor de pregatire a solului trebuie sa se adune toate radacinile care apar la suprafata. Repicatul consta în scoaterea rasadurilor de la locul unde au vegetat de la rasarire si transplantarea lor (introducerea sistemului radicular în substratul nutritiv) la o distanta mai mare între rânduri si plante pe râmd.2. Tehnologia producerii rasadurilor în sere înmultitor Pregatirea solului consta în mobilizarea lui la adâncimea de 30-32 cm. prin împrastiere. ramânând între ele o poteca cu latimea de 40 cm pe care se circula pentru îngrijirea rasadurilor. daca acestea prezinta gale sau brunificari datorita atacului diferitilor agenti patogeni. în scopul asigurarii 39 . cât mai uniform. 4. udarea si acoperirea cu folie de polietilena recuperabila pentru încalzirea substratului nutritiv.4) si maruntirea lui cu freza viticola (FPV-1.5 cm mranita sau amestec nutritiv.4 m fiecare.LEGUMICULTURA prevazute cu o mica adâncitura în care se pune samânta sau se repica rasadul (strip-pots). În momentul în care plantele încep sa rasara se înlatura folia de polietilena si se scade temperatura cu câteva grade pentru a evita alungirea rasadurilor. Pentru castraveti si pepeni galbeni semanatul se face în ladite.3) sau cu cea pentru pasuni (FPP-1.2. m Pregatirea patului germinativ consta în: .3). se eticheteaza si se acopera cu folie de polietilena. se uda cu apa tehnologica. Semanatul pe pat nutritiv se face manual. se taseaza. Dezinfectia solului serei se realizeaza pe doua cai: ter ic si chimic . Dupa terminarea acestei lucrari semanatura se acopera cu un strat de 0. într-un amestec de nisip si turba sau numai în nisip. lucrarea putându-se efectua manual sau mecanizat. .tasarea uoara. repartizând semintele cât mai uniform.aezarea pe fiecare travee a câte doua folii de polietilena cu latimea de 1. Sub registrele de încalzire si la capetele traveelor mobilizarea solului si maruntirea lui se face manual (cu hârletul si grebla). cu masina de sapat solul în sere si solarii (MSS-1. Pentru producerea rasadurilor necesare înfii tarii culturilor în sere se poate n semana si direct în ghivece din material plastic sau cuburi nutritive. .

Latimea patului cald poate fi egala cu cea a solarului sau a serei solar sau de 3 m. 4. Platforma se cladeste din straturi succesive. La castraveti si pepeni aceasta lucrare se face la 3-4 zile de la rasarire. aplicarea substantelor bioactive. calirea rasadurilor înainte de plantare în solarii. Lucrarile de întretinere aplicate rasadurilor se refera la: dirijarea factorilor de microclimat (caldura. legumele din grupa verzei. Operatiile de pregatire a constructiilor si amestecului nutritiv sunt asemanatoare cu cele de la semanat. gunoiul trebuie sa porneasca în fermentatie. gaze.LEGUMICULTURA unei suprafete de nutritie mai mari si a unui regim de lumina mai bun. Primavara devreme se face acoperirea solarului cu folie de polietile na. când gunoiul se încalzete. În aceste platforme gunoiul se aaza cu 7-8 zile înainte de amenajarea patului cald.3. se instaleaza tocurile de rasadnite sau se instaleaza arcuri din fier beton care se acopera cu polietilena. lumina. primul si ultimul strat fiind de gunoi pastrat. când cotiledoanele au pozitie orizontala. Pregatirea biocombustibilului. salata) sau la aparitia celei de a doua frunze adevarate (ardei si patlagele vinete). fertilizarea faziala. Înainte de amenajarea patului cald. În platforma (lata de 2 m). grosimea patului cald va fi mai mica (30-40 cm). combaterea bolilor si daunatorilor. rarirea rasadurilor. groase de 25-30 cm. combaterea buruienilor. umiditate) si mentinerea lor la nivel optim. În ultimul caz suprafata ramasa libera se utilizeaza pentru repicarea rasadurilor de ardei si patlagele vinete obtinute pe patul cald. Momentul optim pentru repicat este când rasadurile se afla în faza de aparitie a pri ei frunze m adevarate (tomate. În momentul în care platforma începe sa „fumege” se poate trece la amenajarea patului cald în grosime de 60-70 cm. Tehnologia producerii rasadurilor în solarii si sere-solar cu substratul încalzit pe cale biologica Pregatirea solului consta în înlaturarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioara ca masura obligatorie de fitoprotectie si afânarea superficiala a solului. gunoiul se asaza cât mai afânat si pentru a nu se tasa sub propria greutate. platforma nu trebuie sa depaseasca prea mult înaltimea de 1. Dupa 2-3 zile. Când solarul sau sera-solar se folosete nu mai pentru repicarea rasadurilor. de gunoi pastrat si proaspat.2. se asaza substratul nutritiv în grosi e de 6-8 cm. m 40 . proces ce se realizeaza prin punerea lui în platforme de încalzire. Dupa amenajarea patului cald. sere-solar si câ mp.5 m.

4. de vara si pentru industrializare si varza de vara. Grosi ea m amestecului nutritiv este de 12-14 cm când se repica în substrat sau 2-3 cm când se repica în cuburi nutritive. daca se produc rasaduri nerepicate si plantele sunt prea dese. se face rarirea acestora la 3-4 c pe rând. La 8-10 zile de la rasarirea plantelor se face repicarea rasadurilor introducându-le în substrat sau cub pâna în apropierea cotiledoanelor si se uda imediat cu apa tehnologica pâna la umectarea cuburilor sau a substratului. Epoca de semanat se stabilete în functie de momentul plantarii. Semanatul se face prin împrastiere sau în rânduri folosind rama de semanat. astfel încât de la rasarirea plantelor pâna la plantare sa treaca o perioada de 35-40 zile. Protector 300 M) iar pentru afânarea substratului freza viticola (FV 1.2.5-1 cm. Aceste lucrari se pot executa mecanizat. dezinfectia spatiilor si a elementelor de constructie. În ultimul caz. peste stratul de substrat se aaza cuburile nutritive cu latura de 5 cm în care se vor repica rasadurile. se uda cu apa tehnologica si se eticheteaza. semanatul survine într-o perioada când nu mai este necesara folosirea încalzirii artificiale. Dupa efectuarea semanatului se acopera cu un strat de mranita sau amestec nutritiv gros de 0.3) sau de pasune (FPP 1.LEGUMICULTURA Semanatul se poate executa la 2-3 zile dupa a ezarea substratului. atentie deosebita se va acorda aerisirii deoarece în solarii se for eaza m condensul care contribuie la creterea umiditatii relative a aerului si prin fermentarea gunoiului se degaja amoniac si CO2 care devin toxice pentru plante daca nu se efectueaza aceasta lucrare. 41 .4. actionate de tractorul viticol.3). introducerea amestecului nutritiv. afânarea substratului. Constructiile se pregatesc cu 10-12 zile înainte de se manat si consta în acoperirea solariilor. Rasadurile m rezultate din rarire se repica în alt solar care a fost pregatit în acest scop. dar presupune masuri de captare si conservare a energiei solare prin sistemele de acoperire si etanare a constructiilor. se taseaza. Lucrarile de întretinere sunt asemanatoare cu cele aplicate rasadurilor produse în sere înmultitor cu unele particularitati si anume: nu se mai face rarirea cuburilor. Tehnologia producerii rasadurilor în solarii si sere-solar neîncalzite Pentru culturile de tomate timpurii. folosind pentru dezinfectie mainile de stropit (MST-900. Imediat dupa semanat se pregatete patul cald pentru repicat.

dupa semanat se face mulcirea cu folie de polietilena recuperabila . sa fie departe de surse de infectie. permeabil si ferit de inundatii. Ca material organic biocombustibil pentru amenajarea rasadnitelor cu cele mai bune rezultate se folosete gunoiul de grajd care.1%.LEGUMICULTURA Amestecurile nutritive se pot pregati pe platfor betonate si apoi se me introduc în solarii si sere-solar. pentru a preveni baltirea apei provenite din ploi si topirea zapezii. În acest scop se procedeaza ca si în cazul solariilor cu substratul încalzit pe cale biologica. uniform. Calirea rasadurilor începe cu 3 saptamâni înainte de plantare. aplicându-se la începutul intervalului de calire un tratament cu Cycocel 0. cu specificarea ca pentru a favoriza ramificarea sistemului radicular este necesar sa se asigure umiditatea în substrat. pe tot parcursul perioadei de producere a rasadurilor. uor. pentru a nu favoriza dezvoltarea radacinii principale în adâncime. sau se poate introduce separat fiecare co mponent cu ajutorul remorcilor de sera cu basculare laterala.2. Semanatul se face manual sau mecanizat cu semanatoarea SRS-12. Cuburile nutritive pentru tomatele timpurii se confectioneaza si se introduc în solarii sau sere-solar cu 5-6 zile înainte de repicat pentru a se încalzi si se acopera cu folie de polietilena uzata pentru ca acestea sa nu-si piarda umiditatea. se uda si se erbicideaza. pânza de apa freatica sa fie la adâncime de peste 2 m. Pentru producerea rasadurilor de tomate timpurii cât si pentru repicarea rasadurilor de ardei si patlagele vinete se vor folosi solarii cu dubla protejare iar pentru celelalte specii. în special în stratul superficial. Lucrarile de întretinere care se aplica rasadurilor sunt ase manatoare cu cele efectuate la producerea rasadurilor în solarii cu substratul încalzit pe cale biologica. Tehnologia producerii rasadurilor în rasadnite cu încalzire biologica Terenul care se alege pentru amenajarea rasadnitelor cu încalzire biologica trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: sa fie adapostit împotriva vânturilor si curentilor de aer rece. se niveleaza manual fiecare component si apoi straturile aezate succesiv se o mogenizeaza cu ajutorul frezei.5. înaintea a menajarii rasadnitelor trebuie sa porneasca în fermentatie. 42 . sa aiba asigurata sursa de apa cu debit constant si suficient etc. 4. sa fie plan sau uor înclinat spre sud.

se pate trece la introducerea amestecului nutritiv în rasadnite. pentru ca materialele necesare sectorului. Între platformele de rasadnite se lasa drumuri late de 3-4 m. 43 . sau în rânduri când rasadurile nu se repica. În ultimul caz.5 m.LEGUMICULTURA Amenajarea patului cald. cât si pentru repicat direct pe pat nutritiv. sau gunoiul se introduce în rasadnite. Între tocurile de rasadnite si la marginea patului cald se lasa poteci de 0. În perioada rece (ianuarie-februarie) si la rasadnitele de suprafata. în cazul rasadnitelor îngropate. Grosimea patului nutritiv va fi de 10 cm. pentru rasadnitele de suprafata. pentru a se putea circula în vederea efect arii lucrarilor de întretinere. în momentul în care apar picaturi de condens pe partea interioara a geamurilor. uor înclinate spre sud (panta va fi de 6°). când rasadurile se repica si de 12-13 cm când se seamana fara a face repicatul. tocurile se orienteaza pe directia est-vest. aceasta este de 70-80 cm iar în perioada mai calda (martie-aprilie) 40-50 cm. la cele fixe amenajarea consta numai în asezarea patului de gunoi în interior. distanta între rânduri va fi de 6-7 cm iar între seminte pe rând 3-4 cm. iar cele cu do pante se orienteaza cu ua lungimea pe directia nord-sud. se descopera rasadnitele. daca rasadurile se repica. Componentele care alcatuiesc amestecul nutritiv sunt prezentate în tabelul 6. Pe terenul curatat de zapada (daca este cazul) se aaza un strat de paie sau frunze de 10-15 cm grosime. uor si uniform tasate cu dosul furcii. Imediat u dupa a ezarea tocurilor acestea se acopera cu rame si rogojini pentru a se evita pierderile de caldura si racirea patului cald. Semanatul se executa prin împrastiere. Imediat dupa amenajarea patului cald se instaleaza tocurile de rasadnite. Operatiunea de aezare a tocurilor este valabila nu mai pentru rasadnitele mobile. În acest scop. La 3-4 zile de la instalarea tocurilor. Înaltimea patului difera în functie de momentul amenajarii si tipul de rasadnita.30. precum si rasadurile produse sa se transporte mecanizat. Pentru rasadnitele cu o panta. Pe acest strat se amenajeaza patul cald. se taseaza si se niveleaza gunoiul din interiorul tocului si se presara un strat subtire de praf de var sau cenua pentru a împiedica aparitia ciupercilor. alcatuit din straturi succesive de gunoi. pentru a izola patul cald de solul rece si a asigura scurgerea mustului de gunoi. În momentul în care platforma începe sa „fumege” se trece la amenajarea patului cald. pentru ca rasadurile sa pri easca cât mai multa m lumina.

Terenul se curata de resturile vegetale. 4. Dupa semanatul manual se acopera semintele cu un strat de mranita gros de 0.LEGUMICULTURA Semanatura se acopera cu un strat de mranita sau amestec nutritiv de 0. distribuind cât mai uniform semintele. Se seamana manual. se taseaza si se uda. Se seamana la 3-4 zile de la introducerea amestecului nutritiv. se dezinfectea se afâneaza. udari repetate. Lucrarile de îngrijire consta în: co mbaterea buruienilor.0 cm. se niveleaza si se traseaza u or. fertil. pentru a se putea efectua lucrarile de întretinere. În momentul în care rasadurile ajung la geam se face ridicarea tocurilor.5 cm grosime. Se amenajeaza straturi cu latimea de 80-100 cm. Data semanatului se alege în functie de epocile de înfiintare a culturilor legumicole în câmp. Între straturi se lasa poteci de circulatie late de 50 cm. Repicatul rasadurilor se face direct în substrat (la 5 x 5 c sau 7 x 7 cm).6.5-1. se taseaza si se uda cu apa tehnologica. Tehnologia producerii rasadurilor pe straturi amenajate în câmp Pentru culturile legumicole destinate consumului târziu din toamna. Pe suprafete mai mari se poate semana mecanizat cu semanatoarea SRS-12. Se seamana mai rar deoarece rasadurile nu se repica. permeabil. Lucrarile de îngrijire aplicate rasadurilor produse în rasadnite se asea mana cu cele efectuate la rasadurile produse în solarii cu substratul în calzit pe cale biologica cu unele particularitati în privinta dirijarii temperaturii care se face mai greu în rasadnite.2. m dar se poate efectua si în cuburi nutritive pentru culturile timpurii. În acest scop se alege un teren adapostit. marunteste bine si se erbicideaza. care se cultiva prin producerea prealabila a rasadurilor. cu apa freatica la adâncime de peste 2 m. acestea se produc pe straturi amenajate în câmp. dupa ce amestecul nutritiv s-a încalzit (apar picaturi pe partea interioara a geamurilor si rasar semintele de buruieni). 44 . se za. Pe fiecare strat se aaza amestecul nutritiv în grosime de 7-8 cm. fertilizari faziale (2-3) si combaterea bolilor si daunatorilor. situat lânga o sursa de apa sigura si prevazut cu cai de comunicatii.

Captarea apei din sursa se realizeaza printr-un ansa mblu de lucrari ce se executa la punctul de priza. Acestea se mpart în î doua categorii mari: lucrari de captarea apei (prize) si lucrari pentru transportul si distributia apei pe teren (reteaua de irigatie). Producerea legumelor în ferme specializate da posibilitatea folosirii principiilor legumiculturii intensive. Amenajarea terenului pentru irigatii este o operatie prin care se realizeaza ansamblul de lucrari necesare asigurarii cu apa a culturilor. microferme (1-5 ha) sau în fermele din cadrul unor asociatii ale cultivatorilor sau alte exploatatii agricole. concentrarea.3. nivelarea capitala si amenajarea pentru irigatii. defrisare.LEGUMICULTURA 4. 45 . jgheaburi sau conducte îngropate.1. Lucrarea se efectueaza de catre întreprinderi specializate. pro filarea. specializarea. Nivelarea capitala sau de baza se executa de regula o data cu construirea sistemului de irigatii si când este necesar se poate repeta. TEHNOLOGIA GENERALA A CULTIVARII PLANTELOR LEGUMICOLE ÎN CAMP NEPROTEJAT Producerea legumelor în câmp reprezinta activitatea de baza în legumicultura care se poate efectua în sistem gospodaresc. ceea ce duce la obtinerea unor productii ridicate la unitatea de suprafata. 4. curatirea de pietre sau alte materiale. Dintre aceste lucrari. chimizarii si irigarii. Transportul apei de la priza la terenul irigat se face cu ajutorul retelei de irigatie care poate fi construita din canale deschise. prin echilibrarea ofertei si cererii. aplicarea pe scara larga a mecanizarii.3. zonarea. Pregatirea terenului si a solului Pregatirea terenului este necesara atunci când se ia în cultura pentru pri a m data o anumita suprafata de tere. O nivelare efectuata corect trebuie sa asigure o panta continua si unifor a terenului de 1-3‰ pe toata ma lungimea solelor destinate irigarii. duce la scaderea pretului de vânzare. Aceasta consta în executarea lucrarilor de desecare. for area unor m partizi mari de legume care. nivelarea capitala si amenajarea pentru irigatii se efectueaza în mod obligatoriu iar celelalte numai daca este nevoie.

bolilor si daunatorilor etc Pe solurile uoare si pentru unele culturi (fasole. pe cele cu un strat puternic tasat în profunzime si pe solurile cu exces de umiditate. intensificarea proceselor chimice. ŠAratura adânca îmbunatateste structura solului. mazare. subsolarea si scormonirea sunt lucrari agroameliorative prevazute în tehnologiile culturilor legumicole. Prin aceasta lucrare se creaza conditii pentru mecanizarea lucrarilor de la înfiintarea culturilor pâna la recoltarea produselor si repartizarea uniforma pe teren a apei. Prin aceste luc se urmarete rari crearea conditiilor favorabile pentru creterea si dezvoltarea plantelor prin îmbunatatirea însuirilor fizice ale solului. ‹Lucrarile de baza ale solului Lucrarile de baza sunt: nivelarea terenului. particularitatile biologice si agrotehnice ale plantelor cultivate etc. care se aplica pe solurile grele. combaterea buruienilor. este suficienta o aratura la adâncimea de 20 cm. încorporeaza îngrasamintele organice si resturile vegetale accelerând descompunerea lor. Pentru culturile care se înfiinteaza toamna sau primavara devreme. bolilor si daunatorilor. apei si caldurii. ŠNivelarea de întretinere (exploatare) se executa anual înaintea fertilizarii si araturii de baza si urmarete întretinerea nivelarii capitale prin corectarea denivelarilor care au aparut în urma efectuarii lucrarilor din perioada de vegetatie la cultura anterioara. compacte.). ajuta patrunderea radacinilor în profunzime. Nivelarea terenului constituie una din cerintele principale pentru generalizarea tehnologiilor moderne. ŠAfânarea adânca a solului sau scarificarea. ceapa etc. Lucrarile principale care se aplica solului se grupeaza în lucrari de bazasi de pregatire a patului germinativ. ŠFertilizarea de baza se efectueaza dupa nivelarea de întretinere când se administreaza îngrasamintele organice si cele minerale greu solubile (2/3 din îngrasamintele cu fosfor si potasiu.LEGUMICULTURA Pregatirea solului necesita o serie de lucrari care se executa diferentiat în functie de sistemul de cultura practicat. lucrarile de pregatire continua pâna la modelarea solului. ceea ce duce la creterea fertilitatii solului. contribuie la combaterea buruienilor. 46 . Adâncimea de lucru este de 40-60 cm. însuirile solului. favorizând astfel accesul aerului. permite infiltrarea apei în straturile mai adânci. fertilizarea si mobilizarea solului (aratura si afânarea adânca).

7. se face o grapare cu grapa cu colti reglabili cu bara de netezire 8-GCN1. la care s-au înlocuit rotile cu trei grape elicoidale. în vederea înfiintarii culturilor primavara devreme (mazare. Pentru culturile care se înfiinteaza primavara în epoca a doua. imediat ce se poate intra pe teren. în locul rotilor. Pentru culturile succesive sau duble. Cu combinatoarele se pot încorpora îngrasamintele cu azot si erbicidele. ardei. fertilizarea. care trebuie sa asigure în sol caldura. se recomanda folosirea combinatorului C-3. Pentru pregatirea patului germinativ. morcov. modelarea si semanatul la o singura trecere. combinatoarele se echipeaza în mod obligatoriu cu cutite tip sageata. iar la nevoie cu combinatorul C-3. este necesara o pregatire specifica a patului ger minativ. Se lucreaza la adâncimea de semanat. terenul se pregatete printr-o aratura 47 . salata etc. Pentru a se reduce consu murile de energie si în vederea evitarii tasarii solului se reco manda folosirea de agregate complexe. pepeni etc. pentru a distruge buruienile si a evita formarea crustei.9 sau C-6. care se înfiinteaza vara sau toa mna. În cazul în care terenul s-a îmburuienat.9. trei grape elicoidale sau combinatorul C-6. Pentru culturile care se înfiinteaza în epoca a III-a (tomate.7 (1-2 treceri). Caldura necesara germinarii semintelor se asigura prin afânarea solului pâna la adâncimea de încorporare a semintelor. dupa recoltarea culturii anterioare.9 având montate. erbicidarea.5). spanac. Prin lucrarile de pregatire a patului germinativ pentru înfiintarea culturilor legumicole se distrug buruienile si se împiedica evaporarea apei din sol. cât si diversitatii semintelor ca marime.5. Pentru culturile care se înfiinteaza pe teren modelat este necesar ca pregatirea patului germinativ cu combinatorul.). oxigenul si umiditatea necesara germinarii semintelor sau prinderii rasadurilor. care realizeaza concomitent mobilizarea. sa se lucreze la o adâncime mai mare pentru a se putea face o modelare corespunzatoare.). pâna la înfiintarea culturilor se recomanda sa se aplice unadoua grapari de întretinere la 2-3 cm adâncime cu 8-GCN-1. Daca aratura de toamna prezinta denivelari mai pronuntate se folosesc combinatoare (C-3. Acest strat trebuie sa se afle pe un substrat mai tasat care conduce mai bine umiditatea spre seminte. patlagele vinete. când terenul este mai tasat si pe solurile grele.LEGUMICULTURA ‹Lucrarile de întretinere a araturii si de pregatire a patului ger inativ m Datorita perioadei mari de timp în care se face înfiintarea culturilor (începând din luna martie pâna în octombrie).

).8) sau trei straturi cu latimea la coronament de 104 cm (MMS-4. care la o trecere executa doua straturi cu latimea la coronament de 94 cm (MMS-2. adâncimea. dupa anumite scheme de însamântare. ‹Înfiintarea culturilor legumicole prin semanat direct în câmp ŠSemanatul este o lucrare prin care semintele se introduc în sol. vara si toamna. pentru a încorpora resturile vegetale în sol. asigura zvântarea si încalzirea timpurie a solului.2. în cazul erbicidelor care nu necesita încorporarea în sol. pré sau postemergent. întretinere si recoltarea culturilor. ŠEpoca de semanat este conditionata de sistemul de cultura. Pentru erbicidele volatile. Pentru mecanizarea lucrarilor de modelat se folosesc: mainile de modelat solul MMS-2.3. în mai multe etape.8 si MMS-4.5.5). ŠCombaterea pe cale chimica a buruienilor se face prin tratarea solului cu diferite erbicide specifice. calitatea pregatirii patului 48 . culturile legumicole se înfiinteaza prin semanat direct sau prin plantarea materialului saditor (rasad. La însamântare trebuie sa se tina cont de urmatorii factori principali: epoca. Se deosebesc trei epoci de semanat: de primavara. tractorul si agregatele deplasânduse pe rigole. textura solului.LEGUMICULTURA superficiala la 15-18 cm adâncime. Daca resturile vegetale nu au un volum mare. într-o anumita cantitate la ha. schema de înfiintare si folosirea mainilor adecvate acestei lucrari. În functie de cerintele de consum si de necesitatea aprovizionarii fabricilor de conserve. pregatirea patului germinativ se poate face direct cu ajutorul grapei cu discuri (1-2 treceri). semanatul se face ealonat. la o anumita adâncime. Înfiintarea culturilor legumicole în câmp În câmp. bulbi.5 precum si agregatul de modelat si fertilizat solul AMFS-4. tuberculi etc. urmata de o discuire cu grapa cu discuri. Erbicidarea se face prin pulverizarea fina a solutiilor apoase de erbicide pe suprafata solului dupa modelare.5 si AMFS-4. ca si evacuarea surplusului de apa în cazul ploilor torentiale cu debit excesiv. ŠModelarea solului asigura irigarea prin rigole si uureaza mecanizarea lucrarilor de înfiintare. erbicidarea se face înainte de modelare 4. particularitatile biologice ale speciilor legumicole si perioada când trebuie recoltata productia. ŠAdâncimea de semanat conditioneaza uniformitatea rasaririi si se stabilete în functie de marimea semintelor. norma.

. 1969). durata de vegetatie a soiului cultivat.sa fie sanatos. m ŠEpoca de plantare se alege tinând cont de o mare complexitate de conditii si anume: particularitatile speciei si soiului cultivat si tipul culturii în care sunt programate.sa fie viguros. pentru a se scoate cu uurinta din ghivece sau pentru a evita pe cât posibil ruperea radacinilor la cele nerepicate. ŠSchemele de semanat se stabilesc tinând seama de: suprafata de nutritie a plantelor si asigurarea desimii optime la unitatea de suprafata. distantele de plantare. . rasadurile necorespunzatoare. la plantare trebuie sa îndeplineasca ur atoarele conditii: m . ceapa de apa.la speciile din grupa verzei sa aiba 5-6 frunze adevarate bine for ate. ŠNorma de samânta la ha se stabilete în functie de desimea plantelor la unitatea de suprafata. epoca de plantare. umiditatea solului si epoca de semanat. ardeii. metodele de plantare si adâncimea la care se planteaza. m . Un asemenea rasad. rasadurile se uda bine. Laditele se aaza 49 . vizibili cu ochiul liber ( etapa a VIII -a de organogene za). cu internodii scurte si cu un siste radicular bine dezvoltat. perioada când trebuie sa se livreze productia. patlagelele vinete. În acest caz se va avea în vedere urmatoarele aspecte: calitatea rasadurilor. salata. Se sortea înlaturând za.LEGUMICULTURA germinativ. Rasadurile obtinute în ghivece sau cuburi nutritive se încarca în ladite si se îmbaiaza în solutie de insectofungicid. prazul. masa a 1000 de seminte si valoarea culturala a acestora. ŠCalitatea rasadurilor influenteaza direct precocitatea si nivelul productiei. cele mijlocii la 2-3 cm. cu o culoare verde-închis. ardei si patlagele vinete sa aiba primii muguri florali bine formati. pentru executarea mecanizata a lucrarilor de întretinere si recoltat. caracteristicile tehnice ale tractorului. ŠPregatirea rasadurilor pentru plantat. ‹Înfiintarea culturilor legumicole prin plantarea rasadurilor Culturile legumicole care se înfiinteaza prin plantarea rasadurilor sunt: tomatele. masinilor si utilajelor folosite pentru semanat. metoda de irigare. schema de modelare a solului. iar cele mari la 3-4 cm (Maier. castravetii etc.la tomate. Semintele mici se seamana la 1-2 cm adâncime. caracteristi a speciei si cu nuanta c violacee. corelate în relatie cu evolutia temperaturii si precipitatiilor ca factori principali în complexul climatic local. mai ales spre colet.la speciile din familia Cucurbitaceae sa prezinte 3-4 frunze adevarate bine formate. . Înainte de plantare cu 10-12 ore. telina.

numarul mare de udari si cu norme ridicate de udare. salata. În plus. Mulcirea solului cu diferite materiale organice (mranita. 4. turba etc. repetându-se în timpul perioadei de vegetatie. ŠLucrarile cu caracter general sunt: combaterea crustei si afânarea solului. fertilizarea faziala. conopida Ardei. completarea golurilor. Lucrarile de combatere a crustei si de afânare a solului.) sau cu suspensii 50 Adâncimea Mai adânc decât au fost în rasadnita deoarece emit uor radacini adventive Cu 1-2 cm mai adânc decât au fost în rasadnita . mecanizat sau automatizat. Lucrarile de îngrijire aplicate culturilor legumicole în câmp În legumicultura se întâlnesc doua grupe de lucrari: lucrari cu caracter general (care se aplica la toate culturile legumicole) si lucrari cu caracter special (care se aplica numai la anumite culturi legumicole). pleava.3.2). ploile torentiale. ŠMetode de plantare. coaja de copaci. gunoi de grajd semifermentat. rumegu. ŠAdâncimea de plantare depinde de specie(tab. paie. praz La aceeai adâncime la care au fost în rasadnita sau pe strat ŠDistantele de plantare se stabilesc în functie de habitusul plantelor si starea de fertilitate a solului. prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor. telina. Plantarea rasadurilor se poate face manual. semimecanizat. Lucrarile efectuate asupra plantelor la unele culturi ca si recoltarea. castraveti Gulii. patlagele vinete. varza. În timpul transportului rasadurile se protejeaza prin acoperire cu folie de polietilena si rogojini pentru a le feri de actiunea razelor solare. având drept scop asigurarea unor produ corespunzatoare din ctii punct de vedere cantitativ si calitativ 4.LEGUMICULTURA în remorci prevazute cu stelaje pentru a evita ruperea rasadurilorsi se transporta la locul de plantare.2 Adâncimea de plantare a rasadurilor la unele specii legumicole Specia Tomate. contribuie la tasarea puternica a solului. Tabelul 4. udarea prin aspersiune. contribuie mai mult la accentuarea fenomenului de tasare a solului din culturi si la formarea crustei. combaterea buruienilor.3. ceapa de apa. udarea culturilor.

CL-2. În acest scop se folosesc seminte preîncoltite sau în cazul unor culturi plantulele rezultate la rarire din rândurile alaturate (to mate. Completarea golurilor se efectueaza numai dupa ce se iau masuri de înlaturare a cauzelor provocat (atac de daunatori. întâlnite frecvent în culturile înfiintate prin însamântarea semintelor mici (legume pentru radacini tuberizate. La completarea golurilor. se aplica în toate fazele culturii. La culturile înfiintate prin rasad. Combaterea buruienilor se face atât prin masuri preventive cât si prin cele curative. golurile se completeaza la 4-5 zile dupa plantare. folie de aluminiu.compostarea gunoiului de grajd înainte de utilizare si mentinerea platformelor respective libere de buruieni. pentru distrugerea crustei în intervalul de la se manat la rasarirea plantelor se poate lucra cu grape uoare. care nu patrund adânc în sol sau se utilizeaza tavalugul inelar (TI-3. folosind diverse unelte si utilaje. folosindu-se în acest scop rasaduri din acelai soi si de aceeai vârsta. . ceapa ceacla ma. folie de polietilena de culoare închisa (fumurie sau neagra). pe terenuri care nu sunt bine nivelate si pe soluri nemaruntite corespunzator. retinut special pentru completarea golurilor (10-15%). 51 care le-au . salata. se procedeaza la reânsamântare pe portiunile de rând unde sunt goluri. . tomate etc..8) sau freza legumicola (FPL-4).LEGUMICULTURA bituminoase. unelte Wolf) sau prasitori cu tractiune hipo.5). neinfestate cu se minte de buruieni. exces de umiditate etc. Lucrarile curente prin care se urmarete afânarea solului si combaterea crustei. sapaligi. sfecla etc.utilizarea în cadrul asolamentului a culturilor care concureaza mai bine buruienile.lucrarea rationala a solului pentru prevenirea in festarii acestuia cu buruieni. Pe suprafete mici se folosesc unelte manuale (sape.). Completarea golurilor constituie o lucrare de optimnizare a desimii culturilor.distrugerea buruienilor de pe marginea drumurilor si de-a lungul canalelor de irigatii înainte de producerea semintelor. Astfel. respectiv.utilizarea semintelor cu valoare culturala ridicata. . previne formarea crustei. hârtie speciala etc. tasarea solului si împiedica dezvoltarea buruienilor. . Dupa ce plantele au rasarit se folosesc cultivatoarele legumicole (CL-4.).). Dintre masurile preventive amintim: . .rotatia si succesiunea judicioasa a culturilor.5M.

daca conditiile de germinare a semintelor si de rasarire a plantelor sunt optime. motiv pentru care trebuie facut raritul. . rasare un numar mai mare de plante decât cel necesar.prevenirea infestarii culturilor cu buruieni prin se minte aduse cu apa de udare. care are drept scop asigurarea unui spatiu de nutritie si vegetatie pentru fiecare planta cât mai aproape de cel optim. pentru o btinerea unor productii corespunzatoare trebuie sa se mentina plantele sanatoase de la rasarire pâna la încheierea perioadei de vegetatie.18%. Acestea se apli a numai la anumite c culturi. se folosesc norme de seminte ceva mai mari. prin îndepartarea acestora la intrarea apei în peri etrul cultivat cu legume. Raritul plantelor. prasitul si erbicidatul. în functie de cultura si specificul local. Sunt lucrari care se aplica nu în mai 52 . m Dintre masurile curative cele mai importante sunt: plivitul.folosirea semintelor dezinfectate si a rasadurilor sanatoase. tehnicoorganizatorice si economice a regimului de udare prezentat anterior. În aceasta situatie. în vederea asigurarii unei desimi normale. La înfiintarea culturilor prin semanat direct în câmp. Irigarea rationala impune solutionarea optima. De aceea. Bilonatul si muuroitul se aplica la plantele legumicole de la care se consuma tuberculii si radacinile tuberizate. Dintre masurile preventive amintim: . ŠLucrarile de îngrijire cu caracter special.instituirea unui regim sever al masurilor de igiena fitosanitara în culturi. iar când au conditii opti e de dezvoltare m pot produce compromiterea totala a culturilor. Prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor.LEGUMICULTURA . Cercetarile legate de efectul bolilor si daunatorilor în culturile legumicole au aratat ca acestea produc pagube de recolta în medie de cca. care sa asigure distrugerea buruienilor si conditii bune pentru creterea viguroasa a plantelor.aplicarea unei agrotehnici superioare. .aplicarea unor rotatii rationale care sa excluda succesiunea speciilor cu age nti patogeni comuni. . .folosirea soiurilor si hibrizilor cu rezistenta mare la boli si daunatori. cu tot ansamblul conditiilor climatice. Masurile prin care se pot proteja plantele împotriva agentilor patogeni pot fi preventive si curative. diferentiata. de regula ca masura de siguranta. Masurile curative se refera la combaterea pe cale chimica sau biologica.

dupa 4-6 frunze. Tratarea cu substante bioactive are drept scop stimularea si reglarea proceselor fiziologice. praz. în jumatatea de nord a tarii. conopida. Ciupitul se efectueaza în special la soiurile de castraveti care fructifica pe ramificatii de ordin superior. în scopul opririi creterii plantelor în înaltime si dirijarii hranei catre fructe . Combaterea grindinei se poate face prin intermediul rachetelor. Protejarea culturilor împotriva brumelor. 53 . pot fi vatamate si uneori chiar distruse de brumele târzii de primavara sau de cele timpurii de toamna. Înalbirea (etiolarea) organelor de consum se efectueaza pentru îmbunatatirea calitatii produselor legumicole care se consuma etiolate. pericolul brumelor apare de la 15 septembrie (uneori chiar mai devreme). cicoare. încarcate cu anumite substante chimice care exploadeaza în zona norilor si împiedica formarea grindinei sau prin intermediul plaselor cu ochiuri dese din fibre sintetice care se întind deasupra culturilor. Prin înalbire organele de consum devin mai fragede si au un gust mai placut. Pericolul distrugerii plantelor se poate în latura si prin cultivarea plantelor în adaposturi acoperite cu mase plastice. cardon etc. Copilitul consta în suprimarea ramificatiilor laterale (copili) de pe tulpina la tomate sau a lastarilor de la baza plantelor semincere. Sustinerea plantelor se aplica la plantele legumicole la care tulpinile nu se pot mentine în pozitie verticala datorita înaltimii (lungimii) mari a tulpinilor plantelor si lipsei în structura anatomica a acestora a unor tesuturi mecanice care sa asigure rigiditatea tulpinilor. Înalbirea se aplica la sparanghel. dupa 5 octombrie. iar în sudul tarii. iar toamna. pericolul brumelor târzii de primavara persista pâna la 20 aprilie si uneori chiar prima decada a lunii mai. deoarece prezinta neajunsul ca marete suprafata de evaporare a apei din sol. când se ciupeste vârful dupa 3-4 frunze adevarate si la plantele din câmp când se ciupesc tulpina principala dupa 3-4 frunze si ramificatiile de ordinul I. Aceasta lucrare se aplica la rasaduri. În conditiile din tara noastra. care sunt slab dezvoltati si daca se lasa produc seminte de slaba calitate Cârnitul consta în suprimarea vârfului de cretere al tulpinii principale. Culturile legumicole sensibile la frig. de fructificare si maturare a fructelor în scopul sporirii productiei timpurii si totale si îmbunatatirea calitatii acesteia.LEGUMICULTURA cazuri speciale. favorizând cresterea si maturarea acestora. telina pentru petioluri.

. RECOLTAREA SI CONDITIONAREA LEGUMELOR 4. spanac.maturitatea de consum corespunde momentului în care partile comestibile ale legumelor au dobândit însuirile caracteristice speciei si soiului (marime.).Momentul optim de executare a recoltarii. culoare. iar pe de alta parte asigurându-se mainile ŠTehnologia recoltarii se refera la: .LEGUMICULTURA 4. . fragezime.1. aroma etc. Recoltarea legumelor cuprinde doua aspecte principale si anume: organizarea recoltarii si tehnologia de recoltare. ŠOrganizarea recoltarii prezinta importanta deosebita pentru fermele specializate si se face din timp asigurându-se pe de o parte întocmirea corecta a graficelor de livrare. pe baza evaluarii productiei si întocmirea calendarului aparitiei acesteia. Gradul de maturare constituie o anumita etapa în procesul creterii si maturarii la care legumele întrunesc anumite proprietati ca: marime. formatiunile de lucru. zaharuri. gust.) dar se poate folosi si pentru cele de la care si utilajele necesare recoltarii. în functie de destinatia productiei si anumite caracteristici ale acesteia. mijloacele de transport. În functie de specificul creterii si dezvoltarii fiecarei specii legumicole si de destinatia productiei se utilieaza urmatoarele notiuni legate de gradul de maturare: . . culoare. 54 . Ea reprezinta un complex de operatiuni de mare raspundere. Aceasta notiune se utilizeaza pentru legumele de la care se consuma partile vegetative (salata. cum ar fi capacitatea de a-si desavârsi maturarea dupa recoltare. Recoltarea legumelor Recoltarea este operatiunea care marcheaza trecerea legumelor din sfera productiei în cea a circulatiei si consumului.maturitatea fiziologica este data de momentul când semintele ajung la marimea caracteristica si sunt apte sa germineze daca sunt puse în conditii optime de umiditate si caldura. morcov. însuiri care permit folosirea lor imediata.4. ambalajele necesare. deoarece modul de executare a acestei lucrari are repercursiuni directe asupra mentinerii calitatii produselor.4. continut în apa. patrunjel etc. aciditate etc.Tehnica de recoltare.Stabilirea gradului de maturare la care trebuie facuta recoltarea. forma.

diferite for de prelucrare (pasta. în perioada imediat urmatoare recoltarii. ra. a oxigenului din aer si datorita temperaturii ridicate la care se lucreaza de cele mai multe ori. recoltarea trebuie facuta astfel ca.). Intervalul dintre doua recoltari difera în functie de specie.. produc deprecieri calitative produselor.). tehnologia de cultu conditiile de mediu etc. cu peretii vata mati.maturitatea tehnica sau industriala corespunde cu faza în care legumele întrunesc însuirile cerute de unele operatiuni tehnologice cum ar fi: pastrarea în stare proaspata (ceapa. mazare etc. m În functie de specificul plantelor legumicole recoltarea se face selectiv sau integral. g . La aceasta maturitate legumele se gasesc în diferite grade ale maturarii în functie de destinatie (supramaturare. me conserve sterilizate. bulion. usturoi. asupra produsului sa se exercite o presiune cât mai redusa.LEGUMICULTURA se utilizeaza fructele înainte de atingerea maturitatii fiziologice (castraveti. Pentru unele legume ca tomatele pentru export. socuri. înmuierea tesuturilor etc. maximum de crestere vegetativa etc. pepeni.). murate etc. inflorescenta complet formata. vibratii etc 55 . Recoltarea selectiva se face prin mai multe treceri.. ardei. mazare etc. castraveti. dovlecei. etc. Recoltarea integrala la o singura trecere. se face culegând toate produsele existente în momentul recoltarii. Tehnica recoltarii este determinata de anumite caracteristici ale plantelor legumicole si anume: gradul de perisabilitate si dinamica aparitiei productiei. pierderi în greutate prin î bolnavire etc. ruperea de tesuturi etc. sa se evite pe cât posibil lovirile. coacere deplina. pe masura ce produsele legumicole ajung la maturitatea comerciala (tomate. pârga. zdrobirile. Aparitia simultana a productiei este un caracter transmis genetic la tomate. patlagele vinete. aceasta corespunde cu stadiul de pâr a. deoarece în celulele lovite. se produc procese de hidroliza si fenomene care se evidentiaza prin pete. în momentul efectuarii acestei operatiuni. fasole. faza de dezvoltare a plantei. la care s-au creat soiuri si hibrizi cu maturare grupata în proportie de peste 85% si o buna rezistenta la loviri.). dovlecei. sub influenta enzimelor. În functie de gradul de perisabilitate. care. pepenii galbeni destinati pastrarii etc. maturitatea comerciala este maturitatea în cadrul careia sunt întrunite caracteristicile cerute de beneficiari si este conditionata de scopul pentru care legumele se comercializeaza. ardei. fasole de gradina etc. produse deshidratate..).

forma. recoltarea se poate face: manual. exemplarele bolnave. 4. Prin sortare se elimina din masa produselor exemplarele foarte mici.. caiete de sarcini sau note de comanda. conform prevederilor din actele normative.. crapate etc.4. periere. realizându-se concomitent sortarea si calibrarea produselor. o parte din operatii se executa mecanizat iar celelalte manual. Sortarea în masa generala se executa tot manual si se face prin examinarea tuturor exemplarelor si aezarea lor într-unul din ambalajele aezate în jurul muncitorului. când toate operatiunile de recoltare se face cu ajutorul masinilor speciale. când toate operatiile se executa manual. calibrare. mecanizat. ceruire etc. 56 . semimecanizat. cele cu maturare complet diferita fata de celelalte produse. destinatia productiei si specificul fiecarei specii legumicole. pa greutate etc. platforme tehnologice cu benzi. Sortarea în masa generala trebuie facuta pe mese de sortare pe care se aaza produsele care vor fi sortate si lazile goale în care se va face gruparea produselor pe marimi. cu ajutorul carora produsele recoltate sunt aduse sa îndeplineasca conditiile tehnice de calitate si prezentare prevazute în STAS. caiet de sarcini. culoare etc. ŠCalibrarea este operatia prin care produsele sunt grupate du forma. calibrarea se face concomitent cu sortarea produselor sau dupa aceasta. prin alegerea produselor cu defecte din masa produselor supuse sortarii sau se pot folosi în acest scop dispozitive cu celula fotoelectrica care analizeaza intensitatea coloratiei. spalare. manual cu scoaterea mecanizata a recoltei din câmp cu platforme mobile.LEGUMICULTURA În functie de dotarea tehnica.progra a m filtrelor de culoare si a fundalelor de reflectie. ŠPresortarea este o operatie care se efectueaza dupa recoltare si consa în eliminarea din masa produselor a exemplarelor evident necorespunzatoare calitativ. De obicei. a resturilor de tulpini. noma interna.2. vatamate. Aceste dispozitive se regleaza pentru diferite nuante si intensitati de culoare cu ajutorul unei fise. marime. Sortarea selectiva se face manual. Conditionarea produselor legumicole Prin conditionare se întelege totalitatea operatiilor de sortare. bulgari de pa mânt etc ŠSortarea este operatia de conditionare a produselor legu micole prin care se urmarete ca acestea sa corespunda conditiilor de calitate precizate în STAS.

. favorizarea unei manipulari mai uoare a produselor. cartofii etc. funii. pastârnacul. având drept scop prelungirea perioadei de pastrare a însuirilor calitative.LEGUMICULTURA ŠPerierea este operatiunea complementara a procesului de conditionare. sfecla roie. ŠLegarea în snopi. în tara noastra. Are ca scop înlaturarea si curatirea de praf si o parte din reziduurile de substante chimice care se gasesc pe aceste produse ŠSpalarea legumelor se face cu maini speciale de spalat si are drept scop îndepartarea totala a pamântului de pe produsele legumicole si a substantelor fitosanitare. transport si depozitare si ambalaje de desfacere. 57 . sparanghelului. legumelor condimentare etc. care se aplica unor specii legumicole ca: tomatele. petioluri etc. s-a realizat masina de spalat radacinoase MSR care realizeaza spalarea legu melor într-un tambur rotativ. frunze.CULTURA LEGUMELOR RADACINOASE Din aceasta grupa de plante legumicole fac parte specii de la care se consuma radacinile îngroate (tuberizate). În acest scop. care se leaga cu banderole dinmasa plastica sau alte materiale de legat. Dintre legu mele radacinoase se cultiva frecvent morcovul. Operatiunea se executa manual si consta în formarea unor legaturi de 4. vara si iarna.1. CAPITOLUL V TEHNOLOGIA DE CULTURA A PRINCIPALELOR PLANTE LEGUMICOLE 5. legaturi este operatia de conditionare si ambalare specifica legumelor verdeturi. telina pentru radacina. iar din punct de vedere comercial. 10 sau 12 plante. urmata de o spalare suplimentara cu jet de apa pe un transportor cu vergele. care se gasesc pe acestea. o prezentare atragatoare. patrunjelul. ŠAmbalarea produselor legumicole este operatia de finalizare a fluxului tehnologic de conditionare si are ca scop protejarea produselor în ti pul m transportului. ridichele de luna. În functie de destinatie produsele legumicole se ambaleaza în: ambalaje de manipulare. ŠCeruirea este o alta lucrare care se aplica la unele legu si se face cu emulsii de me ceara sau parafina. 6.

Pentru creterea normala a radacinilor sunt favorabile temperaturi de 18200C. din semintele de morcov se extrage daucarinul folosit în tratarea bolilor coronariene. rezista în faza de plantula la temperaturi de –8….LEGUMICULTURA Legumele radacinoase sunt folosite în alimentatie. de 25-300C în sol.1. la umbra frunzele se alungesc. Influenta favorabila asupra productiei de radacini o are durata de iluminare. cerintele sunt moderate. sunt firave. fiind plante de climat racoros si relativ umed.1. radacinile cresc scurte si ramân mici. sucuri sau în stare cruda. iar productia de radacini scade. salate. care le confera aroma si gust specific. saruri minerale si vitamine. 5.Cerintele fata de factorii de vegetatie Legumele radacinoase se cultiva cu bune rezultate în toate zonele tarii pâna la altitudi de 1500-1600 m. Astfel. cu exceptia ridichilor de luna si unele soiuri de ridichi de vara. cerintele sunt moderate. Unele. la pregatirea si condimentarea diferitelor mâncaruri. În ceea ce privete umiditatea solului. ca patrunjelul si pastârnacul. iar radacina matura la – 300C. a malariei si pentru dizolvarea nisipului la rinichi si vezica urinara. La temperaturi mai ridicate. lunghimea. procentul de caroten este mai ridicat la morcovi cultivati la 14 ore/zi lumina decât cei cultivati în conditii de iluminare scurta. temperatura optima de germinatie fiind de 18-200C. care sunt anuale. Legumele radacinoase se comporta ca plante bienale. pastârnac). Semintele acestor plante pot germina la temperaturi de 1-50C. telina.-100C. na Temperatura din sol si aer influenteaza raportul între frunze: radacini. în tratarea bolilor de rinichi. fapt ce face posibila pastrarea lor peste iar în câmp (patrunjel. iar din semintele de patrunjel se extrage apiolul folosit. înca din antichitate. Astfel. grosimea si calitatea acestora. Fata de lumina. Datorita unui continut ridicat în zaharuri. Trebuie remarcat si continutul în uleiuri eterice a unora ca: patrunjelul. aceste legume sunt mult apreciate de consumatori. Marea majoritate a legumelor din aceasta grupa sunt folosite în industria farmaceutica. Uleiurile eterice din radacinile de patrunjel contribuie la o mai buna digestie a alimentelor. totui productii mari si sigure se obtin în conditii de irigare. 58 .

bogate în substante organice si curate de buruieni. 5. timpurii (90-110 zile: Carotte de Paris). acestea se aplica îngrasaminte organice bine descompuse si în cantitati moderate.2. cultura reuind bine numai în conditii de irigare. Uria de Berlicum. radacinile cresc ascutite. co mpacte si slab aerisite. Alegerea soiurilor si hibrizilor Morcov: foarte timpurii (80-90 zile: Napoli). Temperaturile de peste 160C prelungite mult timp si asociate cu seceta în primele faze de vegetatie determina aparitia tulpinilor florifere în primul an. adesea ra mificate si au un continut redus de zahar. În solurile grele. se mitârzii (130-150 zile: Chantenay. Fosforul si potasiul influienteaza favorabil si rezistenta a plantelor la boli si îmbunatatirea capacitatii de pastrare a radacinilor. De aceea. deoarece provoaca ra mificarea radacinilor. Telina face exceptie de la aceste recomandari. semitimpurii (110-130 zile: Nantes. târzii (150-180 zile: Bauer Killer Rote Herz. Nogales).1. Danvers 126. care diminueaza productia.LEGUMICULTURA Fazele care necesita multa umezeala în sol sunt: în perioada de germinatie a semintelor. Lipsa apei în aceste faze duce la le mnificarea tesuturilor. Narbone). Astfel. În ultimii ani pe plan mondial au fost creati hibrizi dubli cu însuiri superioare: germinatia rapida si uniforma. Berlanda). Necesarul de elemente fertilizate variaza în cursul vegetatiei. productie ridicata. De mentionat este faptul ca telina necesita multa apa. deoarece reactioneaza la aceasta fertilizare. iar variatiile brute de umiditate provoaca craparea si ramificarea radacinilor. afânate. Dintre 59 . formarea aparatului foliar si a sistemului radicular si în perioada de îngroarea a radacinilor. Kamaran. Chantenay Red Core. precocitate. în perioada de cretere a aparatului foliar si de îngroare a radacinilor si de depunere a substantelor de rezerva se manifesta cerinte ridicate fata de fosfor si potasiu. Îngrasamintele organice (gunoi de grajd) si îngrasamintele verzi nu sunt recomandate a se aplica în anul de cultura. deoarece favorizeaza aparitia de boli. Excesul de apa este mai daunator. ei putându-i-se aplica îngrasaminte organice si în anul de cultura. Legumele radacinoase valorifica bine solutii mijlocii sau uoare. depreciindule calitativ.

Rarit – se executa când plantele au 4-5 frunze în rozeta.LEGUMICULTURA acetia se remarca: Nanthya F1. tunele joase. iar raritura se valori ica sub forma de legaturi. Ridichi de luna: Rotunde timpurii. Sprintar F1. semitimpuriu: De Arad. f Evitarea raritului se poate face prin utilizarea de seminte drajate. Primavara devreme terenul se marunteste. în cultura pura sau asociate cu alte specii legu micole. în cazul telinei. Alabaster. Rodeo. solarii. Hytop F1. Anglia F1. Udat – se face la înfiintarea culturilor imediat dupa semanat sau plantat. semitimpurii (180-200 zile: Berlinez). Bolkar F1. semitardiv: Detrit Nero. Patrunjel: timpuriu (140-150 zile: Zaharat). Redo. Telina: Victoria. aratul sau sapatul cu cazmaua la 28 30 cm. Lucrari de întretinere: Tavalugitul – se face imediat dupa semanat. Rodos. Lustra. King F1. Rosie de Iernut. Bere de München. Ridichi de vara: De Dumbraveni. Jaguar F1 . Înfiintarea culturilor Pregatirea terenului începe din toamna prin distrugerea resturilor vegetale. la distante specifice fiecarei specii.cu seminte umectate sau cu rasad. produs în rasadnite calde sau solarii încalzite. În tabelul 5. Roii cu vârful alb. Ridichi de iarna: Negre rotunde Dintre hibrizii de ridichi de luna recomandam: Winter tetraploid. Acestea se încorporeaza în sol si se face modelarea terenului în straturi. care permit o distributie uniforma pe rând. Cultura legumelor radacinoase se realizeaza prin semanat direct în câmp. Navada F1. Rotund (180-200 zile). rasadnite calde. se aplica a doua parte de îngrasaminte cu fosfor si potasiu si 1/2 din îngrasaminte cu azot. Pastârnac: Alb lung. aplicarea îngrasamintelor cu fosfor si potasiu (1/3). 5.1 prezentam date utile înfiintarii culturilor de legume radacinoase. târziu (200-220 zile: Bardowicher). Rondar F1. 60 . Scharo. Panther F1. Semilung. cu exceptia telinei pentru radacina. Feuer Kügel. care se realizeaza prin inter ediul rasadului m semanat des fara repicat. Solar F1. Completarea golilor. Ridichile de luna se cultiva cu bune rezultate si în sere.3.1. Sfecla de masa: timpuriu: Bordo. Condor F1.

LEGUMICULTURA

Prasitul – se aplica ori de câte ori s-a format crusta si daca apar buruieni. Se executa 3-5 prasile manuale. Fertilizarea faziala – se recomanda a seaplica în doua reprize: prima când plantele au 3-4 frunze, iar a doua când începe îngroarea radacinii. Irigarea – se aplica 4-6 udari cu cca 20-40 l apa/m2. Pe solurile nisipoase, irigarea prin aspersiune previne acumularea de saruri la suprafata solului, contribuie la realizarea unei rasariri unifor cu efecte pozitive asupra productiei. me Tabelul 5.1 Date tehnice privind înfiintarea culturilor
Cultura Perioada de însamântar e Perioada de plantat 1-25 III 1-20 III 10 V-10 VI Norma de samânta kg/ha g/10 2 4-6 4-6m 4-5 4-5 0,15 12-14 10-15 Nr. plante la m2 64-75 4-5 4-5 10-12 13-16 140-250 45-45 18-25 25 30 45-55 45-55 35 20 40 30 40 Productia kg/10m2

Morcov

1-25 III sau 15 VI-10 VII Patrunjel Pastârnac Telina III-IV prod.rasad. IV Sfecla de masa Ealonat Ridichi de 5 III-5V si luna 10-20IX 15 IV-15 V Ridichi de vara Ridichi de 20 V-5 VI iarna

0,15

35

12-14

10-15 10-12 10-12

10-12 10-12

Combaterea bolilor si daunatorilor – vizeaza îndeseori alternarioza (Alternaria dauci) si fainarea (Erysiphae umbelliferarum). Dintre daunatori, pagube mari sunt produse de masca morcovului (Psila rosae). Recoltarea – se face esalonat, pentru asigurarea consu mului de vara si total toamna. Radacinile sunt bune de recoltat dupa 50-60 zile de la rasarire, când au 1,5-2 cm diametru, valorificându-se la legaturi (4-5 legaturi la kg). Pentru pastrarea peste iarna, recoltatul se face în septe mbrie-octombrie, înainte de venirea înghetului. Recoltatul radacinilor se face manual cu cazmaua, se recolteaza prin taiere la 2 cm deasupra coletului, se sorteaza si se depoziteaza în silozuri sau pivnite stratificate, în nisip uscat. Ridichile de luna se recolteaza la 4-6 saptamâni de la semanat, manual prin smulgere, se leaga în manunchiuri si se valorifica.

61

LEGUMICULTURA

5.2. CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din aceasta grupa au pondere mare în alimentatia omului si sunt cele mai raspândite în cultura. Grupa de legume varzoase cuprinde: varza de capatâna alba, varza cu capatâna roie, varza creata, varza de Bruxelles, varza pentru frunze, conopida, broccoli – conopida verde, gulia si varza chinezeasca. Plantele din aceasta grupa sunt bienale, cu exceptia conopidei, care se comporta în cultura ca plante anuale. Continutul bogat în saruri minerale de K, P, Ca, Fe si în vitaminele C, A, B1, B2, PP, precum si în uleiurile pe baza de sulf le confera acestor legume o valoare alimentara ridicata, si chiar efecte terapeutice în vindecarea unor afectiuni. Deoarece unele specii si soiuri au perioada de vegetatie scurta, pot fi cultivate frecvent în sistem de culturi succesive anterioare sau urmatoare. Legumele varzoase participa în hrana oamenilor tot timpul anului, atât în stare proaspata, cât si conservata. Pentru esalonarea consumului în starea proaspata se pot realiza culturi protejate în solarii sau tunele joase, acoperite cu folie de polietilena. Se estimeaza o alimentatie echilibrata la un consum de legume varzoase de 75 g/zi, respectiv 27 kg anual, din care 80% pentru consu mul în timpul iernii. 5.2.1.Cerintele fata de factorii de vegetatie Legumele varzoase sunt plante legumicole cu o mare capacitate de adaptare la conditiile de mediu, fapt ce face posibila cultivarea lor în toate zonele tarii, la altitudini pâna la 1500m. Varza, conopida si gulia sunt plante legumicole putin pretentioase fata de temperatura, putând suporta cu usurinta temperaturile scazute din cursul perioadei de vegetatie. Temperaturile de 5-80C sunt considerate ca potrivite pentru o buna vegetatie; valorile optime de cretere fiind de 15-180C. Semintele germineaza la 3-40C, iar în faza de rasad, plantele se dezvolta bine la temperaturi de 10-200C. Plantele tinere, bine calite la 30C timp de 10-12 zile, pot suporta o durata scazuta de ti p m temperaturi de –10….-150C. Temperaturile prea ridicate, de peste 250C, nu sunt favorabile deoarece creterea înceteaza, iar daca sunt asociate cu u miditatea atmosferica scazuta, capatânile ramân mici, afânate si inflorescentele

la conopida rasfirate.
62

împreuna cu 1/3 din cele azotate. dar cu frecventa mare. Lena F1. lumina difuza favorizeaza obtinerea de capatâni fragede. Menza F1. Excesul de umiditate conduce la încetarea creterii. mentinând o umiditate în sol constanta. în perioada de cretere intensa a capatânii. Oscar F1. Culturile de legume varzoase reuesc bine pe solurile aluvionale. începând cu faza de rasad si în cursul vegetatiei. Se recomanda aplicarea îngrasamintelor organice si ½ din cele fosfatice si potasice toamna. De aceea. frunzele se coloreaza în violaceu. Speciile din aceasta grupa sunt plante de zi lunga. Varza alba de vara: Gloria. Prezenta umiditatii în calitate mare este solicitata dupa plantare si în etapa formarii rozetelor de frunze. primavara la pregatirea terenului. m La conopida. Consumul cel mai ridicat de apa se înregistreaza în faza de formare si cretere a capatânilor de varza. azotul are un rol important în obtinerea de productii mari si de calitate. Timpurie de Vidra. 63 . Administrarea unor calitati suficiente de fosfor si potasiu favorizeaza creterea sistemului radicular si formarea de capatâni mari. de îngroare a tulpinilor la gulie. bogate în humus si substante minerale. afânate. plantele cresc încet si for eaza capatâni mici. Delphy H. Eficienta maxima a irigarii se obtine când se aplica cantitati mici de apa.2. Fata de apa.LEGUMICULTURA În cazul soiurilor timpurii trebuie sa acordam o atentie deosebita evitarii temperaturilor de 4-100C. Dintre îngrasamintele minerale. Vela F1. cerintele legumelor varzoase sunt ridicate. Tucana. Insuficienta luminii determina alungirea rasadurilor. iar restul. care duc la vernalizarea plantelor si emiterea de tulpini florifere în primul an. 5. aceste specii reactioneaza favorabil la aplicarea îngrasamintelor organice (gunoi de grajd). albe si placute la gust. deoarece numai plantele cu foliaj bogat pot sa asigure realizarea de productiimari. Histona F1..2. capatânile ramân mici si crapa. Clarinet F1. lunghi ea zilei m influentând favorabil formarea capatânilor de varza.Alegerea soiurilor si hibrizilor Varza alba timpurie: Dittmark. Excesul de azot este daunator. ducând la craparea acestora. Musketter F1.

Velko F1. Timpurie de buzau. Paloma. Blaro. Neon F1. Conopida de toamna: Bulgare de zapada. Varza de frunze: Arpad F1. la începutul lunii martie. Trerro. Julius F1. produs pe. Magura. Gabion F1. Arsis F1. La plantare. Viola. Emperar. Mocira. ca plantarea sa se faca cât mai devreme. Vanja F1. Varza chimezeasca: Granado F1. Linmont F1. administrarea a 30-40 kg/10 m2 gunoi de grajd împreuna cu îngrasamintele fosfatice si potasice. Primavara devreme. Flott.LEGUMICULTURA Varza alba de toamna: Buzau. Stokade F1. Varza creata: Marilena. Gulii: Goliath alb. Se recomanda ca pentru varza timpurie terenul sa se pregateasca din toamna. 5. Conopida timpurie: Alto. Fortados. Lintop F1. Alaska F1. Claper F1. Licurica. Topaz.2. Înfiintarea culturilor de legume varzoase în câmp Lucrarile de pregatire a terenului. Revue F1. rasadurile de legume varzoase trebuie sa aiba vârsta de 45-50 zile. Goliath albastru. Vorbote. Braunshweig. Gulioare: Kupa. Dvorky. 64 . Hopkin F1. Remedy F1. Acropolis F1. Oliver F. Conopida broccoli: Calabresse. Date privind perioadele de înfiintare a culturilor legu melor varzoase sunt prezentate în tabelul 5. Adonis F1. Abunda. Hinova F1. Alverda. Kobolt. Serrana F1. Se executa sapatul cu cazmaua la 28-30 cm. se fac din toa mna prin eliminarea resturilor vegetale. straturi reci în câmp deschis. Suprimax. Larex. Veralto. Varza de Bruxelles: Târzie de Amager. Varza roie: Cap de negru. Montano F1. Rosie de Arges.2. 6-8 frunze adevarate si grosimea la colet de 5-7 cm. se admnistreaza îngrasamintele chimice si se modeleaza în straturi înaltate. Rebus F1. Noriko. Redar F1. Denver F1. Roger F1. Lindon F1. Mila F1. Lindurian F1. Spectrum F1.3. culturi în solarii sau tunele) si prin rasad nerepicat (în cazul culturilor de vara si toamna). Realizarea culturilor de legume varzoase se face numai prin intermediul rasadului repicat în ghivece sau cuburi nutritive de 5x5 cm (pentru culturi timpurii. Amager. Buffalo F1. Lateman F1. terenul se marunteste cu grebla.

5-7.LEGUMICULTURA Adâncimea la care trebuie îngropate rasadurile este pâna la pri a frunza m adevarata. Se aplica 3-4 prasile la adâncimea de 6-8 cm.5-5. În cazul unor plantari la suprafata. -fertilizarea în timpul vegetatie Concomitent cu aplicarea udarilor se pot face si îngrasarile faziale. Tabelul 5.5-7. la intervale de 10-14 zile si cu norme de 30-40 l/m2. Date privind înfiintarea culturilor Cultura Perioada de însamântare Perioada de plantat Norma de samânta kg/ha g/10m2 0. plante la m2 6.6 11.5 0. prinderea este îngreunatasi plantele cersc într-un ritm mai încetinit.5 0.5 0. Se aplica 1-2 fertilizari cu îngrasaminte chimice.5 0. 65 . Îngrasarea a 2-a se aplica când începe formarea capatânilor sau îngroarea. Prima îngrasare se face la 10-12 zile dupa plantare.5-6.5 0.5 0.5-6.5-6.5 0.0 30-40 40 50-80 30 30-50 4-10 22-30 25-40 20-35 25-40 Produc tia kg/10m 2 Varza timpurie Varza de vara Varza de toamna Varza rosie Varza creata 20 I-31 II 25 V-20 VI Varza de Bruxelles Gulioare Gulii Conopida timpurie Conopida de toamna 20 I-5 II 1 III-1 IV 20 IV-25 V 10 IV-20 V 10III-25III 20 IV-15V 20VI-15VII 20VI-20VII 15 III-20 III 15-20 VII 10-25 IV 1-15 VI 25 I-5 III 15 III-10 V 15 IV-25 V 25 V-10 VII 5-25 II 15-30 III 10-30 IV 1-20 VI Lucrari de întretinere: -completarea golurilor-se executa la 3-4 zile dupa plantare.5 Nr. care se distribuie printre rânduri si se încorporeaza prin efectuarea prailelor.0 4.5 0.0 5.0 5.5 0.5 0.5 0.0 4.5 0.5-5.5 0. utilizând rasad de aceeai vârsta si din acelai soi. Fazele de vegetatie critice pentru apa sunt: la plantare. la for area rozetei de m frunze si în perioada formarii partilor comestibile. -irigarea-se face dimineata în perioada de primavara.5 0.0 5.0 6.0 3.2.5 6.5 0.5 0.5 0. administrând un amestec de 150 g azotat de amoniu si 100 g sare potasica la 10 m2.5 0. -prasitul se executa pna când plantele acopera intervalul dintre rânduri. iar vara se face dupa masa.5 0.5-7. când se ad ministreaza îngrasaminte complexe în cantitate de 300-400 g la 10 m2. Se aplica 4-6 udari.

si arteroscleroza. dar pretentioase la lumina si umiditate. Speciile din aceasta grupa se comporta ca plante bienale si trienale. proteine. prin taierea partii comestibile (capatâna. rahitism. iar sporadic pe suprafete reduse ceapa ealonata (Vlaita). Partea comestibila bulbul si frunzele aeriene. iar cele de peste 250C inhiba procesul.LEGUMICULTURA La conopida. protejândca o. fiind bogate în glucide. 5.) si omizile defoliatoare (Pieris brassicae si Mamestra brassicae).3. Sunt plante cu cerinte mai reduse fata de caldura. Formarea si creterea radacinilor are loc la temperaturi de 12-200C. se adauga Aracet sau Detersin 0. trebuie legate frunzele la vârf cu rafie sau se rup nervurile principale la 1-2 frunze. -recoltarea-se face ealonat în 2-4 etape pe timp uscat. 0 Semintele încep sa germineze si bulbii sa vegeteze când în sol se realizeaza 2-3 C.15 %. La fiecare tratament. ceapa de Egipt (Rocambole). reumatism.3. capatâna falsa sau tulpina îngroata) cu 2-3 frunze protectoare. pentru protejarea inflorescentelor î potriva razelor solare m care le depreciaza calitativ. Cu 10-15 zile înainte de recoltare nu se mai aplica tratamente fitosanitare. Fitoncidele pe care le contin le confera si un rol bactericid. ceapa de tuns si usturoiul de Egipt (Roca mbole). 5. ceea ce face ca ele sa fie folosite la conservarea altor legume. CULTURA LEGUMELOR BULBOASE Din aceasta grupa se cultiva pe scara larga ceapa. 66 .1. saruri minerale si uleiuri eterice care le imprima un gust placut si miros specific. optimul de germinare fiind de 18-200C. dezinfectia semintelor si tratarea unor boli de plamâni. usturoiul si prazul. cu produse recomandate. purecii verzei (Phyllotreta spp. Acestea au o valoare alimentara ridicata. -combaterea bolilor si daunatorilor: pagube mai importante sunt produse de mana verzei (Peronospora brassicae).Cerintele fata de factorii de vegetatie Legumele bulboase sunt specii cu cerinte mederate fata de caldura. care se aplea peste capatâna falsa.

Aceste specii legumicole. Fata de lumina. Prazul manifesta însa cerinte mari fata de umiditatea din sol pe toata perioada de vegetatie. în conditii de zile scurte. însa în cantitati prea mari provoaca încoltirea bulbilor. compacte si acide nu sunt indicate. per meabile. caracteristica zilelor de toamna si primavara. Solurile grele. pretentiile sunt ridicate. formeaza bulbi numai în conditii de 15-18 ore iluminare. superficial. Azotul din îngrasamintele azotate favorizeaza creterea organelor vegetative. este favorizata creterea frunzelor. fertile. Cerintele mari se înregistreaza în faza germinarii semintelor. a creterii si formarii sistemului radicular. Administrarea de îngrasaminte fosfatice favorizeaza creterea radacinilor. care explorea za în adâncime doar 30-40 cm sol legumele bulboase au cerinte ridicate fata de apa. plantele au cerinte reduse fata de apa. De aceea. cu 3-4 saptamâni înainte de recoltare. în special a manei (Peronospora destructor). Rezultatele bune se obtin pe soluri uoare. cele sub 100C împiedica formartea bulbilor. iar cele de peste 300C inhiba sau chiar opresc creterea. iar a îngrasamintelor cu potasiu migrarea substantelor asimilate si depunerea lor în bulbi. 10-12 ore. 67 . pâna ce plantele au 2-3 frunze si ating un maxim în perioada de formare si cretere a bulbilor. În faza de maturare a bulbilor. pretentiile sunt mai reduse. daca se întârzie semanatul sau plantatul dupa 15 aprilie. Gunoiul de grajd se recomanda a se admnistra culturii din anul precedent. Datorita unui sistem radicular slab dezvoltat. care nu formeaza crusta. O umiditate relativa a aerului prea ridicata favorizeaza atacul bolilor. fiind plante de zi lunga. si lumina redusa. Fata de umiditatea din aer.LEGUMICULTURA Procesul de cretere si maturare a bulbilor are loc la temperaturi de 25300C. ducând la scaderea capacitatii de pastrare. Plantele bine înradacinate rezista la temperaturi de –20…-250C. deoarece atât durata cât si intensitatea luminii conditioneaza formarea bulbilor. fapt ce face posibil semanatul sau plantatul din toamna. formarea bulbilor coincide cu perioada de zi scur si multe plante nu mai ta formeaza bulbi.

Înfiintarea culturilor Pregatirea terenului destinat a se cultiva cu legu bulboase me începe din toamna si consta în distrugerea resturilor vegetale ale culturii anterioare. 68 . Daitona F1. Carristo F1. De Darasti. Carina. Ceapa prin rasad: Aurie de Buzau. 5. Santina. Spaniola.3. executia acestor lucrari se face astfel ca la venirea înghetului plantele sa fie bine înradacinate si sa aiba 4-6 frunze adevarate. Tilina. Usturoi: Rocambole: De Bucovina. Prelina. De Vinga.LEGUMICULTURA 5. Record. De Tibucani. Otina. sapatul cu cazmaua la 28-30 cm. Glory F1. Wolska.3. Cioroiu. fertilizarea cu îngrasaminte fosfatice si potasice. Se recomanda ca în gradina casei sa se extinda metoda de cultura a cepei prin semanat direct (ceapa ceaclama). De Râmnicu Sarat. În cazul în care semanatul sa plantatul cepei si a usturoiului se face din toamna. în luna august-septembrie. De Seitin. Aldobo. Indiferent de epoca de înfiintare a culturilor. Glorina. Ceapa prin semanat direct: Diamant. Pelux. Durco F1. De Darasti. Alix. Rosie de Fagara. Rosie de Arie. Favorit.2. De Hidrator. de Filiai. Parox. Plantarea din toamna a cepei pentru bulbi se realizeaza cu arpagic de 7-14 mm diametru. De Macau. Copra F1. Usturoiul se cultiva numai cu ajutorul bulbilor (cateilor) iar prazul prin plantare de rasaduri si mai rar prin semanat direct. Ceapa se poate cultiva prin semanat direct.3. iar plantarile de primavara cu arpagic de 14-20 mm diametru. Usturoi de toamna: De Moldova. terenul se marunteste si se modeleaza în straturi de 94 cm latime la coronament. Banko. Bruno F1. prin intermediul arpagicului si prin rasad. Alegerea soiurilor si a hibrizilor Ceapa prin arpagic: De Stuttgart. Darasti-Ilfov. Pregatirea patului germinativ în acest caz începe mai devreme. Carentan. Armstrong F1. Praz: Camus. Usturoi de primavara: De Cenad. Spaniol. care se poate realiza cu uurinta si cu eficienta economica.

distrugând buruienile dintre rânduri si de pe rând. Date privind înfiintarea culturilor Cultur a Perioad a de însamân tare 1-30 III 10-20 IX 15-25 III 45 Perioad a de plantat 10-20 III 20-30 X 40 10-25 V Norma de samânta kg/ha g/10m2 800-1200 40 7-9 2-4 Nr. acestea se tavalugesc usor dupa se manat pentru a pune samânta în contact cu solul. Lucrarea favorizeaza o rasarire uniforma si realizarea unor culturi încheiate.5-4 47-70 47-70 7-12 6-10 28-30 35-50 3. -udarea dupa semanat se executa în cazul culturilor semanate sau dupa plantatul rasadurilor. care rasar înaitea culturii de baza.5-4 Lucrari de întretinere: În cazul culturilor realizate prin semanat direct.3. -prasitul se face de 2-3 ori manual. -fertilizarea faziala se efectueaza în 1-2 etape administrând îngrasaminte cu azot si potasiu. Se recomanda ca prima îngrasare faziala sa se faca când plantele au 4-5 frunze . folosind rasaduri din acelai soi si de aceeai vârsta. plan t e la Producti a kg/10m2 303035- Ceapa prin arpagic Ceapa prin semanat direct (ceaclama) Ceapa prin rasad (ceapa de apa) Usturoi de toamna Usturoi de primavara m2 800-1200 57-71 7-9 2-4 81-95 57-71 Praz 10-25 X 800-1400 800-1400 10-25 X 800-1400 800-1400 1-20 III 15-31 III 10-20 V 3. -completarea golurilor se face la culturile realizate prin intermediul rasadurilor. Pentru a împiedica înburuienarea puternica a straturilor se poate efectua praila oarba utilizând plante indicatoare.LEGUMICULTURA Tabelul 5. Pentru culturile semanate din toamna se recomanda luarea unor masuri de retinere a zapezii pe straturi.

când începe formarea bulbului. iar la a doua dupa o luna de la prima. în functie de umiditatea solului si de starea de vegetatie a culturilor. nu se mai aplica udari pentru a favoriza maturarea bulbilor. Cu 3-4 saptamâni înainte de recoltare. -irigatul se executa 6-8 udari cu norme de udare moderate de 20-50 l/m2 la intervale de 15-20 zile.(dupa cca 30 zile de la rasarire). Cantitatile de îngrasaminte utilizate sunt de 800 g azotat de amoniu si 400 g sare potasica/100 m2 la fiecare fertilizare. 6 .

deoarece bulbii pornesc din nou în vegetatie. Bulbii se fasoneaza la 2-3 cm sau se leaga în cununi si se depoziteaza pentru pastrare. Semintele germineaza la temperaturi optime de 20-250C. 5. -recoltarea se face manual când bulbii au ajuns la marimea corespunzatoare soiului si tulpinile false se înmoaie deasupra bulbilor. Zonele cele mai favorabile pentru cultura sunt cele cu temperaturi medii anuale de 10-200C.4. Speciile de legume solamo-fructoase sunt anuale cu perioadea lunga de vegetatie si pretentioase la caldura. care vegeteaza si fructifica bine la temperaturi optime cuprinse între 25-300C. C. CULTURA LEGUMELOR SOLANO-FRUCTOASE Legumele din aceasta grupa se cultiva pentru fructele lor. lumina. Cerintele fata de factorii de vegetatie Speciile din aceasta grupa sunt plante ter mofile. cât si în sere si solarii. ti p în care frunzele se usuca complet.4. cu soluri fertile. permeabile si bogate în humus. fiind reci si compacte nu sunt recomandate a di cultivate cu aceste specii. utilizând prdusele reco mandate avizate. Ca.1. ardeii si patlagelele vinete. saruri minerale (Na. musca cepei (Delia antiqua) si nematodul bulbilor la usturoi (Ditylencus dipsaci). iar procesul odata declanat este ireversibil. care sunt consumate la diferite faze de maturare. B6. Fe. Se cultiva în gradina atât în câmp. în stare proaspata sau conservata. m iar cele pergamentoase capata culoarea caracteristica soiului. acizi organici si substante proteice. B2. umiditate si hrana minerala. 5. Din aceasta grupa fac parte tomatele (roiile). Solurile grele. Nu se recomanda întârzierea recoltatului. -combaterea bolilor si daunatorilor vizeaza combaterea manei cepei (Peronospora destructor). 70 . Mg).LEGUMICULTURA Udarile cele mai multe se aplica la ceapa semanata direct. când rasarirea are loc dupa 7-12 zile. Dupa recoltare plantele se lasa 3-4 zile la soare. argiloase. asigurând fructe proaspete aproape tot anul. Biotina). ceapa de apa (caba) si la praz. care prezinta o deosebita impotanta în alimentatia omului prin continutul bogat în vitamine (B1.

Hariclea F1. Export. Nerarom (F1). Timpurie de Arge. 71 0 . Lumina prezinta importanta atât ca intensitate cât ca si durata. sau mai ridicate de 350C în cazul tomatelor si 380C. Diana. Cluj 80. Marita 15 (F1). O intensitate scazuta a luminii si o durata de sub 12 ore/zi determina alungirea rasadurilor. doar vinetele prezinta pretentii mari si fata de umiditatea atmosferica. iar fata de umiditatea atmosferica pretentiile sunt moderate. Ferma. Féhérozön. Vitamina.LEGUMICULTURA Temperaturile mai scazute de 10-15 C. Delphin. Vemone (F1). Lipsa sau insuficienta apei din sol. Ardei gras – culturi în sere si solarii: Bruissma Wönder. Plutona. Roma VF. administrat în doza de 3-4 kg/m2. Ace Royal. însa administrate echilibrat pe faze de vegetatie. asociata si ci seceta atmosferica. Sincron F1. Mara. Isalnita 50 (F1). întârzie aparitia inflorescentelor. diminuând productia de fructe. Buzau 22. Laura.2. Îngrasamintele minerale influentiaza favorabil creterea si fructificarea precum si calitatea fructelor. Astfel.toamna: Buzau 1600. începutul fructificarii si maturarii fructelor. înflorirea. Toate speciile din aceasta grupa reactioneaza bine la îngrasarile cu gunoi de grajd. Tasty (F1) si Blondy (F1). Fata de lumina au cerinte mari începând cu faza de rasad si pâna la maturarea fructelor. Tomate pentru culturi în sere si solarii încalzite – Diva (F1). Lucia (F1). în cazul ardeilor si vinetelor conduc la oprirea creterii plantelor. Gloria (F1). Perioadele critice de nutritie sunt: aparitia pri ei frunze. Dacia. Export 2 (F1).4. Angela (F1). Precoce de Someeni. Majorca (F1). avortate florilor si la perturbarea proceselor de fructificare. Solara (F1). Necesarul de apa este în corelatie directa cu nivelul de fertilizare si ci sistemul de cultura. Unirea. Roxana. Tomate pentru culturi de vara . Fata de umiditatea din sol prezinta cerinte mari. tomatele cultivate prin rasad prezinta cerinte mai ridicate fata de apa decât cele cultivate prin se manat direct. Ioana (F1).Arge 1 (F1). Alegerea soiurilor si hibrizilor Tomatele pentru culturi timpurii . H 601. Romec 554 J. 5. Vidra 60. Getina (F1). florile avorteaza si cad. împiedica fecundarea florilor. Arletta (F1). începutul m formarii mugurilor florali. Marita 25 (F1). Carolina.

Sheghedin.Simultan. Contesa.4. ardei iuti si vinete se recomanda rasaduri în cuburi sau ghivece nutritive de 7x7x7 c fapt ce asigura timpurietate m. Cosmin. Patlagele vinete – culturi spatii protejate: Dragaica. Oranj. aplicând la 100 m2 750 g azotat de amoniu. Aroma. elemente de tehnologie a culturilor în câmp. Astrion (F1). 5. Patlagele vinete – culturi de câmp: Bucuretene. Primavara se administreaza o alta doza de îngrasaminte minerale.LEGUMICULTURA Ardei gras – culturi de câmp: De Siria. Lidia (F1). Globus. Amurg. Redam în tabelul 5. La plantare. Carmen B. Danubiana. înaltimea de 14-17 cm si butoni florali sau mugure florifer. Bucheten. Cornel. bune premergatoare pentru legumele solano-fructoase. Jeny. Picant. Pentru a stimula creterea rasadurilor se îmbaiaza ghivecele într-o solutie de Revital 0. Spitfire (F1) si Picador (F1). rasadurile trebuie sa aiba o vârsta de 50-60 zile. Kima. Kapia de Kurtovo. Zlaten Medal. care se încorporeaza cu grebla sau cu motofreza si se modeleaza terenul în straturi cu latimea de 94 cm la coronament. 72 . Lung Românesc. Splendid. În cazul unor atacuri de coropisnita si viermi de sârma se trateaza solul cu Galithion 300 g/100 m2 si Sinolintox 300 g/m2. grosi ea la m colet 6-8 mm.4. Superb si Titan. Timpuriu de Bucureti. Solul se sapa cu cazmaua la 25-30 cm. Rubin. Ardei lung – Arad 5 B. se administreaza gunoiul de grajd si îngrasamintele cu fosfor si potasiu. Ardei iute – De Arad. Lucia. Pentru culturile de toamna timpurii. Rasadurile necesare înfiintarii culturilor de tomate. Viorica. Ardei gogoari . bulboase sau radacinoase. dupa desfiintarea culturilor de leguminoase. Pana Corbului. si productie mai mare. Madalin. Carmin.3. Galben superior. Narcisa F1. Ardei de boia – Oradea 15. Arad 6 B. Înfiintarea culturilor în câmp Toamna. Auriu.1%. Mihaela si Opal. ardei si vinete se produc în sere înmultitor si rasadnite calde. 1500g superfosfat si 400 g sare potasica. Madona. Minis 27.

3 0. Îngrasamintele chimice se distribuie între rânduri sau pe rigole de udar si se încorporeaza prin prasile.5 1.5 1. Fertilizarea faziala – la tomate se recomanda la legarea fructelor din prima inflorescenta.8-8. iar a treia fertilizare se aplica la creterea intensa si maturarea fructelor aplicând 750 g/100 m2 azotat de amoniu. fapt ce conduce la obtinerea de productii mai timpurii cu 15-20 zile fata de câmp.4. fertilizarile sunt asemanatoare culturii ardeiului.5 1.3 Norma de samânta kg/ha g/10m2 0.cu doze de 895 g azotat de amoniu si 1560 g superfosfat simplu la 100 m2. iar la vinete 8-10 udari cu norme de 35-40 l/m2 la interval de 14-15 zile.5 1.0 1. a 2-a fertilizare când au legat fructele din inflorescenta a doua. Irigatul – primul udat se aplica imediat dupa plantare cu norme de 15-20 l/m2. a doua la formarea primelor fructe administrând 890 g/100 m2 azotat de amoniu si 1500 g/m2 superfosfat simplu.3 6. 73 .5 1. la ardei se aplica 10-12 udari udari cu norme de 30-35 l/m2 la intervale de 7-8 zile.5 15 II-15 III 25 IV-20 V 1. La cultura vinetelor. La ardei se recomanda aplicarea a trei fertilizari faziale.0 Nr. administrarea 1040g/100 m2 azotat de amoniu.5 1. Prasitul – se face de 3-5 ori manual la adâncimea de 5-7 cm. apoi la tomate se aplica 7-8 udari cu norme de udare 20-30 l/m2 la 12-15 zile interval. Tabelul 5.LEGUMICULTURA Atât tomatele cât si ardeiul si vinetele se cultiva frecvent în solarii si tunele.4 0.3 6. Date privind înfiintarea culturilor Cultura Perioada de însamântare Tomate timpurii Tomate vara-toamna Ardei gogoar 20 II-5 III 5-15 II Perioada de plantat 0.5 12-14 1.5 Ardei lung Ardei boia Ardei iute Vinete 15 II-5 III 15-25 II 15-25 II 25 II-10 III 25 IV-20 V 25 IV-20 V 25 IV-20 V 1-20 V 1. soi sau hibrid. prima la creterea intensa a plantelor administrând 890 g/100 m2 azotat de amoniu.5 1.5-7.0 Lucrari de întretinere: Completarea golurilor – la 4-5 zile de la plantare cu rasad de aceeasi vârsta. plante la m2 35-60 30-61 12-14 25-45 12-14 10-13 12-14 45-48 30-50 25-40 10-20 7-15 30-60 Productia kg/10m2 15-30 IV 1-15 V Ardei gras 15-30 II 25 IV-15 V 1.

defolierea plantelor – se aplica la culturile de tomate utilizând tutori. Pentru realizarea culturilor trebuie pregatirea spatiului si terenului de cultura. 74 .LEGUMICULTURA Palisatul.2-3. gândacului din Colorado.8 60-140 32-35 2. acoperirea solarului cu 10-12 zile înainte de plantare si revizia instalatiilor. modelatul în straturi înaltate si deschiderea rigolelor de plantare.2-2. sârma si sfoara. putrezirea fructelor.5 prezentam câteva date tehnice privind înfiintarea culturilor în sere si solarii.5 80 35-40 3.5-6. În cazul spatiilor se are în vedere etaneitatea serelor. ciclul II Ardei cult.6 60-140 28-30 2.6-2. sapatul cu caz maua.0 70 32-47 3. dezinfectia scheletului.3. spalieri. ardeiul gras. Combaterea bolilor si daunatorilor – se aplica tratamente împortiva manei. Tabelul 5. cu produse avizate. 5. 1985) Distante între rânduri.3-2. Date tehnice privind înfiintarea culturilor (dupa M.5. Mihalache si colab. În tabelul 5. ardeiul iute si vinetele. cm Tomate în solar Ardei gras în solar Vinete în solar IV Tomate în sera. Cultura protejata si fortata a legumelor solano-fructoase În sere si solarii ponderea în cultura o au tomatele. cm plante/m2 70 20-24 5. fertilizarile cu gunoi de grajd. Înfiintarea culturilor Pentru realizarea culturilor se utilizeaza rasad produs în ghivece nutritive cu vârsta de 55-60 zile pentru solarii si 70-80 zile pentru culturile din sere. Privitor la pregatirea terenului. ciclul I Distante pe Desimea rând.4 Perioada de plantare 20 II-5 IV 5 IV-15 IV 1 IV-15 5 I-5 II 20-30 VI 1 II-5 III 1-5 II Cultura Lucrarile de întretinere: Completarea golurilor – la 8-10 zile de la plantare cu rasad de aceeasi vârsta. a patarii frunzelor si basicarea fructelor.4. copilitul.6 40-56 25-28 7. protejata în sera Vinete în sera.0-3.2-8..5 80 50-55 2. dezinfectia solului. cârnitul. trebuie avut în vedere eliberarea de resturi vegetale. ciclul I Tomate în sera. Recoltatul – se face esalonat pe masura maturarii fructelor si în functie de destinatia productiei.

defoliat. Legumele bostanoase ocupa suprafete mari în gradina de lânga casa datorita continutului fructelor în glucide. CULTURA LEGUMELOR CUCURBITACEAE Din aceasta grupa de legume. mulcirea solului cu paie de grâu în strat de 5-6 c sau folie neagra de m 0. Irigarea prin picurare este cea mai eficienta. în functie de specie si sistem de cultura. vita mine C. A. Recoltarea se face la maturitatea de consum (castravetele si dovlecelul) si la maturitatea fiziologica (pepenele galben. reducând consumul de apa cu 50%. B2. Dirijarea factorilor de mediu – temperatura. copilit. 8-10. iar dintre elementele minerale predomina calciul. conservate sau murate. se utilizeaza si în industria far maceutica si cosmetica.05 mm. Sunt plante prasitoare care se fertilizeaza cu cantitati mari de îngrasaminte organice si chimice.LEGUMICULTURA Afânarea solului – prin prasile manuale. umiditatea se face pe faze de vegetatie. stimularea fructificarii. 75 . iar polenizarea estefacuta de catre insecte. în stare cruda. Prezinta pretentii fata de temperatura si lumina. în functie de specie si fazele de vegetatie. Lucrari speciale – constau în palisat. cu nor de 25-35 l/m2 la fiecare me udare si un numar de 25-50 udari în sere cu norme de 15-40 l/m2 la fiecare udare. Fertilizarea faziala – cu îngrasaminte organice – se aplica 2-4 fertilizari în solarii si 8-10 ferilizari faziale în sere. pepenele verde. fiind bune premergatoare pentru majoritatea speciilor legumicole. folosind produse specifice fiecarui agent patogen. pepenele verde si dovleacul de copt. cu tulpina târâtoare. Aceste legume se consuma în cantitati mari si datorita gustului placut. Toate sunt plante anuale. cârnit. Combaterea bolilor si daunatorilor –trebuie efectuate cu atentie. dovlecelul de copt). cum este castravetele. având flori femele si mascule dispuse pe aceeai planta. Recoltatul – se face manual la diferite stadii de coacere în functie de destinatia produsului. B1. în corelatie cu lumina. lasa însa terenul curat de buruieni. Irigatul –se aplica diferentiat. pepenele galben. erbacee. Se aplica între 15-20 udari în solarii. 5. cea mai mare raspândire în cultura o au castravetii.5. Unele dintre ele. dovlecii.

Cerintele fata de factorii de vegetatie Castravetii. Absortia masiva de elemente minarale are loc în perioada de fructificate când plantele extrag din sol 70% din totalul de ele mente nutritive. conducând la stagnarea în cretere. Excesul de umiditate conduce la aparitia bolilor si îmbolnavirea plantelor.temperatura optima fiind de 25-300C.2. Nu suporta oscilatii mari de temperatura de la zi la noapte. plantele sunt distruse. Curentii de aer reci si vânturile uscate stânjenesc vegetatia acestor plante si de aceea cultura lor în câmp deschis se realizeaza în culise de plante cu talie înalta (porumb zaharat). Temperaturile sub 140C si peste 400C influentiaza negativ creterea. Seceta atmosferica este daunatoare culturilor de castraveti. Cerintele mari fata de umiditate se înregistreaza în timpul înfloritului si fructificarii plantelor. cerinte determinate de sistemul radicular slab dezvoltat (cartravetele) si de coeficientul de transpiratie mare.5. producându-le amareala fructelor si este favorabila culturilor de pepeni galbeni si verzi prin marirea cantitatii de glucide din fructe. 5. dovleceii. avortarea florilor si diminuarea productiei la fructe. Pentru o vegetatie normala se recomanda ca temperatura solului sa fie mai ridicata cu 230C.LEGUMICULTURA 5. pepenii galbeni si verzi si dovlecelul de copt sunt specii cu pretentii ridicate fata de temperatura.1.Alegerea soiurilor si hibrizilor Castravetii – cu fruct semilung.5. Legumele bostanoase au pretentii mari atât fata de umiditatea din sol cât si cea din atmosfera. Semintele încep sa germineze la temperaturi de 14-160C. Fata de lumina. Plantele cresc si fructifica bine la temperaturi de 26-300C. Cultura da rezultate bune pe solurile uoare. . mai ales fata de intensitatea acesteia. pentru câmp si solar. La paritia celor mai uoare brume. afânate si îngrasate cu gunoi de grajd si îngrasaminte minerale. acestea ducând la aparitia gustului a mar la castraveti si la stânjenirea vegetatiei la pepeni. carintele sunt mari.

Premier (F1). Castraveti – cu fruct de tip cornion. Obelisk. Champion. Verino (F1). Cornison. Renato (F1). Select. Adonis. Anka (F1). Mondial.Topaz. Astrea F1. Parker 76 . pentru câmp si solar. Magic.

5. -cu fructe de tip cornion pentru sere: Meteor.6. Octopus F1. -cu fructe lungi. Crimson Sweet.LEGUMICULTURA (F1). National Pickling. Pepeni verzi – Sugar Baby. Olimpia. Dovlecel – Dana. 77 . Câteva date privind înfiintarea culturilor în cîmp sunt redate în tabelul 5. Completarea golurilor – se executa numai pâna ce vrejii nu acopera întreaga suprafata pentru a nu deranja plantele.3. pentru sere: Brucona. Titus. Alb mare. Rogen. Charleston Gray. Cantalup. solarii si rasadnite. Dovlecel de copt – Pink Banana. Dulce de Dabuleni. Ogen. Comoara Ungariei. Timpuriu de Canada. Fara vrej. Nevada. potasiu si jumatate din îngrasamintele cu azot. terenul se niveleaza. Castravetii si dovleceii se pot cultiva si în tunele joase. Ophix. când se administreaza gunoiul 3-4 kg/m2 si partial îngrasamintele cu fosfor si potasiu. Famosa. Partha F1. O data cu aceasa lucrare se face si t o uoara musuroire a cuiburilor pentru ca vrejii sa nu fie rasturnati de vânt. dând 0. Champion. 3 plante la cuib la pepenii galbeni si 1-2 plante la cuib la dovlecel. Wisconsin. Pentru a mari randamentul îngrasamintelor chimice. Acestea se încorporeaza în sol. ele se pot administra în amestec cu mranita (100 kg/m2). De Minis.5-1 kg/cuib o data cu semanatul sau plantatul acestor specii. iar terenul se modeleaza în straturi. Vert Petit de Peris. Delicios. unde înfiintarea culturilor are loc cu cca 2 saptamâni mai devreme decât în câmp. Pepeni galbeni – Turchestan. Elka. Selena. dovleac si pepeni verzi. Dochita. se aplica o alta parte din îngrasa mintele cu fosfor. Ica. Primavara. Mustang. Aromat. Cultura legumelor cucurbitaceae în câmp Lucrari de pregatire a patului germinativ încep din toamna. De Dabuleni. Favorit. Solul se mobilizeaza apoi cu cazmaua la adâncimea de 28-30 cm. Levina F1. Delicios. 5. Lucrari de întretinere: Raritul – se aplica la aparitia primelor frunze adevarate lasând 2-3 plante la cuib la castraveti. Farbio. Patison. Templar F1. Lovrin 532. Favorit.

iar la cultura de pepene galben si verde se aplica 2-3 fertilizari cu azot. Amenajarea spalierului – se face la cuiburile palisate de castraveti galbeni.LEGUMICULTURA Irigarea – se face de 5-10 ori la castraveti.05% aplicând rasadurilor când au 3-4 frunte conduce la aparitia de flori femele si la obtinerea de recolte mari. Lucrarile de ciupit favorizeaza aparitia unui numar mai mare de flori femele.5-2. 78 . pentru a favoriza o înradacinare cât mai profunda si în perioada de maturare a fructelor.6.0 3. La cultura castravetilor. administrând 1200 g azotat de amoniu si 100 g sare potasica la 100 m2 la fiecare fertilizare. La cultura de pepeni galbeni si verzi se evita aplicarea de udari la începutul perioadei de vegetatie. pepene galben si pepene verde. cultivati pe spalier Pepeni galbeni 25 IV-10 V Pepeni verzi 24 IV-10 V Dovlecei 25IV-01VII Dovleac de copt 1-20 V Fertilizarea faziala – se aplica 3-4 fertilizari faziale la castraveti cu azot si potasiu. Udarile se intensifica în perioada de fructificare. Lucrari de dirijare a creterii si a fructificarii – constau în lucrarile de ciupit repetate. prima ciupire se face când plantele au 4-5 frunze. Tabelul 5. La cultura de dovlecel si dovleac de copt se aplica 2-3 fertilizari faziale cu azot si potasiu. care conduc la obtinerea de productiimari.5 25-30 25-40 20-35 25-50 25 IV-5 V Castraveti prin 10-20 VII cultivare în sol 25 IV-5 V Castraveti semanati obinuit. plante Producti kg/ha g/10m2 la m2 a kg/10m2 25 IV-5 3-4 3-4 12-14 15-30 V 4-6 4-6 12-14 15-30 4-5 4-5 3-5 3-5 5-6 5-6 7 3-5 3-5 5-6 5-6 30-40 2. cu norme de udare de 35-40 l/m2.5 kg/m2. pentru a nu deprecia calitativ produ ctia de fructe. De asemenea si tratamentul cu Ethrel în concentratie de 0. 2-3 ori la dovlecel. Date privind înfiintarea culturilor Cultura Perioada de însamântare de plantat 15-20 III Castraveti prin rasad Perioada Norma de samânta Nr. instalâns spalierul imediat dupa înfiintarea culturilor. La cultura castravetilor în gradina se recomanda aplicarea a 2 serbetari cu gunoi de grajd. fosfor si potasiu. în functie de specie.5-3 1. iar urmatoarele 2-3 ciupiri se fac când lastarii au 4-6 frunze.5-4 0. administrând 4-5 kg/m2 sau gunoi de pasare 1-1.

Recoltatul – se face esalonat la intervale de 2-3 zile la castrav dovlecei eti. CULTURA LEGUMELOR DE LA CARE SE CONSUMA PASTAILE. alternarioza (Alternaria cucumerina) la pepeni. productia secundara este valoroasa constituind un bun furaj pentru animalele din gospodarie. Legumele pastaioase au o mare valoare alimentara datorita continutului ridicat în substante proteice. 5. Nu sunt recomandate solurile reci. Cultura plantelor se realizeaza prin semanat direct în câmp sau în spatii protejate (fasolea) prin intermediul rasadului.6. Sunt bune premergatoare speciile fertilizate cu gunoi de grajd în anul precedent (castravetii. cum sunt: tomatele. permeabile. CAPSULELE SI BOABELE VERZI Aceasta grupa cuprinde specii de la care se consu pastaile (fasolea de ma gradina). bine însorite si ferite de curentii reci. însa dupa ce s-a luat roua. vitamine si saruri minerale. Recoltarea se face dimineata. când temperatura este mai scazuta. de 25-300C. În afara de productia principala. detaând frunzele de pe plante fara a rani tulpinile. Lucrarea se executa cu atentie. capsulele tinere (bamele) si semintele verzi (mazarea de gradina). cum sunt ceapa verde. în timp ce mazarea germineaza la temperaturi minime de 1-20C în cazul soiurilor cu 79 . dovleac de copt). grele si cu exces de u miditate. care depasesc ca valoare alte specii. 5. fainarea (Sphaerotheca fuliginea). Combaterea se realizeaza cu produsele avizate la aparitia atacului. varza) si legumele cultivate anticipat. Pentru cultura legumelor pastaioase sunt recomandate solurile profunde.1. cartofii. fasolea si bamele au cerinte mari. cu textura mijlocie. paduchele castravetilor (Cerosipha gossypii) la castraveti si pepeni. iar mazarea fructifica bine la temperaturi de 20-250C.LEGUMICULTURA La cultura de pepene verde se recomanda limitarea numarului de fructe pe o planta la 4-5 bucati. salata. castravetii si varza.Cerintele fata de factorii de vegetatie Fata de temperatura. si la maturizarea fiziologica (pepeni.6. Semintele de fasole si bame rasar uniform la temperaturi de 16-200C. glucide. Combaterea bolilor si daunatorilor – dintre bolile care produc pagube mai mari sunt patarea unghiulara la castraveti (Pseudo monas syring).

iar pe solurile sarace aplicarea îngrasamintelor cu azot în primele faze de vegetatie si în perioadele de înflorit si fructificare favorizeaza obtinerea de pastai de calitate superioara. Green Streamer. fapt ce permite semanatul culturii primavara devreme sau chiar în ferestrele iernii. Lena. Fana. Fasolea este o specie de zi scurta si de aceea majoritatea soiurilor reuesc în zone cu o durata a zilei mai redusa. Oxy-Amidor. Plantele tinere de mazare rezista bine la temperaturi de –4…. Mazarea de gradina 80 0 . Lavinia.LEGUMICULTURA bob neted si la 4-6 C în cazul soiurilor cu bobul zbârcit si turtit. Cascade Valja. Mazarea si bamele au cerinte moderate fata de lumina si în special fata de durata luminii. Aurie de Bacau. Cristina. care însa trebuie sa fie în for e m uor asimilabile. Elena. Echo. Olga.6. Belami. Speciile de legume pastaioase reactioneaza bine la îngrasa mintele fosfatice si potasice. Excesul de umiditate din sol este daunator. Prelude. Aurelia. Aura. Yello. pretentii mai mari având în perioada de germinare a semintelor. cultivate în conditii de iluminare de 8-10 ore zilnic nu înfloresc corespunzator si formeaza putine pastai pe planta. 5. conducând la ofilirea si uscarea plantelor. -cu pastaia galbena si oloaga: Galbena de molgova. extrag din sol cantitati mici de substante nutritive. Deoarece speciile din aceasta grupa au o perioada scurta de vegetatie. -cu pastaie verde.-80C. Insuficienta apei în sol în perioadele de consu maxim (înflorit si formarea m pastailor) încetinete procesul de înflorire si provoaca avortarea unui numar mare de flori. de înflorit si de formare a pastailor si a capsulelor. Goldstern. fasolea are cerinte moderate dând bune rezultate cultivata în culise sau asociat cu alte specii legumicole. -cu pastaie galbena si urcatoare: Clujana. Achim. Fata de lumina. Almare.2 Alegerea soiurilor si hibrizilor Fasolea de gradina -cu pastaie verde si oloaga: Ialnita 43. urcatoare: Verba. Nicis. Bogdana. Legumele din aceasta grupa prezinta cerinte moderate fata de umiditatea din sol.

LEGUMICULTURA

-cu bob neted: Alaska, Prima, Eminent, Fina verde, Como, Isalnita 110, Sugar Bon, Sugar Gem; -cu bobul zbârcit: Ialnita 60, Marifon, Timpurie de Craiova, Mingomark, Bördi, Cornelia, Victoria, Vidra 187, Gotinga, Undine, Jof, Regina, Dinga, Masterfon, Skinado, Ema, Flila, Armonia, Mantica, Adela. Bame -soiuri timpurii: Ela, Beatrice. -soiuri semitimpurii: Fara tepi. 5.6.3 Tehnologia de cultivare În vederea însamântarii, terenul se pregatete din toa mna, când se adimistreaza si 4/5 kg superfosfat în amestec cu 1-2 kg/ 100 m2 sare potasica. Terenul se sapa cu cazmaua la 28-30 cm adâncime. Primavara se aplica îngrasaminte cu azot în cantitate de 2-2,5 kg/100 m2 azotat de amoniu, care se încorporeaza cu grebla prin maruntirea si nivelarea patului germinativ. Prezentam în tabelul 5.7 principalele date privind înfiintarea culturilor de legume pastaioase. Ealonarea productiei de fasole pastai si de mazare se realizeaza folosind soiuri cu perioade diferite de vegetatie si semanând esalonat la intervale de 10-15 zile. În gradina de lânga casa, fasolea se poate semana în cuiburi (câte 4-5 seminte/cuib) la distanta de 30-40 cm între rânduri pentru soiurile oloage si la distanta de 70-80 cm între rânduri, si 30 cm pe rând pentru soiurile urcatoare. Adâncimea de semanat este de 4-6 cm. Tabelul 5.7.
Date privind înfiintarea culturilor Cultura Perioada de Norma de samânta Nr. Producti plante la m2 însamântare kg/ha g/10m2 a kg/10m2 Fasole ogor propriu 15 IV-10 V ealonat 100-200 100-200 45-55 5-10 Fasole de cultura 10 IV-10 VII 100-120 100-120 45-55 4-9 succesiva Mazare ogor propriu 1 III-10 IV ealonat 180-300 180-300 130-150 2-6 Mazare în cultura 1-15 VII ealonat 180-300 180-300 130-150 2-5 succesiva Bame 1-10 V 40-50 40-50 9-11 4-10

Lucrari de întretinere: Prasitul – se face 3-4 prasile manuale la fasolea si bame, mobilizând solul la o adâncime de 5-7 cm, iar la mazare se recomanda un plivit daca este nevoie.
81

LEGUMICULTURA

Palisatul (aracitul) – lucrarea se executa numai în cazul soiurilor volubile. Irigatul – se executa în perioade critice, dupa rasarit, înainte de în florit si în perioada de formare a pastailor si a boabelor. Normele de udare sunt de 16-20 l/m2 la fasole si la mazare si 30-40 l/m2 la bame. Fertilizarea faziala – se recomanda la fasole, aplicând înainte de înflorit o doza de 750 g azotata de amoniu, 3120 g superfosfat si 1250 g sare potasica la 100 m2 de cultura. Aplicarea fertilizarii are efect favorabil asupra înfloritului si a legarii pastailor. Combaterea bolilor si daunatorilor – se refera la tratamente împotriva antracnozei (Colletotrichum lindemuthianum), arsura comuna (Xanthomonas campestris), gargarita fasolei (Acanthoscelides obtectus) si gargarita boabelor de mazare (Bruchus pisorum) utilizând produsele recomandate si în perioadele de avizare. Recoltatul – se face manual, ealonat, în functie de maturitatea de comsum. Bamele se recolteaza zilnic sau cel mult la 2 zile. Fasolea se poate cultiva si în spatii protejate si sere. Cultura se realizeaza prin rasad si prin semanat direct. Rasadul se poate semanând în ghivece nutritive câte doua seminte. Vârsta rasadului la plantare nu trebuie sa depaseasca 18-25 zile, iar înainte de a fi plantat rasadul se ciupeste deasupra a doua frunze ade varate si se sorteaza eliminând plantele bolnave si slab dezvoltate. Semanatul direct se realizeaza în prima decada a lunii aprilie sau ultima decada a lunii iulie (pentru culturile de toamna). Semanatul se face în cuiburi la distante de 60 cm între rânduri si 50 cm pe rând. La cultura din solarii si sere se folosesc soiurile urcatoare, iar în tunele joase soiurile oloage. Trebuie acordata o atentie mare aerisirii adaposturilor, iar când temperaturile cresc peste 25-280C se descopera solariile în totalitate.

5.7. CULTURA LEGUMELOR DE LA CARE SE CONSUMA FRUNZELE Legumele cele mai frecvent cultivate din aceasta grupa sunt: salata, spanacul, loboda, ceapa verde si usturoiul verde.

82

LEGUMICULTURA

De la toate aceste plante se consuma frunzeleîn stare proaspata sau sub forma unor salate si preparate, fiind folosite în alimentatia omului tot timpul anului. Având o perioada scurta de vegetatie si un habitus redus se preteaza la culturi asociate, anticipate sau urmatoare. Sunt specii rezistente la frig, temperaturile ridicate asociate cu seceta atmosferica favorizeaza aparitia tijelor florale. Plantele legumicole din aceasta grupa sunt pretentioase la umiditate, au un ritm rapid de cretere si extrag din sol cantitati mari de elemente nutritive într-un timp scurt. În asolamente este indicat a se cultiva dupa culturi fertilizate cu gunoi de grajd, cum sunt : tomatele, ardeii, vinetele, castravetii si legumele varzoase. 5.7.1.Cerintele fata de factorii de vegetatie Semintele, respectiv bulbii acestor specii germineaza sau pornesc în vegetatie la temperaturi de 2-30C, iar plantele cresc si se dezvolta normal la 14180C. Temperaturile de peste 20-250C determina aparitia tulpinilor florifere si deprecierea productiei. Culturile intrate bine înradacinate în iarna suporta te mperaturi de –15…180C. Acest fapt face posibil semanatul sau plantatul înca din toamna pentru culturi anticipate. Fata de umiditate, speciile de legume verdeturi au cerinte ridicate, atât lipsa cât si excesul influentând cantitativ cât si calitativ productia. Fata de lumina au cerinte moderate. 5.7.2.Alegerea soiurilor si hibrizilor Salata -soiuri timpurii: De Mai, Jessy, Amplus, Cora, Dena, Salma, Mona, Ostinata, Larand, Marula de Braila; -soiuri de toamna: Polul Nord, Silvia. Spanac – Matador, Matares, Nores, Smarald. Loboda – Comun alba, Comun Rosie, Comun blonda, De Vidra. Ceapa verde – De Macau, De Stuttgart. Usturoiul verde – De Ialnita, De Cenad, De Moldova, De Ciolpani.

83

se marunteste si se modeleaza în straturi de 94 cm la coronament. realizând 2-3 udari cu norme de 15-20 l/m2. Prasitul – se executa 2-3 prasile manuale în vederea distrugerii crustei si a buruienilor. salata plantata în toamna). Redam în tabelul 5. Irigarea – se aplica în functie de anotimp.7.3Tehnologia de cultivare Pregatirea terenului în vederea realizarii culturilor de legume verdeturi se realizeaza în functie de plantele pre mergatoare momentul de înfiintare a culturii. câteva date privitoare la în fiintarea culturilor de legume verdeturi.05% sau Sumilex 0. Fertilizarea faziala suplimentara – se realizeaza cu îngrasaminte cu azot 800-1000 g/100 m2 în faza când plantele au 6-8 frunze în rozeta. în functie de fiecare specie.LEGUMICULTURA 5. loboda. Combaterea bolilor si daunatorilor – se efectueaza la aparitia acestora. Dintre boli pagube importante produce putregaiul cenuiu (Botrytis cinerea). salata cultura de pri avara) si prin plantare m (ceapa verde. se sapa solul cu cazmaua. Prima udare se aplica dupa plantare sau dupa semanat.05%. iar celelalte în timpul creterii si învelirii capatânii la salata sau a cresterii frunzelor la ceapa si usturoi verde. Lucrari de întretinere: Completarea golurilor – se face la cultura cu rasad din acelasi soi si de aceeai vârsta. Legumele verdeturi se cultiva în gradina casei prin semanat direct (spanac. epoci de înfiintare a culturilor si a soiurilor. Rovral 0. pe masura ce plantele ajung la completa dezvoltare. la loboda. În vederea plantarii sau a semanatului se deschid rigole de adâncimi diferite.1% la intervale de 7-10 zile. ealonat. care se combate efectuând stropiri cu Ronilan 0. Pentru esalonarea productiei se folosesc diferite sisteme de cultura. patrunjel de frunze. 84 .8. Dupa defrisarea culturii anterioare se 2 si de ad ministreaza îngrasamintele cu fosfor si potasiu 2-4 kg/100 m . Recoltatul – se executa manual. Raritul – se practica la culturile de salata realizate prin se manat direct.

Distantele de plantare sunt de 20x20 cm si 25x25 cm. iar la –1…-20C partea aeriana a plantelor este distrusa.8 DATE PRIVIND ÎNFIINTAREA CULTURILOR Cultura Perioada de însamântare Perioada de plantat Norma de samânta kg/ha g/10m2 2-3 2-3 14-19 Nr. proteine brute. castraveti. plante la m2 20-30 Productia kg/10m2 Salata prin semanat aliniat Salata prin rasad Spanac Ceapa verde Usturoiul verde 25 II-25 III 10IV-30VII 5VIII-10IX ealonat 1 I-15 II 10 II-15 III 20VII-15VIII 1-25 IX 15-20 IX 10 II-15 III 20 II-20 III 1-25 IX 15VII-10VIII 15-25 VIII ealonat Loboda 1-20 III 1-30 X 1-20 III ealonat 1-25 X 1-10 III ealonat 0. 85 . 0 temperatura optima de cretere a partii aeriene este de 18-20 C. rasadul produs în cuiburi sau ghivece nutritive de 5x5x5 cm se planteaza când are 5-6 frunze si o vârsta de 35-40 zile.5 18-20 0. iar a tuberculilor 16-180C.8. ardei.Cerintele fata de factorii de vegetatie Cartoful timpuriu si de vara se caracterizeaza prin cerinte moderate fata de temperatura. grasimi.1. Tuberculii de cartof contin amidon. cea optima 12-150C. salata se cultiva cel mai mult si în spatii protejate. substante minerale si vitamine. atât în cultura pura cât si asociata cu to mate. Temperatura minima de încoltire este de 50C. La temperaturi de peste 260C coltii sunt afectati. CULTURA CARTOFULUI PENTRU CONSUM TIMPURIU SI DE VARA Cartoful timpuriu si de vara se cultiva în gradina familiala pentru consum curent în lunile mai-iulie. fiind folosita integral de câtre organis m.LEGUMICULTURA Dintre legumele verdeturi.5 18-20 14-19 56-60 20-30 15-25 8-10 20005000 20005000 8-10 20005000 20005000 71 10-20 70-130 20-30 70-130 15-25 5.8. De remarcat ca vitamina C nu se distruge prin fierbere. 5. Tabelul 5. În cultura pura. celuloza.

Barsa. 86 . Koretta. Casin. azotul favorizeaza creterea masei foliare. Catellyna. Dintre elementele nutritive. În lipsa ei nu are loc procesul de tuberizare.5-2 kg/100 m2 sare potasica. Sucevita. Ramono. iar potasiul intensi ica f procesul de asimilatie. Adretta. Cartoful solicita o umiditate moderata. Ostara. Roxy “N”. 5.8. bine aerate. Muresan. Fresco. Timate “N”. acesta influentiaza prima durata (peste 12 ore/zi).3Tehnologia de cultivare Toamna. Cultura se înfiinteaza prin plantarea manuala a tuberculilor. Sunt considerati tuberculi buni pentru plantat cei care sunt turgesce au nti.8. se executa fertilizarea cu gunoi de grajd 400-500 kg/100 m2 si 1. Bran. dupa defrisarea culturilor anterioare. care înainte de plantat sunt supui mai multor operatii pregatitoare: sortare. Primavara se administreaza îngrasamintele cu azot 0.LEGUMICULTURA Fata de lumina.9 etapele de pregatire a tuberculilor pentru plantare timpurie.Alegerea soiurilor si hibrizilor Soiuri pentru cultura timpurie – Gloria “N”. fosforul influentiaza numarul de tuberculi din cuib. Rubinia. preîncoltire. Bartina. Soiuri pentru cultura de vara – Semenic. Cibin.250 kg/100 m2 si se încorporeaza în sol. Kondor. dezinfectie. Sante “N”. muguri porniti. Prezentam în tabelul 5. cerintele sunt ridicate. Escort. bogate în substante hranitoare si cu posibilitati de irigare. stimularea formarii radacinilor si calirea.150-0. cerintele sunt ridicate. Cerintele mai marise manifesta în perioada de crestere intensa a tuberculilor. coltii sunt viguroi si au o culoare violacee. Rene.2. Fata de elementele nutritive. Pentru cultura cartofului timpuriu si de vara sunt recomandate solurile nisipo-lutoase. Corona. Teo. 5. Désirée. Concorde “N”. Roclas. Runica. acestea actionând direct calitativ si cantitativ asupra productiei. dar constanta în sol. Se executa sapatul cu cazmaua la 28-30 cm încorporând îngrasamintele.

Aplicarea. realizând o desime de 6-8 cuiburi/m2.se face manual. în vederea unei dezinfectii eficiente 5 minute Dezinfectia 2-4 ore Sudatie: tuberculii se acopera cu prelate sau folie de polietilena Preîncoltirea Formarea radacinilor 8-10 zile 6-8 zile Tuberculii aezati în ladite suprapuse se introduc în ca mera sa întuneric si temperatura de 15-180C Tuberculii preîncoltiti se pun în ladite sau couri cu turba sau mranita umectata cu solutie de 60 g superfosfat si 30 g sare potasica la 10 l apa. pentru ca apoi sa se reduca la 4-50C Îmbaierea: tuberculii pui în saci sau couri se introduc într-o solutie de formalina 0. Lucrari de întretinere: Prasitul . sau se face în rumegu umectat cu 60 g superfosfat.9. executând 3-4 praile. Indicatii tehnice privind pregatirea tuberculilor pentru plantare Lucrarea Curatirea Durata Modul de efectuare Spalare. Distantele de plantare sunt de 60-70 cm între rânduri si 20-25 pe rând. înaintea plantarii tuberculilor. Cantitatea de tuberculi utilizati la plantare este în functie de marimea acestora si este de 300-400 g/ m2. daca tuberculii sunt murdari. 30 g sare potasica si 30 g azotat la 10 litri apa Calirea 3-4 zile înainte de plantare Tuberculii se tin la temperaturi de 100C la început.5% (1 litru solutie la 5-8 kg tuberculi) Plantarea se face în rigole deschise la 8-10 cm adâncime. perioada de plantare este 10 martie-10 aprilie. a 100-150 kg mranita/100 m2 în rigolele de plantare contribuie la realizarea unor productii mari si de calitate. În functie de zona geografica. 87 . concomitent facându-se si musuroirea plantelor.LEGUMICULTURA Tabelul 5. când în sol se realizeaza temperaturi constante de 6-80C.

LEGUMICULTURA Irigatul – se fac 4-6 udari cu norme de udare de 25-30 l/m2. Recoltatul – se face manual începând cu a doua decada a lunii mai. Regent 0. Intensificarea aplicarii udarilor se face în perioada de for are si cretere a m tuberculilor. Prima udare se aplica la 15-20 zile de la rasaritul plantelor.5% si a gândacului din Colorado folosind Decis 0. Ridomil plus 0. Tratamentele se fac preventiv si la aparitia bolilor si a daunatorilor. Combaterea bolilor si daunatorilor – se realizeaza prin tratamente împortiva manei cartofului (Phytopthora infestas) cu Dithane M 45 în concentratie de 0. iar ur atoarele la intervale de 10-15 m zile fiecare.2%.02% sau Karate 0.25%. Umiditatea în exces împiedica procesul de tuberizare. Productia este în functie de perioada de recoltare. putând ajunge la 20-25 kg/m2. Turdacupral 0.04%. când tuberculii au ajuns la marimea corespunzatoare. 88 .05%. având efecte negative asupra vegetatiei cartofului.

.Legumicultura generala.A. 1990-1998. si colab. Universitatea Agronomica Iai. MARINESCU A. vol. botrytis L.-Legumicultura speciala. .I. x x x . . . vol. Institutul Agrono Iasi. vol.STAN T.-Legu micultura speciala. Iai.STAN N. STAN T. Vol.Didactica si Pedagogica. Bucureti. 1989.-Legumicultura generala. Edit.2003 STAN N. Titularul disciplinei Sef lucr.. 1995-1998 Tema 1:: Tehnologia de producere a rasadurilor de legume. Lucrari practice.II.Criterii pentru zonarea legu miculturii.Note de curs BUTNARIU H. Tema 2:: Studiul principalelor secvente tehnologice la cultura de conopida (Brassica oleracea var.III.Revista Cercetari Agronomice în Moldova.Lucrari stiintifice U.I si II. cauliflora) pentru consum în vederea optimizarii acesteia. Bucureti. Seria Horticultura. Stan Teodor 89 ..Tehnologia cultivarii legumelor. 1989. II. Bucureti.Tehnologii si maini pentru mecanizarea lucrarilor în cultura legumelor de câmp.Mecanizarea lucrarilor în sere.1999 MUNTEANU N.LEGUMICULTURA BIBLIOGRAFIE STAN N.Legumicultura generala.. subvar. Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iai. VOINEA M.I.Universitatea Agronomica Iasi.Tehnologia cultivarii legumelor. . Editura Ceres. 1977. Bucureti. vol. Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iasi. x x x . Institutul Agrono mic Iai. Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iai.34-39 x x x . .I. Editura Ceres. Vol. si colab. mic 1987 STAN T. 1994 STAN N. solarii si ciupercarii. 1993 MARINESCU A. MUNTEANU N.2001 STAN N.Legumicultura. 1993 STAN N. vol. 1992 STAN N. Editura Ceres.Revista „Hortinform”-PHR.. . . .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful