Legumicultura

LEGUMICULTURA

CAPITOLUL I INTRODUCERE ÎN TEHNOLOGIA CULTIVARII LEGUMELOR 1.1.OBIECTIVUL SI CONTINUTUL DISCIPLINEI DE LEGUMICULTURA Cultura legumelor a constituit una dintre primele activitati practice ale omului. Însa, o data cu aparitia societatii, s-au dezvoltat continuu cunotintele si metodele de cultivare a plantelor legumicole, acest ritm devenind deosebit de rapid în epoca moderna, ceea ce a dus la consolidarea legumiculturii ca o stiinta de sine statatoare, desprinzându-se astfel de fitotehnie, din care facea parte. Legumicultura poate fi definita ca: stiinta care se ocupa cu studierea plantelor legumicole sub aspectul particularitatilor biologice, al relatiilor bio- si ecosistemice ale acestora pe baza carora se stabilesc cele mai adecvate tehnologii de cultura în scopul obtinerii unor productii ridicate din punct de vedere cantitativ si calitativ, ealonate în tot timpul anului, în conditii de eficienta economica ridicata. Legumicultura are doua parti distincte: - partea generala, care trateaza importanta alimentara si economica, bazele biologice ale legumiculturii, ecologia plantelor legumicole, înmultirea acestora, constructii specifice pentru legumicultura, bazele tehnologice de cultura a plantelor legumicole, producerea semintelor etc. - partea speciala, care se refera la tehnologia de cultura a fiecarei specii legumicole în câmp, adaposturi din mase plastice, sere si rasadnite. 1.2. IMPORTANTA SI LOCUL LEGUMICULTURII ÎN CADRUL

PRODUCTIEI AGRICOLE Datorita valorii alimentare ridicate, legumele însotesc din ce în ce mai mult în hrana omului alte produse ca: pâinea, carnea, brânzeturile etc., contribuind la o mai buna asimilare a acestora. Valoarea si importanta consumului de legume se apreciaza nu numai strict din punct de vedere nutritiv si mai cu seama dupa efectul favorabil asupra organismului uman. Din analiza compozitiei chimice a legumelor rezulta ca ele contin aproximativ 78-93% apa si 7-22 % s.u. Continutul cel mai ridicat în s.u. îl au
1

LEGUMICULTURA

legumele din grupa cepei (de la 13,5 % - praz la 38% -usturoi) iar cel mai scazut (4,8 -5%) castravetii, salata, marula etc. Referitor la hidratii de carbon, cantitati mai mari contin legumele din grupa cepei si cele pentru radacini tuberizate (usturoiul, ceapa, morcovul, sfecla roie, hreanul etc.). Proteinele continute de legume aduc în hrana omului cca. 5-10 % din totalul necesar. Se remarca printr-un continut mai ridicat de proteine, între 2% si 8%, ciupercile, usturoiul, fasolea, mazarea, bobul, conopida, spanacul etc. Lipidele se gasesc în cantitati reduse în legume (0,1-0,9%), fiind în cantitati mai mari în semintele de dovleac, pepeni etc. Acizii organici îmbunatatesc gustul legumelor si ajuta la o mai buna digestie a hranei. Continutul în acizi organici este mai ridicat în frunzele de: revent, macris, stevie, spanac, loboda etc. Vitaminele împreuna cu sarurile minerale, confera marea valoare alimentara a legumelor, fiind substantele absolut necesare pentru buna desfasurare a proceselor metabolice din organism. Vitamina C în cantitati mari se depoziteaza în partile comestibile la ardei, patrunjel pentru frunze, marar, spanac, conopida, varza de Bruxelles, gulie etc Vitamina A (vitamina antinfectioasa, cu provitaminele sale carotenele) se gaseste în cantitati mari în morcov, patrunjel, dovleac, varza creata, varza roie, ardei, spanac etc.(pâna la cca 9-10 mg la 100 g s.p.). Vitaminele din complexul B (thiamina, riboflavina, acidul pantotenic) joaca rol important în procesul biologic de cretere a organismului uman. Alte vitamine care se gasesc în legume sunt: E, K, P, PP, D, cu rol important în prevenirea unor boli si în echilibrarea metabolismului organismului uman. Substantele minerale. Este deosebit de important faptul ca în produsele legumicole predomina elementele bazice (K, Na, Mg, Fe) si nu cele acide (Cl, P, S), explicându-se astfel efectul alcalinizant al celor mai multe produse legumicole, care duce la neutralizarea aciditatii determinata de consumul sustinut de alimente bogate în proteine (carne, oua, pâine etc.). Necesarul zilnic de elemente minerale al unei persoane adulte este urmatorul: 2,l6 g K, 1,04 g Ca, 0,43 g Mg, 0,06 g P, 12 mg Na. Unele legume contin uleiuri eterice, care se gasesc sub forma unor compui cu sulf si care se mai numesc si „fitoncide”. Astfel de substante se gasesc
2

LEGUMICULTURA

în hrean, ceapa, usturoi, ridichi etc., având efect bactericid. Sunt si legume care contin substante antibiotice. Asemenea substante se gasesc în varza, ceapa, usturoi etc. Pentru asigurarea organismului uman cu vitaminele, sarurile minerale, precum si cu celelalte componente importante ale produselor legumicole, un om adult trebuie sa consume anual aproximativ 200 kg legume. Prin ponderea pe care legumele o ocupa în alimentatia omului, consumul acestora constituie un indicator al nivelului de trai. Ca urmare importanta social economica a legumiculturii poate fi sintetizata în urmatoarele: - legumicultura reprezinta una din cele mai intensive forme de folosire a terenului; - comparativ cu alte culturi, legumicultura asigura o mai buna valorificare a terenului agricol prin efectuarea pe suprafete mari a culturilor asociate si în special a celor succesive; - în legumicultura productiile ce se obtin sunt mult mai mari în comparatie cu alte culturi; - asigura conditii pentru utilizarea permanenta a fortei de munca, înlaturându-se prin aceasta caracterul sezonier al muncii; - legumicultura asigura conditii pentru obtinerea unor profituri mari si ealonate în tot timpul anului;

CAPITOLUL II ÎNMULTIREA PLANTELOR LEGUMICOLE Plantele legumicole au însuirea de a se înmulti pe cale vegetativa (asexuata) sau pe cale generativa (sexuata). Folosirea uneia sau alteia din metode reprezinta posibilitati de înfiintare a culturilor si de reducere a ciclului de productie. 2.1. ÎNMULTIREA PE CALE VEGETATIVA (ASEXUATA) În cadrul acestei metode, materialul folosit pentru înmultire reprezinta parti sau organe vegetative ale plantelor. Înmultirea pe cale vegetativa a plantelor legumicole da posibilitatea mentinerii în descendenta a unor însuiri valoroase pe care le poseda planta mama, iar prin caracterul sau profund utilitar si-a gasit o larga aplicabilitate în productie.

3

revent. macris si cimbrior. vinete. leutean. castraveti. utilizându-se la pepeni. ceapa de Egipt. Pe lânga avantajele pe care le prezinta înmultirea pe cale vegetativa. 2. salata. patlagele vinete. -înmultirea prin drajoni (anghinare si tarhon). reprezinta o metoda de mare actualitate care înlatura dezavantajele mentionate anterior la metoda înmultirii pe cale vegetativa. cimbru etc. anghinare. -înmultirea prin radacini tuberizate se practica la batat. castraveti. fasole.LEGUMICULTURA Pentru unele specii ca: hreanul. -înmultirea prin bulbili.) sau fructe uscate indehiscente denumite în practica impropriu seminte (morcov. pastârnac. -înmultirea prin butai se practica mai des la batat si tarhon si mai rar la cartof. folosind în acest scop semintele (ardei. deoarece în conditiile naturale din tara noastra aceste specii nu formeaza seminte sau daca le formeaza sunt seci (hrean). -înmultirea prin rizomi sau portiuni de radacini se folosete la revent. ardei. -înmultirea prin marcotaj se aplica la tarhon si cardon.). telina.ceapa de Egipt si usturoiul de Egipt). batatul. -înmultirea prin altoire se folosete mai putin în legumicultura. usturoiul de Egipt (Rocambole). fapt ce. macris.2. Ca metode de înmultire pe cale vegetativa mentionam: -înmultirea prin bulbi (ceapa ealota) . tomate si castraveti. pepeni. cartoful. ÎNMULTIREA PE CALE GENERATIVA (SEXUATA) Majoritatea speciilor legumicole se îmnultesc pe cale sexuata. (usturoi. -înmultirea prin despartirea tufei -tarhon. -înmultirea prin culturi de tesuturi (meristeme) pe medii nutritive “in vitro” (micromultiplicarea). patrunjel. sparanghel. anghinare. stevie. macris (rizomi) si hrean (portiuni de radacini). cardon. tomate. bame. în prezent limiteaza aplicarea acestei metode la un numar relativ restrâns de specii. 4 . usturoiul. aceasta are si unele neajunsuri de ordin economic generate de volumul mare de lucrari si material necesar înfiintarii culturilor. -înmultirea prin miceliu se practica la ciuperci. mazare etc. tomate. reprezinta singura posibilitate de înmultire. -înmultirea prin tuberculi (cartof).

Alaturi de acestea. capacitatea semintelor de a dispune de un potential vital ridicat. dupa relatia: 5 . caracteristic fiecarei specii si se exprima în procente din numar. Se determina cu ajutorul formulei: greutatea greutatea semin]elor total \ = a probei curate ⋅100P analizate Facultatea germinativa sau germinatia totala reprezinta capacitatea semintelor de a germina în conditii favorabile într-un anumit numar de zile. Controlul calitatii semintelor. Puritatea fizica reprezinta cantitatea de seminte întregi. care apartin speciei sau probei analizate si se exprima în procente din greutate.LEGUMICULTURA Sub aspect practic metoda este mult mai accesibila datorita avantajelor pe care le prezinta pentru procesul de productie: . Valoarea culturala sau samânta utila reprezinta procentul de seminte din lotul de semanat pe care se poate conta ca vor da nastere la plante normale. utilizând cantitati reduse de seminte. în functie de specie) datorita continutului scazut în apa si a volumului redus. normal dezvoltate. se determina pe baza puritatii si a facultatii germinative. . facultatea si energia germinativa. puterea de strabatere. puritatea. calitatea semintelor si valoarea lor de întrebuintare este întregita de însuiri ca: autenticitatea.coeficient mare de înmultire (de la o singura planta obtinându-se un numar mare de seminte). Energia germinativa se determina o data cu facultatea germinativa si reprezinta numarul de seminte care germineaza în 1/3 pâna la 1/2 din durata stabilita pentru determinarea facultatii germinative. umiditatea si starea fitosanitara. Autenticitatea exprima gradul în care un lot de seminte corespunde unui anumit gen. Însuirile biologice definesc aspectul calitativ. fondul genetic.executarea mecanizata si cu precizie a semanatului. specie sau soi. . Necesitatea folosirii unor seminte cu însuiri biologice si fizice superioare reprezinta una dintre conditiile de baza în obtinerea unor productii superioare din punct de vedere cantitativ si calitativ. .posibilitatea de pastrare în conditii bune un numar mare de ani (de la 2 la 8 ani.posibilitatea introducerii în practica prin intermediul înmultirii sexuate a hibrizilor cu efect heterozis.

orografici. A = norma de samânta la ha de calitatea I. G = germinatia. în care: C CAPITOLUL III ECOLOGIA PLANTELOR LEGUMICOLE Dintre edafici) de factorii cea mai abiotici mare (climatici. însemnatate pentru plante. geografici. Factorii . B = valoarea culturala a semintelor de calitatea I.LEGUMICULTURA Vc = P ⋅C 100 în care: P = puritatea. folosind relatia: Q = A ⋅B Q= cantitatea de samânta la ha din lotul de care dispunem. %. orografici indirect variatia regimul apei si aerului). de care depinde optimul ecologic sunt cei climatici geografici influenteaza agroecosistemul prin (lumina. C = valoarea culturala a semintelor folosite la semanat. si caldura. % Valoarea culturala sau samânta utila sta la baza stabilirii normei reale de samânta la unitatea de suprafata.

Radiatia solara Radiatia solara ajunge la suprafata terestra în special sub forma de lumina si caldura.1.1. nebulozitatea specifica locului. distanta de la pamânt la soare si efectul atmosferei (densitatea radiatiilor ajunse în atmosfera este micorata datorita fenomenului de absortie exercitat de catre vaporii de apa componentele gazoase atmosferei). filogenetic creterea si deci si productivitatea va fi mai mare 3. cu cât se asigura conditii de mediu mai apropiate de cele în care s-au format plantele. Cerintele plantelor legumicole fata de factorii de mediu s-au format în mod lent. durata de stralucire a soarelui. în decursul filogenezei speciei. Cantitatea de radiatii.factorilor climatici si edafici. Din aceasta si de ale 6 . ajunsa la nivelul solului este dependenta de unghiul de incidenta al razelor. În cultura.1. cu atât dezvoltarea plantelor. RELATIILE PLANTELOR LEGUMICOLE CU LUMINA 3. si sunt foarte bine consolidate.

calitatea si epoca de livrare a productiei nu depind numai de intensitatea luminii. Când se analizeaza cerintele plantelor legumicole fata de factorul lumina. durata perioadei de iluminare. ci si de durata timpului de iluminare. radiatia totala sufera modificari de la sub 100-200 cal/cm în timpul iernii pâna la peste 600-700 cal/cm2 în timpul verii. -pentru obtinerea unor productii de calitate superioara. necesitând o desime mare a plantelor pe unitatea de suprafata. trebuie avute în vedere urmatoarele aspecte: -plantele legumicole dau productii mari la unitatea de suprafata. etc. La o intensitate corespunzatoare a lu minii transformarile 7 2 . -cantitatea. cerintele plantelor legumicole fata de acest factor în diferite perioade si faze de cretere si posibilitatile de îmbunatatire a regimului de lumina. pe când iarna aceasta are valori mult mai scazute.LEGUMICULTURA cauza. transpiratiei si nutritiei minerale a plantelor si conditioneaza parcurgerea stadiului de lumina la plante. fapt ce determina scaderea cantitatii de lumina primita de fiecare planta. Plantele legumicole asimileaza cel mai bine când intensitatea luminii este de 20-30 mii luci. fiind de 8-10 mii luci.1. telina de petiol. -culturile legumicole sunt intensive. 3.2. Numeroase fenomene fiziologice ale metabolismului plantelor sunt direct legate de cantitatea si calitatea luminii. calitatea. intensitatea luminii poate sa ajunga în lunile de vara de la 30-40 mii luci pâna la 100 mii lucsi. dar poate fi chiar daunatoare (Daskalov.). lumina într-o anumita perioada a creterii nu numai ca nu este necesara. insuficienta pentru creterea normala a plantelor neadaptate la astfel de conditii. Referitor la importanta factorului lumina pentru productia legumicola intereseaza în mod deosebit urmatoarele aspecte: intensitatea. Factorul lumina exercita o puternica influenta asupra creterii. 1965). Aceasta presupune un proces de fotosinteza intens cu începere din primele faze de cretere. sursele de lumina. conopida. andive. Intensitatea luminii În conditiile din tara noastra. structurii anatomice. unele dintre acestea chiar într-o perioada scurta. la unele culturi legu micole (sparanghel. -culturile fortate precum si producerea rasadurilor pentru acestea se executa si în unele luni când intensitatea luminii este mai mica.

reventul. spanacul. ciupercile. Durata perioadei de iluminare Durata de iluminare prezinta o deosebita importanta pentru viata plantelor legumicole. castravetii. morcovul. -indiferente la durata de iluminare (neutre). durata de iluminare difera în cursul anului. 3. putând fi cultivate cu succes primavara devreme sau iarna. mararul. mazarea. Ca si intensitatea luminii. conopida etc. creterea si dezvoltarea plantelor având un ritm intens. plantele legumicole se grupeaza astfel: -pretentioase la lumina: tomatele. pepenii verzi. -de zi scurta(8-12 ore): fasolea. -putin pretentioase la lumina: spanacul. plantele perene. Sub raportul pretentiilor fata de lungimea zilei plantele legumicole se grupeaza astfel: -de zi lunga (14-16 ore): plantele legumicole din grupa verzei. sfecla pentru frunze.1. -nepretentioase: ceapa pentru frunze.LEGUMICULTURA chimice din celule se petrec cu o viteza foarte mare. patlagelele vinete. pepenii. cicoarea. patrunjelul. fasolea si sparanghelul. ardeii. în sensul ca iarna lungimea zilei este redusa scazând pâna la 8 ore si 30 minute iar în lunile de vara ajunge la 15 ore si 30 minute. telina si macrisul. ridichile de luna. sparanghelul. cunoasterea reactiei plantelor la fotoperioada este necesara la stabilirea perioadei de cultura ca si a duratei de iluminare în eventualitatea folosirii luminii artificiale suplimentare.3. castravetii. În prezent. care necesita o iluminare de 4000-6000 luci. asmatuiul. ceea ce a permis extinderea arealului de cultura a diferitelor specii legumicole pe aproape tot globul. tomatele. Dupa Maier. bamele. 8 . În practica productiva. ceapa. mararul. 1969 si Balaa. patlagelele vinete. 1973. în functie de pretentiile fata de intensitatea luminii. ridichea de luna. -plante care nu au nevoie de lumina la formarea organelor comestibile: andivele. care necesita o iluminare de 8000 lucsi. morcovul. pepenii galbeni. ardeiul. ca rezultat al selectiei. exista soiuri mai putin sensibile (neutre) din punct de vedere fotoperiodic.

Micorarea intensitatii luminii se poate face prin: -înfiintarea culturilor primavara devreme sau din toamna a legumelor de zi lunga (rezistente la frig).4. 9 . folosirea de pelicule de mase plastice rezistente la actiunea razelor ultraviolete etc. Îmbunatatirea regimului de lumina în legumicultura se poate realiza pe doua cai: prin marirea intensitatii luminoase si prin micorarea acesteia. -folosirea soiurilor specializate pentru cultura în sere. -iluminarea suplimentara a rasadurilor cu lampi de diferite tipuri. alegerea sticlei sau a foliei de material plastic de acoperire cu transparenta ridicata sau cu o coloratie convenabila pentru anumite culturi. care trebuie sa fie de 30-40° la serele care au acoperiul cu o singura panta si 25-30° la serele cu doua pante. 1974). -dirijarea temperaturii în functie de intensitatea luminii.LEGUMICULTURA 3. -reglarea judicioasa a distantelor dintre rânduri de plante si dintre plante pe rând. atunci când intensitatea luminii este mai redusa si ziua mai scurta. Se poate vorbi despre îmbunatatirea regimului de lumina. -raritul plantelor în cazul unor desimi prea mari. solariilor si rasadnitelor si alegerea unghiului de înclinatie al acoperiului serelor. fapt ce determina întârzierea înfloritului. mai mult prin procedee indirecte de folosire rationala a luminii solare si de suplimentare a luminii naturale cu lumina artificiala (Indrea D.1. a plantelor de sparanghel si cicoare de gradina. -muuroirea petiolurilor frunzelor de telina si cardon. a bulbului fals la feniculul de Flore în vederea etiolarii nta organului de consum. curatirea geamurilor la sere si rasadnite. Marirea intensitatii luminii se poate realiza prin urmatoarele cai: -amplasarea culturilor legumicole cu pretentii mari fata de acest factor pe terenuri cu expozitie sudica. reducerea la maxim posibil a profilelor de schelet si vopsirea acestora în alb pentru a evita u mbrirea. -alegerea celor mai corespunzatoare epoci de înfiintare a culturilor. -înlaturarea factorilor care determina umbrirea plantelor (distrugerea buruienilor. -orientarea serelor. -acoperirea inflorescentelor de conopida cu una-doua frunze din rozeta plantei în vederea evitarii deprecierii calitative a inflorescentelor sub influenta luminii. Posibilitatile de dirijare a luminii în culturile legumicole Lumina fiind un factor cosmic nu poate fi dirijata de catre om.).. care suntmai putin sensibile la insuficienta luminii.

LEGUMICULTURA -umbrirea serelor si a ramelor de rasadnita prin diverse procedee si tipuri de instalatii. 3. pepeni. perioada când solul nu este înghetat si se poate lucra. Din punct de vedere legumicol. deoarece determina arealul de cultura al speciilor si soiurilor în câmp neprotejat. aparitia si frecventa brumelor. mocirla sau spuma de defectie de la fabricile de zahar). pânza de apa colorata (ecran) ce se prelinge continuu pe acoperiul serei.2.. printre care se numara: cretizarea (stropirea acoperiului si a peretilor de sticla cu o suspensie de creta. perdele din tesaturi textile sau materiale plastice amplasate în interiorul serelor. castraveti. RELATIILE PLANTELOR LEGUMICOLE CU CALDURA Sursa principala de caldura necesara pentru creterea si dezvoltarea plantelor este radiatia solara. fasole) data când se înregistreaza te mperaturi egale sau superioare valorii de 10°C . o importanta practica o prezinta variatia temperaturii în timpul unui an. Însemnatatea caldurii pentru cultura plantelor legumicole Radiatia calorica. care are posibilitatea de a deveni opaca când creste intensitatea lu minii. Pentru speciile legumicole mai putin pretentioase la caldura se considera în general ca perioada activa de vegetatie începe când în aer si sol se stabilizeaza o temperatura de cel putin 5°C. resimtita sub forma de caldura sau frig. M. folosirea sticlei speciale “Thermex” fotosensibila. vinete. Regimul termic prezinta asupra productiei legumicole o importanta hotarâtoare. care în zona spectrala de 620-26000 n are efect m caloric.2. Tocmai de aceea. 1977). ardei. si colab. Pentru caracterizarea potentialului termic al teritoriului tarii noastre s-a tinut cont de urmatoarele aspecte: data medie a ultimului înghet de primavara. alaturi de fotoperiodism.1. iar pentru culturile ter mofile (tomate. jaluzele confectionate din sipci de lemn sau material plastic montate în afara constructiilor. prima zi cu temperaturi medii zilnice egale sau mai mari de 15°C (Voinea. constituie un factor ecologic la fel de complex ca si lumina. 3. data stabilizarii temperaturii medii a aerului egala sau mai mare de 10°C. la acestea se remarca si 10 . huma. respectiv 15°C pentru pepeni. Deci plantele legumicole sunt la fel de dependente fata de temperatura ca si de lumina.

salata. în cursul diferitelor faze de cretere. optima si maxima. morcov. asimilatia si dezasimilatia. Importanta caldurii pentru cultura plantelor legu micole reiese din relatia care exista între fotosinteza si respiratie. cicoare. sparanghel. intensitatea ridicata a procesului de fotosinteza duce la acumularea unei cantitati mari de substanta uscata în planta. Temperatura optima este caracteristica fiecarei specii legumicole. marula. rezulta ca fiecare specie are o temperatura minima. lamai multe specii legumicole. 13°C.25°C.22°C. deci cel mai mare ritm de acumulare. . iar la temperaturi mai mari dezasimilatia crete iar asimilatia scade si în scurt timp plantele mor.16°C. mazare. procese de care depind în pri ul rând creterea m plantelor si productia biologica. tomate. 11 . vinete. marar. Temperatura maxima când raportul dintre asimilatie si dezasimilatie devine iarasi 1/1. însa intensificarea respiratiei determina un consum ridicat de substante fotosintetizate anterior. usturoi si telina. precum si în functie de prezenta si intensitatea celorlalti factori de mediu. Astfel. care constituie organele comestibile ale acestor plante. macris. la: ardei. deci nu se acumuleaza nimic. dar variaza între anumite limite. spanac. pepeni galbeni si pepeni verzi. Temperatura minima: în prezenta acesteia ambele procese ale metabolismului. ceapa ceaclama si din arpagic. temperaturile optime pentru faza de cretere vegetativa la speciile legumicole sunt urmatoarele: . . Daca temperatura scade sub acest nivel plantele pier. Temperatura optima când se înregistreaza cel mai mare raport între asimilatie si dezasimilatie. pentru: sfecla pentru masa. ceapa de tuns si revent. patrunjel. pentru: castraveti. ridichi si hrean . respectiv de cretere sau depozitare a rezervelor în organele adaptate în acest sens. pentru: varza. pastârnac. . sunt foarte mult încetinite si se afla în raport de 1/1.LEGUMICULTURA fenomenul de termoperiodism. În acest sens. la: cartof timpuriu. stadiul de vernalizare constituie o etapa obligatorie pentru dezvoltarea plantelor. mai ales a luminii a continutului în CO2 din atmosfera si a umiditatii din sol si atmosfera. Dupa Markov si Haev (1953). Analizând curba de variatie a intensitatii fotosintezei.19°C. fasole si dovlecei.

1969). dar daca acestea se ridica între 7-14°C fata de opti . Masuri pentru îmbunatatirea regimului de temperatura 12 . se preteaza la cultura fortata în sere si rasadnite si la cea protejata cu mase plastice. plantele m încep sa sufere. pepenii verzi etc. Aceste specii pot ramâne iarna în câmp fara masuri speciale de protectie. Abaterile de ± 14°C fata de optim indica la fiecare specie temperaturile minime si maxime de vegetatie. castravetii etc. unele din acestea se preteaza la semanatul din toamna pentru a obtine productii timpurii.. cartoful la care temperaturi sub 0°C cauzeaza distrugerea plantelor. Pornind de la cerintele plantelor fata de caldura. La oscilatii de ± 14°C si mai mari fata de optim.LEGUMICULTURA Pentru stabilirea temperaturii optime pe perioade si faze de cretere. se culti a în mod obisnuit prin v producerea rasadurilor. În general plantele legumicole si mai ales speciile termofile suporta greu oscilatiile mari de temperatura. care suporta cu uurinta geruri de -10°C.2. t = temperatura optima pe faza de vegetatie. temperatura de 10°C într-o perioada lunga poate deveni letala (castraveti.2. se dezvolta la temperaturi de 25-30°C. pepenii galbeni. leutean etc. Variatiile de ± 7°C fata de temperatura optima nu sunt daunatoare. suporta temperaturi de 30°C pâna la 40°C (Meier. ardeii. patrunjelul. temperaturile de 3-5°C duc la moartea plantelor (exceptie tomate). stevie. -pretentioase la caldura: tomatele. speciile legu micole se grupeaza în mai multe categorii si anume: -foarte rezistente la frig: speciile perene(sparanghel. pepeni. Markov (1931) a elaborat urmatoarea formula: T0 = t ± 7°C în care:T0 = temperatura optima de crestere vegetativa.). -rezistente la caldura: castravetii. o perioadamai scurta rezista la -20°C si chiar -27°C. tarhon. revent.. plantarea în câmp are loc dupa trecerea pericolului brumelor târzii de primavara sau se iau masuri de protejare. macris. în functie de regimurile optime de temperatura ale speciilor legumicole.. -semirezistente la frig. 3. spanacul etc. varza de Bruxelles. patlagele vinete. salata. patlagele vinete). plantele legumicole stagneaza în vegetatie si dupa câteva zile pier. asimileaza bine la temperaturi moderate. -rezistente la frig: morcovul. care suporta temperaturi de 0°C. pastârnacul.

irigarea de protectie. 13 . care sporesc rezistenta plantelor la te mperaturi extreme. .evitarea racirii solului prin irigarea execesi a.aerisirea solului prin lucrari profunde si când este nevoie super iciale. cu soluri usoare sau mijlocii si apa freatica la adâncime mai mare. Folosirea rationala a terenului si a posibilitatilor naturale: . v . .încalzirea constructiilor pentru cultura si producerea rasadurilor cu surse de natura organica (gunoi de grajd) sau tehnica(apa calda. curent electric). . Sporirea rezistentei plantelor se poate realiza prin folosirea soiurilor rezistente la frig.stabilirea momentului optim pentru înfiintarea culturilor (depasirea perioadei cu îngheturi si brume târzii de primavara în cazul speciilor termofile) si adoptarea masurilor pentru protejarea provizorie a plantelor în momentele critice survenite dupa înfiintarea culturilor. .mulcirea cu gunoi de grajd sau alte materiale si fertilizarea cu cantitati mai mari de îngrasaminte organice.irigarea ori de câte ori este nevoie pentru racirea solului. .modelarea terenului în straturi înaltate pentru încalzire. fertilizarea culturilor cu îngrasaminte fosfatice si potasice. evacuarea excesului de umiditate si evaporarea apei. . . adapostite de vânturile do minante reci.alegerea terenurilor cu expozitie sudica. încalzirea aerului.alegerea suprafetelor cu expozitie nordica. Dintre masurile directe care urmaresc îmbunatatirea temperaturii în mediul de cultura amintim: . .irigarea prin aspersiune pentru racorirea plantelor.modelarea terenului pe directia E-V. calirea plantelor.mulcirea terenului cu mase plastice trasparente. n Reducerea excesului de caldura prin lucrari tehnologice si tehnice: .LEGUMICULTURA Îmbunatatirea regimului de temperatura si prevenirea daunelor cauzate de temperaturile extreme se poate realiza pe doua cai: sporirea rezistentei plantelor legumicole la variatiile mari de temperatura si îmbunatatirea temperaturii în mediul de cultura. în straturi cu taluzuri inegale si plantarea rasadurilor pe versantul nordic al stratului î altat.masuri de combatere a brumelor si îngheturilor prin: perdele de fum. aburi. f . În cazul excesului de caldura se folosesc masuri pentru înlaturarea acestuia si masuri pentru prevenirea lui. omogenizarea mecanica a aerului.

în perioada de maxima activitate fotosintetica poate sa scada la 0.03%.03% CO2. În rasadnitele. 3. în concentratie de 0.programarea culturilor în sere în raport cu evolutia temperaturiii etc. libera si fortata a constructiilor pentru culturi fortate. deoarece plantele legumicole respira atât prin partile aeriene cât si prin radacini. cu crusta sau pe cele care stagneaza apa. protejate si de producere a rasadurilor.reducerea excesului de lumina prin umbrirea acestor constructii. 21% O2. bioxidul de carbon. 0. o deosebita importanta prezinta aerul.mentinerea aparatului foliar al plantelor pentru u mbrirea partilor comestibile. .mulcirea solului cu produse reflectorizante. Compozitia aerului atmosferic este în mod obisnuit alcatuita din 78% N. Oxigenul. .3. plantele legu micole duc lipsa de oxigen. deoarece participa direct în procesul de fotosinteza. atât din aer cât si din sol.01%. Aprovizionarea organelor aeriene ale plantelor cu oxigen se realizeaza în mod normal. O astfel de scadere se produce si atunci când atmosfera este foarte calma si nu exista curenti (minim 0. dar s-a constatat ca în spatii închise. 1974).1% dauneaza 14 . He si Ne precum si alte gaze si particole de impurificare. Continutul în CO2 din atmosfera este în medie de 0. deoarece cantitatea de oxigen din atmosfera este suficienta pentru viata plantelor. AERUL CA FACTOR DE VEGETATIE ÎN LEGUMICULTURA Printre factorii de vegetatie care conditioneaza creterea si dezvoltarea plantelor legumicole.aerisirea puternica. Alaturi de ceilalti factori de vegetatie.02% si chiar 0. Aerul mai contine gaze rare Ar. Pe solurile tasate. Dintre aceste gaze importanta deosebita prezinta pentru cultura plantelor: oxigenul.LEGUMICULTURA . Alte gaze.5m/minut) care sa împrospateze aerul la suprafata frunzelor. solariile si serele solar cu substratul încalzit pe cale biologica se degaja amoniacul care. În sol însa oxigenul este folosit nu nu mai de catre plante ci si de microorganisme si deci în anumite conditii poate deveni insuficient. regimul de aer si gaze exercita o influenta deosebita asupra plantelor legumicole. ceea ce determina asfixierea radacinilor. . Bioxidul de carbon din aer si sol prezinta o deosebita importanta pentru metabolismul plantelor verzi. gazele si particulele nocive ce se pot acumula în aerul atmosferic (Indrea. . Principalele procese vitale se desfasoara normal numai în prezenta oxigenului.

80-85% . sparanghelul etc. în legumicultura se folosesc în diverse scopuri si alte gaze cum ar fi de exemplu etilena. mararul. prin irigatii.4. depreciindu-se astfel calitatile comerciale.în celulele meristematice ale conurilor de cretere si în organele de reproducere. Celula vegetala functioneaza normal numai daca este saturata cu apa.în seminte. Continutul în apa al diverselor organe ale plantelor legu micole este variabil. loboda.4. fiind de: 98-99% . 40-45% . în principal. CERINTELE PLANTELOR LEGUMICOLE FATA DE APA Cantitatea de apa necesara pentru desfasurarea normala a proceselor metabolice în plantele legumicole se asigura.în frunzele îmbatrânite. spanacul. ridichile. 1951).LEGUMICULTURA plantelor. Organele de consum la unele specii legumicole cum sunt: salata. Datorita apei. se mentine în plante prin doua procese ce se coordoneaza reciproc: procesul de absortie si cel de eliminare a apei (Maximov. patrunjelul pentru frunze. iar în proportie de 3-4% devine nociv. la nivel optim. pastârnacul.în frunzele tinere. care este conditia fundamentala pentru mentinerea starii fizice si fiziologice a plantelor. pe baza regi ului de m precipitatii specific fiecarei zone si se completeaza. Tot în cadrul constructiilor pentru producerea rasadurilor si a culturilor fortate poate sa apara si bioxidul de sulf.1. Însemnatatea apei pentru plantele legumicole În plante.001 0. umiditatea relativa a aerului prezinta mare importanta. tesuturile plantelor îi pastreaza turgescenta. îi pierd uor turgescenta în lipsa apei. 3. acetilena si azotul. morcovul. 15 . aparent stationara.002%). iar în stare gazoasa în spatiile intercelulare. Alaturi de umiditatea din sol. 3. deoarece prin p descompunere degaja amoniac care este daunator plantelor. Starea de saturare. În afara de oxigen si bioxid de carbon. Sub forma lichida se afla în celula. 60-65% . La culturile din sere nu se recomanda folosirea pentru fertilizare a gunoiului de grajd proas at. apa se gaseste în stare lichida si gazoasa. fasolea si mazarea de gradina. castravetii. În asemenea cazuri ele capata aspectul de ofilire. care este daunator plantelor chiar în concentratii reduse (0. atât la cultura legumelor în câmp cât si la cea protejata.

1969). Excesul de apa se elimina continuu prin procesul fiziologic de transpir atie. coeficientul de valorificare a apei consumate (Balaa. -sistemul radicular. Motiv pentru care cantitatea de apa absorbita de catre plante este mult mai mare decât necesarul pentru functiile de nutritie. Dar. productivitatea transpiratiei. De mare utilitate pentru productia legumicola sunt aspectele privind: coeficientul de transpiratie. 16 . 3. Ea dizolva si gazele. bilantul hidric.4.LEGUMICULTURA Rasadurile sunt plante tinere cu meristeme active. Apa este si “motorul” mecanismului privind schimbul de substante care are loc la nivelul celular. Cresterea concentratiei solutiei solului marete presiunea osmotica a acesteia. Sarurile minerale nu pot fi absorbite de catre plante decât în sol tii foarte u diluate.2. -cerintele fata de umiditatea solului se modifica la aceeai specie în cursul perioadelor si fazelor de vegetatie. 1963). felul. Apa este necesara creterii si servete într-o mica masura si ca substanta nutritiva în procesul de fotosinteza (Grumeza.. Apa dizolva si transporta sarurile minerale din sol. dimensiunile si repartizarea lui în sol. feno men ce se realizeaza prin intermediul tensiunii superficiale si care uureaza adsorbtia si fixarea diferitelor substante în celula. În general concentratia solutiei solului este scazuta. ea îndeplinete si alte functii în viata plantelor. motiv pentru care asigurarea unei cantitati optime trebuie sa contribuie la compensarea integrala a consumului specific si a pierderilor prin transpiratie. în scopul mentinerii în stare de turgescenta a celulelor si asigurarea conditiilor optime de desfasurare a proceselor fiziologice si biochimice de cretere si dezvoltare. 1973). La stabilirea necesarului pentru umiditatea din sol si atmosfera trebuie avute în vedere urmatoarele: -pretentiile plantelor legumicole fata de factorul umiditate sunt variabile de la o specie la alta si chiar de la soi la soi. Cerintele plantelor legumicole fata de umiditatea solului si a atmosferei Majoritatea speciilor legumicole se caracterizeaza prin cerinte mari fata de umiditatea solului iar pretentiile fata de umiditatea atmosferica sunt într-o oarecare masura în concordata cu acestea. din care cauza absortia apei de catre plante este mult îngreuiata (Davidescu D.. cu o intensa activitate fiziologica si cu un continut mare de apa (88-95%).

patrunjelul. grupeaza speciile legumicole. Š Cerintele plantelor legumicole fata de umiditatea solului. castravetii.cuprinde plantele cu un consum redus de apa datorita posibilitatii acestora de a-si micora transpiratia si care au un sistem radicular bine dezvoltat atât în profunzi e cât si lateral: m tomatele . anghinarea. Majoritatea plantelor legumicole au cea mai importanta parte a sistemului radicular unde raspândit catre suprafata solului. În vederea stimularii creterii si fructificarii . mazarea. -putin pretentioase: pepeni verzi si galbeni. spanacul. Daskalov (1965) si Balaa (1973). etc.plantele din aceasta grupa se caracterizeaza printr-un consum de apa mic datorita suprafetei reduse a aparatului foliar si printr-o capacitate mica de absorbtie ca urmare a sistemului radicular slab dezvoltat (ceapa. împarte plantele legumicole în urmatoarele grupe: Grupa I . ridichile de luna. leuteanul. tomatele. fasolea de gradina. dovlecelul si dovleacul comestibil. pepenii verzi si galbeni.). bamele. legumele din grupa verzei. reventul. -tehnologia aplicata culturilor.cuprinde plante care se caracterizeaza printr-o capacitate redusa de absortie a apei datorita siste mului radicular slab dezvoltat si printr-un consum neeconomic al apei datorita aparatului foliar care este expus unei evaporari puternice.LEGUMICULTURA -desimea plantelor la unitatea de suprafata. prazul. ast el: f -foarte pretentioase: spanacul. sub raportul cerintelor fata de apa. Cele mai reprezentative plante din aceasta grupa sunt: legumele din grupa verzei. vinetele. fasolea. citat de (Grumeza . (1952). salata. morcovul. Grupa a III -a . acolo activitatea microorganismelor si schimbul de substante nutritive sunt mai active. Trummer A. cartoful. -pretentioase: castravetii. usturoiul. salata.1969). ardeii. morcovul. dovlecelul si dovleacul comestibil. usturoiul. telina. -moderat de pretentioase: sparanghelul. Grupa a II -a . Grupa a IV -a .cuprinde plante cu o capacitate mare de absortie a apei si cu un consum ridicat de apa (cartoful timpuriu si sfecla roie). ridichile de luna. patrunjelul. ceapa simararul. mazarea. În functie de consumul de apa si capacitatea de absortie a apei. ardeii.

plantelor este necesar ca stratul superficial al 17 .

salata. ardei. conopida. În afara de umiditatea solului pentru viata plantelor legumicole prezinta importanta si umiditatea relativa a aerului. Mijloacele de îmbunatatire a regimului de umiditate Îmbunatatirea regimului de umiditate la plantele legumicole se poate realiza prin: -alegerea judicioasa a zonei si a terenului de cultura avându-se în vedere regi ul m de precipitatii. mai ales cele cultivate în câmp. -irigarea culturilor. Cerintele plantelor legu micole fata de aceasta variaza foarte mult. principalele specii legumicole au urmatoarele pretentii fata de umiditatea atmosferica: castraveti 90-95%. îngrasarea solului). plantele de varza sau tomate provenite din rasad sunt mai pretentioase fata de umiditate decât cele provenite din semanat direct în câmp. mazarea 70-80%. -protejarea terenului prin perdele de protectie si culise care îmbunatatesc regimul umiditatii relative a aerului si micoreaza pierderile de apa prin evaporare. tomate 50-60%. spanac.3. telina 80-90%. Multe specii legumicole însa. Cerintele plantelor legumicole fata de umiditate variaza si în functie de tehnologia aplicata. Nevoia de apa a plantelor legumicole crete si atunci când culturile se efectueaza pe terenuri cu fertilitate ridicata. legumele pentru radacini tuberizate. -masuri tehnologice care au drept scop retinerea sau eliminarea excesului de apa din sol. Astfel. -lucrarile de baza ale solului. dovlecelul si dovleacul comestibil 45-55%. extrag o cantitate apreciabila de apa si substante hranitoare din straturile mai profunde ale solului. pepeni galbeni si verzi. -lucrarile cu caracter general (combaterea crustei si a buruienilor. sistemul lor radicular exlorând un volum mare de sol. varza. vinete.4. Š Cerintele plantelor legumicole fata de umiditatea atmosferica. 3. nivelul apei freatice si proprietatile fizico-chimice ale solului privind capacitatea de retinere a apei. fasole 60-70%.LEGUMICULTURA solului sa aiba un anumit grad de umiditate si sa se ia masuri ca aceasta sa nu scada sub o anumita valoare. bine aprovizionate cu materie organica. Astfel. cartoful. 18 .

se intervine prin aerisiri atunci când umiditatea relativa este prea ridicata. Atunci când umiditatea relativa este scazuta se fac sprituiri cu instalatia de aspersiune. dar au o aeratie mai buna. -materia organica în diverse stadii de humificare. calcar sunt mai bogate în saruri minerale. chimism etc. pentru reglarea umiditatii. SOLUL SI HRANA Valorificarea la un nivel corespunzator a potentialului genetic presupune cunoasterea aprofundata a particularitatilor nutritiei minerale a speciilor legumicole.LEGUMICULTURA -drenarea terenului si folosirea tehnologiei de cultura a plantelor legumicole pe teren modelat. -microorganismele vegetale si animale. vegetatie si difera de la o zona la alta. 19 . având particule minerale mult mai mari. 3. În ciupercarii. ridicarea temperaturii în sere. Diferitele tipuri de sol existente se deosebesc între ele prin textura. prezinta o troficitate mai buna în timp ce solurile formate pe nisipuri. pietriuri.5. marne. udarea cu furtunul la culturile de to mate sau folosirea metodei de udare prin picurare. 3. Cerintele plantelor legumicole fata de sol Solul constituie pentru majoritatea plantelor legumicole atât suportul lor material cât si cea mai importanta sursa de hrana. sunt mai levigate. prezinta o capacitate de retinere a apei mult mai redusa. în faza de formare a ciupercilor se mentine o umiditate relativa de 90-95% prin pulverizarea straturilor cu a si udarea potecilor sau chiar pa a peretilor. Tipurile de sol sunt determinate de clima.1. roca. -atmosfera solului care ocupa spatiile libere. gresii. un sol are 5 componente: -particule minerale de diverse marimi în diferite stadii de transformare chimica. în special a umiditatii relative a aerului. structura. -solutia solului cu diverse saruri. Dupa Weawer si Clemens (1938). în raport cu solul si rolul fiziologic pe care îl joaca fiecare macro sau microelement în parte. relief. Solurile formate pe argile. vârsta. În cazul culturilor legumicole din sere sau a celor protejate cu mase plastice.5. timp de 1-2 minute.

au în schimb o capacitate de retinere a apei mica. Solurile argiloase au o capacitate de absorbtie si o permeabilitate mica pentru apa. au în schimb o mare capacitate de înmagazinare a apei. Structura solului poate fi: glomerulara. atât cu caracter fizic cât si biochimic. Textura si structura solului. În cazul solurilor cu agregate mai mari (peste 2-4 mm în Ø). sunt cele mai indicate pentru cultura plantelor legumicole. nu sunt coezive si nici plastice. solida si gazoasa. Excesul de saruri ca si cel de umiditate are efect nefavorabil asupra nutritiei. fara deficit de aer si exces de saruri. prismatica si lamelara. bulgaroasa. De obicei. spatiile dintre acestea sunt excesive. Se încalzesc uor si se racesc repede. Structura solului este data de modul de reunire a particulelor elementare în agregate structurale. ele au permeabilitate buna pentru apa si un raport favorabil între fazele: lichida. ce o influenteaza.25 mm în Ø si microstructura cu agregate mai mici de 0. Sunt neaerate. între cele nisipoase si argiloase. se lucreaza întrun interval mare de umiditate. Solurile nisipoase au o capacitate de absorbtie si o permeabilitate mare pentru apa. solurilor brune si rendzinelor. În vederea creterii fertilitatii solului se impune cunoaterea tuturor factorilor. Structura glomerulara este caracteristica orizontului A al cernoziomurilor. lichida si gazoasa. plastice si aderente. se deosebete macrostructura solului care este reprezentata prin agregate mai mari de 0. Un sol cu o structura glomerulara prezinta conditii foarte bune pentru creterea si dezvoltarea plantelor.25 mm în Ø. Pentru a mentine sau a îmbunatati structura solurilor destinate culturilor legumicole pe care se aplica irigarea cu cantitati mari de apa. Solurile lutoase au proprietati intermediare. trebuie ca aratura sa nu se faca la aceeai adânci e în fiecare an.LEGUMICULTURA Fertilitatea solului reprezinta rezultanta proprietatilor solului legate de alcatuirea granulometrica a acestuia si de capacitatea lui de a pune la dispozitia plantelor în cantitati suficiente substantele nutritive si apa. Un asemenea sol are un raport optim între fazele solida. schimbul prin difuziune al aerului este înlocuit de cure de aer ce nti duc la pierderea apei din sol. Prin textura solului sau compozitia granulometrica se întelege proportia în care intra în alcatuirea solului particulele elementare de diferite marimi. nuciforma. sunt bine aerate. foarte coezive. sa se axecute m 20 . limitând capacitatea plantelor de a asimila substantele hranitoare.

natura îngrasamintelor. Ea reprezinta însuirea solului de a se opune tendi telor de a-i n modifica reactia. La culturile din sere. degradarea proprie tatilor fizice ale solului. De m asemenea. Din acest punct de vedere solurile pot fi: neutre (pH =7). Capacitatea de tamponare a solului este cu atât mai mare cu cât capacitatea de schimb cationic a acestuia este mai mare. Concentratia solutiei solului variaza în functie de tipul de sol. iar dupa aratura solul trebuie lasat sa se aeriseasca înainte de pregatirea patului ger inativ. Reactia solului constituie unul dintre factorii importanti care conditioneaza regimul de nutritie al plantelor. Capacitatea tampon reprezinta o alta proprietate a solului de care depinde regimul nutritiv. care daca este prea mare determina reducerea fotosintezei. amendamentele aplicate. Este necesar sa se cunoasca bine cerintele sau gradul de pretabilitate a speciilor legumicole pentru tipuri de sol. Reactia solului este deter minata de proportia dintre ionii de hidrogen si cei de oxidril din solutia solului si de proportia dintre coloizii cu caracter acid si cei cu caracter bazic pe de alta parte. activitatea microorganismelor. adica cu cât contine mai multe particule coloidale (organice si minerale). aportul freatic. Reactia solului exprima conventional prin simbolul “pH”.5. 3. de natura organica sau minerala si chiar de gaze. reducerea activitatii microorganismelor din sol. acide (pH mai mic de 7) si bazic (pH peste 7).2. Nutritia minerala a plantelor legumicole si rolul fiziologic al elementelor minerale 21 .LEGUMICULTURA periodic o afânare profunda (sub straturile compacte). Solutia solului se compune din substante în stare de dispersie moleculara ionica si coloidala. este necesar sa se foloseasca o rotatie rationala si sa se reduca la minimum lucrarile solului. în functie de textura solului si sub influenta apelor de irigatie s-a constatat o cretere a continutului de saruri ceea ce a dus la reducerea accesibiliatii apei si a t substantelor nutritive din sol pentru plante. prin folosirea unor cantitati mari de îngrasaminte. La culturile legumicole în sere se are în vedere în mod deosebit concentratia ionului de Na+. calitatea apei de irigat. scaderea productiei de legume. climat. o crestere a respiratiei si o dinimuare efectiva a productiei.

C. deoarece are actiune antagonica fata de Mg. N. a proteinelor si lipidelor. K. se des fasoara în raport cu creterea si dezvoltarea lor. -dupa criteriul chimic. din sol (N si ele mentele din cenua). determina rezistenta plantelor la seceta si temperaturi scazute. P. metale cationi (K. desi se absorb în cantitati foarte mici. Ca si Mg. Calciul influenteaza mult productia de legume prin efectul de neutralizare a aciditatii sucului celular în plante si a aciditatii solului.001 -0. Joaca rol de tampon. N. -dupa raportul cantitativ: macroelemente (0.Cu. respiratia si sinteza hidratilor de carbon. retinerea apei în complexul coloidal cu efecte favorabile asupra reziste ntei la temperaturi scazute si seceta. Participa la alcatuirea proteinelor. O. S.O). ele se pot clasifica dupa mai multe criterii: -dupa sursa: din aer (C. Împreuna cu K. Si). Ce. Actiunea lui asupra plantelor depinde de prezenta celorlalte elemente. cuprul. Regleaza metabolismul apei celulare. Microelementele . Influenteaza pozitiv calitatea produselor. ultra microelemente (elemente radioactive). din apa (O.prezinta importanta deosebita pentru creterea si dezvoltarea plantelor legumicole. Magneziul participa direct la formarea clorofilei. Stimuleaza sinteza azotului. Marea majoritate a elementelor nutritive sunt luate de catre plante din solutia solului. metaloizi anioni (N.LEGUMICULTURA Prelevarea de catre plantele legumicole a elementelor minerale. Pentru a putea îmbunatati regimul de nutritie al plantelor legumicole. Este legat de procesul de fotosinteza si de activitatea enzimelor. Ca. participând la desfasurarea normala a proceselor biochimice din celule. microelemente (0. P.01-10% . diurna sau pe întreaga perioada de vegetatie. intra în compozitia a numeroase enzime hidrolizante si respiratorii. Mn. Are influenta favorabila asupra formarii radacinilor si a nodozitatilor la plantele leguminoase. manganul. Potasiul ajuta sinteza hidratilor de carbon. S. Fosforul stimuleaza fructificarea si sporete precocitatea plantelor. Zn). K). Mg). molibdenul.borul. Azotul . zincul si fierul. de apa si de activitatea sistemului radicular. Mg.H). Contribuie la mentinerea starii active a protoplasmei. Ca. tempereaza efectele negative ale excesului de azot.0001% . Mo. au influenta foarte mare asupra creterii si 22 . este absolut necesar sa se cunoasca rolul pe care îl îndeplinesc dieritele elemente f nutritive în creterea si dezvoltarea plantelor. Fe. Bo.

în mod deosebit. spanacul. sparanghelul. telina. Consumul de elemente minerale este în raport cu productia obtinuta dar si cu însuirile specifice ale plantelor legumicole. pe lânga elementele de baza se va tine cont si de Mg si Ca.3. CAPITOLUL IV BAZELE TEHNOLOGIEI CULTIVARII PLANTELOR LEGUMICOLE Termenul de tehnologie. -specii legumicole cu consum foarte mic: ridichea de luna si castravetele. Desimea mare si productia biologica foarte ridicata care se înregistreaza la culturile legumicole. o data cu trecerea procesului productiv în etapa modernizarii 23 .LEGUMICULTURA fructificarii plantelor legumicole. Cerintele se manifesta specific pentru fiecare specie în parte. În acest caz. ceapa. asigura una dintre cele mai intensive metode de folosire a terenului. mul Consumul de elemente minerale este mult mai mare la cultura din sera decât la cea din câmp. Cerintele plantelor legumicole fata de elementele minerale Marea majoritate a plantelor legumicole prezinta cerinte foarte mari fata de elementele minerale. 3. speciile legumicole se pot grupa astfel: -specii legumicole cu consum mare sau foarte mare: varza de capatâna. gulia. -specii legumicole cu consum mijlociu: tomatele. varza de Bruxelles. -specii legumicole cu consum mic: salata. Cantitatea de substante nutritive extrasa din sol se raporteaza la o tona de produs si este variabila de la o specie la alta. ca ansamblu de procedee si operatiuni necesare la obtinerea productiilor în legumicultura. În functie de consumul de elemente minerale. perioada de vegetatie mai lunga iar productia este mult mai mare decât în câmp. reprezentând consu specific . Cantitatea totala de substante extrase din sol de catre plantele legu micole în cursul unei zile depinde atât de lungimea perioadei de vegetatie cât si de recolta biologica sau recolta utila.5. a intrat în uz. deoarece în acest caz creterea vegetativa este mult mai luxurianta.

LEGUMICULTURA Tehnologia de cultivare a plantelor legumicole se diferentiaza în functie de sistemele de cultura. în care factorii de veget tie sunt dirijati pe întreg a ciclul de cultura. întretinerea culturilor. primavara devreme sau toamna). fara protectie. În interiorul acestor constructii se realizeaza o temperatura cu 2-5°C mai ridicata decât în exterior. pe dire ctia vântului dominant. perdele si culise de protectie etc. tehnologia aplicata. seresolar.) sau a frigului (clopote si paravane individuale. Culturile protejate se efectueaza în constructii mai simple (solarii. Dupa locul de cultura: se deosebesc culturi în câ si culturi în diferite mp spatii special construite si amenajate în acest scop. Orientarea rândurilor se face perpendicular vânturile care le rasucesc vrejurile. De exemplu. înfiintarea propriu-zisa. În cazul culturilor în câmp plantele cresc si se dezvolta pâna la recoltare în câmp deschis. adaposturi joase din materiale plastice. nu este transparenta pentru razele infraroii. daca pentru acoperirea constructiilor s-a folosit polietilena se recomanda ca cea de a doua pelicula sa fie din PVC. La dubla protejare. sub forma de obstacole împotriva vântului (terenuri adapostite natural. natura substratului de cultura. rasadnite calde). iar produsele legumicole proaspete se obtin în perioade deficitare ale anului (iarna. rasadnite reci). solarii încalzite. spre deosebire de polietilena. la zece rânduri de castraveti se amplaseaza doua rânduri de porumb zaharat. Sistemele de cultura a plantelor legumicole se pot deosebi dupa: locul de cultura. Culisele de porumb se utilizeaza în special la culturile de cucurbitacee. Culturile adapostite sunt aparate de intemperii prin mijloace mai simple. Aceasta diferenta poate sa ajunga pâna la 9°C în cazul dublei protejari. Verigile fluxului tehnologic vizeaza: pregatirea terenului si a materialelor necesare înfiintarii culturilor. deoarece aceasta. folii din materiale plastice aezate direct pe culturi). recoltarea si valorificarea productiei obtinute. Prin acest procedeu se protejeaza plantele de curentii reci si de 24 . destinatia si ealonarea productiei. deci în acest caz nu mai poate avea loc fenomenul inversiunii termice. Culturile fortate se efectueaza în constructii destinate acestui scop (sere. în care plantele beneficiaza numai partial de un microclimat artificial. iar în cadrul acestora ea depinde de specificul culturii.

. spanac. la culturile extratimpurii si timpurii (tomate. patlagele vinete) sau chiar pentru culturile de vara-toa mna (tomate.). siste mele de cultivare pot fi: .timpurii. castraveti. de vara. de toamna. pastârnac. 25 . cum sunt solutiile nutritive care contin în anumite proportii macro si microelemente necesare nutritiei plantelor. fasole. Dupa destinatia productiei deosebim: .) me si numai la anumite specii în sere si solarii (ridichi.). patrunjel pentru frunze etc.târzii. castraveti. .întârziate.pe medii nutritive naturale.extratimpurii. la sfârsitul iernii si începutul primaverii. . cartof etc.LEGUMICULTURA Dupa modul de înfiintare se întâlnesc urmatoarele sisteme de cultivare a plantelor legumicole: . pepeni. varza). amplu diferentiata în functie de obiectul si obiectivele programate.1. . ELEMENTELE DE BAZA ALE TEHNOLOGIILOR Tehnologia de cultivare a legumelor. produsele fiind destinate fabricilor de conserve. patrunjel. ba etc. .culturi pentru consum în stare proaspata fie imediat dupa recoltare sau dupa o anumita perioada de pastrare în spatii special a menajate (radacinoase. ardei. Dupa caracteristicile substratului de cultura se deosebesc ur atoarele m sisteme de cultura: . În functie de ealonarea productiei sau perioada când se executa. . marar. de toamna târziu sau pentru postmaturare. cum sunt solul sau diferite amestecuri de pamânturi naturale fertile. 4. de primavara. spanac.culturi pentru industrializare la care se aplica o tehnologie specifica. bulboase.culturi înfiintate prin plantarea rasadurilor la majoritatea speciilor cultivate în spatii protejate.semitimpurii. însumeaza numeroase masuri tehnice asemanatoare. constituindu-se în elemente de baza în fluxul tehnologic. pe medii nutritive artificiale (fara sol).culturi prin semanat direct în câmp practicate la majoritatea speciilor legumicole cultivate în câmp (morcov.

ŠAsolamente legumicole 26 .. pentru a putea fi folosite în mod eficient îngrasamintele organice si a valorifica deeurile de produse legu micole. compacte si saraturile. Nu sunt recomandate solurile puternic podzolite. cai ferate). textura u oara sau mijlocie (cele mai bune sunt solurile nisipo-lutoase sau luto-nisipoase). Elementele climatice care trebuie sa se aiba în vedere la alegerea terenului sunt: temperatura si umiditatea relativa a aerului. nebulozitatea. capacitate mare pentru apa si aer. cu proces de solificare avansat.1. umiditatea atmosferica în luna iulie. În mod obisnuit intereseaza temperatura medie anuala. Terenul trebuie sa fie plan sau cu o uoara panta spre sud sau sud-vest. numarul de zile fara înghet. frecventa grindinei precum si grosimea stratului de zapada în timpul iernii (Indrea D.1. precipitatiile si vânturile. 1974). Din acest punct de vedere terenul destinat cultivarii plantelor legumicole trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: sa fie cât mai aproape de pietele de desfacere a produselor. pe cât posibil sa se gaseasca în apropierea sectoarelor zootehnice. aluvionare. cu apa freatica la adâncime mare si ferit de surse de poluare. sa fie deservit de cai de comunicatie (osele asfaltate. sa existe posibilitatea asigurarii fortei de munca necesare. Solul trebuie sa întruneasca urmatoarele însuiri: fertilitate ridicata. daca productia este destinata prelucrarii industriale. asigurat cu o sursa de apa pentru irigare. epocile calendaristice ale îngheturilor târzii de primavara si timpurii de toamna. Factorii social-economici. cu strat arabil profund. structura buna. suma precipitatiilor în luna cea mai secetoasa. neinundabil. La alegerea terenului trebuie sa se tina cont de factorii pedoclimatici si social-economici. pe cât posibil protejat împotriva vânturilor.LEGUMICULTURA 4. Factorii pedoclimatici. temperatura medie a lunii celei mai calde. Cele mai potrivite pentru cultura legumelor sunt solurile de lunca. Folosirea rationala si intensiva a terenului de cultura si a solului în legumicultura ŠAlegerea terenului Alegerea terenului pentru amplasarea culturilor legumicole constituie o masura tehnologica obligatorie în vederea obtinerii unor productii superioare din punct de vedere cantitativ si calitativ. continut ridicat în humus. sa fie în apropierea fabricilor de conserve.

4. Deci în majoritatea cazurilor. Aceasta datorita faptului ca în acelai an. notiunea de “rotatie” a culturilor are o semnificatie specifica. nu putem vorbi de cultura premergatoare ci de culturi. . 27 . 1969). La baza organizarii asolamentelor legumicole stau criterii economice. ceapa si usturoiul verde. biologice si tehnologice. Pentru culturile secundare se folosesc specii cu perioada scurta de vegetatie (salata. organizatorice. pe acelai teren se cultiva doua sau mai multe specii legumicole. a 2-3 culturi succesive în acelai an. La stabilirea rotatiei culturilor trebuie sa se tina cont de culturile premergatoare (tab. mecanizarii complexe a lucrarilor.folosirea rationala a îngrasamintelor. deoarece folosirea intensi a a v terenului si a solului în legumicultura presupune cultivarea în cadrul unor asolamente. deoarece acesta este ocupat aproape întreaga perioada a anului cu plante legumicole. culturile succesive si asociate. în cadrul asolamentului legumicol. de vara si iarna.1). ŠCulturile succesive si asociate de legume Culturile succesive si asociate de legume reprezinta calea cea mai intensiva de utilizare a terenului legumicol. contribuie la o mai buna e alonare a productiei legumicole si o diversificare a acesteia mai aproape de nevoile consumului (Maier I. încât într-o sola sa nu se cultive speciile din aceeasi familie botanica decât dupa 4 ani. . în scopul evitarii vârfurilor de productie. cantitatilor mari de îngrasaminte si pesticide folosite si extragerii unilaterale a elementelor nutritive din sol de catre plante. contribuie la înmultirea si raspândirea masiva a bolilor si daunatorilor specifici culturilor respective. În acelai timp.succesiunea rationala în timp si spatiu. Spre deosebire de asolamentele din alte ramuri de productie agricola. .LEGUMICULTURA Exploatarea rationala a terenului si a solului în legumicultura impune practicarea asolamentelor. ridichile de luna.. Necesitatea folosirii asolamentelor decurge din urmatoarele: .proprietatile fizico-chimice si biologice ale solului se degradeaza u or datorita: irigatiei.cultivarea continua. a culturilor legumicole. deci si a folosirii rationale a fortei de munca. Rot tia culturilor legumicole a trebuie sa fie astfel conceputa. ani de-a rândul pe acelai teren a acelorai specii legu micole sau a unor specii înrudite din punct de vedere siste matic.

La stabilirea schemelor de culturi succesive trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspecte: particularitatile biologice ale speciilor. epocile si modul de valorificare a produselor. seminte si capsule Pentru legumele solanacee de la care se consuma fructele Lucerna si trifoi în Legumele pentru radacini Legumele solanacee pentru fructe primul an dupa tuberizate si cele din grupa cepei si cartofi desfiintare.). cerintele plantelor fata de factorii de vegetatie. pentru masa verde tuberizate. cartofi. gulioarele etc. pe aceeai suprafata de teren. În privinta particularitatilor biologice. în cursul unui an. bob. trebuie sa se tina cont ca. productiile obtinute la unitatea de suprafata pentru fiecare cultura si cea totala din cadrul schemei de ealonare folosite. speciile legumicole care se succed sa nu faca parte din aceeaifamilie 28 . Legumele cucurbitacee si verzei si pentru pastai si legume pentru radacini tuberizate solanacee capsule si pentru bulbi Legume pentru pastai. destinatia productiei (consum în stare proaspata sau conservata. valoarea alimentara si economica a produselor ce se obtin. a 2-3 specii legumicole. consu intern sau m export). si colab. bame Legumele solanacee pentru fructe Legumele din grupa si pentru radacini tuberizate *) Prelucrare dupa Butnariu H. 1992 **) Atentie la erbicidele folosite la culturile premergatoare frunze Culturile succesive de legume consta în cultivarea succesiva. Legume cucurbitacee si cele Culturile legumicole din grupa pentru radacini pentru bulbi tuberizate si cereale paioase Legumele din grupa cepei Mazare. pe cât posibil.. din grupa cepei si cele pentru cucurbitacee (în cultura anticipata) Pentru legumele din grupa verzei Legumele: solanacee Legumele cucurbitacee si pentru Legumele din grupa verzei si cele pentru fructe.LEGUMICULTURA spanacul. m Tabelul 4. floarea soarelui. legume pentru pastai si capsule si cele cucurbitacee Legume cucurbitacee Legumele din grupa Cereale paioase. radacini tuberizate pentru frunze pentru pastai.1 Amplasarea culturilor legumicole în functie de culturile premergatoare* Culturi premergatoare Foarte bune** Bune** Contraindicate** Pentru legumele de la care se consuma radacinile tuberizate Legume solanacee Cereale paioase si culturi furajere Legumele pentru radacini pentru fructe. seminte si capsule Legume solanacee. acestea putând fi amplasate înaintea culturii de baza (culturi secundare anterioare) sau dupa aceasta (culturi secundare ur atoare).

de regula au o perioada de vegetatie mai lunga si sunt sensibile la frig (tomate. La stabilirea schemelor de succesiune se va tine seama de cerintele plantelor legumicole fata de temperatura. conopida. ce pot surveni dupa rasarirea plantelor sau plantarea rasadurilor (varza. castraveti. Alte plante legumicole suporta uor temperaturi în jur de 0°C si uneori chiar -1°C . spanacul. culturile asociate sunt mai putin folosite în fermele specializate. Culturile intercalate. sa fie cu perioada de vegetatie diferita (scurta pentru culturile secundare).). deoarece pe aceasta cale se realizeaza o desi e foarte mare de plante pe m unitatea de suprafata. în orice caz stânjenirea dintre componentele asociatiei. În curti. gulioare.. astfel încât sa rasara dupa trecerea pericolului brumelor târzii de primavara. pentru ca sa creeze pe cât posibil. mazare etc. La aceste culturi specia legu micola cu importanta mai mica se încadreaza printre rândurile culturii principale sau pe rând.. crescând în acest mod consumul de forta de munca manuala. culturile legumicole se pot intercala printre rândurile de porumb. pentru folosirea mai deplina a elementelor fertilizante din sol (plantele cu sistem radicular profund trebuie sa fie urmate de plante cu sistem radicular superficial si invers). Culturile asociate sunt culturile care se cultiva în acelai timp pe aceai suprafata de teren. umiditate si hrana. de vii si livezi tinere dupa cum urmeaza: 29 . Din aceasta cauza ele se vor semana mai târziu. vinete. La culturile înfiintate prin rasad. plantarea se va face dupa trecerea acestui pericol. ceapa si usturoiul verde). reprezentând forma cea mai intensiva de utilizare a terenului si a solului. în cazul culturilor asociate trebuie sa se ia în considerare si habitusul speciilor care se intercaleaza. Datorita faptului ca prin desimea mare de plante la unitatea de suprafata se împiedica mecanizarea lucrarilor. reuind sa ierneze în câmp în bune conditii si sa fie recoltate primavara devreme (salata. gradini si microferme. ardei.LEGUMICULTURA botanica (pentru a evita transmiterea bolilor si daunatorilor comuni). Pe lânga aspectele mentionate la culturile succesive. conditii reciproc avantajoasesi sa se evite. Speciile caracterizate prin rezistenta la temperaturi scazute si cu o perioada scurta de vegetatie pot fi semanate sau plantate toamna. fasole de gradina etc. între plantele culturii de baza.2°C. sa aiba sistem radicular diferit în ceea ce privete dezvoltarea si amplasarea în stratul arabil. în conditii de irigare. Speciile rezistente la temperaturi scazute se cultiva înaintea culturilor de baza care.)..

în vii si livezi tinere se intercaleaza: specii cu talie joa (mazare de gradina sa pentru pastai. fasole pentru boabe) sau specii cu talie semiînalta (cartofi timpurii. îmbunatateste calitatea comerciala si precocitatea recoltei. 170. în 1960. Carasu-Medgidia si cele din vest. varza de vara). apa inundând întreaga suprafata de cultura.1. au permis dezvoltarea legumiculturii în zonele mai secetoase ale tarii.2.1. folosirea cu maximum de eficienta a potentialului de fertilitate a solului si a îngrasamintelor. Irigarea. fasole de gradina. se disting: yUdarea de aprovizionare se aplica înainte de înfiintarea culturilor si are drept scop completarea rezervei de apa a solului.2. morcov. patrunjel. ceapa si usturoi verde.LEGUMICULTURA . Irigarea culturilor legumicole Irigarea culturilor legumicole.. asigura folosirea potentialului productiv al soiurilor si hibrizilor de plante legumicole. ceapa din arpagic. loboda. Udarea prin idundatie se folosete numai în sistem gospodaresc. suprafata irigata a culturilor legu micole a crescut de la 12 mii ha. Nu se recomanda sa se foloseasca pepenii verzi. Sadova-Corabia. În tara noastra. si colab.1. în gradini pe suprafete mici. Amenajarea marilor perimetre irigate în sud. conopida timpurie.în culturile de porumb (hibrizi din grupa 200-300) se intercaleaza: varza timpurie. Se folosesc norme de 800-1200 m3/ha yUdarea prin scurgerea apei la suprafata solului prezinta doua variante: udarea prin inundatie pe brazde sau fâsii si udarea pe rigole lungi. salata si fasole de gradina . practicarea culturilor succesive si asociate.4 mii ha. Dupa scopul urmarit si perioada când se executa udarea culturilor legumicole. pepenii galbeni. gulioare. 1990). salata. unde solul poate fi modelat numai în brazde si fâii scurte (6-10 m lungime). tomate timpurii. în 1938 la 50. reprezinta principala masura de îmbunatatire a regimului de apa din sol si are efecte multiple si anume: sporirea productiei. spanac.6 mii ha. fertilizarea si erbicidarea culturilor legumicole 4. în 1981 si 196.. 30 . deoarece prin întinderea vrejurilor pot împiedica lucrarile de întretinere si înabui culturile de baza . În acest caz se reduce posibilitatea mecanizarii lucrarilor de înfiintarea si întretinerea culturilor. marar. CalaraiFeteti. dovleceii etc. în 1985 (Butnariu H. 4.1 mii ha.

fara a lua contact direct cu partea aeriana a plantei. pe rigole. În acest caz. umiditatea si temperatura aerului. care cuprinde o serie de elemente specifice. caracterizata prin aceea ca apa circula la suprafata solului. intervalul între udari. yMomentul udarii Se determina urmarindu-se dinamica umiditatii solului. yUdarea prin picurare consta în distribuirea apei la plante sub for a de picaturi. 4.1.2. prin diferite procedee specifice aparatelor folosite sau chiar prin si pla palpare a probelor de m sol luate de pe profilul adâncimii de udare yIntervalul între udari este conditionat de evapotranspiratia zilnica. apa pompata direct din sursa (canal deschis sau dintr-o retea de conducte sub presiune) este pulverizata în aer cu ajutorul aspersoarelor. frecventa si intensitatea vântului). Intervalul dintre udari reprezinta timpul în zile în care se consuma norma de udare yNumarul udarilor este strâns legat de lungimea perioadei de vegetatie a plantelor cultivate si de conditiile naturale din zona respectiva (precipitatii. mai ales lateral si prin capilaritate. ultimele doua elemente conditionând marimea normei de udare. Aductiunea si distribuirea apei se realizeaza prin: siste agregate si aspersoare.LEGUMICULTURA Udarea pe rigole lungi (100-400 m) este o metoda larg utilizata în tehnologia culturilor legumicole în câmp. Udarea prin aspersiune. de precipitatiile cazute. momentul aplicarii udarilor. ŠRegimul de irigare la culturile legumicole Regimul de irigare la culturile legumicole trebuie înteles ca o notiune complexa. sche udarilor si norma de ma irigatie. m într-o perioada îndelungata de timp. yNorma de irigare reprezinta cantitatea de apa ce se administreaza unei culturi pe întreaga perioada de vegetatie (m3/ha). de adâncimea de udare si de plafonul minim admis. cum sunt: norma de udare. de unde picaturile cad pe plantesi sol sub forma de ploaie.prin infiltratie. me. Îngrasamintele folosite în legumicultura si metodele de fertilizare la culturile legumicole ŠÎngrasamintele folosite în legumicultura 31 . yNorma de udare reprezinta cantitatea de apa (în m3) care se administreaza la un hectar cu ocazia unei udari. ajungând la radacinile plantelor de pe straturile înaltate .2.

Îngrasamintele complexe extraradiculare (foliare) se pot aplica în 1-4 reprize în 500 l apa/ha o data cu tratamentele fitosanitare. îngrasaminte chimice care contin numai fosfor sau numai potasiu.K) si polinutritive (complexe) când pe lânga cele trei elemente. în câmp. Se administreaza la fertilizarea de baza. care contin azotul sub forma nitrica. N. granulate ( = 1 . P. Eficienta fertilizari chimice este strâns corelata cu metoda de aplicare ce trebuie sa tina cont de tehnologia de cultura.LEGUMICULTURA Îngrasamintele folosite în legumicultura se pot grupa în îngrasaminte organice si chimice.P. turba si . mai contin si alte elemente nutritive (macro si microelemente). praf de tur a).4 mm). Cantitatile de îngrasaminte calculate pentru culturile legumicole se 32 sunt reprezentate prin: gunoiul de grajd. gunoiul de pasari. sub forma amoniacala sau ambele forme de azot. . înlocuind cu bune rezultate gunoiul de grajd. ŠMetode de fertilizare Metodele de fertilizare trebuie sa tina cont de scopul fertilizarii: .K). Îngrasamintele complexe de tip cristalin (Cristalin I.2-1.de îmbunatatirea conditiilor de nutritie din perioada de vegetatie. în doze de 1600-3200 kg/ha. În aceasta categorie intra îngrasamintele azotate.P. mustul de grajd. reziduri celulozice.de cretere a fertilitatii. cerintele plantelor si însuirile solului. . Îngrasamintele lichide de tip C. la care se adauga rasini b ureoaldehidice. urina de animale. sere si solarii.5%. Îngrasamintele complexe dupa numarul de elemente nutritive pe care le contin pot fi: binare. ternare daca contin trei elemente (N. yÎngrasaminte chimice pot fi simple si complexe Îngrasamintele simple contin numai un element nutritiv. neaglomerabile. se aplica doze de 5-10 litri/ha sub forma de solutii în concentratii de 0.0-1. se recomanda a fi utilizate ca si îngrasamintele de tip cristalin. daca au doua elemente (N. îngrasaminte cu microelemente. toamna sau primavara. Cristalin II). aplicându-se o data cu apa de udat (fertilizare hidrolizanta). se recomanda mai ales pentru culturile din sere si solarii. Îngrasamintele organo-minerale sau ionitice au ionii minerali fixati pe suport organic (praf de lignit. fiind foarte solubile. sunt solide.K. în functie de tipul îngrasamântului folosit. yÎngrasamintele organice îngrasamintele verzi. composturile. mranita.de mentinere a fertilitatii.

ceea ce impune utilizarea anuala a unor mari cantitati de gunoi de grajd. diversitatii sistemelor de cultura practicate (culturi succesive. Erbicidarea culturilor legumicole Daca. legume cucurbitacee. Fertilizarea de baza consta în aplicarea îngrasamintelor si încorporarea lor în sol înainte de înfiintarea culturii. legume pentru radacini tuberizate. în general. apa.3. concurente rapacee pentru hrana. una din pri cipalele surse de îmburuienare n determina de asemenea. conditiilor favorabile. constituie o preocupare deosebit de importanta în scopul obtinerii unor productii superioare din punct de vedere cantitativ si calitativ. are drept scop asigurarea nutritiei plantelor în conditii optime în primele 20-30 zile de la rasarire sau de la plantare. în unele cazuri în conditii dirijate (sere).1. create pentru plantele de cultura.2. culturi asociate. deosebiri esentiale în combaterea buruienilor în comparatie cu alte culturi. fertilizarea starter (o data cu înfiintarea culturii). legumele pentru frunze etc. se administreaza îngrasamintele organice semidescompuse si îngrasamintele chimice greu solubile (2/3 din doza de P si K). impunând în lupta cu buruienile masuri speciale. Toamna. datorita: numarului mare de specii legumicole existente în cultura. Fertilizarea starter (o data cu înfiintarea culturii). Îngrasamintele pot fi aplicate radicular sau extraradicular (foliar). Combaterea chimica a buruienilor prezinta o mare complexitate. lumina si spatiu ale plantelor de cultura. Aceasta fertilizare nu suplineste ci completeaza fertilizarea de baza si cea starter.LEGUMICULTURA administreaza folosind metodele: fertilizarea de baza. aceasta are o semnificatie deosebita în cazul culturilor legumicole. iar primavara îngrasamintele organice bine descompuse (mranita) si îngrasamintele minerale uor solubile (jumatate din doza). fertilizarea faziala. pe faze de vegetatie. de care beneficia si buruienile za înregistrând un ritm de crestere deosebit de rapid. 4. dintre care unele (ceapa. Fertilizarea faziala are drept scop completarea cerintelor plantelor pentru anumite elemente nutritive. culturi fortate si protejate cu mase plastice) care contribuie la folosirea intensiva a terenului. 33 . combaterea buruienilor. înainte de aratura adânca.) sunt deosebit de sensibile la concurenta buruienilor în perioada rasaririi (care uneori dureaza 10-20 zile) si imediat dupa aceasta. cunoscuta si sub numele de fertilizare de pornire.

). iar cele selective cu absortie foliara se aplica postemergent (Basagran. natura acestuia.. granule). Erbicidele sistemice sunt absorbite de frunze sau radacini si apoi sunt transportate în tesuturile întregii plante.factorii care influenteaza aplicarea etc. tehnica de aplicare. m fiind necesara încorporarea lor în sol (Treflan.alegerea celui mai eficient erbicid. . . La aplicarea erbicidelor în culturile legumicole se va tine cont de urmatoarele aspecte principale: . Erbicidele cu actiune sistemica germinala sau de absorbtie prin coleoptil sau hipocotil se aplica fie la pregatirea patului ger inativ (ppi) daca sunt volatile. pentru a surprinde buruienile în curs de ger inare (Dual-500. Dymid etc. Actiunea lor are în general un caracter acut si planta piere repede. Balan. Dupa modul lor de actiune erbicidele pot fi împartite în: erbicide sistemice si de contact. dar dupa ce buruienile au rasarit (Gramoxone).stabilirea celei mai eficiente doze de aplicare. printre masurile de lupta (preventive si curative) împotriva buruienilor în legumicultura. Erbicidele de contact distrug buruienile în urma contactului direct cu ele. Semeron etc. sub diferite forme. forma de prezentare (lichida. . cantitatea de îngrasaminte organice aplicate. timpul si modul de aplicare este necesara cunoasterea gruparii lor pe baza naturii chimice a substantei active ca si a caracteristicilor grupei din care fac parte. dintre care o parte sunt eficiente pentru un nu mar restrâns de buruieni. compozitia 34 . m Ramrod. în special anuale si cu o mare selectivitate pentru plantele legumicole. Pentru a întelege mai bine modul lor de actiune. continutul în humus al solului. Ro Neet). utilizarea erbicidelor reprezinta o veriga tehnologica absolut necesara. fie la se manat sau dupa semanat (pré).). Erbicidele de contact neselective se aplica cu una-doua zile înainte de rasarirea plantelor de cultura (pré). În acest scop se utilizeaza un nu mar mare de erbicide. conditiile de sol si meteorologice.a.stabilirea momentului si tehnicii de aplicare. Doza aplicata este specifica fiecarui produs si depinde de: continutul preparatului în s.LEGUMICULTURA Reiese clar de ce. pudra muiabila. domeniul de utilizare.

LEGUMICULTURA floristica a buruienilor. Vânturile influenteaza erbicidarea printr-o distribuire neuniforma a solutiilor la suprafata solului sau a plantelor de buruieni. Eficienta erbicidelor de contact aplicate postemergent se reduce considerabil. eficacitatea lor poate sa sporeasca. De aceea. Regimul de precipitatii poate mari sau micsora eficacitatea tratamentelor. daca sunt volatile. costul unitatii de produs etc.). cu încorporare în sol pentru cele mai multe dintre erbicide (ppi). compozitia floristica a buruienilor de pe suprafata de teren pe care se erbicideaza. Temperaturile ridicate au efect nefavorabil. Balan etc. în timpul semanatului. o data cu introducerea semintelor în sol. La o umiditate relativa scazuta (sub 65%). Momentul erbicidarii se stabilete în functie de: natura erbicidului folosit (volatil sau nevolatil). deoarece reduce procesul de volatizare si favorizeaza absorbtia substantelor active ale erbicidelor de catre organele vegetative ale buruienilor. eficienta erbicidelor scade mult datorita pierderilor mari de substanta prin volatizare. în perioada de la semanat la rasarirea plantelor de cultura si a buruienilor (preemergent). specia cultivata si sistemul de cultura practicat. Dozele de erbicide se exprima în kg pentru erbicidele granulate sau sub forma de pudra muiabila si în litri pentru cele lichide. Epoca (momentul) de aplicare a erbicidelor poate fi: înainte de înfiintarea culturilor. când este nevoie. dupa ce plantele de cultura au rasarit si au un stadiu de cretere mai avansat decât buruienile care nu au depasit faza de rozeta cu 2-3 frunze la buruienile dicotiledonate sau 5-6 cm în înaltime la buruienile monocotiledonate (post emergent). modul de aplicare (în benzi sau pe toata suprafata) si numarul de reprize în care se aplica erbicidul. în timpul perioadei de vegetatie. deoarece deter ina o pierdere rapida a m substantelor ce se volatizeaza u or (Dymid. daca dupa tratament survin precipitatii abundente. aplicate postemergent. Depunerea erbicidelor pe plantele din cultura respecti a sau din culturile v învecinate poate provoca pagube însemnate în cazul când culturile sunt sensibile la erbicidul folosit. La temperaturi scazute actiunea erbicidelor este întârziata. Treflan. Daca însa la 4-5 ore dupa erbicidare survine o ploaie moderata de 10-12 mm. Lipsa precipitatiilor timp de 10-12 zile dupa erbicidare cu erbicide sistemice reduce mult 35 . Umiditatea relativa a aerului influenteaza pozitiv eficacitatea erbicidelor de contact. nu se recomanda aplicarea erbicidelor atunci când viteza vântului depaseste 15-20 km/ora. Temperatura aerului cea mai favorabila pentru aplicarea erbicidelor este de 16-20°C. dupa ce rasadurile s-au prins si au început sa creasca (postplantare).

ardeii. 150. m contribuie la ealonarea productiei si a consumului de produse legumicole proaspete.2. Cu toate ca pentru producerea rasadurilor se fac cheltuieli suplimentare. Aceste ferme sunt organizate în cadrul societatilor comerciale sau asociatii ale cultivatorilor. permite largirea arealului de cultura a speciilor ter mofile si micoreaza consumul de seminte etc. 4. cu 150-200 m3 apa/ha.1. asigura desimea optima la unitatea de suprafata si uniformitatea culturilor. mainilor si utilajelor. În acest scop.2. pamânturilor si inventarului pentru producerea rasadurilor 36 . produse în constructii destinate acestui scop sau în teren neprotejat. si colab. patlagele vinete. salata pentru culturi protejate etc. Obtinerea unor productii timpurii. pentru plantarea a cca. ŠOrganizarea producerii rasadurilor privete în pri ul rând dimensionarea acestei m verigi tehnologice. folosirea lor este absolut necesara datorita avantajelor pe care le prezinta: asigura conditii pentru obtinerea unor productii extrati purii si timpurii superioare. În acest caz. raportata la scara întregii productii. varza. la 5-6 zile dupa erbicidare. Pregatirea constructiilor. În tara noastra trebuie sa se produca anual aproximativ 10-12 miliarde rasaduri. superioare din punct de vedere cantitativ si calitativ este conditionata de producerea unor rasaduri de calitate. producerea rasadurilor este organizata atât în microferme specializate cât si în sectoare cu productie de tip gospodaresc. conopida. TEHNOLOGIA GENERALA A PRODUCERII RASADURILOR DE PLANTE LEGUMICOLE ŠImportanta si necesitatea folosirii rasadurilor Plantele legumicole cu cea mai mare pondere pentru legumicultura tarii noastre se cultiva prin rasad (tomatele. în legatura cu proportia culturilor care se înfiinteaza prin rasad. 4. castravetii. trebuie sa se aplice o udare prin aspersiune. de o anumita vârsta.). ceea ce presupune un necesar de 3500-4000 ha destinate producerii acestor rasaduri. Fermele specializate sunt proiectate în module cu capacitatea de productie pâna la 15-20 milioane rasaduri într-un ciclu. Rasadurile sunt plante legumicole tinere.. 1990).LEGUMICULTURA efectul.000 ha cultivate cu legume înfiintate prin rasad (Butnariu H.

în cazul serelor înmultitor se vor efectua urmatoarele lucrari: revizia tehnica si reparatiile curente (aceste lucrari se fac de catre echipe de muncitori specializati si se executa imediat dupa desfiintarea culturii anterioare si îndepartarea resturilor vegetale. repararea celor me vechi. instalarea tocurilor. se maruntesc cu ajutorul mainilor de maruntit. mentinându-se pâna în momentul când în 37 . Pregatirea amestecurilor de pamânt consta în: maruntire. Masinile si utilajele se pregatesc prin reparare si punerea lor în stare de functionare. În cazul unor cantitati mici. introducerea amestecului nutritiv. mobilizarea solului. acoperirea lor cu ferestre.în cazul rasadnitelor cu încalzire biologica: confe ctionarea de noi tocuri. În functie de cantitatea de amestec ce urmeaza a fi pregatita se alege si linia tehnologica corespunzatoare pentru pregatirea a mestecului nutritiv. introducerea biocombustibilului.la solariile încalzite biologic: verificarea scheletului. amestecurile nutritive se aaza în platforme de aproximativ 3 m latime si 2. aezarea substratului. dezinfectia solului si a scheletului serei. se omogenizeaza. maruntirea solului. afânarea solului. lucrarile de pregatire a amestecului de pamânt se efectueaza manual. dezinfectia tocurilor si a ramelor. repararea tocurilor vechi. Dupa pregatire amestecurile nutritive se dezinfecteaza cu aburi sau cu substante chimice. luându-se urmatoarele masuri: . resturi vegetale grosiere-nemineralizate etc. omogenizare. montarea foliei. La dezinfectia cu aburi în interiorul platformelor se introduc conductele de dezinfectie termica. racordate la conducta de transportare a aburului. mranita si turba.5 m înaltime. pietre. dezinfectie. montarea foliei. Înainte de folosire. pregatirea biocombustibilului.la solariile simple: verificarea scheletului. evitarea reinfestarii). confectionarea de noi ra de aerisire. asezarea substratului. urmarirea temperaturii. cernere. . Apoi se acopera platformele cu prelate de polietilena termorezistenta si se introduce aburul sub presiune la temperatura de 120°C.LEGUMICULTURA La pregatirea constructiilor pentru producerea rasadurilor se va tine cont de specificul bazei materiale folosite. Dupa preparare si omogenizare. În scopul îndepartarii impuritatilor (cioburi de sticla.) componentele se cern. sporirea fertilitatii si corectarea pH-ului. . dezinfectia solului. .

sa fie lipsite de agentii patogeni si daunatori. înainte de utilizare se face proba de fitotoxicitate a a mestecului nutritiv. Daca se foloseste imediat dupa trecerea timpului de actiune si de pauza.E. pentru a se evita reinfestarea. platformele se mentin în continuare acoperite. iar în lipsa acestora se fac gramezi de forme regulate si se acopera cu prelate de P. culoare închisa (în scopul absorbirii unei cât mai mari cantitati de energie solara). pregatirea amestecurilor de pamânt se face din timp. sa aiba reactie neutra (pentru legu mele din grupa verzei. amestecul nutritiv se omogenizeaza si se acopera cu o folie de polietilena.5. prin adaugarea de var (cca. Dezinfectia pe cale chimica se face pe platforme betonate sau pe prelate din material plastic. Dat fiind timpul de pauza destul de îndelungat pentru unele produse chimice dezinfectante. într-o masura tot mai mare. pâna la întrebuintare acestea se tin adapostite în soproane. astfel ca pH-ul sa fie de 6-6.0-6. castraveti si pepeni) sau uor acida (pH 6.7 kg/m3 superfosfat si 0.5 pentru majoritatea speciilor). peste fiecare strat administrându-se cantitatile corespunzatoare de substante dezinfectante (cele solide se administreaza prin împrastiere iar cele lichide cu ajutorul unor maini de stropit sau cu stropitori). yAmestecuri de pamânt folosite la producerea rasadurilor Amestecurile nutritive folosite la producerea rasadurilor trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: sa fie bogate în substante hranitoare. sa aiba permeabilitate pentru apa si aer. se fac experimentari si cu pastile obtinute din turba puternic presata. în care se seamana samânta drajata sau nedrajata.2 kg/ 3). Dupa dezinfectare. În multe tari producatoare de legume se practica. Rasadurile de plante legumicole pot fi produse pe strat nutritiv (repicate sau nerepicate) sau în forme cu sau fara presarea amestecului nutritiv. tehnologia de producere a rasadurilor în cuburi nutritive.4 kg/m3 sulfat de potasiu.5-0. rezultate prin presarea amestecului nutritiv. uor asimilabile de catre plante. în special când acestea se utilizea pentru za repicarea rasadurilor.2-0. Dupa administrarea substantelor dezinfectante. 38 . sau se face repicarea rasadurilor. la pregatirea amestecurilor.LEGUMICULTURA interiorul platformelor se înregistreaza o temperatura de 90°C. De m asemenea. turba se folosete numai dupa ce i s-a corectat reactia. La pregatirea amestecurilor. se adauga 0. pe care amestecul nutritiv se aaza în straturi succesive. Pentru simplificarea tehnologiei de producere a rasadurilor.

lucrarea putându-se efectua manual sau mecanizat. într-un amestec de nisip si turba sau numai în nisip. Repicatul consta în scoaterea rasadurilor de la locul unde au vegetat de la rasarire si transplantarea lor (introducerea sistemului radicular în substratul nutritiv) la o distanta mai mare între rânduri si plante pe râmd. Dupa terminarea acestei lucrari semanatura se acopera cu un strat de 0. În momentul în care plantele încep sa rasara se înlatura folia de polietilena si se scade temperatura cu câteva grade pentru a evita alungirea rasadurilor. . Tehnologia producerii rasadurilor în sere înmultitor Pregatirea solului consta în mobilizarea lui la adâncimea de 30-32 cm. Cu ocazia lucrarilor de pregatire a solului trebuie sa se adune toate radacinile care apar la suprafata. se taseaza. . cât mai uniform. udarea si acoperirea cu folie de polietilena recuperabila pentru încalzirea substratului nutritiv.aezarea pe fiecare travee a câte doua folii de polietilena cu latimea de 1. repartizând semintele cât mai uniform.4) si maruntirea lui cu freza viticola (FPV-1. în scopul asigurarii 39 .tasarea uoara. ramânând între ele o poteca cu latimea de 40 cm pe care se circula pentru îngrijirea rasadurilor. se eticheteaza si se acopera cu folie de polietilena. cu masina de sapat solul în sere si solarii (MSS-1. Dezinfectia solului serei se realizeaza pe doua cai: ter ic si chimic .2. Dupa semanat laditele se pun pe registrele de încalzire si se acopera cu folie de polietilena.4 m fiecare. Pentru castraveti si pepeni galbeni semanatul se face în ladite. se uda cu apa tehnologica. Pentru producerea rasadurilor necesare înfii tarii culturilor în sere se poate n semana si direct în ghivece din material plastic sau cuburi nutritive.3) sau cu cea pentru pasuni (FPP-1.3). prin împrastiere. Semanatul pe pat nutritiv se face manual. m Pregatirea patului germinativ consta în: . daca acestea prezinta gale sau brunificari datorita atacului diferitilor agenti patogeni.5 cm mranita sau amestec nutritiv.LEGUMICULTURA prevazute cu o mica adâncitura în care se pune samânta sau se repica rasadul (strip-pots).2. 4. Sub registrele de încalzire si la capetele traveelor mobilizarea solului si maruntirea lui se face manual (cu hârletul si grebla).aezarea substratului nutritiv (care a fost pre gatit si dezinfectat în prealabil) în grosime de 6-7 cm.

LEGUMICULTURA unei suprafete de nutritie mai mari si a unui regim de lumina mai bun. salata) sau la aparitia celei de a doua frunze adevarate (ardei si patlagele vinete).3. Latimea patului cald poate fi egala cu cea a solarului sau a serei solar sau de 3 m.2. Tehnologia producerii rasadurilor în solarii si sere-solar cu substratul încalzit pe cale biologica Pregatirea solului consta în înlaturarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioara ca masura obligatorie de fitoprotectie si afânarea superficiala a solului. Dupa amenajarea patului cald. gunoiul se asaza cât mai afânat si pentru a nu se tasa sub propria greutate. se asaza substratul nutritiv în grosi e de 6-8 cm. proces ce se realizeaza prin punerea lui în platforme de încalzire. Platforma se cladeste din straturi succesive. Lucrarile de întretinere aplicate rasadurilor se refera la: dirijarea factorilor de microclimat (caldura. La castraveti si pepeni aceasta lucrare se face la 3-4 zile de la rasarire. În ultimul caz suprafata ramasa libera se utilizeaza pentru repicarea rasadurilor de ardei si patlagele vinete obtinute pe patul cald. Primavara devreme se face acoperirea solarului cu folie de polietile na. m 40 . În platforma (lata de 2 m). când gunoiul se încalzete. platforma nu trebuie sa depaseasca prea mult înaltimea de 1. rarirea rasadurilor. legumele din grupa verzei. Momentul optim pentru repicat este când rasadurile se afla în faza de aparitie a pri ei frunze m adevarate (tomate. umiditate) si mentinerea lor la nivel optim. sere-solar si câ mp.5 m. Înainte de amenajarea patului cald. groase de 25-30 cm. calirea rasadurilor înainte de plantare în solarii. Pregatirea biocombustibilului. În aceste platforme gunoiul se aaza cu 7-8 zile înainte de amenajarea patului cald. de gunoi pastrat si proaspat. primul si ultimul strat fiind de gunoi pastrat. gaze. gunoiul trebuie sa porneasca în fermentatie. Dupa 2-3 zile. Când solarul sau sera-solar se folosete nu mai pentru repicarea rasadurilor. Operatiile de pregatire a constructiilor si amestecului nutritiv sunt asemanatoare cu cele de la semanat. combaterea buruienilor. când cotiledoanele au pozitie orizontala. combaterea bolilor si daunatorilor. se instaleaza tocurile de rasadnite sau se instaleaza arcuri din fier beton care se acopera cu polietilena. lumina. aplicarea substantelor bioactive. fertilizarea faziala. 4. grosimea patului cald va fi mai mica (30-40 cm). În momentul în care platforma începe sa „fumege” se poate trece la amenajarea patului cald în grosime de 60-70 cm.

2.5-1 cm. Aceste lucrari se pot executa mecanizat.LEGUMICULTURA Semanatul se poate executa la 2-3 zile dupa a ezarea substratului. În ultimul caz. se face rarirea acestora la 3-4 c pe rând. Lucrarile de întretinere sunt asemanatoare cu cele aplicate rasadurilor produse în sere înmultitor cu unele particularitati si anume: nu se mai face rarirea cuburilor.3) sau de pasune (FPP 1. astfel încât de la rasarirea plantelor pâna la plantare sa treaca o perioada de 35-40 zile.3). Rasadurile m rezultate din rarire se repica în alt solar care a fost pregatit în acest scop. peste stratul de substrat se aaza cuburile nutritive cu latura de 5 cm în care se vor repica rasadurile. de vara si pentru industrializare si varza de vara. actionate de tractorul viticol. Semanatul se face prin împrastiere sau în rânduri folosind rama de semanat. 4. La 8-10 zile de la rasarirea plantelor se face repicarea rasadurilor introducându-le în substrat sau cub pâna în apropierea cotiledoanelor si se uda imediat cu apa tehnologica pâna la umectarea cuburilor sau a substratului. Epoca de semanat se stabilete în functie de momentul plantarii. Tehnologia producerii rasadurilor în solarii si sere-solar neîncalzite Pentru culturile de tomate timpurii. Dupa efectuarea semanatului se acopera cu un strat de mranita sau amestec nutritiv gros de 0. Imediat dupa semanat se pregatete patul cald pentru repicat. Constructiile se pregatesc cu 10-12 zile înainte de se manat si consta în acoperirea solariilor. introducerea amestecului nutritiv. dar presupune masuri de captare si conservare a energiei solare prin sistemele de acoperire si etanare a constructiilor. afânarea substratului. dezinfectia spatiilor si a elementelor de constructie. atentie deosebita se va acorda aerisirii deoarece în solarii se for eaza m condensul care contribuie la creterea umiditatii relative a aerului si prin fermentarea gunoiului se degaja amoniac si CO2 care devin toxice pentru plante daca nu se efectueaza aceasta lucrare. 41 . folosind pentru dezinfectie mainile de stropit (MST-900. daca se produc rasaduri nerepicate si plantele sunt prea dese. Protector 300 M) iar pentru afânarea substratului freza viticola (FV 1. se taseaza.4. se uda cu apa tehnologica si se eticheteaza. semanatul survine într-o perioada când nu mai este necesara folosirea încalzirii artificiale. Grosi ea m amestecului nutritiv este de 12-14 cm când se repica în substrat sau 2-3 cm când se repica în cuburi nutritive.

se uda si se erbicideaza.2. În acest scop se procedeaza ca si în cazul solariilor cu substratul încalzit pe cale biologica. pânza de apa freatica sa fie la adâncime de peste 2 m.LEGUMICULTURA Amestecurile nutritive se pot pregati pe platfor betonate si apoi se me introduc în solarii si sere-solar. uor. pentru a preveni baltirea apei provenite din ploi si topirea zapezii. aplicându-se la începutul intervalului de calire un tratament cu Cycocel 0. Calirea rasadurilor începe cu 3 saptamâni înainte de plantare. Cuburile nutritive pentru tomatele timpurii se confectioneaza si se introduc în solarii sau sere-solar cu 5-6 zile înainte de repicat pentru a se încalzi si se acopera cu folie de polietilena uzata pentru ca acestea sa nu-si piarda umiditatea. pentru a nu favoriza dezvoltarea radacinii principale în adâncime. Semanatul se face manual sau mecanizat cu semanatoarea SRS-12. Pentru producerea rasadurilor de tomate timpurii cât si pentru repicarea rasadurilor de ardei si patlagele vinete se vor folosi solarii cu dubla protejare iar pentru celelalte specii. Ca material organic biocombustibil pentru amenajarea rasadnitelor cu cele mai bune rezultate se folosete gunoiul de grajd care. 4. Lucrarile de întretinere care se aplica rasadurilor sunt ase manatoare cu cele efectuate la producerea rasadurilor în solarii cu substratul încalzit pe cale biologica. pe tot parcursul perioadei de producere a rasadurilor. dupa semanat se face mulcirea cu folie de polietilena recuperabila . în special în stratul superficial. uniform.5. Tehnologia producerii rasadurilor în rasadnite cu încalzire biologica Terenul care se alege pentru amenajarea rasadnitelor cu încalzire biologica trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: sa fie adapostit împotriva vânturilor si curentilor de aer rece. permeabil si ferit de inundatii. sau se poate introduce separat fiecare co mponent cu ajutorul remorcilor de sera cu basculare laterala. sa fie plan sau uor înclinat spre sud. se niveleaza manual fiecare component si apoi straturile aezate succesiv se o mogenizeaza cu ajutorul frezei. înaintea a menajarii rasadnitelor trebuie sa porneasca în fermentatie. 42 . sa aiba asigurata sursa de apa cu debit constant si suficient etc. sa fie departe de surse de infectie.1%. cu specificarea ca pentru a favoriza ramificarea sistemului radicular este necesar sa se asigure umiditatea în substrat.

La 3-4 zile de la instalarea tocurilor. cât si pentru repicat direct pe pat nutritiv. se taseaza si se niveleaza gunoiul din interiorul tocului si se presara un strat subtire de praf de var sau cenua pentru a împiedica aparitia ciupercilor. aceasta este de 70-80 cm iar în perioada mai calda (martie-aprilie) 40-50 cm. precum si rasadurile produse sa se transporte mecanizat. În momentul în care platforma începe sa „fumege” se trece la amenajarea patului cald. alcatuit din straturi succesive de gunoi.5 m. Semanatul se executa prin împrastiere. iar cele cu do pante se orienteaza cu ua lungimea pe directia nord-sud. Pentru rasadnitele cu o panta. Grosimea patului nutritiv va fi de 10 cm. în momentul în care apar picaturi de condens pe partea interioara a geamurilor. când rasadurile se repica si de 12-13 cm când se seamana fara a face repicatul. pentru ca rasadurile sa pri easca cât mai multa m lumina. pentru a izola patul cald de solul rece si a asigura scurgerea mustului de gunoi. sau gunoiul se introduce în rasadnite. Înaltimea patului difera în functie de momentul amenajarii si tipul de rasadnita. Pe acest strat se amenajeaza patul cald.30. În perioada rece (ianuarie-februarie) si la rasadnitele de suprafata. pentru a se putea circula în vederea efect arii lucrarilor de întretinere. se descopera rasadnitele. la cele fixe amenajarea consta numai în asezarea patului de gunoi în interior. Componentele care alcatuiesc amestecul nutritiv sunt prezentate în tabelul 6. sau în rânduri când rasadurile nu se repica. tocurile se orienteaza pe directia est-vest. Între tocurile de rasadnite si la marginea patului cald se lasa poteci de 0. uor înclinate spre sud (panta va fi de 6°). pentru ca materialele necesare sectorului. pentru rasadnitele de suprafata. uor si uniform tasate cu dosul furcii. distanta între rânduri va fi de 6-7 cm iar între seminte pe rând 3-4 cm. în cazul rasadnitelor îngropate. 43 . În ultimul caz. daca rasadurile se repica. Imediat dupa amenajarea patului cald se instaleaza tocurile de rasadnite. Între platformele de rasadnite se lasa drumuri late de 3-4 m. În acest scop.LEGUMICULTURA Amenajarea patului cald. se pate trece la introducerea amestecului nutritiv în rasadnite. Imediat u dupa a ezarea tocurilor acestea se acopera cu rame si rogojini pentru a se evita pierderile de caldura si racirea patului cald. Pe terenul curatat de zapada (daca este cazul) se aaza un strat de paie sau frunze de 10-15 cm grosime. Operatiunea de aezare a tocurilor este valabila nu mai pentru rasadnitele mobile.

LEGUMICULTURA Semanatura se acopera cu un strat de mranita sau amestec nutritiv de 0. 44 . Între straturi se lasa poteci de circulatie late de 50 cm.0 cm. se dezinfectea se afâneaza. Se seamana la 3-4 zile de la introducerea amestecului nutritiv. Lucrarile de îngrijire aplicate rasadurilor produse în rasadnite se asea mana cu cele efectuate la rasadurile produse în solarii cu substratul în calzit pe cale biologica cu unele particularitati în privinta dirijarii temperaturii care se face mai greu în rasadnite. În momentul în care rasadurile ajung la geam se face ridicarea tocurilor. 4. permeabil. situat lânga o sursa de apa sigura si prevazut cu cai de comunicatii. acestea se produc pe straturi amenajate în câmp. m dar se poate efectua si în cuburi nutritive pentru culturile timpurii. Se amenajeaza straturi cu latimea de 80-100 cm. fertilizari faziale (2-3) si combaterea bolilor si daunatorilor. care se cultiva prin producerea prealabila a rasadurilor.5-1. pentru a se putea efectua lucrarile de întretinere. se taseaza si se uda. se niveleaza si se traseaza u or. Dupa semanatul manual se acopera semintele cu un strat de mranita gros de 0. fertil. Tehnologia producerii rasadurilor pe straturi amenajate în câmp Pentru culturile legumicole destinate consumului târziu din toamna. Data semanatului se alege în functie de epocile de înfiintare a culturilor legumicole în câmp. se za. În acest scop se alege un teren adapostit. Lucrarile de îngrijire consta în: co mbaterea buruienilor. Se seamana manual. dupa ce amestecul nutritiv s-a încalzit (apar picaturi pe partea interioara a geamurilor si rasar semintele de buruieni). Repicatul rasadurilor se face direct în substrat (la 5 x 5 c sau 7 x 7 cm). cu apa freatica la adâncime de peste 2 m. Pe suprafete mai mari se poate semana mecanizat cu semanatoarea SRS-12. Se seamana mai rar deoarece rasadurile nu se repica. distribuind cât mai uniform semintele.2. Terenul se curata de resturile vegetale. Pe fiecare strat se aaza amestecul nutritiv în grosime de 7-8 cm.6.5 cm grosime. udari repetate. se taseaza si se uda cu apa tehnologica. marunteste bine si se erbicideaza.

3. Captarea apei din sursa se realizeaza printr-un ansa mblu de lucrari ce se executa la punctul de priza. Producerea legumelor în ferme specializate da posibilitatea folosirii principiilor legumiculturii intensive. duce la scaderea pretului de vânzare. chimizarii si irigarii. nivelarea capitala si amenajarea pentru irigatii se efectueaza în mod obligatoriu iar celelalte numai daca este nevoie. prin echilibrarea ofertei si cererii.3. Pregatirea terenului si a solului Pregatirea terenului este necesara atunci când se ia în cultura pentru pri a m data o anumita suprafata de tere. O nivelare efectuata corect trebuie sa asigure o panta continua si unifor a terenului de 1-3‰ pe toata ma lungimea solelor destinate irigarii. Amenajarea terenului pentru irigatii este o operatie prin care se realizeaza ansamblul de lucrari necesare asigurarii cu apa a culturilor. 4. aplicarea pe scara larga a mecanizarii. concentrarea. curatirea de pietre sau alte materiale.LEGUMICULTURA 4. Nivelarea capitala sau de baza se executa de regula o data cu construirea sistemului de irigatii si când este necesar se poate repeta. microferme (1-5 ha) sau în fermele din cadrul unor asociatii ale cultivatorilor sau alte exploatatii agricole. 45 . Aceasta consta în executarea lucrarilor de desecare. Dintre aceste lucrari. nivelarea capitala si amenajarea pentru irigatii.1. defrisare. specializarea. zonarea. ceea ce duce la obtinerea unor productii ridicate la unitatea de suprafata. for area unor m partizi mari de legume care. TEHNOLOGIA GENERALA A CULTIVARII PLANTELOR LEGUMICOLE ÎN CAMP NEPROTEJAT Producerea legumelor în câmp reprezinta activitatea de baza în legumicultura care se poate efectua în sistem gospodaresc. Acestea se mpart în î doua categorii mari: lucrari de captarea apei (prize) si lucrari pentru transportul si distributia apei pe teren (reteaua de irigatie). jgheaburi sau conducte îngropate. Transportul apei de la priza la terenul irigat se face cu ajutorul retelei de irigatie care poate fi construita din canale deschise. Lucrarea se efectueaza de catre întreprinderi specializate. pro filarea.

pe cele cu un strat puternic tasat în profunzime si pe solurile cu exces de umiditate. permite infiltrarea apei în straturile mai adânci. Adâncimea de lucru este de 40-60 cm. Prin aceste luc se urmarete rari crearea conditiilor favorabile pentru creterea si dezvoltarea plantelor prin îmbunatatirea însuirilor fizice ale solului. ceapa etc. însuirile solului. Lucrarile principale care se aplica solului se grupeaza în lucrari de bazasi de pregatire a patului germinativ. Nivelarea terenului constituie una din cerintele principale pentru generalizarea tehnologiilor moderne. ceea ce duce la creterea fertilitatii solului. ŠAratura adânca îmbunatateste structura solului. ajuta patrunderea radacinilor în profunzime.LEGUMICULTURA Pregatirea solului necesita o serie de lucrari care se executa diferentiat în functie de sistemul de cultura practicat. fertilizarea si mobilizarea solului (aratura si afânarea adânca). ŠAfânarea adânca a solului sau scarificarea. favorizând astfel accesul aerului. ŠNivelarea de întretinere (exploatare) se executa anual înaintea fertilizarii si araturii de baza si urmarete întretinerea nivelarii capitale prin corectarea denivelarilor care au aparut în urma efectuarii lucrarilor din perioada de vegetatie la cultura anterioara. bolilor si daunatorilor. lucrarile de pregatire continua pâna la modelarea solului. particularitatile biologice si agrotehnice ale plantelor cultivate etc. ŠFertilizarea de baza se efectueaza dupa nivelarea de întretinere când se administreaza îngrasamintele organice si cele minerale greu solubile (2/3 din îngrasamintele cu fosfor si potasiu.). combaterea buruienilor. 46 . ‹Lucrarile de baza ale solului Lucrarile de baza sunt: nivelarea terenului. Prin aceasta lucrare se creaza conditii pentru mecanizarea lucrarilor de la înfiintarea culturilor pâna la recoltarea produselor si repartizarea uniforma pe teren a apei. compacte. care se aplica pe solurile grele. Pentru culturile care se înfiinteaza toamna sau primavara devreme. bolilor si daunatorilor etc Pe solurile uoare si pentru unele culturi (fasole. încorporeaza îngrasamintele organice si resturile vegetale accelerând descompunerea lor. mazare. contribuie la combaterea buruienilor. apei si caldurii. este suficienta o aratura la adâncimea de 20 cm. subsolarea si scormonirea sunt lucrari agroameliorative prevazute în tehnologiile culturilor legumicole. intensificarea proceselor chimice.

pâna la înfiintarea culturilor se recomanda sa se aplice unadoua grapari de întretinere la 2-3 cm adâncime cu 8-GCN-1. este necesara o pregatire specifica a patului ger minativ.LEGUMICULTURA ‹Lucrarile de întretinere a araturii si de pregatire a patului ger inativ m Datorita perioadei mari de timp în care se face înfiintarea culturilor (începând din luna martie pâna în octombrie). cât si diversitatii semintelor ca marime. la care s-au înlocuit rotile cu trei grape elicoidale.7 (1-2 treceri). fertilizarea.9. erbicidarea. în vederea înfiintarii culturilor primavara devreme (mazare. morcov. Pentru culturile care se înfiinteaza în epoca a III-a (tomate.7. trei grape elicoidale sau combinatorul C-6. iar la nevoie cu combinatorul C-3. Se lucreaza la adâncimea de semanat. spanac.9 sau C-6. Cu combinatoarele se pot încorpora îngrasamintele cu azot si erbicidele. Daca aratura de toamna prezinta denivelari mai pronuntate se folosesc combinatoare (C-3. modelarea si semanatul la o singura trecere. care se înfiinteaza vara sau toa mna. Pentru culturile care se înfiinteaza pe teren modelat este necesar ca pregatirea patului germinativ cu combinatorul. oxigenul si umiditatea necesara germinarii semintelor sau prinderii rasadurilor. ardei. care realizeaza concomitent mobilizarea.). terenul se pregatete printr-o aratura 47 . se face o grapare cu grapa cu colti reglabili cu bara de netezire 8-GCN1. pepeni etc. sa se lucreze la o adâncime mai mare pentru a se putea face o modelare corespunzatoare. Caldura necesara germinarii semintelor se asigura prin afânarea solului pâna la adâncimea de încorporare a semintelor. Pentru a se reduce consu murile de energie si în vederea evitarii tasarii solului se reco manda folosirea de agregate complexe. se recomanda folosirea combinatorului C-3. Pentru culturile care se înfiinteaza primavara în epoca a doua. când terenul este mai tasat si pe solurile grele.9 având montate.5.). Acest strat trebuie sa se afle pe un substrat mai tasat care conduce mai bine umiditatea spre seminte. dupa recoltarea culturii anterioare. în locul rotilor. care trebuie sa asigure în sol caldura. pentru a distruge buruienile si a evita formarea crustei. combinatoarele se echipeaza în mod obligatoriu cu cutite tip sageata.5). patlagele vinete. Pentru culturile succesive sau duble. Prin lucrarile de pregatire a patului germinativ pentru înfiintarea culturilor legumicole se distrug buruienile si se împiedica evaporarea apei din sol. imediat ce se poate intra pe teren. salata etc. În cazul în care terenul s-a îmburuienat. Pentru pregatirea patului germinativ.

tuberculi etc. Înfiintarea culturilor legumicole în câmp În câmp.5). ŠCombaterea pe cale chimica a buruienilor se face prin tratarea solului cu diferite erbicide specifice.3. norma. pré sau postemergent. tractorul si agregatele deplasânduse pe rigole.8) sau trei straturi cu latimea la coronament de 104 cm (MMS-4.LEGUMICULTURA superficiala la 15-18 cm adâncime. Pentru mecanizarea lucrarilor de modelat se folosesc: mainile de modelat solul MMS-2. pregatirea patului germinativ se poate face direct cu ajutorul grapei cu discuri (1-2 treceri). particularitatile biologice ale speciilor legumicole si perioada când trebuie recoltata productia.). pentru a încorpora resturile vegetale în sol. ca si evacuarea surplusului de apa în cazul ploilor torentiale cu debit excesiv. schema de înfiintare si folosirea mainilor adecvate acestei lucrari. în mai multe etape. calitatea pregatirii patului 48 . urmata de o discuire cu grapa cu discuri. semanatul se face ealonat. vara si toamna. adâncimea. ŠEpoca de semanat este conditionata de sistemul de cultura.2. în cazul erbicidelor care nu necesita încorporarea în sol. culturile legumicole se înfiinteaza prin semanat direct sau prin plantarea materialului saditor (rasad. dupa anumite scheme de însamântare.5. care la o trecere executa doua straturi cu latimea la coronament de 94 cm (MMS-2.5 precum si agregatul de modelat si fertilizat solul AMFS-4. într-o anumita cantitate la ha. ‹Înfiintarea culturilor legumicole prin semanat direct în câmp ŠSemanatul este o lucrare prin care semintele se introduc în sol. Pentru erbicidele volatile.8 si MMS-4. asigura zvântarea si încalzirea timpurie a solului. erbicidarea se face înainte de modelare 4.5 si AMFS-4. Daca resturile vegetale nu au un volum mare. la o anumita adâncime. Erbicidarea se face prin pulverizarea fina a solutiilor apoase de erbicide pe suprafata solului dupa modelare. În functie de cerintele de consum si de necesitatea aprovizionarii fabricilor de conserve. La însamântare trebuie sa se tina cont de urmatorii factori principali: epoca. întretinere si recoltarea culturilor. ŠModelarea solului asigura irigarea prin rigole si uureaza mecanizarea lucrarilor de înfiintare. ŠAdâncimea de semanat conditioneaza uniformitatea rasaririi si se stabilete în functie de marimea semintelor. textura solului. bulbi. Se deosebesc trei epoci de semanat: de primavara.

la speciile din grupa verzei sa aiba 5-6 frunze adevarate bine for ate. schema de modelare a solului. Un asemenea rasad. Rasadurile obtinute în ghivece sau cuburi nutritive se încarca în ladite si se îmbaiaza în solutie de insectofungicid. ceapa de apa. rasadurile se uda bine.sa fie viguros. ŠPregatirea rasadurilor pentru plantat. vizibili cu ochiul liber ( etapa a VIII -a de organogene za). Se sortea înlaturând za. Semintele mici se seamana la 1-2 cm adâncime. castravetii etc. ŠSchemele de semanat se stabilesc tinând seama de: suprafata de nutritie a plantelor si asigurarea desimii optime la unitatea de suprafata. cu internodii scurte si cu un siste radicular bine dezvoltat. pentru executarea mecanizata a lucrarilor de întretinere si recoltat. masa a 1000 de seminte si valoarea culturala a acestora. . cele mijlocii la 2-3 cm. telina. 1969). pentru a se scoate cu uurinta din ghivece sau pentru a evita pe cât posibil ruperea radacinilor la cele nerepicate. Înainte de plantare cu 10-12 ore. m . umiditatea solului si epoca de semanat. . ardeii.LEGUMICULTURA germinativ. caracteristi a speciei si cu nuanta c violacee. ardei si patlagele vinete sa aiba primii muguri florali bine formati. . În acest caz se va avea în vedere urmatoarele aspecte: calitatea rasadurilor. prazul. patlagelele vinete. m ŠEpoca de plantare se alege tinând cont de o mare complexitate de conditii si anume: particularitatile speciei si soiului cultivat si tipul culturii în care sunt programate. ŠNorma de samânta la ha se stabilete în functie de desimea plantelor la unitatea de suprafata. durata de vegetatie a soiului cultivat. epoca de plantare.la speciile din familia Cucurbitaceae sa prezinte 3-4 frunze adevarate bine formate. metodele de plantare si adâncimea la care se planteaza. ŠCalitatea rasadurilor influenteaza direct precocitatea si nivelul productiei.la tomate. mai ales spre colet.sa fie sanatos. cu o culoare verde-închis. iar cele mari la 3-4 cm (Maier. distantele de plantare. rasadurile necorespunzatoare. salata. ‹Înfiintarea culturilor legumicole prin plantarea rasadurilor Culturile legumicole care se înfiinteaza prin plantarea rasadurilor sunt: tomatele. perioada când trebuie sa se livreze productia. masinilor si utilajelor folosite pentru semanat. metoda de irigare. caracteristicile tehnice ale tractorului. la plantare trebuie sa îndeplineasca ur atoarele conditii: m . Laditele se aaza 49 . corelate în relatie cu evolutia temperaturii si precipitatiilor ca factori principali în complexul climatic local.

Lucrarile efectuate asupra plantelor la unele culturi ca si recoltarea. În timpul transportului rasadurile se protejeaza prin acoperire cu folie de polietilena si rogojini pentru a le feri de actiunea razelor solare. În plus. ploile torentiale. Mulcirea solului cu diferite materiale organice (mranita. conopida Ardei. ŠMetode de plantare. numarul mare de udari si cu norme ridicate de udare. având drept scop asigurarea unor produ corespunzatoare din ctii punct de vedere cantitativ si calitativ 4. combaterea buruienilor.LEGUMICULTURA în remorci prevazute cu stelaje pentru a evita ruperea rasadurilorsi se transporta la locul de plantare. udarea prin aspersiune. Plantarea rasadurilor se poate face manual. prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor. Tabelul 4. ceapa de apa. Lucrarile de combatere a crustei si de afânare a solului. pleava. ŠAdâncimea de plantare depinde de specie(tab.2 Adâncimea de plantare a rasadurilor la unele specii legumicole Specia Tomate. coaja de copaci. turba etc. udarea culturilor. salata. semimecanizat. rumegu. completarea golurilor. paie.3. contribuie la tasarea puternica a solului. Lucrarile de îngrijire aplicate culturilor legumicole în câmp În legumicultura se întâlnesc doua grupe de lucrari: lucrari cu caracter general (care se aplica la toate culturile legumicole) si lucrari cu caracter special (care se aplica numai la anumite culturi legumicole). patlagele vinete. varza. telina. fertilizarea faziala. gunoi de grajd semifermentat. praz La aceeai adâncime la care au fost în rasadnita sau pe strat ŠDistantele de plantare se stabilesc în functie de habitusul plantelor si starea de fertilitate a solului.3.2). contribuie mai mult la accentuarea fenomenului de tasare a solului din culturi si la formarea crustei. ŠLucrarile cu caracter general sunt: combaterea crustei si afânarea solului. 4. repetându-se în timpul perioadei de vegetatie. mecanizat sau automatizat. castraveti Gulii.) sau cu suspensii 50 Adâncimea Mai adânc decât au fost în rasadnita deoarece emit uor radacini adventive Cu 1-2 cm mai adânc decât au fost în rasadnita .

51 care le-au . La culturile înfiintate prin rasad. retinut special pentru completarea golurilor (10-15%).. hârtie speciala etc. . ceapa ceacla ma. respectiv. folie de aluminiu. .8) sau freza legumicola (FPL-4). previne formarea crustei. care nu patrund adânc în sol sau se utilizeaza tavalugul inelar (TI-3. unelte Wolf) sau prasitori cu tractiune hipo.).). folosindu-se în acest scop rasaduri din acelai soi si de aceeai vârsta. se procedeaza la reânsamântare pe portiunile de rând unde sunt goluri. Combaterea buruienilor se face atât prin masuri preventive cât si prin cele curative. se aplica în toate fazele culturii. pentru distrugerea crustei în intervalul de la se manat la rasarirea plantelor se poate lucra cu grape uoare. Completarea golurilor constituie o lucrare de optimnizare a desimii culturilor. Pe suprafete mici se folosesc unelte manuale (sape. tomate etc. CL-2. . întâlnite frecvent în culturile înfiintate prin însamântarea semintelor mici (legume pentru radacini tuberizate.utilizarea semintelor cu valoare culturala ridicata.5). pe terenuri care nu sunt bine nivelate si pe soluri nemaruntite corespunzator. neinfestate cu se minte de buruieni. salata. În acest scop se folosesc seminte preîncoltite sau în cazul unor culturi plantulele rezultate la rarire din rândurile alaturate (to mate.). Dintre masurile preventive amintim: . sapaligi.distrugerea buruienilor de pe marginea drumurilor si de-a lungul canalelor de irigatii înainte de producerea semintelor. Dupa ce plantele au rasarit se folosesc cultivatoarele legumicole (CL-4. Astfel. .compostarea gunoiului de grajd înainte de utilizare si mentinerea platformelor respective libere de buruieni. golurile se completeaza la 4-5 zile dupa plantare. tasarea solului si împiedica dezvoltarea buruienilor.rotatia si succesiunea judicioasa a culturilor. folosind diverse unelte si utilaje. La completarea golurilor. sfecla etc. Lucrarile curente prin care se urmarete afânarea solului si combaterea crustei.lucrarea rationala a solului pentru prevenirea in festarii acestuia cu buruieni. . folie de polietilena de culoare închisa (fumurie sau neagra).LEGUMICULTURA bituminoase. Completarea golurilor se efectueaza numai dupa ce se iau masuri de înlaturare a cauzelor provocat (atac de daunatori. exces de umiditate etc.utilizarea în cadrul asolamentului a culturilor care concureaza mai bine buruienile.5M.

iar când au conditii opti e de dezvoltare m pot produce compromiterea totala a culturilor. tehnicoorganizatorice si economice a regimului de udare prezentat anterior. .aplicarea unor rotatii rationale care sa excluda succesiunea speciilor cu age nti patogeni comuni. ŠLucrarile de îngrijire cu caracter special. Masurile curative se refera la combaterea pe cale chimica sau biologica. se folosesc norme de seminte ceva mai mari. motiv pentru care trebuie facut raritul. care are drept scop asigurarea unui spatiu de nutritie si vegetatie pentru fiecare planta cât mai aproape de cel optim.prevenirea infestarii culturilor cu buruieni prin se minte aduse cu apa de udare. În aceasta situatie. în vederea asigurarii unei desimi normale. Sunt lucrari care se aplica nu în mai 52 . Acestea se apli a numai la anumite c culturi. De aceea.18%. . Irigarea rationala impune solutionarea optima. Bilonatul si muuroitul se aplica la plantele legumicole de la care se consuma tuberculii si radacinile tuberizate. . Dintre masurile preventive amintim: . rasare un numar mai mare de plante decât cel necesar.LEGUMICULTURA . Masurile prin care se pot proteja plantele împotriva agentilor patogeni pot fi preventive si curative.folosirea semintelor dezinfectate si a rasadurilor sanatoase. care sa asigure distrugerea buruienilor si conditii bune pentru creterea viguroasa a plantelor. în functie de cultura si specificul local. Prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor.aplicarea unei agrotehnici superioare. prin îndepartarea acestora la intrarea apei în peri etrul cultivat cu legume. .instituirea unui regim sever al masurilor de igiena fitosanitara în culturi.folosirea soiurilor si hibrizilor cu rezistenta mare la boli si daunatori. pentru o btinerea unor productii corespunzatoare trebuie sa se mentina plantele sanatoase de la rasarire pâna la încheierea perioadei de vegetatie. cu tot ansamblul conditiilor climatice. de regula ca masura de siguranta. m Dintre masurile curative cele mai importante sunt: plivitul. La înfiintarea culturilor prin semanat direct în câmp. Cercetarile legate de efectul bolilor si daunatorilor în culturile legumicole au aratat ca acestea produc pagube de recolta în medie de cca. prasitul si erbicidatul. diferentiata. Raritul plantelor. daca conditiile de germinare a semintelor si de rasarire a plantelor sunt optime.

de fructificare si maturare a fructelor în scopul sporirii productiei timpurii si totale si îmbunatatirea calitatii acesteia. în scopul opririi creterii plantelor în înaltime si dirijarii hranei catre fructe . pot fi vatamate si uneori chiar distruse de brumele târzii de primavara sau de cele timpurii de toamna. cicoare. care sunt slab dezvoltati si daca se lasa produc seminte de slaba calitate Cârnitul consta în suprimarea vârfului de cretere al tulpinii principale. praz. Aceasta lucrare se aplica la rasaduri. Tratarea cu substante bioactive are drept scop stimularea si reglarea proceselor fiziologice. Culturile legumicole sensibile la frig. Combaterea grindinei se poate face prin intermediul rachetelor. Înalbirea (etiolarea) organelor de consum se efectueaza pentru îmbunatatirea calitatii produselor legumicole care se consuma etiolate. iar în sudul tarii. Protejarea culturilor împotriva brumelor. 53 . Ciupitul se efectueaza în special la soiurile de castraveti care fructifica pe ramificatii de ordin superior. conopida. Prin înalbire organele de consum devin mai fragede si au un gust mai placut. în jumatatea de nord a tarii. pericolul brumelor târzii de primavara persista pâna la 20 aprilie si uneori chiar prima decada a lunii mai. În conditiile din tara noastra. când se ciupeste vârful dupa 3-4 frunze adevarate si la plantele din câmp când se ciupesc tulpina principala dupa 3-4 frunze si ramificatiile de ordinul I. favorizând cresterea si maturarea acestora. deoarece prezinta neajunsul ca marete suprafata de evaporare a apei din sol. iar toamna. pericolul brumelor apare de la 15 septembrie (uneori chiar mai devreme). încarcate cu anumite substante chimice care exploadeaza în zona norilor si împiedica formarea grindinei sau prin intermediul plaselor cu ochiuri dese din fibre sintetice care se întind deasupra culturilor.LEGUMICULTURA cazuri speciale. Înalbirea se aplica la sparanghel. telina pentru petioluri. Copilitul consta în suprimarea ramificatiilor laterale (copili) de pe tulpina la tomate sau a lastarilor de la baza plantelor semincere. dupa 4-6 frunze. dupa 5 octombrie. Sustinerea plantelor se aplica la plantele legumicole la care tulpinile nu se pot mentine în pozitie verticala datorita înaltimii (lungimii) mari a tulpinilor plantelor si lipsei în structura anatomica a acestora a unor tesuturi mecanice care sa asigure rigiditatea tulpinilor. Pericolul distrugerii plantelor se poate în latura si prin cultivarea plantelor în adaposturi acoperite cu mase plastice. cardon etc.

continut în apa. fragezime. 54 . pe baza evaluarii productiei si întocmirea calendarului aparitiei acesteia. În functie de specificul creterii si dezvoltarii fiecarei specii legumicole si de destinatia productiei se utilieaza urmatoarele notiuni legate de gradul de maturare: . Recoltarea legumelor Recoltarea este operatiunea care marcheaza trecerea legumelor din sfera productiei în cea a circulatiei si consumului. zaharuri. Ea reprezinta un complex de operatiuni de mare raspundere. patrunjel etc.maturitatea fiziologica este data de momentul când semintele ajung la marimea caracteristica si sunt apte sa germineze daca sunt puse în conditii optime de umiditate si caldura. . cum ar fi capacitatea de a-si desavârsi maturarea dupa recoltare.Tehnica de recoltare. .LEGUMICULTURA 4. RECOLTAREA SI CONDITIONAREA LEGUMELOR 4.Momentul optim de executare a recoltarii. forma. în functie de destinatia productiei si anumite caracteristici ale acesteia. . aroma etc. deoarece modul de executare a acestei lucrari are repercursiuni directe asupra mentinerii calitatii produselor. morcov. ambalajele necesare. ŠOrganizarea recoltarii prezinta importanta deosebita pentru fermele specializate si se face din timp asigurându-se pe de o parte întocmirea corecta a graficelor de livrare. formatiunile de lucru. aciditate etc. Recoltarea legumelor cuprinde doua aspecte principale si anume: organizarea recoltarii si tehnologia de recoltare.4. gust. culoare.Stabilirea gradului de maturare la care trebuie facuta recoltarea.1. însuiri care permit folosirea lor imediata.) dar se poate folosi si pentru cele de la care si utilajele necesare recoltarii. mijloacele de transport.maturitatea de consum corespunde momentului în care partile comestibile ale legumelor au dobândit însuirile caracteristice speciei si soiului (marime. Gradul de maturare constituie o anumita etapa în procesul creterii si maturarii la care legumele întrunesc anumite proprietati ca: marime.4. culoare. spanac.). Aceasta notiune se utilizeaza pentru legumele de la care se consuma partile vegetative (salata. iar pe de alta parte asigurându-se mainile ŠTehnologia recoltarii se refera la: .

inflorescenta complet formata. vibratii etc 55 .. pepenii galbeni destinati pastrarii etc. pe masura ce produsele legumicole ajung la maturitatea comerciala (tomate. patlagele vinete. mazare etc.maturitatea tehnica sau industriala corespunde cu faza în care legumele întrunesc însuirile cerute de unele operatiuni tehnologice cum ar fi: pastrarea în stare proaspata (ceapa. diferite for de prelucrare (pasta. pepeni. maximum de crestere vegetativa etc.. asupra produsului sa se exercite o presiune cât mai redusa. Aparitia simultana a productiei este un caracter transmis genetic la tomate.). se produc procese de hidroliza si fenomene care se evidentiaza prin pete.). la care s-au creat soiuri si hibrizi cu maturare grupata în proportie de peste 85% si o buna rezistenta la loviri. socuri.LEGUMICULTURA se utilizeaza fructele înainte de atingerea maturitatii fiziologice (castraveti. În functie de gradul de perisabilitate. dovlecei. g . m În functie de specificul plantelor legumicole recoltarea se face selectiv sau integral. sub influenta enzimelor. faza de dezvoltare a plantei. tehnologia de cultu conditiile de mediu etc. înmuierea tesuturilor etc.). Pentru unele legume ca tomatele pentru export.). sa se evite pe cât posibil lovirile. care. dovlecei.. murate etc. recoltarea trebuie facuta astfel ca. ra. aceasta corespunde cu stadiul de pâr a. fasole. mazare etc. Intervalul dintre doua recoltari difera în functie de specie. ardei. pierderi în greutate prin î bolnavire etc. produse deshidratate. Tehnica recoltarii este determinata de anumite caracteristici ale plantelor legumicole si anume: gradul de perisabilitate si dinamica aparitiei productiei. etc. Recoltarea integrala la o singura trecere. ardei. coacere deplina. zdrobirile. deoarece în celulele lovite. cu peretii vata mati.). maturitatea comerciala este maturitatea în cadrul careia sunt întrunite caracteristicile cerute de beneficiari si este conditionata de scopul pentru care legumele se comercializeaza. La aceasta maturitate legumele se gasesc în diferite grade ale maturarii în functie de destinatie (supramaturare. castraveti. a oxigenului din aer si datorita temperaturii ridicate la care se lucreaza de cele mai multe ori. ruperea de tesuturi etc. se face culegând toate produsele existente în momentul recoltarii. în perioada imediat urmatoare recoltarii. fasole de gradina etc. în momentul efectuarii acestei operatiuni. produc deprecieri calitative produselor. usturoi. Recoltarea selectiva se face prin mai multe treceri. me conserve sterilizate. pârga. bulion.

conform prevederilor din actele normative. realizându-se concomitent sortarea si calibrarea produselor. Prin sortare se elimina din masa produselor exemplarele foarte mici.. exemplarele bolnave. a resturilor de tulpini. platforme tehnologice cu benzi.2. crapate etc. spalare. cele cu maturare complet diferita fata de celelalte produse. De obicei. destinatia productiei si specificul fiecarei specii legumicole. recoltarea se poate face: manual. pa greutate etc. Sortarea selectiva se face manual. Conditionarea produselor legumicole Prin conditionare se întelege totalitatea operatiilor de sortare. Aceste dispozitive se regleaza pentru diferite nuante si intensitati de culoare cu ajutorul unei fise. caiet de sarcini. o parte din operatii se executa mecanizat iar celelalte manual. când toate operatiunile de recoltare se face cu ajutorul masinilor speciale. 4. 56 . vatamate. calibrare. culoare etc. Sortarea în masa generala trebuie facuta pe mese de sortare pe care se aaza produsele care vor fi sortate si lazile goale în care se va face gruparea produselor pe marimi.LEGUMICULTURA În functie de dotarea tehnica.progra a m filtrelor de culoare si a fundalelor de reflectie. mecanizat. semimecanizat. ŠPresortarea este o operatie care se efectueaza dupa recoltare si consa în eliminarea din masa produselor a exemplarelor evident necorespunzatoare calitativ. cu ajutorul carora produsele recoltate sunt aduse sa îndeplineasca conditiile tehnice de calitate si prezentare prevazute în STAS. Sortarea în masa generala se executa tot manual si se face prin examinarea tuturor exemplarelor si aezarea lor într-unul din ambalajele aezate în jurul muncitorului. ŠCalibrarea este operatia prin care produsele sunt grupate du forma. prin alegerea produselor cu defecte din masa produselor supuse sortarii sau se pot folosi în acest scop dispozitive cu celula fotoelectrica care analizeaza intensitatea coloratiei. calibrarea se face concomitent cu sortarea produselor sau dupa aceasta. când toate operatiile se executa manual. periere. noma interna. marime. caiete de sarcini sau note de comanda.. forma. ceruire etc.4. bulgari de pa mânt etc ŠSortarea este operatia de conditionare a produselor legu micole prin care se urmarete ca acestea sa corespunda conditiilor de calitate precizate în STAS. manual cu scoaterea mecanizata a recoltei din câmp cu platforme mobile.

legumelor condimentare etc. s-a realizat masina de spalat radacinoase MSR care realizeaza spalarea legu melor într-un tambur rotativ.CULTURA LEGUMELOR RADACINOASE Din aceasta grupa de plante legumicole fac parte specii de la care se consuma radacinile îngroate (tuberizate).1. ŠCeruirea este o alta lucrare care se aplica la unele legu si se face cu emulsii de me ceara sau parafina. În acest scop. favorizarea unei manipulari mai uoare a produselor. având drept scop prelungirea perioadei de pastrare a însuirilor calitative.LEGUMICULTURA ŠPerierea este operatiunea complementara a procesului de conditionare. 10 sau 12 plante. petioluri etc. pastârnacul. ridichele de luna. care se gasesc pe acestea. 57 . o prezentare atragatoare. transport si depozitare si ambalaje de desfacere. telina pentru radacina. În functie de destinatie produsele legumicole se ambaleaza în: ambalaje de manipulare.. ŠAmbalarea produselor legumicole este operatia de finalizare a fluxului tehnologic de conditionare si are ca scop protejarea produselor în ti pul m transportului. Dintre legu mele radacinoase se cultiva frecvent morcovul. Operatiunea se executa manual si consta în formarea unor legaturi de 4. ŠLegarea în snopi. patrunjelul. sfecla roie. cartofii etc. legaturi este operatia de conditionare si ambalare specifica legumelor verdeturi. în tara noastra. funii. sparanghelului. care se leaga cu banderole dinmasa plastica sau alte materiale de legat. CAPITOLUL V TEHNOLOGIA DE CULTURA A PRINCIPALELOR PLANTE LEGUMICOLE 5. 6. frunze. care se aplica unor specii legumicole ca: tomatele. vara si iarna. Are ca scop înlaturarea si curatirea de praf si o parte din reziduurile de substante chimice care se gasesc pe aceste produse ŠSpalarea legumelor se face cu maini speciale de spalat si are drept scop îndepartarea totala a pamântului de pe produsele legumicole si a substantelor fitosanitare. urmata de o spalare suplimentara cu jet de apa pe un transportor cu vergele. iar din punct de vedere comercial.

la umbra frunzele se alungesc. 58 . procentul de caroten este mai ridicat la morcovi cultivati la 14 ore/zi lumina decât cei cultivati în conditii de iluminare scurta. din semintele de morcov se extrage daucarinul folosit în tratarea bolilor coronariene. cerintele sunt moderate. fapt ce face posibila pastrarea lor peste iar în câmp (patrunjel. Astfel. care le confera aroma si gust specific. saruri minerale si vitamine. rezista în faza de plantula la temperaturi de –8…. Astfel. sucuri sau în stare cruda. pastârnac). cerintele sunt moderate. Datorita unui continut ridicat în zaharuri. Pentru creterea normala a radacinilor sunt favorabile temperaturi de 18200C. a malariei si pentru dizolvarea nisipului la rinichi si vezica urinara. iar radacina matura la – 300C. care sunt anuale.1. în tratarea bolilor de rinichi. Uleiurile eterice din radacinile de patrunjel contribuie la o mai buna digestie a alimentelor. la pregatirea si condimentarea diferitelor mâncaruri.Cerintele fata de factorii de vegetatie Legumele radacinoase se cultiva cu bune rezultate în toate zonele tarii pâna la altitudi de 1500-1600 m. înca din antichitate. telina. na Temperatura din sol si aer influenteaza raportul între frunze: radacini. sunt firave.1. La temperaturi mai ridicate. lunghimea. Trebuie remarcat si continutul în uleiuri eterice a unora ca: patrunjelul. Legumele radacinoase se comporta ca plante bienale. fiind plante de climat racoros si relativ umed.-100C. de 25-300C în sol. totui productii mari si sigure se obtin în conditii de irigare. salate. radacinile cresc scurte si ramân mici.LEGUMICULTURA Legumele radacinoase sunt folosite în alimentatie. grosimea si calitatea acestora. Marea majoritate a legumelor din aceasta grupa sunt folosite în industria farmaceutica. iar productia de radacini scade. cu exceptia ridichilor de luna si unele soiuri de ridichi de vara. 5. temperatura optima de germinatie fiind de 18-200C. Semintele acestor plante pot germina la temperaturi de 1-50C. Influenta favorabila asupra productiei de radacini o are durata de iluminare. Unele. În ceea ce privete umiditatea solului. iar din semintele de patrunjel se extrage apiolul folosit. ca patrunjelul si pastârnacul. Fata de lumina. aceste legume sunt mult apreciate de consumatori.

ei putându-i-se aplica îngrasaminte organice si în anul de cultura. Narbone). radacinile cresc ascutite. Fosforul si potasiul influienteaza favorabil si rezistenta a plantelor la boli si îmbunatatirea capacitatii de pastrare a radacinilor. În ultimii ani pe plan mondial au fost creati hibrizi dubli cu însuiri superioare: germinatia rapida si uniforma. formarea aparatului foliar si a sistemului radicular si în perioada de îngroarea a radacinilor. Uria de Berlicum. depreciindule calitativ. 5. bogate în substante organice si curate de buruieni. co mpacte si slab aerisite. afânate. Berlanda).LEGUMICULTURA Fazele care necesita multa umezeala în sol sunt: în perioada de germinatie a semintelor. precocitate. Excesul de apa este mai daunator. Lipsa apei în aceste faze duce la le mnificarea tesuturilor. Chantenay Red Core. semitimpurii (110-130 zile: Nantes. Legumele radacinoase valorifica bine solutii mijlocii sau uoare. care diminueaza productia. Temperaturile de peste 160C prelungite mult timp si asociate cu seceta în primele faze de vegetatie determina aparitia tulpinilor florifere în primul an. Nogales). Dintre 59 . Telina face exceptie de la aceste recomandari. deoarece provoaca ra mificarea radacinilor.2. timpurii (90-110 zile: Carotte de Paris).1. se mitârzii (130-150 zile: Chantenay. târzii (150-180 zile: Bauer Killer Rote Herz. De mentionat este faptul ca telina necesita multa apa. Alegerea soiurilor si hibrizilor Morcov: foarte timpurii (80-90 zile: Napoli). în perioada de cretere a aparatului foliar si de îngroare a radacinilor si de depunere a substantelor de rezerva se manifesta cerinte ridicate fata de fosfor si potasiu. deoarece reactioneaza la aceasta fertilizare. deoarece favorizeaza aparitia de boli. În solurile grele. Danvers 126. acestea se aplica îngrasaminte organice bine descompuse si în cantitati moderate. cultura reuind bine numai în conditii de irigare. productie ridicata. De aceea. Necesarul de elemente fertilizate variaza în cursul vegetatiei. Îngrasamintele organice (gunoi de grajd) si îngrasamintele verzi nu sunt recomandate a se aplica în anul de cultura. adesea ra mificate si au un continut redus de zahar. Kamaran. iar variatiile brute de umiditate provoaca craparea si ramificarea radacinilor. Astfel.

Sfecla de masa: timpuriu: Bordo. Acestea se încorporeaza în sol si se face modelarea terenului în straturi.cu seminte umectate sau cu rasad.LEGUMICULTURA acetia se remarca: Nanthya F1. Telina: Victoria.1. Lustra. care permit o distributie uniforma pe rând. Solar F1. Rotund (180-200 zile). 60 . Rodeo. Rondar F1.3. Rodos. Anglia F1. Udat – se face la înfiintarea culturilor imediat dupa semanat sau plantat. Ridichi de iarna: Negre rotunde Dintre hibrizii de ridichi de luna recomandam: Winter tetraploid. King F1. Lucrari de întretinere: Tavalugitul – se face imediat dupa semanat. Ridichi de luna: Rotunde timpurii. aplicarea îngrasamintelor cu fosfor si potasiu (1/3). iar raritura se valori ica sub forma de legaturi. Navada F1. târziu (200-220 zile: Bardowicher). Patrunjel: timpuriu (140-150 zile: Zaharat). Alabaster. semitardiv: Detrit Nero. Hytop F1. Scharo. Rosie de Iernut. 5. Condor F1. Sprintar F1. rasadnite calde. Înfiintarea culturilor Pregatirea terenului începe din toamna prin distrugerea resturilor vegetale. Ridichi de vara: De Dumbraveni. Feuer Kügel.1 prezentam date utile înfiintarii culturilor de legume radacinoase. Ridichile de luna se cultiva cu bune rezultate si în sere. se aplica a doua parte de îngrasaminte cu fosfor si potasiu si 1/2 din îngrasaminte cu azot. semitimpuriu: De Arad. tunele joase. Pastârnac: Alb lung. În tabelul 5. Jaguar F1 . în cultura pura sau asociate cu alte specii legu micole. f Evitarea raritului se poate face prin utilizarea de seminte drajate. produs în rasadnite calde sau solarii încalzite. Roii cu vârful alb. aratul sau sapatul cu cazmaua la 28 30 cm. la distante specifice fiecarei specii. Cultura legumelor radacinoase se realizeaza prin semanat direct în câmp. Panther F1. Rarit – se executa când plantele au 4-5 frunze în rozeta. Bolkar F1. Completarea golilor. Redo. cu exceptia telinei pentru radacina. Primavara devreme terenul se marunteste. care se realizeaza prin inter ediul rasadului m semanat des fara repicat. Bere de München. semitimpurii (180-200 zile: Berlinez). în cazul telinei. solarii. Semilung.

LEGUMICULTURA

Prasitul – se aplica ori de câte ori s-a format crusta si daca apar buruieni. Se executa 3-5 prasile manuale. Fertilizarea faziala – se recomanda a seaplica în doua reprize: prima când plantele au 3-4 frunze, iar a doua când începe îngroarea radacinii. Irigarea – se aplica 4-6 udari cu cca 20-40 l apa/m2. Pe solurile nisipoase, irigarea prin aspersiune previne acumularea de saruri la suprafata solului, contribuie la realizarea unei rasariri unifor cu efecte pozitive asupra productiei. me Tabelul 5.1 Date tehnice privind înfiintarea culturilor
Cultura Perioada de însamântar e Perioada de plantat 1-25 III 1-20 III 10 V-10 VI Norma de samânta kg/ha g/10 2 4-6 4-6m 4-5 4-5 0,15 12-14 10-15 Nr. plante la m2 64-75 4-5 4-5 10-12 13-16 140-250 45-45 18-25 25 30 45-55 45-55 35 20 40 30 40 Productia kg/10m2

Morcov

1-25 III sau 15 VI-10 VII Patrunjel Pastârnac Telina III-IV prod.rasad. IV Sfecla de masa Ealonat Ridichi de 5 III-5V si luna 10-20IX 15 IV-15 V Ridichi de vara Ridichi de 20 V-5 VI iarna

0,15

35

12-14

10-15 10-12 10-12

10-12 10-12

Combaterea bolilor si daunatorilor – vizeaza îndeseori alternarioza (Alternaria dauci) si fainarea (Erysiphae umbelliferarum). Dintre daunatori, pagube mari sunt produse de masca morcovului (Psila rosae). Recoltarea – se face esalonat, pentru asigurarea consu mului de vara si total toamna. Radacinile sunt bune de recoltat dupa 50-60 zile de la rasarire, când au 1,5-2 cm diametru, valorificându-se la legaturi (4-5 legaturi la kg). Pentru pastrarea peste iarna, recoltatul se face în septe mbrie-octombrie, înainte de venirea înghetului. Recoltatul radacinilor se face manual cu cazmaua, se recolteaza prin taiere la 2 cm deasupra coletului, se sorteaza si se depoziteaza în silozuri sau pivnite stratificate, în nisip uscat. Ridichile de luna se recolteaza la 4-6 saptamâni de la semanat, manual prin smulgere, se leaga în manunchiuri si se valorifica.

61

LEGUMICULTURA

5.2. CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din aceasta grupa au pondere mare în alimentatia omului si sunt cele mai raspândite în cultura. Grupa de legume varzoase cuprinde: varza de capatâna alba, varza cu capatâna roie, varza creata, varza de Bruxelles, varza pentru frunze, conopida, broccoli – conopida verde, gulia si varza chinezeasca. Plantele din aceasta grupa sunt bienale, cu exceptia conopidei, care se comporta în cultura ca plante anuale. Continutul bogat în saruri minerale de K, P, Ca, Fe si în vitaminele C, A, B1, B2, PP, precum si în uleiurile pe baza de sulf le confera acestor legume o valoare alimentara ridicata, si chiar efecte terapeutice în vindecarea unor afectiuni. Deoarece unele specii si soiuri au perioada de vegetatie scurta, pot fi cultivate frecvent în sistem de culturi succesive anterioare sau urmatoare. Legumele varzoase participa în hrana oamenilor tot timpul anului, atât în stare proaspata, cât si conservata. Pentru esalonarea consumului în starea proaspata se pot realiza culturi protejate în solarii sau tunele joase, acoperite cu folie de polietilena. Se estimeaza o alimentatie echilibrata la un consum de legume varzoase de 75 g/zi, respectiv 27 kg anual, din care 80% pentru consu mul în timpul iernii. 5.2.1.Cerintele fata de factorii de vegetatie Legumele varzoase sunt plante legumicole cu o mare capacitate de adaptare la conditiile de mediu, fapt ce face posibila cultivarea lor în toate zonele tarii, la altitudini pâna la 1500m. Varza, conopida si gulia sunt plante legumicole putin pretentioase fata de temperatura, putând suporta cu usurinta temperaturile scazute din cursul perioadei de vegetatie. Temperaturile de 5-80C sunt considerate ca potrivite pentru o buna vegetatie; valorile optime de cretere fiind de 15-180C. Semintele germineaza la 3-40C, iar în faza de rasad, plantele se dezvolta bine la temperaturi de 10-200C. Plantele tinere, bine calite la 30C timp de 10-12 zile, pot suporta o durata scazuta de ti p m temperaturi de –10….-150C. Temperaturile prea ridicate, de peste 250C, nu sunt favorabile deoarece creterea înceteaza, iar daca sunt asociate cu u miditatea atmosferica scazuta, capatânile ramân mici, afânate si inflorescentele

la conopida rasfirate.
62

capatânile ramân mici si crapa. Timpurie de Vidra. Se recomanda aplicarea îngrasamintelor organice si ½ din cele fosfatice si potasice toamna. frunzele se coloreaza în violaceu. Tucana. Oscar F1. Delphy H. Excesul de azot este daunator. azotul are un rol important în obtinerea de productii mari si de calitate. mentinând o umiditate în sol constanta. Lena F1. Vela F1. deoarece numai plantele cu foliaj bogat pot sa asigure realizarea de productiimari. Musketter F1. care duc la vernalizarea plantelor si emiterea de tulpini florifere în primul an. Culturile de legume varzoase reuesc bine pe solurile aluvionale. Consumul cel mai ridicat de apa se înregistreaza în faza de formare si cretere a capatânilor de varza.2. Speciile din aceasta grupa sunt plante de zi lunga. bogate în humus si substante minerale.Alegerea soiurilor si hibrizilor Varza alba timpurie: Dittmark. Prezenta umiditatii în calitate mare este solicitata dupa plantare si în etapa formarii rozetelor de frunze. m La conopida.. Excesul de umiditate conduce la încetarea creterii. aceste specii reactioneaza favorabil la aplicarea îngrasamintelor organice (gunoi de grajd). împreuna cu 1/3 din cele azotate. plantele cresc încet si for eaza capatâni mici.2. Histona F1. în perioada de cretere intensa a capatânii. Clarinet F1. Dintre îngrasamintele minerale. 5. afânate. dar cu frecventa mare. Eficienta maxima a irigarii se obtine când se aplica cantitati mici de apa. Administrarea unor calitati suficiente de fosfor si potasiu favorizeaza creterea sistemului radicular si formarea de capatâni mari. Varza alba de vara: Gloria.LEGUMICULTURA În cazul soiurilor timpurii trebuie sa acordam o atentie deosebita evitarii temperaturilor de 4-100C. De aceea. ducând la craparea acestora. 63 . începând cu faza de rasad si în cursul vegetatiei. de îngroare a tulpinilor la gulie. iar restul. lunghi ea zilei m influentând favorabil formarea capatânilor de varza. albe si placute la gust. lumina difuza favorizeaza obtinerea de capatâni fragede. primavara la pregatirea terenului. Menza F1. Insuficienta luminii determina alungirea rasadurilor. Fata de apa. cerintele legumelor varzoase sunt ridicate.

Lintop F1. Gabion F1. Abunda. Adonis F1. Realizarea culturilor de legume varzoase se face numai prin intermediul rasadului repicat în ghivece sau cuburi nutritive de 5x5 cm (pentru culturi timpurii. Paloma. straturi reci în câmp deschis. produs pe. Înfiintarea culturilor de legume varzoase în câmp Lucrarile de pregatire a terenului. Kobolt. Neon F1. Trerro. Lindurian F1.LEGUMICULTURA Varza alba de toamna: Buzau. Varza creata: Marilena. Vorbote. Alaska F1. Conopida broccoli: Calabresse. Date privind perioadele de înfiintare a culturilor legu melor varzoase sunt prezentate în tabelul 5. Revue F1. Se recomanda ca pentru varza timpurie terenul sa se pregateasca din toamna. Hopkin F1. administrarea a 30-40 kg/10 m2 gunoi de grajd împreuna cu îngrasamintele fosfatice si potasice. Spectrum F1. Linmont F1. Timpurie de buzau. La plantare. se fac din toa mna prin eliminarea resturilor vegetale. Lindon F1. Claper F1. Stokade F1. Mocira. Amager. Primavara devreme. Julius F1. Buffalo F1. Goliath albastru. Larex. Redar F1. Acropolis F1. Se executa sapatul cu cazmaua la 28-30 cm. Noriko. Varza de frunze: Arpad F1.2. rasadurile de legume varzoase trebuie sa aiba vârsta de 45-50 zile. Viola. Velko F1. culturi în solarii sau tunele) si prin rasad nerepicat (în cazul culturilor de vara si toamna). Varza de Bruxelles: Târzie de Amager. 5. se admnistreaza îngrasamintele chimice si se modeleaza în straturi înaltate. Flott. Arsis F1. Rebus F1. Suprimax. Denver F1. Mila F1. Oliver F. ca plantarea sa se faca cât mai devreme. Alverda. 64 . Gulioare: Kupa. Topaz. Emperar. Rosie de Arges. 6-8 frunze adevarate si grosimea la colet de 5-7 cm. Vanja F1. Fortados. Hinova F1. Montano F1. Varza chimezeasca: Granado F1. Veralto.3. Magura. Lateman F1. Serrana F1. Remedy F1. Roger F1. Dvorky. Blaro. Gulii: Goliath alb.2. Conopida timpurie: Alto. Varza roie: Cap de negru. terenul se marunteste cu grebla. Licurica. la începutul lunii martie. Conopida de toamna: Bulgare de zapada. Braunshweig.

0 6.5 0.0 5.5 0. -irigarea-se face dimineata în perioada de primavara. Se aplica 3-4 prasile la adâncimea de 6-8 cm. plante la m2 6. iar vara se face dupa masa.0 5.5 0.5 0. Se aplica 4-6 udari. Prima îngrasare se face la 10-12 zile dupa plantare.0 5.0 30-40 40 50-80 30 30-50 4-10 22-30 25-40 20-35 25-40 Produc tia kg/10m 2 Varza timpurie Varza de vara Varza de toamna Varza rosie Varza creata 20 I-31 II 25 V-20 VI Varza de Bruxelles Gulioare Gulii Conopida timpurie Conopida de toamna 20 I-5 II 1 III-1 IV 20 IV-25 V 10 IV-20 V 10III-25III 20 IV-15V 20VI-15VII 20VI-20VII 15 III-20 III 15-20 VII 10-25 IV 1-15 VI 25 I-5 III 15 III-10 V 15 IV-25 V 25 V-10 VII 5-25 II 15-30 III 10-30 IV 1-20 VI Lucrari de întretinere: -completarea golurilor-se executa la 3-4 zile dupa plantare. la intervale de 10-14 zile si cu norme de 30-40 l/m2. utilizând rasad de aceeai vârsta si din acelai soi. Se aplica 1-2 fertilizari cu îngrasaminte chimice.0 4.0 4.2.5 Nr.5-7. care se distribuie printre rânduri si se încorporeaza prin efectuarea prailelor.5 0. Fazele de vegetatie critice pentru apa sunt: la plantare. Date privind înfiintarea culturilor Cultura Perioada de însamântare Perioada de plantat Norma de samânta kg/ha g/10m2 0.5 0. Îngrasarea a 2-a se aplica când începe formarea capatânilor sau îngroarea.5 0.5 0.5 0.5-7.5 0.6 11.5-6.5-5.5-7.5 0. -prasitul se executa pna când plantele acopera intervalul dintre rânduri. 65 .5-6.5 0.5 0.LEGUMICULTURA Adâncimea la care trebuie îngropate rasadurile este pâna la pri a frunza m adevarata.5 6. la for area rozetei de m frunze si în perioada formarii partilor comestibile.5 0.5 0.5 0.5-5.5 0.5-6.5 0. În cazul unor plantari la suprafata.5 0. când se ad ministreaza îngrasaminte complexe în cantitate de 300-400 g la 10 m2. Tabelul 5. -fertilizarea în timpul vegetatie Concomitent cu aplicarea udarilor se pot face si îngrasarile faziale. prinderea este îngreunatasi plantele cersc într-un ritm mai încetinit.0 3. administrând un amestec de 150 g azotat de amoniu si 100 g sare potasica la 10 m2.

) si omizile defoliatoare (Pieris brassicae si Mamestra brassicae).LEGUMICULTURA La conopida. proteine. cu produse recomandate.15 %. usturoiul si prazul. fiind bogate în glucide. si arteroscleroza. dezinfectia semintelor si tratarea unor boli de plamâni. capatâna falsa sau tulpina îngroata) cu 2-3 frunze protectoare.Cerintele fata de factorii de vegetatie Legumele bulboase sunt specii cu cerinte mederate fata de caldura. iar cele de peste 250C inhiba procesul. Fitoncidele pe care le contin le confera si un rol bactericid. dar pretentioase la lumina si umiditate. Formarea si creterea radacinilor are loc la temperaturi de 12-200C. pentru protejarea inflorescentelor î potriva razelor solare m care le depreciaza calitativ. 5. optimul de germinare fiind de 18-200C. rahitism. care se aplea peste capatâna falsa. ceea ce face ca ele sa fie folosite la conservarea altor legume. 5.1. Partea comestibila bulbul si frunzele aeriene.3. saruri minerale si uleiuri eterice care le imprima un gust placut si miros specific. Acestea au o valoare alimentara ridicata. se adauga Aracet sau Detersin 0. -recoltarea-se face ealonat în 2-4 etape pe timp uscat. Speciile din aceasta grupa se comporta ca plante bienale si trienale. La fiecare tratament. ceapa de Egipt (Rocambole). ceapa de tuns si usturoiul de Egipt (Roca mbole). -combaterea bolilor si daunatorilor: pagube mai importante sunt produse de mana verzei (Peronospora brassicae).3. trebuie legate frunzele la vârf cu rafie sau se rup nervurile principale la 1-2 frunze. purecii verzei (Phyllotreta spp. protejândca o. reumatism. CULTURA LEGUMELOR BULBOASE Din aceasta grupa se cultiva pe scara larga ceapa. prin taierea partii comestibile (capatâna. 0 Semintele încep sa germineze si bulbii sa vegeteze când în sol se realizeaza 2-3 C. Sunt plante cu cerinte mai reduse fata de caldura. 66 . iar sporadic pe suprafete reduse ceapa ealonata (Vlaita). Cu 10-15 zile înainte de recoltare nu se mai aplica tratamente fitosanitare.

Fata de lumina. si lumina redusa. Cerintele mari se înregistreaza în faza germinarii semintelor. cele sub 100C împiedica formartea bulbilor. Aceste specii legumicole. caracteristica zilelor de toamna si primavara. formarea bulbilor coincide cu perioada de zi scur si multe plante nu mai ta formeaza bulbi. însa în cantitati prea mari provoaca încoltirea bulbilor. plantele au cerinte reduse fata de apa. ducând la scaderea capacitatii de pastrare. fiind plante de zi lunga. Datorita unui sistem radicular slab dezvoltat. 67 . pâna ce plantele au 2-3 frunze si ating un maxim în perioada de formare si cretere a bulbilor. pretentiile sunt mai reduse. per meabile. iar a îngrasamintelor cu potasiu migrarea substantelor asimilate si depunerea lor în bulbi. superficial. care explorea za în adâncime doar 30-40 cm sol legumele bulboase au cerinte ridicate fata de apa. Plantele bine înradacinate rezista la temperaturi de –20…-250C. Gunoiul de grajd se recomanda a se admnistra culturii din anul precedent. O umiditate relativa a aerului prea ridicata favorizeaza atacul bolilor. în special a manei (Peronospora destructor). compacte si acide nu sunt indicate. Fata de umiditatea din aer. fertile. formeaza bulbi numai în conditii de 15-18 ore iluminare. care nu formeaza crusta. în conditii de zile scurte.LEGUMICULTURA Procesul de cretere si maturare a bulbilor are loc la temperaturi de 25300C. este favorizata creterea frunzelor. În faza de maturare a bulbilor. fapt ce face posibil semanatul sau plantatul din toamna. daca se întârzie semanatul sau plantatul dupa 15 aprilie. a creterii si formarii sistemului radicular. Rezultatele bune se obtin pe soluri uoare. Administrarea de îngrasaminte fosfatice favorizeaza creterea radacinilor. pretentiile sunt ridicate. Solurile grele. deoarece atât durata cât si intensitatea luminii conditioneaza formarea bulbilor. 10-12 ore. cu 3-4 saptamâni înainte de recoltare. De aceea. iar cele de peste 300C inhiba sau chiar opresc creterea. Prazul manifesta însa cerinte mari fata de umiditatea din sol pe toata perioada de vegetatie. Azotul din îngrasamintele azotate favorizeaza creterea organelor vegetative.

Cioroiu. De Darasti. Glory F1. Pregatirea patului germinativ în acest caz începe mai devreme. Rosie de Arie.2. iar plantarile de primavara cu arpagic de 14-20 mm diametru. În cazul în care semanatul sa plantatul cepei si a usturoiului se face din toamna. Usturoi de primavara: De Cenad. De Macau. sapatul cu cazmaua la 28-30 cm. prin intermediul arpagicului si prin rasad. Parox. De Seitin. 5. 68 .LEGUMICULTURA 5. Alix. Prelina. de Filiai. Copra F1. Bruno F1.3. care se poate realiza cu uurinta si cu eficienta economica. Glorina. Praz: Camus. Indiferent de epoca de înfiintare a culturilor. Usturoiul se cultiva numai cu ajutorul bulbilor (cateilor) iar prazul prin plantare de rasaduri si mai rar prin semanat direct. Ceapa prin semanat direct: Diamant. Daitona F1. Tilina. Usturoi de toamna: De Moldova. Santina. De Râmnicu Sarat. De Vinga. Ceapa prin rasad: Aurie de Buzau. în luna august-septembrie. Usturoi: Rocambole: De Bucovina. Banko. Carentan.3. Pelux. Ceapa se poate cultiva prin semanat direct. Wolska. Favorit. Plantarea din toamna a cepei pentru bulbi se realizeaza cu arpagic de 7-14 mm diametru. De Hidrator. Spaniola. Durco F1. Alegerea soiurilor si a hibrizilor Ceapa prin arpagic: De Stuttgart. De Tibucani. executia acestor lucrari se face astfel ca la venirea înghetului plantele sa fie bine înradacinate si sa aiba 4-6 frunze adevarate. Rosie de Fagara.3. Carristo F1. Otina. Record.Înfiintarea culturilor Pregatirea terenului destinat a se cultiva cu legu bulboase me începe din toamna si consta în distrugerea resturilor vegetale ale culturii anterioare. Se recomanda ca în gradina casei sa se extinda metoda de cultura a cepei prin semanat direct (ceapa ceaclama). terenul se marunteste si se modeleaza în straturi de 94 cm latime la coronament. Darasti-Ilfov. Carina. Spaniol. fertilizarea cu îngrasaminte fosfatice si potasice. Aldobo. Armstrong F1. De Darasti.

distrugând buruienile dintre rânduri si de pe rând. Date privind înfiintarea culturilor Cultur a Perioad a de însamân tare 1-30 III 10-20 IX 15-25 III 45 Perioad a de plantat 10-20 III 20-30 X 40 10-25 V Norma de samânta kg/ha g/10m2 800-1200 40 7-9 2-4 Nr.3. -prasitul se face de 2-3 ori manual. Se recomanda ca prima îngrasare faziala sa se faca când plantele au 4-5 frunze . Lucrarea favorizeaza o rasarire uniforma si realizarea unor culturi încheiate. Pentru culturile semanate din toamna se recomanda luarea unor masuri de retinere a zapezii pe straturi. -udarea dupa semanat se executa în cazul culturilor semanate sau dupa plantatul rasadurilor. Pentru a împiedica înburuienarea puternica a straturilor se poate efectua praila oarba utilizând plante indicatoare.5-4 Lucrari de întretinere: În cazul culturilor realizate prin semanat direct. -fertilizarea faziala se efectueaza în 1-2 etape administrând îngrasaminte cu azot si potasiu.5-4 47-70 47-70 7-12 6-10 28-30 35-50 3.LEGUMICULTURA Tabelul 5. acestea se tavalugesc usor dupa se manat pentru a pune samânta în contact cu solul. care rasar înaitea culturii de baza. folosind rasaduri din acelai soi si de aceeai vârsta. -completarea golurilor se face la culturile realizate prin intermediul rasadurilor. plan t e la Producti a kg/10m2 303035- Ceapa prin arpagic Ceapa prin semanat direct (ceaclama) Ceapa prin rasad (ceapa de apa) Usturoi de toamna Usturoi de primavara m2 800-1200 57-71 7-9 2-4 81-95 57-71 Praz 10-25 X 800-1400 800-1400 10-25 X 800-1400 800-1400 1-20 III 15-31 III 10-20 V 3.

nu se mai aplica udari pentru a favoriza maturarea bulbilor.(dupa cca 30 zile de la rasarire). în functie de umiditatea solului si de starea de vegetatie a culturilor. 6 . Cu 3-4 saptamâni înainte de recoltare. Cantitatile de îngrasaminte utilizate sunt de 800 g azotat de amoniu si 400 g sare potasica/100 m2 la fiecare fertilizare. -irigatul se executa 6-8 udari cu norme de udare moderate de 20-50 l/m2 la intervale de 15-20 zile. când începe formarea bulbului. iar la a doua dupa o luna de la prima.

care vegeteaza si fructifica bine la temperaturi optime cuprinse între 25-300C. asigurând fructe proaspete aproape tot anul. care prezinta o deosebita impotanta în alimentatia omului prin continutul bogat în vitamine (B1. 5. Fe. B2.4. Ca. Din aceasta grupa fac parte tomatele (roiile). Biotina). C. Se cultiva în gradina atât în câmp. ceapa de apa (caba) si la praz. Speciile de legume solamo-fructoase sunt anuale cu perioadea lunga de vegetatie si pretentioase la caldura. Solurile grele. lumina. B6.LEGUMICULTURA Udarile cele mai multe se aplica la ceapa semanata direct. Cerintele fata de factorii de vegetatie Speciile din aceasta grupa sunt plante ter mofile. m iar cele pergamentoase capata culoarea caracteristica soiului. cu soluri fertile. în stare proaspata sau conservata. acizi organici si substante proteice. umiditate si hrana minerala. ti p în care frunzele se usuca complet. 70 . Bulbii se fasoneaza la 2-3 cm sau se leaga în cununi si se depoziteaza pentru pastrare. Mg). fiind reci si compacte nu sunt recomandate a di cultivate cu aceste specii.1. Zonele cele mai favorabile pentru cultura sunt cele cu temperaturi medii anuale de 10-200C. deoarece bulbii pornesc din nou în vegetatie. 5. -combaterea bolilor si daunatorilor vizeaza combaterea manei cepei (Peronospora destructor). Semintele germineaza la temperaturi optime de 20-250C. ardeii si patlagelele vinete. permeabile si bogate în humus. iar procesul odata declanat este ireversibil. utilizând prdusele reco mandate avizate.4. Dupa recoltare plantele se lasa 3-4 zile la soare. saruri minerale (Na. musca cepei (Delia antiqua) si nematodul bulbilor la usturoi (Ditylencus dipsaci). când rasarirea are loc dupa 7-12 zile. -recoltarea se face manual când bulbii au ajuns la marimea corespunzatoare soiului si tulpinile false se înmoaie deasupra bulbilor. care sunt consumate la diferite faze de maturare. argiloase. CULTURA LEGUMELOR SOLANO-FRUCTOASE Legumele din aceasta grupa se cultiva pentru fructele lor. Nu se recomanda întârzierea recoltatului. cât si în sere si solarii.

Ferma. Unirea. Marita 15 (F1). Delphin. iar fata de umiditatea atmosferica pretentiile sunt moderate.toamna: Buzau 1600. asociata si ci seceta atmosferica. H 601. Lipsa sau insuficienta apei din sol. Fata de lumina au cerinte mari începând cu faza de rasad si pâna la maturarea fructelor. Vidra 60. Majorca (F1). Tasty (F1) si Blondy (F1). Tomate pentru culturi de vara . Carolina. în cazul ardeilor si vinetelor conduc la oprirea creterii plantelor. Hariclea F1. Timpurie de Arge. Arletta (F1).Arge 1 (F1). Necesarul de apa este în corelatie directa cu nivelul de fertilizare si ci sistemul de cultura.2. Îngrasamintele minerale influentiaza favorabil creterea si fructificarea precum si calitatea fructelor. Ace Royal. Laura. Cluj 80. Roxana. tomatele cultivate prin rasad prezinta cerinte mai ridicate fata de apa decât cele cultivate prin se manat direct. doar vinetele prezinta pretentii mari si fata de umiditatea atmosferica. Sincron F1.LEGUMICULTURA Temperaturile mai scazute de 10-15 C. Roma VF.4. administrat în doza de 3-4 kg/m2. Export 2 (F1). începutul fructificarii si maturarii fructelor. Buzau 22. Dacia. sau mai ridicate de 350C în cazul tomatelor si 380C. Getina (F1). Export. Marita 25 (F1). Gloria (F1). Lucia (F1). Isalnita 50 (F1). întârzie aparitia inflorescentelor. 5. împiedica fecundarea florilor. Nerarom (F1). Astfel. Vemone (F1). Fata de umiditatea din sol prezinta cerinte mari. Toate speciile din aceasta grupa reactioneaza bine la îngrasarile cu gunoi de grajd. diminuând productia de fructe. Tomate pentru culturi în sere si solarii încalzite – Diva (F1). avortate florilor si la perturbarea proceselor de fructificare. Alegerea soiurilor si hibrizilor Tomatele pentru culturi timpurii . Perioadele critice de nutritie sunt: aparitia pri ei frunze. Precoce de Someeni. Diana. Romec 554 J. începutul m formarii mugurilor florali. înflorirea. Lumina prezinta importanta atât ca intensitate cât ca si durata. Féhérozön. O intensitate scazuta a luminii si o durata de sub 12 ore/zi determina alungirea rasadurilor. Plutona. însa administrate echilibrat pe faze de vegetatie. Ioana (F1). Solara (F1). florile avorteaza si cad. 71 0 . Vitamina. Angela (F1). Ardei gras – culturi în sere si solarii: Bruissma Wönder. Mara.

4. Timpuriu de Bucureti. care se încorporeaza cu grebla sau cu motofreza si se modeleaza terenul în straturi cu latimea de 94 cm la coronament. Solul se sapa cu cazmaua la 25-30 cm. Danubiana. Kapia de Kurtovo. Contesa. Cornel. Astrion (F1). Galben superior. Zlaten Medal. se administreaza gunoiul de grajd si îngrasamintele cu fosfor si potasiu. elemente de tehnologie a culturilor în câmp. Rasadurile necesare înfiintarii culturilor de tomate. 72 . Lidia (F1). În cazul unor atacuri de coropisnita si viermi de sârma se trateaza solul cu Galithion 300 g/100 m2 si Sinolintox 300 g/m2. Lung Românesc. Narcisa F1. Patlagele vinete – culturi de câmp: Bucuretene. Superb si Titan. Auriu. Amurg. Primavara se administreaza o alta doza de îngrasaminte minerale. Bucheten. bulboase sau radacinoase. La plantare. dupa desfiintarea culturilor de leguminoase.3. Oranj. Kima. Pana Corbului. Madalin.LEGUMICULTURA Ardei gras – culturi de câmp: De Siria. Madona. Minis 27. Aroma. înaltimea de 14-17 cm si butoni florali sau mugure florifer. ardei iuti si vinete se recomanda rasaduri în cuburi sau ghivece nutritive de 7x7x7 c fapt ce asigura timpurietate m. Carmen B.4. Jeny. Ardei lung – Arad 5 B. Ardei de boia – Oradea 15. Picant. Înfiintarea culturilor în câmp Toamna. Pentru culturile de toamna timpurii. Patlagele vinete – culturi spatii protejate: Dragaica. Rubin. Cosmin. Mihaela si Opal.1%. grosi ea la m colet 6-8 mm. ardei si vinete se produc în sere înmultitor si rasadnite calde. si productie mai mare. Splendid. Ardei iute – De Arad. Spitfire (F1) si Picador (F1). 1500g superfosfat si 400 g sare potasica.Simultan. Pentru a stimula creterea rasadurilor se îmbaiaza ghivecele într-o solutie de Revital 0. rasadurile trebuie sa aiba o vârsta de 50-60 zile. bune premergatoare pentru legumele solano-fructoase. Globus. Sheghedin. Lucia. 5. Viorica. Redam în tabelul 5. Arad 6 B. aplicând la 100 m2 750 g azotat de amoniu. Ardei gogoari . Carmin.

a 2-a fertilizare când au legat fructele din inflorescenta a doua.5 15 II-15 III 25 IV-20 V 1.5 12-14 1. apoi la tomate se aplica 7-8 udari cu norme de udare 20-30 l/m2 la 12-15 zile interval. iar a treia fertilizare se aplica la creterea intensa si maturarea fructelor aplicând 750 g/100 m2 azotat de amoniu. fertilizarile sunt asemanatoare culturii ardeiului.3 6.3 Norma de samânta kg/ha g/10m2 0.0 1.cu doze de 895 g azotat de amoniu si 1560 g superfosfat simplu la 100 m2.5-7.3 6.5 1. La ardei se recomanda aplicarea a trei fertilizari faziale.5 1.4 0.5 1.LEGUMICULTURA Atât tomatele cât si ardeiul si vinetele se cultiva frecvent în solarii si tunele. soi sau hibrid. Prasitul – se face de 3-5 ori manual la adâncimea de 5-7 cm.3 0. Fertilizarea faziala – la tomate se recomanda la legarea fructelor din prima inflorescenta. plante la m2 35-60 30-61 12-14 25-45 12-14 10-13 12-14 45-48 30-50 25-40 10-20 7-15 30-60 Productia kg/10m2 15-30 IV 1-15 V Ardei gras 15-30 II 25 IV-15 V 1. Irigatul – primul udat se aplica imediat dupa plantare cu norme de 15-20 l/m2.5 1. Date privind înfiintarea culturilor Cultura Perioada de însamântare Tomate timpurii Tomate vara-toamna Ardei gogoar 20 II-5 III 5-15 II Perioada de plantat 0.5 1. Îngrasamintele chimice se distribuie între rânduri sau pe rigole de udar si se încorporeaza prin prasile. Tabelul 5.0 Nr. iar la vinete 8-10 udari cu norme de 35-40 l/m2 la interval de 14-15 zile. la ardei se aplica 10-12 udari udari cu norme de 30-35 l/m2 la intervale de 7-8 zile.8-8. fapt ce conduce la obtinerea de productii mai timpurii cu 15-20 zile fata de câmp.5 1.0 Lucrari de întretinere: Completarea golurilor – la 4-5 zile de la plantare cu rasad de aceeasi vârsta. 73 . La cultura vinetelor. prima la creterea intensa a plantelor administrând 890 g/100 m2 azotat de amoniu.5 1. a doua la formarea primelor fructe administrând 890 g/100 m2 azotat de amoniu si 1500 g/m2 superfosfat simplu.5 Ardei lung Ardei boia Ardei iute Vinete 15 II-5 III 15-25 II 15-25 II 25 II-10 III 25 IV-20 V 25 IV-20 V 25 IV-20 V 1-20 V 1. administrarea 1040g/100 m2 azotat de amoniu.4.

6 40-56 25-28 7.4 Perioada de plantare 20 II-5 IV 5 IV-15 IV 1 IV-15 5 I-5 II 20-30 VI 1 II-5 III 1-5 II Cultura Lucrarile de întretinere: Completarea golurilor – la 8-10 zile de la plantare cu rasad de aceeasi vârsta. cu produse avizate. Cultura protejata si fortata a legumelor solano-fructoase În sere si solarii ponderea în cultura o au tomatele. ciclul I Distante pe Desimea rând.5 80 35-40 3.6 60-140 28-30 2. cm plante/m2 70 20-24 5. Combaterea bolilor si daunatorilor – se aplica tratamente împortiva manei. defolierea plantelor – se aplica la culturile de tomate utilizând tutori. 1985) Distante între rânduri.2-8. ciclul II Ardei cult. 5.4. a patarii frunzelor si basicarea fructelor. Mihalache si colab.8 60-140 32-35 2. ardeiul gras. Recoltatul – se face esalonat pe masura maturarii fructelor si în functie de destinatia productiei. acoperirea solarului cu 10-12 zile înainte de plantare si revizia instalatiilor.0-3. fertilizarile cu gunoi de grajd.3-2. Privitor la pregatirea terenului. spalieri. În tabelul 5. 74 .2-3.6-2. protejata în sera Vinete în sera. trebuie avut în vedere eliberarea de resturi vegetale. dezinfectia scheletului. dezinfectia solului.5-6. ciclul I Tomate în sera. Pentru realizarea culturilor trebuie pregatirea spatiului si terenului de cultura.5 prezentam câteva date tehnice privind înfiintarea culturilor în sere si solarii. sârma si sfoara.2-2.3. putrezirea fructelor. copilitul. modelatul în straturi înaltate si deschiderea rigolelor de plantare.0 70 32-47 3. Tabelul 5. În cazul spatiilor se are în vedere etaneitatea serelor. gândacului din Colorado. cârnitul.. sapatul cu caz maua. Date tehnice privind înfiintarea culturilor (dupa M.5. ardeiul iute si vinetele.5 80 50-55 2.LEGUMICULTURA Palisatul. Înfiintarea culturilor Pentru realizarea culturilor se utilizeaza rasad produs în ghivece nutritive cu vârsta de 55-60 zile pentru solarii si 70-80 zile pentru culturile din sere. cm Tomate în solar Ardei gras în solar Vinete în solar IV Tomate în sera.

pepenele verde si dovleacul de copt.5. Unele dintre ele. folosind produse specifice fiecarui agent patogen. iar dintre elementele minerale predomina calciul. Toate sunt plante anuale. reducând consumul de apa cu 50%. cu tulpina târâtoare. erbacee. în stare cruda. Aceste legume se consuma în cantitati mari si datorita gustului placut. Lucrari speciale – constau în palisat. dovlecii. 5. iar polenizarea estefacuta de catre insecte. se utilizeaza si în industria far maceutica si cosmetica. Irigatul –se aplica diferentiat. în functie de specie si sistem de cultura. în corelatie cu lumina. 8-10. Combaterea bolilor si daunatorilor –trebuie efectuate cu atentie. stimularea fructificarii. umiditatea se face pe faze de vegetatie. dovlecelul de copt). Sunt plante prasitoare care se fertilizeaza cu cantitati mari de îngrasaminte organice si chimice. cârnit. B2. vita mine C.05 mm. pepenele galben. Prezinta pretentii fata de temperatura si lumina. având flori femele si mascule dispuse pe aceeai planta. cea mai mare raspândire în cultura o au castravetii. 75 . cum este castravetele. CULTURA LEGUMELOR CUCURBITACEAE Din aceasta grupa de legume. A.LEGUMICULTURA Afânarea solului – prin prasile manuale. cu nor de 25-35 l/m2 la fiecare me udare si un numar de 25-50 udari în sere cu norme de 15-40 l/m2 la fiecare udare. Se aplica între 15-20 udari în solarii. copilit. Recoltarea se face la maturitatea de consum (castravetele si dovlecelul) si la maturitatea fiziologica (pepenele galben. pepenele verde. în functie de specie si fazele de vegetatie. Fertilizarea faziala – cu îngrasaminte organice – se aplica 2-4 fertilizari în solarii si 8-10 ferilizari faziale în sere. Dirijarea factorilor de mediu – temperatura. defoliat. lasa însa terenul curat de buruieni. mulcirea solului cu paie de grâu în strat de 5-6 c sau folie neagra de m 0. Irigarea prin picurare este cea mai eficienta. fiind bune premergatoare pentru majoritatea speciilor legumicole. conservate sau murate. B1. Legumele bostanoase ocupa suprafete mari în gradina de lânga casa datorita continutului fructelor în glucide. Recoltatul – se face manual la diferite stadii de coacere în functie de destinatia produsului.

pepenii galbeni si verzi si dovlecelul de copt sunt specii cu pretentii ridicate fata de temperatura. Seceta atmosferica este daunatoare culturilor de castraveti. Plantele cresc si fructifica bine la temperaturi de 26-300C. cerinte determinate de sistemul radicular slab dezvoltat (cartravetele) si de coeficientul de transpiratie mare.LEGUMICULTURA 5. plantele sunt distruse. afânate si îngrasate cu gunoi de grajd si îngrasaminte minerale. conducând la stagnarea în cretere. producându-le amareala fructelor si este favorabila culturilor de pepeni galbeni si verzi prin marirea cantitatii de glucide din fructe. La paritia celor mai uoare brume. Cultura da rezultate bune pe solurile uoare. mai ales fata de intensitatea acesteia. Pentru o vegetatie normala se recomanda ca temperatura solului sa fie mai ridicata cu 230C.Alegerea soiurilor si hibrizilor Castravetii – cu fruct semilung.Cerintele fata de factorii de vegetatie Castravetii. avortarea florilor si diminuarea productiei la fructe.5. carintele sunt mari. acestea ducând la aparitia gustului a mar la castraveti si la stânjenirea vegetatiei la pepeni.5. Curentii de aer reci si vânturile uscate stânjenesc vegetatia acestor plante si de aceea cultura lor în câmp deschis se realizeaza în culise de plante cu talie înalta (porumb zaharat). 5.temperatura optima fiind de 25-300C. Nu suporta oscilatii mari de temperatura de la zi la noapte.1. Semintele încep sa germineze la temperaturi de 14-160C. Fata de lumina. Excesul de umiditate conduce la aparitia bolilor si îmbolnavirea plantelor. Absortia masiva de elemente minarale are loc în perioada de fructificate când plantele extrag din sol 70% din totalul de ele mente nutritive. pentru câmp si solar. Temperaturile sub 140C si peste 400C influentiaza negativ creterea. . Cerintele mari fata de umiditate se înregistreaza în timpul înfloritului si fructificarii plantelor.2. Legumele bostanoase au pretentii mari atât fata de umiditatea din sol cât si cea din atmosfera. dovleceii.

Cornison. Renato (F1). Champion. Magic.Topaz. Premier (F1). Verino (F1). Mondial. Select. Astrea F1. pentru câmp si solar. Adonis. Anka (F1). Obelisk. Castraveti – cu fruct de tip cornion. Parker 76 .

Charleston Gray. când se administreaza gunoiul 3-4 kg/m2 si partial îngrasamintele cu fosfor si potasiu. Cultura legumelor cucurbitaceae în câmp Lucrari de pregatire a patului germinativ încep din toamna. Octopus F1. Comoara Ungariei. Farbio. Selena. Elka. 77 . iar terenul se modeleaza în straturi. Nevada. terenul se niveleaza. -cu fructe lungi. Aromat. potasiu si jumatate din îngrasamintele cu azot. se aplica o alta parte din îngrasa mintele cu fosfor. pentru sere: Brucona. Timpuriu de Canada. Pepeni verzi – Sugar Baby. Favorit. Ophix. Titus. De Minis. 5. Champion. Ogen. Rogen. Ica. Mustang.3. solarii si rasadnite. Partha F1. Lovrin 532. Dovlecel de copt – Pink Banana.5-1 kg/cuib o data cu semanatul sau plantatul acestor specii. De Dabuleni. -cu fructe de tip cornion pentru sere: Meteor. ele se pot administra în amestec cu mranita (100 kg/m2). Primavara. Solul se mobilizeaza apoi cu cazmaua la adâncimea de 28-30 cm. National Pickling. Alb mare.6. Favorit. Câteva date privind înfiintarea culturilor în cîmp sunt redate în tabelul 5. Olimpia. Pentru a mari randamentul îngrasamintelor chimice. Dulce de Dabuleni. Lucrari de întretinere: Raritul – se aplica la aparitia primelor frunze adevarate lasând 2-3 plante la cuib la castraveti. Delicios. dovleac si pepeni verzi. dând 0.LEGUMICULTURA (F1).5. Completarea golurilor – se executa numai pâna ce vrejii nu acopera întreaga suprafata pentru a nu deranja plantele. Dochita. Patison. Fara vrej. Cantalup. Crimson Sweet. Castravetii si dovleceii se pot cultiva si în tunele joase. Vert Petit de Peris. O data cu aceasa lucrare se face si t o uoara musuroire a cuiburilor pentru ca vrejii sa nu fie rasturnati de vânt. unde înfiintarea culturilor are loc cu cca 2 saptamâni mai devreme decât în câmp. Famosa. 3 plante la cuib la pepenii galbeni si 1-2 plante la cuib la dovlecel. Templar F1. Acestea se încorporeaza în sol. Dovlecel – Dana. Pepeni galbeni – Turchestan. Delicios. Levina F1. Wisconsin.

iar la cultura de pepene galben si verde se aplica 2-3 fertilizari cu azot. La cultura de pepeni galbeni si verzi se evita aplicarea de udari la începutul perioadei de vegetatie. De asemenea si tratamentul cu Ethrel în concentratie de 0. care conduc la obtinerea de productiimari. La cultura castravetilor în gradina se recomanda aplicarea a 2 serbetari cu gunoi de grajd.5-4 0.LEGUMICULTURA Irigarea – se face de 5-10 ori la castraveti.5 kg/m2.5 25-30 25-40 20-35 25-50 25 IV-5 V Castraveti prin 10-20 VII cultivare în sol 25 IV-5 V Castraveti semanati obinuit. 2-3 ori la dovlecel. La cultura castravetilor. pentru a nu deprecia calitativ produ ctia de fructe. Udarile se intensifica în perioada de fructificare. plante Producti kg/ha g/10m2 la m2 a kg/10m2 25 IV-5 3-4 3-4 12-14 15-30 V 4-6 4-6 12-14 15-30 4-5 4-5 3-5 3-5 5-6 5-6 7 3-5 3-5 5-6 5-6 30-40 2. Lucrarile de ciupit favorizeaza aparitia unui numar mai mare de flori femele. Tabelul 5. administrând 1200 g azotat de amoniu si 100 g sare potasica la 100 m2 la fiecare fertilizare. fosfor si potasiu. în functie de specie. pentru a favoriza o înradacinare cât mai profunda si în perioada de maturare a fructelor. iar urmatoarele 2-3 ciupiri se fac când lastarii au 4-6 frunze.05% aplicând rasadurilor când au 3-4 frunte conduce la aparitia de flori femele si la obtinerea de recolte mari.6. instalâns spalierul imediat dupa înfiintarea culturilor. cu norme de udare de 35-40 l/m2. Lucrari de dirijare a creterii si a fructificarii – constau în lucrarile de ciupit repetate. Amenajarea spalierului – se face la cuiburile palisate de castraveti galbeni. 78 . Date privind înfiintarea culturilor Cultura Perioada de însamântare de plantat 15-20 III Castraveti prin rasad Perioada Norma de samânta Nr.5-2. administrând 4-5 kg/m2 sau gunoi de pasare 1-1. La cultura de dovlecel si dovleac de copt se aplica 2-3 fertilizari faziale cu azot si potasiu.0 3.5-3 1. cultivati pe spalier Pepeni galbeni 25 IV-10 V Pepeni verzi 24 IV-10 V Dovlecei 25IV-01VII Dovleac de copt 1-20 V Fertilizarea faziala – se aplica 3-4 fertilizari faziale la castraveti cu azot si potasiu. pepene galben si pepene verde. prima ciupire se face când plantele au 4-5 frunze.

alternarioza (Alternaria cucumerina) la pepeni. iar mazarea fructifica bine la temperaturi de 20-250C. Semintele de fasole si bame rasar uniform la temperaturi de 16-200C. Sunt bune premergatoare speciile fertilizate cu gunoi de grajd în anul precedent (castravetii. 5. detaând frunzele de pe plante fara a rani tulpinile. când temperatura este mai scazuta.1. castravetii si varza. Pentru cultura legumelor pastaioase sunt recomandate solurile profunde. cu textura mijlocie. Recoltatul – se face esalonat la intervale de 2-3 zile la castrav dovlecei eti. Combaterea se realizeaza cu produsele avizate la aparitia atacului. care depasesc ca valoare alte specii. Lucrarea se executa cu atentie. cartofii. paduchele castravetilor (Cerosipha gossypii) la castraveti si pepeni. cum sunt: tomatele.6.Cerintele fata de factorii de vegetatie Fata de temperatura. Combaterea bolilor si daunatorilor – dintre bolile care produc pagube mai mari sunt patarea unghiulara la castraveti (Pseudo monas syring). dovleac de copt). 5. Nu sunt recomandate solurile reci. Recoltarea se face dimineata. capsulele tinere (bamele) si semintele verzi (mazarea de gradina). în timp ce mazarea germineaza la temperaturi minime de 1-20C în cazul soiurilor cu 79 . fainarea (Sphaerotheca fuliginea). varza) si legumele cultivate anticipat. permeabile. vitamine si saruri minerale. cum sunt ceapa verde. CULTURA LEGUMELOR DE LA CARE SE CONSUMA PASTAILE. însa dupa ce s-a luat roua.LEGUMICULTURA La cultura de pepene verde se recomanda limitarea numarului de fructe pe o planta la 4-5 bucati. Cultura plantelor se realizeaza prin semanat direct în câmp sau în spatii protejate (fasolea) prin intermediul rasadului. bine însorite si ferite de curentii reci. În afara de productia principala. CAPSULELE SI BOABELE VERZI Aceasta grupa cuprinde specii de la care se consu pastaile (fasolea de ma gradina). glucide. si la maturizarea fiziologica (pepeni. Legumele pastaioase au o mare valoare alimentara datorita continutului ridicat în substante proteice. de 25-300C. salata. fasolea si bamele au cerinte mari. grele si cu exces de u miditate.6. productia secundara este valoroasa constituind un bun furaj pentru animalele din gospodarie.

Cascade Valja. Belami. Nicis. care însa trebuie sa fie în for e m uor asimilabile. Aurie de Bacau. Plantele tinere de mazare rezista bine la temperaturi de –4…. Echo.6. Insuficienta apei în sol în perioadele de consu maxim (înflorit si formarea m pastailor) încetinete procesul de înflorire si provoaca avortarea unui numar mare de flori. Lena. Excesul de umiditate din sol este daunator. Lavinia. cultivate în conditii de iluminare de 8-10 ore zilnic nu înfloresc corespunzator si formeaza putine pastai pe planta. conducând la ofilirea si uscarea plantelor. Deoarece speciile din aceasta grupa au o perioada scurta de vegetatie. Olga. de înflorit si de formare a pastailor si a capsulelor. -cu pastaia galbena si oloaga: Galbena de molgova. Mazarea de gradina 80 0 . Bogdana. Almare. Fata de lumina. Legumele din aceasta grupa prezinta cerinte moderate fata de umiditatea din sol. fasolea are cerinte moderate dând bune rezultate cultivata în culise sau asociat cu alte specii legumicole. Aura. Fana. -cu pastaie verde. Aurelia. iar pe solurile sarace aplicarea îngrasamintelor cu azot în primele faze de vegetatie si în perioadele de înflorit si fructificare favorizeaza obtinerea de pastai de calitate superioara. 5. pretentii mai mari având în perioada de germinare a semintelor. Goldstern.LEGUMICULTURA bob neted si la 4-6 C în cazul soiurilor cu bobul zbârcit si turtit. Speciile de legume pastaioase reactioneaza bine la îngrasa mintele fosfatice si potasice. Green Streamer. Yello. Prelude. Cristina. urcatoare: Verba. fapt ce permite semanatul culturii primavara devreme sau chiar în ferestrele iernii.-80C. Oxy-Amidor. Achim. -cu pastaie galbena si urcatoare: Clujana. Fasolea este o specie de zi scurta si de aceea majoritatea soiurilor reuesc în zone cu o durata a zilei mai redusa. extrag din sol cantitati mici de substante nutritive.2 Alegerea soiurilor si hibrizilor Fasolea de gradina -cu pastaie verde si oloaga: Ialnita 43. Mazarea si bamele au cerinte moderate fata de lumina si în special fata de durata luminii. Elena.

LEGUMICULTURA

-cu bob neted: Alaska, Prima, Eminent, Fina verde, Como, Isalnita 110, Sugar Bon, Sugar Gem; -cu bobul zbârcit: Ialnita 60, Marifon, Timpurie de Craiova, Mingomark, Bördi, Cornelia, Victoria, Vidra 187, Gotinga, Undine, Jof, Regina, Dinga, Masterfon, Skinado, Ema, Flila, Armonia, Mantica, Adela. Bame -soiuri timpurii: Ela, Beatrice. -soiuri semitimpurii: Fara tepi. 5.6.3 Tehnologia de cultivare În vederea însamântarii, terenul se pregatete din toa mna, când se adimistreaza si 4/5 kg superfosfat în amestec cu 1-2 kg/ 100 m2 sare potasica. Terenul se sapa cu cazmaua la 28-30 cm adâncime. Primavara se aplica îngrasaminte cu azot în cantitate de 2-2,5 kg/100 m2 azotat de amoniu, care se încorporeaza cu grebla prin maruntirea si nivelarea patului germinativ. Prezentam în tabelul 5.7 principalele date privind înfiintarea culturilor de legume pastaioase. Ealonarea productiei de fasole pastai si de mazare se realizeaza folosind soiuri cu perioade diferite de vegetatie si semanând esalonat la intervale de 10-15 zile. În gradina de lânga casa, fasolea se poate semana în cuiburi (câte 4-5 seminte/cuib) la distanta de 30-40 cm între rânduri pentru soiurile oloage si la distanta de 70-80 cm între rânduri, si 30 cm pe rând pentru soiurile urcatoare. Adâncimea de semanat este de 4-6 cm. Tabelul 5.7.
Date privind înfiintarea culturilor Cultura Perioada de Norma de samânta Nr. Producti plante la m2 însamântare kg/ha g/10m2 a kg/10m2 Fasole ogor propriu 15 IV-10 V ealonat 100-200 100-200 45-55 5-10 Fasole de cultura 10 IV-10 VII 100-120 100-120 45-55 4-9 succesiva Mazare ogor propriu 1 III-10 IV ealonat 180-300 180-300 130-150 2-6 Mazare în cultura 1-15 VII ealonat 180-300 180-300 130-150 2-5 succesiva Bame 1-10 V 40-50 40-50 9-11 4-10

Lucrari de întretinere: Prasitul – se face 3-4 prasile manuale la fasolea si bame, mobilizând solul la o adâncime de 5-7 cm, iar la mazare se recomanda un plivit daca este nevoie.
81

LEGUMICULTURA

Palisatul (aracitul) – lucrarea se executa numai în cazul soiurilor volubile. Irigatul – se executa în perioade critice, dupa rasarit, înainte de în florit si în perioada de formare a pastailor si a boabelor. Normele de udare sunt de 16-20 l/m2 la fasole si la mazare si 30-40 l/m2 la bame. Fertilizarea faziala – se recomanda la fasole, aplicând înainte de înflorit o doza de 750 g azotata de amoniu, 3120 g superfosfat si 1250 g sare potasica la 100 m2 de cultura. Aplicarea fertilizarii are efect favorabil asupra înfloritului si a legarii pastailor. Combaterea bolilor si daunatorilor – se refera la tratamente împotriva antracnozei (Colletotrichum lindemuthianum), arsura comuna (Xanthomonas campestris), gargarita fasolei (Acanthoscelides obtectus) si gargarita boabelor de mazare (Bruchus pisorum) utilizând produsele recomandate si în perioadele de avizare. Recoltatul – se face manual, ealonat, în functie de maturitatea de comsum. Bamele se recolteaza zilnic sau cel mult la 2 zile. Fasolea se poate cultiva si în spatii protejate si sere. Cultura se realizeaza prin rasad si prin semanat direct. Rasadul se poate semanând în ghivece nutritive câte doua seminte. Vârsta rasadului la plantare nu trebuie sa depaseasca 18-25 zile, iar înainte de a fi plantat rasadul se ciupeste deasupra a doua frunze ade varate si se sorteaza eliminând plantele bolnave si slab dezvoltate. Semanatul direct se realizeaza în prima decada a lunii aprilie sau ultima decada a lunii iulie (pentru culturile de toamna). Semanatul se face în cuiburi la distante de 60 cm între rânduri si 50 cm pe rând. La cultura din solarii si sere se folosesc soiurile urcatoare, iar în tunele joase soiurile oloage. Trebuie acordata o atentie mare aerisirii adaposturilor, iar când temperaturile cresc peste 25-280C se descopera solariile în totalitate.

5.7. CULTURA LEGUMELOR DE LA CARE SE CONSUMA FRUNZELE Legumele cele mai frecvent cultivate din aceasta grupa sunt: salata, spanacul, loboda, ceapa verde si usturoiul verde.

82

LEGUMICULTURA

De la toate aceste plante se consuma frunzeleîn stare proaspata sau sub forma unor salate si preparate, fiind folosite în alimentatia omului tot timpul anului. Având o perioada scurta de vegetatie si un habitus redus se preteaza la culturi asociate, anticipate sau urmatoare. Sunt specii rezistente la frig, temperaturile ridicate asociate cu seceta atmosferica favorizeaza aparitia tijelor florale. Plantele legumicole din aceasta grupa sunt pretentioase la umiditate, au un ritm rapid de cretere si extrag din sol cantitati mari de elemente nutritive într-un timp scurt. În asolamente este indicat a se cultiva dupa culturi fertilizate cu gunoi de grajd, cum sunt : tomatele, ardeii, vinetele, castravetii si legumele varzoase. 5.7.1.Cerintele fata de factorii de vegetatie Semintele, respectiv bulbii acestor specii germineaza sau pornesc în vegetatie la temperaturi de 2-30C, iar plantele cresc si se dezvolta normal la 14180C. Temperaturile de peste 20-250C determina aparitia tulpinilor florifere si deprecierea productiei. Culturile intrate bine înradacinate în iarna suporta te mperaturi de –15…180C. Acest fapt face posibil semanatul sau plantatul înca din toamna pentru culturi anticipate. Fata de umiditate, speciile de legume verdeturi au cerinte ridicate, atât lipsa cât si excesul influentând cantitativ cât si calitativ productia. Fata de lumina au cerinte moderate. 5.7.2.Alegerea soiurilor si hibrizilor Salata -soiuri timpurii: De Mai, Jessy, Amplus, Cora, Dena, Salma, Mona, Ostinata, Larand, Marula de Braila; -soiuri de toamna: Polul Nord, Silvia. Spanac – Matador, Matares, Nores, Smarald. Loboda – Comun alba, Comun Rosie, Comun blonda, De Vidra. Ceapa verde – De Macau, De Stuttgart. Usturoiul verde – De Ialnita, De Cenad, De Moldova, De Ciolpani.

83

câteva date privitoare la în fiintarea culturilor de legume verdeturi. Fertilizarea faziala suplimentara – se realizeaza cu îngrasaminte cu azot 800-1000 g/100 m2 în faza când plantele au 6-8 frunze în rozeta. loboda. Irigarea – se aplica în functie de anotimp. se sapa solul cu cazmaua. realizând 2-3 udari cu norme de 15-20 l/m2. În vederea plantarii sau a semanatului se deschid rigole de adâncimi diferite. Lucrari de întretinere: Completarea golurilor – se face la cultura cu rasad din acelasi soi si de aceeai vârsta. se marunteste si se modeleaza în straturi de 94 cm la coronament. Redam în tabelul 5.1% la intervale de 7-10 zile. ealonat. 84 .3Tehnologia de cultivare Pregatirea terenului în vederea realizarii culturilor de legume verdeturi se realizeaza în functie de plantele pre mergatoare momentul de înfiintare a culturii. pe masura ce plantele ajung la completa dezvoltare.8.7. epoci de înfiintare a culturilor si a soiurilor. Dupa defrisarea culturii anterioare se 2 si de ad ministreaza îngrasamintele cu fosfor si potasiu 2-4 kg/100 m . Dintre boli pagube importante produce putregaiul cenuiu (Botrytis cinerea). Legumele verdeturi se cultiva în gradina casei prin semanat direct (spanac.05%.LEGUMICULTURA 5. care se combate efectuând stropiri cu Ronilan 0. în functie de fiecare specie. Pentru esalonarea productiei se folosesc diferite sisteme de cultura. salata plantata în toamna). Combaterea bolilor si daunatorilor – se efectueaza la aparitia acestora. salata cultura de pri avara) si prin plantare m (ceapa verde.05% sau Sumilex 0. patrunjel de frunze. la loboda. Raritul – se practica la culturile de salata realizate prin se manat direct. iar celelalte în timpul creterii si învelirii capatânii la salata sau a cresterii frunzelor la ceapa si usturoi verde. Prasitul – se executa 2-3 prasile manuale în vederea distrugerii crustei si a buruienilor. Prima udare se aplica dupa plantare sau dupa semanat. Recoltatul – se executa manual. Rovral 0.

Tabelul 5. De remarcat ca vitamina C nu se distruge prin fierbere.5 18-20 0. CULTURA CARTOFULUI PENTRU CONSUM TIMPURIU SI DE VARA Cartoful timpuriu si de vara se cultiva în gradina familiala pentru consum curent în lunile mai-iulie.LEGUMICULTURA Dintre legumele verdeturi. cea optima 12-150C.8. Distantele de plantare sunt de 20x20 cm si 25x25 cm. atât în cultura pura cât si asociata cu to mate. 85 .5 18-20 14-19 56-60 20-30 15-25 8-10 20005000 20005000 8-10 20005000 20005000 71 10-20 70-130 20-30 70-130 15-25 5. 5. Tuberculii de cartof contin amidon. ardei. proteine brute.8. iar la –1…-20C partea aeriana a plantelor este distrusa. plante la m2 20-30 Productia kg/10m2 Salata prin semanat aliniat Salata prin rasad Spanac Ceapa verde Usturoiul verde 25 II-25 III 10IV-30VII 5VIII-10IX ealonat 1 I-15 II 10 II-15 III 20VII-15VIII 1-25 IX 15-20 IX 10 II-15 III 20 II-20 III 1-25 IX 15VII-10VIII 15-25 VIII ealonat Loboda 1-20 III 1-30 X 1-20 III ealonat 1-25 X 1-10 III ealonat 0. fiind folosita integral de câtre organis m.Cerintele fata de factorii de vegetatie Cartoful timpuriu si de vara se caracterizeaza prin cerinte moderate fata de temperatura. rasadul produs în cuiburi sau ghivece nutritive de 5x5x5 cm se planteaza când are 5-6 frunze si o vârsta de 35-40 zile. grasimi. salata se cultiva cel mai mult si în spatii protejate. Temperatura minima de încoltire este de 50C.1. castraveti. celuloza. La temperaturi de peste 260C coltii sunt afectati. 0 temperatura optima de cretere a partii aeriene este de 18-20 C. iar a tuberculilor 16-180C. În cultura pura.8 DATE PRIVIND ÎNFIINTAREA CULTURILOR Cultura Perioada de însamântare Perioada de plantat Norma de samânta kg/ha g/10m2 2-3 2-3 14-19 Nr. substante minerale si vitamine.

Catellyna. Pentru cultura cartofului timpuriu si de vara sunt recomandate solurile nisipo-lutoase. Cultura se înfiinteaza prin plantarea manuala a tuberculilor. Fata de elementele nutritive. 5. Concorde “N”. 5. fosforul influentiaza numarul de tuberculi din cuib. preîncoltire.5-2 kg/100 m2 sare potasica.Alegerea soiurilor si hibrizilor Soiuri pentru cultura timpurie – Gloria “N”. Adretta. cerintele sunt ridicate. dezinfectie. Prezentam în tabelul 5. Runica. Roxy “N”. acesta influentiaza prima durata (peste 12 ore/zi).9 etapele de pregatire a tuberculilor pentru plantare timpurie. coltii sunt viguroi si au o culoare violacee. bine aerate. Casin. cerintele sunt ridicate.LEGUMICULTURA Fata de lumina. Muresan. care înainte de plantat sunt supui mai multor operatii pregatitoare: sortare. iar potasiul intensi ica f procesul de asimilatie. Sunt considerati tuberculi buni pentru plantat cei care sunt turgesce au nti. Teo. muguri porniti. Koretta. Ostara. Primavara se administreaza îngrasamintele cu azot 0.150-0. acestea actionând direct calitativ si cantitativ asupra productiei. dar constanta în sol. Corona. Sante “N”.2. se executa fertilizarea cu gunoi de grajd 400-500 kg/100 m2 si 1. Sucevita. bogate în substante hranitoare si cu posibilitati de irigare. Cartoful solicita o umiditate moderata. Ramono. Bran. Roclas. În lipsa ei nu are loc procesul de tuberizare.8. Dintre elementele nutritive. Escort. Se executa sapatul cu cazmaua la 28-30 cm încorporând îngrasamintele. Kondor. Désirée.8. Barsa. azotul favorizeaza creterea masei foliare. Fresco. dupa defrisarea culturilor anterioare. Cerintele mai marise manifesta în perioada de crestere intensa a tuberculilor. 86 . stimularea formarii radacinilor si calirea. Timate “N”. Bartina.3Tehnologia de cultivare Toamna. Cibin. Rubinia. Rene. Soiuri pentru cultura de vara – Semenic.250 kg/100 m2 si se încorporeaza în sol.

Aplicarea.se face manual. când în sol se realizeaza temperaturi constante de 6-80C. În functie de zona geografica. executând 3-4 praile. Lucrari de întretinere: Prasitul . 87 . Indicatii tehnice privind pregatirea tuberculilor pentru plantare Lucrarea Curatirea Durata Modul de efectuare Spalare. sau se face în rumegu umectat cu 60 g superfosfat. Distantele de plantare sunt de 60-70 cm între rânduri si 20-25 pe rând.9. realizând o desime de 6-8 cuiburi/m2. 30 g sare potasica si 30 g azotat la 10 litri apa Calirea 3-4 zile înainte de plantare Tuberculii se tin la temperaturi de 100C la început.LEGUMICULTURA Tabelul 5.5% (1 litru solutie la 5-8 kg tuberculi) Plantarea se face în rigole deschise la 8-10 cm adâncime. daca tuberculii sunt murdari. a 100-150 kg mranita/100 m2 în rigolele de plantare contribuie la realizarea unor productii mari si de calitate. pentru ca apoi sa se reduca la 4-50C Îmbaierea: tuberculii pui în saci sau couri se introduc într-o solutie de formalina 0. Cantitatea de tuberculi utilizati la plantare este în functie de marimea acestora si este de 300-400 g/ m2. în vederea unei dezinfectii eficiente 5 minute Dezinfectia 2-4 ore Sudatie: tuberculii se acopera cu prelate sau folie de polietilena Preîncoltirea Formarea radacinilor 8-10 zile 6-8 zile Tuberculii aezati în ladite suprapuse se introduc în ca mera sa întuneric si temperatura de 15-180C Tuberculii preîncoltiti se pun în ladite sau couri cu turba sau mranita umectata cu solutie de 60 g superfosfat si 30 g sare potasica la 10 l apa. înaintea plantarii tuberculilor. concomitent facându-se si musuroirea plantelor. perioada de plantare este 10 martie-10 aprilie.

Ridomil plus 0.04%.25%. Productia este în functie de perioada de recoltare.05%. având efecte negative asupra vegetatiei cartofului. Intensificarea aplicarii udarilor se face în perioada de for are si cretere a m tuberculilor.5% si a gândacului din Colorado folosind Decis 0. Umiditatea în exces împiedica procesul de tuberizare. putând ajunge la 20-25 kg/m2.2%.02% sau Karate 0. iar ur atoarele la intervale de 10-15 m zile fiecare. Recoltatul – se face manual începând cu a doua decada a lunii mai. Prima udare se aplica la 15-20 zile de la rasaritul plantelor. Tratamentele se fac preventiv si la aparitia bolilor si a daunatorilor. când tuberculii au ajuns la marimea corespunzatoare.LEGUMICULTURA Irigatul – se fac 4-6 udari cu norme de udare de 25-30 l/m2. Regent 0. Turdacupral 0. Combaterea bolilor si daunatorilor – se realizeaza prin tratamente împortiva manei cartofului (Phytopthora infestas) cu Dithane M 45 în concentratie de 0. 88 .

II. .LEGUMICULTURA BIBLIOGRAFIE STAN N. Institutul Agrono mic Iai. 1995-1998 Tema 1:: Tehnologia de producere a rasadurilor de legume.. Stan Teodor 89 . x x x . Editura Ceres.STAN T. . Titularul disciplinei Sef lucr. si colab.Revista Cercetari Agronomice în Moldova. . Editura Ceres. . 1990-1998. vol. subvar. MARINESCU A.-Legumicultura speciala.1999 MUNTEANU N. x x x . 1977.. Iai. Lucrari practice. Editura Ceres. si colab. . Edit. Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iasi.34-39 x x x .-Legu micultura speciala. Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iai. Bucureti. Vol. Vol. MUNTEANU N.Revista „Hortinform”-PHR. Bucureti. Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iai. vol. 1993 STAN N.Note de curs BUTNARIU H. . VOINEA M.I si II.Legumicultura.Universitatea Agronomica Iasi. 1993 MARINESCU A. vol.Legumicultura generala.Tehnologia cultivarii legumelor.Criterii pentru zonarea legu miculturii.I. 1994 STAN N. vol.STAN N.Lucrari stiintifice U.. 1989. Institutul Agrono Iasi. 1989.I. botrytis L.Legumicultura generala.2003 STAN N. Bucureti. mic 1987 STAN T. Universitatea Agronomica Iai. .2001 STAN N.Didactica si Pedagogica.. .Tehnologii si maini pentru mecanizarea lucrarilor în cultura legumelor de câmp.Mecanizarea lucrarilor în sere.Tehnologia cultivarii legumelor. Seria Horticultura. . Tema 2:: Studiul principalelor secvente tehnologice la cultura de conopida (Brassica oleracea var. Bucureti. cauliflora) pentru consum în vederea optimizarii acesteia. 1992 STAN N.-Legumicultura generala.III. STAN T. vol.A.I. solarii si ciupercarii.II.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful