LEGUMICULTURA

CAPITOLUL I INTRODUCERE ÎN TEHNOLOGIA CULTIVARII LEGUMELOR 1.1.OBIECTIVUL SI CONTINUTUL DISCIPLINEI DE LEGUMICULTURA Cultura legumelor a constituit una dintre primele activitati practice ale omului. Însa, o data cu aparitia societatii, s-au dezvoltat continuu cunotintele si metodele de cultivare a plantelor legumicole, acest ritm devenind deosebit de rapid în epoca moderna, ceea ce a dus la consolidarea legumiculturii ca o stiinta de sine statatoare, desprinzându-se astfel de fitotehnie, din care facea parte. Legumicultura poate fi definita ca: stiinta care se ocupa cu studierea plantelor legumicole sub aspectul particularitatilor biologice, al relatiilor bio- si ecosistemice ale acestora pe baza carora se stabilesc cele mai adecvate tehnologii de cultura în scopul obtinerii unor productii ridicate din punct de vedere cantitativ si calitativ, ealonate în tot timpul anului, în conditii de eficienta economica ridicata. Legumicultura are doua parti distincte: - partea generala, care trateaza importanta alimentara si economica, bazele biologice ale legumiculturii, ecologia plantelor legumicole, înmultirea acestora, constructii specifice pentru legumicultura, bazele tehnologice de cultura a plantelor legumicole, producerea semintelor etc. - partea speciala, care se refera la tehnologia de cultura a fiecarei specii legumicole în câmp, adaposturi din mase plastice, sere si rasadnite. 1.2. IMPORTANTA SI LOCUL LEGUMICULTURII ÎN CADRUL

PRODUCTIEI AGRICOLE Datorita valorii alimentare ridicate, legumele însotesc din ce în ce mai mult în hrana omului alte produse ca: pâinea, carnea, brânzeturile etc., contribuind la o mai buna asimilare a acestora. Valoarea si importanta consumului de legume se apreciaza nu numai strict din punct de vedere nutritiv si mai cu seama dupa efectul favorabil asupra organismului uman. Din analiza compozitiei chimice a legumelor rezulta ca ele contin aproximativ 78-93% apa si 7-22 % s.u. Continutul cel mai ridicat în s.u. îl au
1

LEGUMICULTURA

legumele din grupa cepei (de la 13,5 % - praz la 38% -usturoi) iar cel mai scazut (4,8 -5%) castravetii, salata, marula etc. Referitor la hidratii de carbon, cantitati mai mari contin legumele din grupa cepei si cele pentru radacini tuberizate (usturoiul, ceapa, morcovul, sfecla roie, hreanul etc.). Proteinele continute de legume aduc în hrana omului cca. 5-10 % din totalul necesar. Se remarca printr-un continut mai ridicat de proteine, între 2% si 8%, ciupercile, usturoiul, fasolea, mazarea, bobul, conopida, spanacul etc. Lipidele se gasesc în cantitati reduse în legume (0,1-0,9%), fiind în cantitati mai mari în semintele de dovleac, pepeni etc. Acizii organici îmbunatatesc gustul legumelor si ajuta la o mai buna digestie a hranei. Continutul în acizi organici este mai ridicat în frunzele de: revent, macris, stevie, spanac, loboda etc. Vitaminele împreuna cu sarurile minerale, confera marea valoare alimentara a legumelor, fiind substantele absolut necesare pentru buna desfasurare a proceselor metabolice din organism. Vitamina C în cantitati mari se depoziteaza în partile comestibile la ardei, patrunjel pentru frunze, marar, spanac, conopida, varza de Bruxelles, gulie etc Vitamina A (vitamina antinfectioasa, cu provitaminele sale carotenele) se gaseste în cantitati mari în morcov, patrunjel, dovleac, varza creata, varza roie, ardei, spanac etc.(pâna la cca 9-10 mg la 100 g s.p.). Vitaminele din complexul B (thiamina, riboflavina, acidul pantotenic) joaca rol important în procesul biologic de cretere a organismului uman. Alte vitamine care se gasesc în legume sunt: E, K, P, PP, D, cu rol important în prevenirea unor boli si în echilibrarea metabolismului organismului uman. Substantele minerale. Este deosebit de important faptul ca în produsele legumicole predomina elementele bazice (K, Na, Mg, Fe) si nu cele acide (Cl, P, S), explicându-se astfel efectul alcalinizant al celor mai multe produse legumicole, care duce la neutralizarea aciditatii determinata de consumul sustinut de alimente bogate în proteine (carne, oua, pâine etc.). Necesarul zilnic de elemente minerale al unei persoane adulte este urmatorul: 2,l6 g K, 1,04 g Ca, 0,43 g Mg, 0,06 g P, 12 mg Na. Unele legume contin uleiuri eterice, care se gasesc sub forma unor compui cu sulf si care se mai numesc si „fitoncide”. Astfel de substante se gasesc
2

LEGUMICULTURA

în hrean, ceapa, usturoi, ridichi etc., având efect bactericid. Sunt si legume care contin substante antibiotice. Asemenea substante se gasesc în varza, ceapa, usturoi etc. Pentru asigurarea organismului uman cu vitaminele, sarurile minerale, precum si cu celelalte componente importante ale produselor legumicole, un om adult trebuie sa consume anual aproximativ 200 kg legume. Prin ponderea pe care legumele o ocupa în alimentatia omului, consumul acestora constituie un indicator al nivelului de trai. Ca urmare importanta social economica a legumiculturii poate fi sintetizata în urmatoarele: - legumicultura reprezinta una din cele mai intensive forme de folosire a terenului; - comparativ cu alte culturi, legumicultura asigura o mai buna valorificare a terenului agricol prin efectuarea pe suprafete mari a culturilor asociate si în special a celor succesive; - în legumicultura productiile ce se obtin sunt mult mai mari în comparatie cu alte culturi; - asigura conditii pentru utilizarea permanenta a fortei de munca, înlaturându-se prin aceasta caracterul sezonier al muncii; - legumicultura asigura conditii pentru obtinerea unor profituri mari si ealonate în tot timpul anului;

CAPITOLUL II ÎNMULTIREA PLANTELOR LEGUMICOLE Plantele legumicole au însuirea de a se înmulti pe cale vegetativa (asexuata) sau pe cale generativa (sexuata). Folosirea uneia sau alteia din metode reprezinta posibilitati de înfiintare a culturilor si de reducere a ciclului de productie. 2.1. ÎNMULTIREA PE CALE VEGETATIVA (ASEXUATA) În cadrul acestei metode, materialul folosit pentru înmultire reprezinta parti sau organe vegetative ale plantelor. Înmultirea pe cale vegetativa a plantelor legumicole da posibilitatea mentinerii în descendenta a unor însuiri valoroase pe care le poseda planta mama, iar prin caracterul sau profund utilitar si-a gasit o larga aplicabilitate în productie.

3

-înmultirea prin miceliu se practica la ciuperci. batatul. sparanghel. castraveti. în prezent limiteaza aplicarea acestei metode la un numar relativ restrâns de specii. -înmultirea prin bulbili. -înmultirea prin butai se practica mai des la batat si tarhon si mai rar la cartof. -înmultirea prin despartirea tufei -tarhon. tomate. -înmultirea prin altoire se folosete mai putin în legumicultura. utilizându-se la pepeni. -înmultirea prin culturi de tesuturi (meristeme) pe medii nutritive “in vitro” (micromultiplicarea). castraveti. telina. -înmultirea prin drajoni (anghinare si tarhon). macris. salata. mazare etc. patrunjel. leutean. ardei. vinete. usturoiul de Egipt (Rocambole). -înmultirea prin tuberculi (cartof). 4 . Ca metode de înmultire pe cale vegetativa mentionam: -înmultirea prin bulbi (ceapa ealota) .ceapa de Egipt si usturoiul de Egipt). cardon. tomate si castraveti. 2.2. pastârnac. Pe lânga avantajele pe care le prezinta înmultirea pe cale vegetativa. -înmultirea prin radacini tuberizate se practica la batat. cimbru etc. macris si cimbrior.LEGUMICULTURA Pentru unele specii ca: hreanul. folosind în acest scop semintele (ardei. anghinare. reprezinta o metoda de mare actualitate care înlatura dezavantajele mentionate anterior la metoda înmultirii pe cale vegetativa. ÎNMULTIREA PE CALE GENERATIVA (SEXUATA) Majoritatea speciilor legumicole se îmnultesc pe cale sexuata. aceasta are si unele neajunsuri de ordin economic generate de volumul mare de lucrari si material necesar înfiintarii culturilor. reprezinta singura posibilitate de înmultire.). anghinare. tomate. -înmultirea prin rizomi sau portiuni de radacini se folosete la revent. cartoful. fapt ce. pepeni. ceapa de Egipt. macris (rizomi) si hrean (portiuni de radacini). revent.) sau fructe uscate indehiscente denumite în practica impropriu seminte (morcov. deoarece în conditiile naturale din tara noastra aceste specii nu formeaza seminte sau daca le formeaza sunt seci (hrean). usturoiul. -înmultirea prin marcotaj se aplica la tarhon si cardon. (usturoi. stevie. fasole. bame. patlagele vinete.

fondul genetic. .posibilitatea introducerii în practica prin intermediul înmultirii sexuate a hibrizilor cu efect heterozis. Valoarea culturala sau samânta utila reprezinta procentul de seminte din lotul de semanat pe care se poate conta ca vor da nastere la plante normale. Se determina cu ajutorul formulei: greutatea greutatea semin]elor total \ = a probei curate ⋅100P analizate Facultatea germinativa sau germinatia totala reprezinta capacitatea semintelor de a germina în conditii favorabile într-un anumit numar de zile. . caracteristic fiecarei specii si se exprima în procente din numar. care apartin speciei sau probei analizate si se exprima în procente din greutate. Necesitatea folosirii unor seminte cu însuiri biologice si fizice superioare reprezinta una dintre conditiile de baza în obtinerea unor productii superioare din punct de vedere cantitativ si calitativ. specie sau soi.posibilitatea de pastrare în conditii bune un numar mare de ani (de la 2 la 8 ani. normal dezvoltate. Autenticitatea exprima gradul în care un lot de seminte corespunde unui anumit gen. . capacitatea semintelor de a dispune de un potential vital ridicat. dupa relatia: 5 . puritatea. se determina pe baza puritatii si a facultatii germinative. calitatea semintelor si valoarea lor de întrebuintare este întregita de însuiri ca: autenticitatea. facultatea si energia germinativa.LEGUMICULTURA Sub aspect practic metoda este mult mai accesibila datorita avantajelor pe care le prezinta pentru procesul de productie: . puterea de strabatere.coeficient mare de înmultire (de la o singura planta obtinându-se un numar mare de seminte). Puritatea fizica reprezinta cantitatea de seminte întregi. Energia germinativa se determina o data cu facultatea germinativa si reprezinta numarul de seminte care germineaza în 1/3 pâna la 1/2 din durata stabilita pentru determinarea facultatii germinative. Alaturi de acestea. în functie de specie) datorita continutului scazut în apa si a volumului redus.executarea mecanizata si cu precizie a semanatului. Controlul calitatii semintelor. Însuirile biologice definesc aspectul calitativ. utilizând cantitati reduse de seminte. umiditatea si starea fitosanitara.

A = norma de samânta la ha de calitatea I. G = germinatia. si caldura. de care depinde optimul ecologic sunt cei climatici geografici influenteaza agroecosistemul prin (lumina. %. Factorii . orografici indirect variatia regimul apei si aerului).LEGUMICULTURA Vc = P ⋅C 100 în care: P = puritatea. folosind relatia: Q = A ⋅B Q= cantitatea de samânta la ha din lotul de care dispunem. B = valoarea culturala a semintelor de calitatea I. C = valoarea culturala a semintelor folosite la semanat. geografici. însemnatate pentru plante. orografici. % Valoarea culturala sau samânta utila sta la baza stabilirii normei reale de samânta la unitatea de suprafata. în care: C CAPITOLUL III ECOLOGIA PLANTELOR LEGUMICOLE Dintre edafici) de factorii cea mai abiotici mare (climatici.

RELATIILE PLANTELOR LEGUMICOLE CU LUMINA 3.factorilor climatici si edafici.1. în decursul filogenezei speciei. cu cât se asigura conditii de mediu mai apropiate de cele în care s-au format plantele. nebulozitatea specifica locului. ajunsa la nivelul solului este dependenta de unghiul de incidenta al razelor. Cerintele plantelor legumicole fata de factorii de mediu s-au format în mod lent. filogenetic creterea si deci si productivitatea va fi mai mare 3. distanta de la pamânt la soare si efectul atmosferei (densitatea radiatiilor ajunse în atmosfera este micorata datorita fenomenului de absortie exercitat de catre vaporii de apa componentele gazoase atmosferei). durata de stralucire a soarelui. Din aceasta si de ale 6 .1.1. cu atât dezvoltarea plantelor. Radiatia solara Radiatia solara ajunge la suprafata terestra în special sub forma de lumina si caldura. si sunt foarte bine consolidate. În cultura. Cantitatea de radiatii.

2. Când se analizeaza cerintele plantelor legumicole fata de factorul lumina. pe când iarna aceasta are valori mult mai scazute. trebuie avute în vedere urmatoarele aspecte: -plantele legumicole dau productii mari la unitatea de suprafata. Referitor la importanta factorului lumina pentru productia legumicola intereseaza în mod deosebit urmatoarele aspecte: intensitatea. Factorul lumina exercita o puternica influenta asupra creterii. fiind de 8-10 mii luci.). la unele culturi legu micole (sparanghel. Aceasta presupune un proces de fotosinteza intens cu începere din primele faze de cretere. insuficienta pentru creterea normala a plantelor neadaptate la astfel de conditii. 1965). transpiratiei si nutritiei minerale a plantelor si conditioneaza parcurgerea stadiului de lumina la plante. ci si de durata timpului de iluminare.1. -culturile fortate precum si producerea rasadurilor pentru acestea se executa si în unele luni când intensitatea luminii este mai mica. Numeroase fenomene fiziologice ale metabolismului plantelor sunt direct legate de cantitatea si calitatea luminii. radiatia totala sufera modificari de la sub 100-200 cal/cm în timpul iernii pâna la peste 600-700 cal/cm2 în timpul verii. andive. dar poate fi chiar daunatoare (Daskalov. La o intensitate corespunzatoare a lu minii transformarile 7 2 . telina de petiol. calitatea.LEGUMICULTURA cauza. sursele de lumina. unele dintre acestea chiar într-o perioada scurta. durata perioadei de iluminare. -cantitatea. Plantele legumicole asimileaza cel mai bine când intensitatea luminii este de 20-30 mii luci. conopida. intensitatea luminii poate sa ajunga în lunile de vara de la 30-40 mii luci pâna la 100 mii lucsi. fapt ce determina scaderea cantitatii de lumina primita de fiecare planta. calitatea si epoca de livrare a productiei nu depind numai de intensitatea luminii. 3. necesitând o desime mare a plantelor pe unitatea de suprafata. etc. -culturile legumicole sunt intensive. cerintele plantelor legumicole fata de acest factor în diferite perioade si faze de cretere si posibilitatile de îmbunatatire a regimului de lumina. lumina într-o anumita perioada a creterii nu numai ca nu este necesara. -pentru obtinerea unor productii de calitate superioara. structurii anatomice. Intensitatea luminii În conditiile din tara noastra.

-plante care nu au nevoie de lumina la formarea organelor comestibile: andivele. -putin pretentioase la lumina: spanacul.1. plantele perene. mazarea. patlagelele vinete. sfecla pentru frunze. în sensul ca iarna lungimea zilei este redusa scazând pâna la 8 ore si 30 minute iar în lunile de vara ajunge la 15 ore si 30 minute. ceea ce a permis extinderea arealului de cultura a diferitelor specii legumicole pe aproape tot globul. bamele. ceapa. castravetii. cicoarea. ridichile de luna. sparanghelul. care necesita o iluminare de 4000-6000 luci. reventul. În prezent. durata de iluminare difera în cursul anului. pepenii. -nepretentioase: ceapa pentru frunze. ridichea de luna. 3. creterea si dezvoltarea plantelor având un ritm intens. castravetii. morcovul. patlagelele vinete. pepenii verzi. mararul. Dupa Maier. 8 . în functie de pretentiile fata de intensitatea luminii. 1973. Ca si intensitatea luminii. tomatele. cunoasterea reactiei plantelor la fotoperioada este necesara la stabilirea perioadei de cultura ca si a duratei de iluminare în eventualitatea folosirii luminii artificiale suplimentare. -de zi scurta(8-12 ore): fasolea. ardeii. -indiferente la durata de iluminare (neutre). putând fi cultivate cu succes primavara devreme sau iarna. patrunjelul.3. conopida etc. fasolea si sparanghelul. În practica productiva.LEGUMICULTURA chimice din celule se petrec cu o viteza foarte mare. spanacul. care necesita o iluminare de 8000 lucsi. ca rezultat al selectiei. asmatuiul. morcovul. ciupercile. pepenii galbeni. ardeiul. 1969 si Balaa. Durata perioadei de iluminare Durata de iluminare prezinta o deosebita importanta pentru viata plantelor legumicole. Sub raportul pretentiilor fata de lungimea zilei plantele legumicole se grupeaza astfel: -de zi lunga (14-16 ore): plantele legumicole din grupa verzei. mararul. telina si macrisul. exista soiuri mai putin sensibile (neutre) din punct de vedere fotoperiodic. plantele legumicole se grupeaza astfel: -pretentioase la lumina: tomatele.

1974). -alegerea celor mai corespunzatoare epoci de înfiintare a culturilor. care trebuie sa fie de 30-40° la serele care au acoperiul cu o singura panta si 25-30° la serele cu doua pante.. -orientarea serelor. a plantelor de sparanghel si cicoare de gradina. -folosirea soiurilor specializate pentru cultura în sere. Se poate vorbi despre îmbunatatirea regimului de lumina.LEGUMICULTURA 3. 9 . -acoperirea inflorescentelor de conopida cu una-doua frunze din rozeta plantei în vederea evitarii deprecierii calitative a inflorescentelor sub influenta luminii. atunci când intensitatea luminii este mai redusa si ziua mai scurta. mai mult prin procedee indirecte de folosire rationala a luminii solare si de suplimentare a luminii naturale cu lumina artificiala (Indrea D. Marirea intensitatii luminii se poate realiza prin urmatoarele cai: -amplasarea culturilor legumicole cu pretentii mari fata de acest factor pe terenuri cu expozitie sudica. -înlaturarea factorilor care determina umbrirea plantelor (distrugerea buruienilor. curatirea geamurilor la sere si rasadnite.). fapt ce determina întârzierea înfloritului.4. -dirijarea temperaturii în functie de intensitatea luminii. alegerea sticlei sau a foliei de material plastic de acoperire cu transparenta ridicata sau cu o coloratie convenabila pentru anumite culturi. solariilor si rasadnitelor si alegerea unghiului de înclinatie al acoperiului serelor.1. care suntmai putin sensibile la insuficienta luminii. -iluminarea suplimentara a rasadurilor cu lampi de diferite tipuri. -reglarea judicioasa a distantelor dintre rânduri de plante si dintre plante pe rând. Îmbunatatirea regimului de lumina în legumicultura se poate realiza pe doua cai: prin marirea intensitatii luminoase si prin micorarea acesteia. reducerea la maxim posibil a profilelor de schelet si vopsirea acestora în alb pentru a evita u mbrirea. folosirea de pelicule de mase plastice rezistente la actiunea razelor ultraviolete etc. Micorarea intensitatii luminii se poate face prin: -înfiintarea culturilor primavara devreme sau din toamna a legumelor de zi lunga (rezistente la frig). -muuroirea petiolurilor frunzelor de telina si cardon. Posibilitatile de dirijare a luminii în culturile legumicole Lumina fiind un factor cosmic nu poate fi dirijata de catre om. -raritul plantelor în cazul unor desimi prea mari. a bulbului fals la feniculul de Flore în vederea etiolarii nta organului de consum.

care are posibilitatea de a deveni opaca când creste intensitatea lu minii. la acestea se remarca si 10 . 1977). 3. vinete. alaturi de fotoperiodism. printre care se numara: cretizarea (stropirea acoperiului si a peretilor de sticla cu o suspensie de creta. ardei. pânza de apa colorata (ecran) ce se prelinge continuu pe acoperiul serei. data stabilizarii temperaturii medii a aerului egala sau mai mare de 10°C. iar pentru culturile ter mofile (tomate. jaluzele confectionate din sipci de lemn sau material plastic montate în afara constructiilor. M. si colab. perioada când solul nu este înghetat si se poate lucra. aparitia si frecventa brumelor. Din punct de vedere legumicol. care în zona spectrala de 620-26000 n are efect m caloric.. Regimul termic prezinta asupra productiei legumicole o importanta hotarâtoare. respectiv 15°C pentru pepeni. folosirea sticlei speciale “Thermex” fotosensibila. huma. Pentru caracterizarea potentialului termic al teritoriului tarii noastre s-a tinut cont de urmatoarele aspecte: data medie a ultimului înghet de primavara. fasole) data când se înregistreaza te mperaturi egale sau superioare valorii de 10°C . castraveti. pepeni.1.LEGUMICULTURA -umbrirea serelor si a ramelor de rasadnita prin diverse procedee si tipuri de instalatii. Deci plantele legumicole sunt la fel de dependente fata de temperatura ca si de lumina. RELATIILE PLANTELOR LEGUMICOLE CU CALDURA Sursa principala de caldura necesara pentru creterea si dezvoltarea plantelor este radiatia solara. resimtita sub forma de caldura sau frig. Pentru speciile legumicole mai putin pretentioase la caldura se considera în general ca perioada activa de vegetatie începe când în aer si sol se stabilizeaza o temperatura de cel putin 5°C. prima zi cu temperaturi medii zilnice egale sau mai mari de 15°C (Voinea. constituie un factor ecologic la fel de complex ca si lumina. o importanta practica o prezinta variatia temperaturii în timpul unui an. deoarece determina arealul de cultura al speciilor si soiurilor în câmp neprotejat. Tocmai de aceea. Însemnatatea caldurii pentru cultura plantelor legumicole Radiatia calorica. 3.2. mocirla sau spuma de defectie de la fabricile de zahar). perdele din tesaturi textile sau materiale plastice amplasate în interiorul serelor.2.

în cursul diferitelor faze de cretere. stadiul de vernalizare constituie o etapa obligatorie pentru dezvoltarea plantelor. cicoare. În acest sens.16°C.25°C. pentru: varza. procese de care depind în pri ul rând creterea m plantelor si productia biologica. salata. 13°C. Temperatura maxima când raportul dintre asimilatie si dezasimilatie devine iarasi 1/1. dar variaza între anumite limite. intensitatea ridicata a procesului de fotosinteza duce la acumularea unei cantitati mari de substanta uscata în planta. precum si în functie de prezenta si intensitatea celorlalti factori de mediu. lamai multe specii legumicole. . Temperatura optima este caracteristica fiecarei specii legumicole.22°C. vinete. fasole si dovlecei. la: ardei. ceapa ceaclama si din arpagic. iar la temperaturi mai mari dezasimilatia crete iar asimilatia scade si în scurt timp plantele mor. pepeni galbeni si pepeni verzi. temperaturile optime pentru faza de cretere vegetativa la speciile legumicole sunt urmatoarele: . pentru: sfecla pentru masa. rezulta ca fiecare specie are o temperatura minima. . asimilatia si dezasimilatia. usturoi si telina. respectiv de cretere sau depozitare a rezervelor în organele adaptate în acest sens. însa intensificarea respiratiei determina un consum ridicat de substante fotosintetizate anterior. ridichi si hrean . marula. Astfel. ceapa de tuns si revent. tomate. morcov.19°C. la: cartof timpuriu. Temperatura optima când se înregistreaza cel mai mare raport între asimilatie si dezasimilatie. sunt foarte mult încetinite si se afla în raport de 1/1. care constituie organele comestibile ale acestor plante. macris. marar. mazare. 11 . sparanghel. Temperatura minima: în prezenta acesteia ambele procese ale metabolismului. optima si maxima. patrunjel. deci cel mai mare ritm de acumulare. pentru: castraveti. spanac.LEGUMICULTURA fenomenul de termoperiodism. pastârnac. Importanta caldurii pentru cultura plantelor legu micole reiese din relatia care exista între fotosinteza si respiratie. . Daca temperatura scade sub acest nivel plantele pier. Dupa Markov si Haev (1953). deci nu se acumuleaza nimic. mai ales a luminii a continutului în CO2 din atmosfera si a umiditatii din sol si atmosfera. Analizând curba de variatie a intensitatii fotosintezei.

pepeni. patlagele vinete). ardeii. Masuri pentru îmbunatatirea regimului de temperatura 12 . Abaterile de ± 14°C fata de optim indica la fiecare specie temperaturile minime si maxime de vegetatie. pastârnacul..2. stevie. revent. se preteaza la cultura fortata în sere si rasadnite si la cea protejata cu mase plastice. -rezistente la frig: morcovul. La oscilatii de ± 14°C si mai mari fata de optim. -rezistente la caldura: castravetii.2. patrunjelul. leutean etc. Variatiile de ± 7°C fata de temperatura optima nu sunt daunatoare.. -pretentioase la caldura: tomatele. dar daca acestea se ridica între 7-14°C fata de opti . Markov (1931) a elaborat urmatoarea formula: T0 = t ± 7°C în care:T0 = temperatura optima de crestere vegetativa. În general plantele legumicole si mai ales speciile termofile suporta greu oscilatiile mari de temperatura. temperaturile de 3-5°C duc la moartea plantelor (exceptie tomate). care suporta temperaturi de 0°C. spanacul etc. temperatura de 10°C într-o perioada lunga poate deveni letala (castraveti. patlagele vinete. varza de Bruxelles. plantarea în câmp are loc dupa trecerea pericolului brumelor târzii de primavara sau se iau masuri de protejare. 3. 1969). cartoful la care temperaturi sub 0°C cauzeaza distrugerea plantelor. speciile legu micole se grupeaza în mai multe categorii si anume: -foarte rezistente la frig: speciile perene(sparanghel. salata. -semirezistente la frig. unele din acestea se preteaza la semanatul din toamna pentru a obtine productii timpurii. pepenii verzi etc. t = temperatura optima pe faza de vegetatie. care suporta cu uurinta geruri de -10°C. pepenii galbeni. în functie de regimurile optime de temperatura ale speciilor legumicole.). se culti a în mod obisnuit prin v producerea rasadurilor. plantele legumicole stagneaza în vegetatie si dupa câteva zile pier. plantele m încep sa sufere. macris. Pornind de la cerintele plantelor fata de caldura. Aceste specii pot ramâne iarna în câmp fara masuri speciale de protectie.LEGUMICULTURA Pentru stabilirea temperaturii optime pe perioade si faze de cretere. castravetii etc. asimileaza bine la temperaturi moderate. se dezvolta la temperaturi de 25-30°C. o perioadamai scurta rezista la -20°C si chiar -27°C.. suporta temperaturi de 30°C pâna la 40°C (Meier. tarhon.

omogenizarea mecanica a aerului.irigarea ori de câte ori este nevoie pentru racirea solului.irigarea prin aspersiune pentru racorirea plantelor. în straturi cu taluzuri inegale si plantarea rasadurilor pe versantul nordic al stratului î altat. n Reducerea excesului de caldura prin lucrari tehnologice si tehnice: . . care sporesc rezistenta plantelor la te mperaturi extreme. . Folosirea rationala a terenului si a posibilitatilor naturale: .modelarea terenului pe directia E-V.alegerea terenurilor cu expozitie sudica.alegerea suprafetelor cu expozitie nordica. curent electric). . . . . evacuarea excesului de umiditate si evaporarea apei. f . În cazul excesului de caldura se folosesc masuri pentru înlaturarea acestuia si masuri pentru prevenirea lui. fertilizarea culturilor cu îngrasaminte fosfatice si potasice.stabilirea momentului optim pentru înfiintarea culturilor (depasirea perioadei cu îngheturi si brume târzii de primavara în cazul speciilor termofile) si adoptarea masurilor pentru protejarea provizorie a plantelor în momentele critice survenite dupa înfiintarea culturilor. . calirea plantelor.masuri de combatere a brumelor si îngheturilor prin: perdele de fum.mulcirea cu gunoi de grajd sau alte materiale si fertilizarea cu cantitati mai mari de îngrasaminte organice. v . aburi.modelarea terenului în straturi înaltate pentru încalzire. cu soluri usoare sau mijlocii si apa freatica la adâncime mai mare.mulcirea terenului cu mase plastice trasparente. adapostite de vânturile do minante reci. Sporirea rezistentei plantelor se poate realiza prin folosirea soiurilor rezistente la frig. 13 . irigarea de protectie. .LEGUMICULTURA Îmbunatatirea regimului de temperatura si prevenirea daunelor cauzate de temperaturile extreme se poate realiza pe doua cai: sporirea rezistentei plantelor legumicole la variatiile mari de temperatura si îmbunatatirea temperaturii în mediul de cultura.aerisirea solului prin lucrari profunde si când este nevoie super iciale. Dintre masurile directe care urmaresc îmbunatatirea temperaturii în mediul de cultura amintim: .încalzirea constructiilor pentru cultura si producerea rasadurilor cu surse de natura organica (gunoi de grajd) sau tehnica(apa calda.evitarea racirii solului prin irigarea execesi a. încalzirea aerului.

În rasadnitele.02% si chiar 0. protejate si de producere a rasadurilor.03%. 21% O2. 1974).programarea culturilor în sere în raport cu evolutia temperaturiii etc. cu crusta sau pe cele care stagneaza apa.aerisirea puternica. deoarece plantele legumicole respira atât prin partile aeriene cât si prin radacini. Dintre aceste gaze importanta deosebita prezinta pentru cultura plantelor: oxigenul. .mulcirea solului cu produse reflectorizante. Pe solurile tasate. Aprovizionarea organelor aeriene ale plantelor cu oxigen se realizeaza în mod normal. Alte gaze. plantele legu micole duc lipsa de oxigen. . atât din aer cât si din sol. În sol însa oxigenul este folosit nu nu mai de catre plante ci si de microorganisme si deci în anumite conditii poate deveni insuficient. libera si fortata a constructiilor pentru culturi fortate. He si Ne precum si alte gaze si particole de impurificare. AERUL CA FACTOR DE VEGETATIE ÎN LEGUMICULTURA Printre factorii de vegetatie care conditioneaza creterea si dezvoltarea plantelor legumicole. Alaturi de ceilalti factori de vegetatie.LEGUMICULTURA . gazele si particulele nocive ce se pot acumula în aerul atmosferic (Indrea. ceea ce determina asfixierea radacinilor.1% dauneaza 14 . deoarece participa direct în procesul de fotosinteza. o deosebita importanta prezinta aerul. O astfel de scadere se produce si atunci când atmosfera este foarte calma si nu exista curenti (minim 0. 3. în concentratie de 0. bioxidul de carbon.5m/minut) care sa împrospateze aerul la suprafata frunzelor.reducerea excesului de lumina prin umbrirea acestor constructii. regimul de aer si gaze exercita o influenta deosebita asupra plantelor legumicole. Continutul în CO2 din atmosfera este în medie de 0. deoarece cantitatea de oxigen din atmosfera este suficienta pentru viata plantelor. Principalele procese vitale se desfasoara normal numai în prezenta oxigenului. Bioxidul de carbon din aer si sol prezinta o deosebita importanta pentru metabolismul plantelor verzi. dar s-a constatat ca în spatii închise. Compozitia aerului atmosferic este în mod obisnuit alcatuita din 78% N. în perioada de maxima activitate fotosintetica poate sa scada la 0.03% CO2. solariile si serele solar cu substratul încalzit pe cale biologica se degaja amoniacul care. . Aerul mai contine gaze rare Ar. Oxigenul. . 0.01%.3.mentinerea aparatului foliar al plantelor pentru u mbrirea partilor comestibile.

Sub forma lichida se afla în celula. Alaturi de umiditatea din sol. în legumicultura se folosesc în diverse scopuri si alte gaze cum ar fi de exemplu etilena. CERINTELE PLANTELOR LEGUMICOLE FATA DE APA Cantitatea de apa necesara pentru desfasurarea normala a proceselor metabolice în plantele legumicole se asigura. Însemnatatea apei pentru plantele legumicole În plante. depreciindu-se astfel calitatile comerciale. spanacul. atât la cultura legumelor în câmp cât si la cea protejata. 3. care este daunator plantelor chiar în concentratii reduse (0. îi pierd uor turgescenta în lipsa apei.în seminte. pastârnacul. aparent stationara. Celula vegetala functioneaza normal numai daca este saturata cu apa. acetilena si azotul. La culturile din sere nu se recomanda folosirea pentru fertilizare a gunoiului de grajd proas at. umiditatea relativa a aerului prezinta mare importanta. care este conditia fundamentala pentru mentinerea starii fizice si fiziologice a plantelor. iar în proportie de 3-4% devine nociv. Continutul în apa al diverselor organe ale plantelor legu micole este variabil. loboda. 60-65% . fasolea si mazarea de gradina. deoarece prin p descompunere degaja amoniac care este daunator plantelor.001 0. 1951). 15 . tesuturile plantelor îi pastreaza turgescenta. 3. în principal.în frunzele tinere. castravetii. iar în stare gazoasa în spatiile intercelulare. Starea de saturare. fiind de: 98-99% .în celulele meristematice ale conurilor de cretere si în organele de reproducere. la nivel optim.LEGUMICULTURA plantelor. mararul.în frunzele îmbatrânite. Tot în cadrul constructiilor pentru producerea rasadurilor si a culturilor fortate poate sa apara si bioxidul de sulf. pe baza regi ului de m precipitatii specific fiecarei zone si se completeaza. 40-45% .4. apa se gaseste în stare lichida si gazoasa. sparanghelul etc.002%). 80-85% . Datorita apei. În afara de oxigen si bioxid de carbon. prin irigatii. Organele de consum la unele specii legumicole cum sunt: salata.1. morcovul. se mentine în plante prin doua procese ce se coordoneaza reciproc: procesul de absortie si cel de eliminare a apei (Maximov. ridichile. patrunjelul pentru frunze.4. În asemenea cazuri ele capata aspectul de ofilire.

dimensiunile si repartizarea lui în sol. ea îndeplinete si alte functii în viata plantelor. motiv pentru care asigurarea unei cantitati optime trebuie sa contribuie la compensarea integrala a consumului specific si a pierderilor prin transpiratie. -cerintele fata de umiditatea solului se modifica la aceeai specie în cursul perioadelor si fazelor de vegetatie. Sarurile minerale nu pot fi absorbite de catre plante decât în sol tii foarte u diluate.4. Cerintele plantelor legumicole fata de umiditatea solului si a atmosferei Majoritatea speciilor legumicole se caracterizeaza prin cerinte mari fata de umiditatea solului iar pretentiile fata de umiditatea atmosferica sunt într-o oarecare masura în concordata cu acestea. productivitatea transpiratiei. coeficientul de valorificare a apei consumate (Balaa. 3. 1973). Motiv pentru care cantitatea de apa absorbita de catre plante este mult mai mare decât necesarul pentru functiile de nutritie. felul. Ea dizolva si gazele. cu o intensa activitate fiziologica si cu un continut mare de apa (88-95%). feno men ce se realizeaza prin intermediul tensiunii superficiale si care uureaza adsorbtia si fixarea diferitelor substante în celula. De mare utilitate pentru productia legumicola sunt aspectele privind: coeficientul de transpiratie.2. 16 . din care cauza absortia apei de catre plante este mult îngreuiata (Davidescu D.. În general concentratia solutiei solului este scazuta. Cresterea concentratiei solutiei solului marete presiunea osmotica a acesteia. bilantul hidric. în scopul mentinerii în stare de turgescenta a celulelor si asigurarea conditiilor optime de desfasurare a proceselor fiziologice si biochimice de cretere si dezvoltare. -sistemul radicular.LEGUMICULTURA Rasadurile sunt plante tinere cu meristeme active. 1963). La stabilirea necesarului pentru umiditatea din sol si atmosfera trebuie avute în vedere urmatoarele: -pretentiile plantelor legumicole fata de factorul umiditate sunt variabile de la o specie la alta si chiar de la soi la soi.. Apa este necesara creterii si servete într-o mica masura si ca substanta nutritiva în procesul de fotosinteza (Grumeza. Excesul de apa se elimina continuu prin procesul fiziologic de transpir atie. Dar. Apa dizolva si transporta sarurile minerale din sol. Apa este si “motorul” mecanismului privind schimbul de substante care are loc la nivelul celular. 1969).

telina. castravetii. morcovul. -pretentioase: castravetii. dovlecelul si dovleacul comestibil. legumele din grupa verzei. ast el: f -foarte pretentioase: spanacul. fasolea. salata. patrunjelul. usturoiul. citat de (Grumeza . bamele. mazarea. Grupa a III -a . tomatele. fasolea de gradina. Majoritatea plantelor legumicole au cea mai importanta parte a sistemului radicular unde raspândit catre suprafata solului. sub raportul cerintelor fata de apa. leuteanul. ridichile de luna. vinetele.LEGUMICULTURA -desimea plantelor la unitatea de suprafata.cuprinde plante cu o capacitate mare de absortie a apei si cu un consum ridicat de apa (cartoful timpuriu si sfecla roie). împarte plantele legumicole în urmatoarele grupe: Grupa I . pepenii verzi si galbeni. ardeii. etc. (1952).cuprinde plante care se caracterizeaza printr-o capacitate redusa de absortie a apei datorita siste mului radicular slab dezvoltat si printr-un consum neeconomic al apei datorita aparatului foliar care este expus unei evaporari puternice.cuprinde plantele cu un consum redus de apa datorita posibilitatii acestora de a-si micora transpiratia si care au un sistem radicular bine dezvoltat atât în profunzi e cât si lateral: m tomatele . -moderat de pretentioase: sparanghelul. salata. usturoiul. patrunjelul. ridichile de luna. reventul. ceapa simararul. Cele mai reprezentative plante din aceasta grupa sunt: legumele din grupa verzei. -tehnologia aplicata culturilor. anghinarea.). acolo activitatea microorganismelor si schimbul de substante nutritive sunt mai active. Grupa a II -a . Š Cerintele plantelor legumicole fata de umiditatea solului. mazarea. morcovul. Grupa a IV -a . În functie de consumul de apa si capacitatea de absortie a apei. dovlecelul si dovleacul comestibil. cartoful. ardeii. prazul. -putin pretentioase: pepeni verzi si galbeni. spanacul.plantele din aceasta grupa se caracterizeaza printr-un consum de apa mic datorita suprafetei reduse a aparatului foliar si printr-o capacitate mica de absorbtie ca urmare a sistemului radicular slab dezvoltat (ceapa. În vederea stimularii creterii si fructificarii . Daskalov (1965) si Balaa (1973). grupeaza speciile legumicole.1969). Trummer A.

plantelor este necesar ca stratul superficial al 17 .

cartoful. Astfel. ardei. Cerintele plantelor legumicole fata de umiditate variaza si în functie de tehnologia aplicata. salata. principalele specii legumicole au urmatoarele pretentii fata de umiditatea atmosferica: castraveti 90-95%. -lucrarile de baza ale solului. spanac. 3. tomate 50-60%. nivelul apei freatice si proprietatile fizico-chimice ale solului privind capacitatea de retinere a apei. bine aprovizionate cu materie organica. Š Cerintele plantelor legumicole fata de umiditatea atmosferica. vinete. dovlecelul si dovleacul comestibil 45-55%. Astfel. 18 . -protejarea terenului prin perdele de protectie si culise care îmbunatatesc regimul umiditatii relative a aerului si micoreaza pierderile de apa prin evaporare. sistemul lor radicular exlorând un volum mare de sol. Multe specii legumicole însa. -lucrarile cu caracter general (combaterea crustei si a buruienilor. fasole 60-70%. -masuri tehnologice care au drept scop retinerea sau eliminarea excesului de apa din sol. conopida.3. Mijloacele de îmbunatatire a regimului de umiditate Îmbunatatirea regimului de umiditate la plantele legumicole se poate realiza prin: -alegerea judicioasa a zonei si a terenului de cultura avându-se în vedere regi ul m de precipitatii. În afara de umiditatea solului pentru viata plantelor legumicole prezinta importanta si umiditatea relativa a aerului.4. îngrasarea solului). extrag o cantitate apreciabila de apa si substante hranitoare din straturile mai profunde ale solului. -irigarea culturilor. pepeni galbeni si verzi. varza. Nevoia de apa a plantelor legumicole crete si atunci când culturile se efectueaza pe terenuri cu fertilitate ridicata. mazarea 70-80%. plantele de varza sau tomate provenite din rasad sunt mai pretentioase fata de umiditate decât cele provenite din semanat direct în câmp.LEGUMICULTURA solului sa aiba un anumit grad de umiditate si sa se ia masuri ca aceasta sa nu scada sub o anumita valoare. legumele pentru radacini tuberizate. Cerintele plantelor legu micole fata de aceasta variaza foarte mult. mai ales cele cultivate în câmp. telina 80-90%.

ridicarea temperaturii în sere. gresii. pentru reglarea umiditatii.5. -atmosfera solului care ocupa spatiile libere. 3. Atunci când umiditatea relativa este scazuta se fac sprituiri cu instalatia de aspersiune. Solurile formate pe argile.LEGUMICULTURA -drenarea terenului si folosirea tehnologiei de cultura a plantelor legumicole pe teren modelat. În ciupercarii.5. Cerintele plantelor legumicole fata de sol Solul constituie pentru majoritatea plantelor legumicole atât suportul lor material cât si cea mai importanta sursa de hrana. 3. roca. prezinta o capacitate de retinere a apei mult mai redusa. dar au o aeratie mai buna. în raport cu solul si rolul fiziologic pe care îl joaca fiecare macro sau microelement în parte.1. se intervine prin aerisiri atunci când umiditatea relativa este prea ridicata. relief. prezinta o troficitate mai buna în timp ce solurile formate pe nisipuri. structura. -materia organica în diverse stadii de humificare. 19 . având particule minerale mult mai mari. sunt mai levigate. vegetatie si difera de la o zona la alta. calcar sunt mai bogate în saruri minerale. Dupa Weawer si Clemens (1938). chimism etc. -solutia solului cu diverse saruri. Tipurile de sol sunt determinate de clima. SOLUL SI HRANA Valorificarea la un nivel corespunzator a potentialului genetic presupune cunoasterea aprofundata a particularitatilor nutritiei minerale a speciilor legumicole. timp de 1-2 minute. Diferitele tipuri de sol existente se deosebesc între ele prin textura. udarea cu furtunul la culturile de to mate sau folosirea metodei de udare prin picurare. vârsta. în special a umiditatii relative a aerului. pietriuri. În cazul culturilor legumicole din sere sau a celor protejate cu mase plastice. marne. -microorganismele vegetale si animale. în faza de formare a ciupercilor se mentine o umiditate relativa de 90-95% prin pulverizarea straturilor cu a si udarea potecilor sau chiar pa a peretilor. un sol are 5 componente: -particule minerale de diverse marimi în diferite stadii de transformare chimica.

fara deficit de aer si exces de saruri. sunt cele mai indicate pentru cultura plantelor legumicole. spatiile dintre acestea sunt excesive. Textura si structura solului. Structura solului poate fi: glomerulara. Structura glomerulara este caracteristica orizontului A al cernoziomurilor. ce o influenteaza. Sunt neaerate. lichida si gazoasa. Se încalzesc uor si se racesc repede. se deosebete macrostructura solului care este reprezentata prin agregate mai mari de 0. Solurile lutoase au proprietati intermediare. Solurile argiloase au o capacitate de absorbtie si o permeabilitate mica pentru apa. În vederea creterii fertilitatii solului se impune cunoaterea tuturor factorilor. plastice si aderente. În cazul solurilor cu agregate mai mari (peste 2-4 mm în Ø). ele au permeabilitate buna pentru apa si un raport favorabil între fazele: lichida. Solurile nisipoase au o capacitate de absorbtie si o permeabilitate mare pentru apa. bulgaroasa. au în schimb o mare capacitate de înmagazinare a apei. De obicei. Structura solului este data de modul de reunire a particulelor elementare în agregate structurale. au în schimb o capacitate de retinere a apei mica. se lucreaza întrun interval mare de umiditate. Un asemenea sol are un raport optim între fazele solida. Prin textura solului sau compozitia granulometrica se întelege proportia în care intra în alcatuirea solului particulele elementare de diferite marimi.LEGUMICULTURA Fertilitatea solului reprezinta rezultanta proprietatilor solului legate de alcatuirea granulometrica a acestuia si de capacitatea lui de a pune la dispozitia plantelor în cantitati suficiente substantele nutritive si apa. foarte coezive. prismatica si lamelara. sunt bine aerate. Excesul de saruri ca si cel de umiditate are efect nefavorabil asupra nutritiei. Pentru a mentine sau a îmbunatati structura solurilor destinate culturilor legumicole pe care se aplica irigarea cu cantitati mari de apa.25 mm în Ø si microstructura cu agregate mai mici de 0. Un sol cu o structura glomerulara prezinta conditii foarte bune pentru creterea si dezvoltarea plantelor. nuciforma. schimbul prin difuziune al aerului este înlocuit de cure de aer ce nti duc la pierderea apei din sol. solida si gazoasa. solurilor brune si rendzinelor. limitând capacitatea plantelor de a asimila substantele hranitoare. între cele nisipoase si argiloase. nu sunt coezive si nici plastice. sa se axecute m 20 .25 mm în Ø. atât cu caracter fizic cât si biochimic. trebuie ca aratura sa nu se faca la aceeai adânci e în fiecare an.

amendamentele aplicate. aportul freatic. Din acest punct de vedere solurile pot fi: neutre (pH =7). prin folosirea unor cantitati mari de îngrasaminte. scaderea productiei de legume.LEGUMICULTURA periodic o afânare profunda (sub straturile compacte). acide (pH mai mic de 7) si bazic (pH peste 7). calitatea apei de irigat. natura îngrasamintelor. reducerea activitatii microorganismelor din sol. La culturile legumicole în sere se are în vedere în mod deosebit concentratia ionului de Na+. de natura organica sau minerala si chiar de gaze.5. Reactia solului este deter minata de proportia dintre ionii de hidrogen si cei de oxidril din solutia solului si de proportia dintre coloizii cu caracter acid si cei cu caracter bazic pe de alta parte. Concentratia solutiei solului variaza în functie de tipul de sol. La culturile din sere. adica cu cât contine mai multe particule coloidale (organice si minerale). 3. Nutritia minerala a plantelor legumicole si rolul fiziologic al elementelor minerale 21 . Reactia solului constituie unul dintre factorii importanti care conditioneaza regimul de nutritie al plantelor. climat. este necesar sa se foloseasca o rotatie rationala si sa se reduca la minimum lucrarile solului. o crestere a respiratiei si o dinimuare efectiva a productiei. în functie de textura solului si sub influenta apelor de irigatie s-a constatat o cretere a continutului de saruri ceea ce a dus la reducerea accesibiliatii apei si a t substantelor nutritive din sol pentru plante. Capacitatea de tamponare a solului este cu atât mai mare cu cât capacitatea de schimb cationic a acestuia este mai mare. iar dupa aratura solul trebuie lasat sa se aeriseasca înainte de pregatirea patului ger inativ. Capacitatea tampon reprezinta o alta proprietate a solului de care depinde regimul nutritiv.2. Reactia solului exprima conventional prin simbolul “pH”. degradarea proprie tatilor fizice ale solului. Solutia solului se compune din substante în stare de dispersie moleculara ionica si coloidala. activitatea microorganismelor. Ea reprezinta însuirea solului de a se opune tendi telor de a-i n modifica reactia. De m asemenea. Este necesar sa se cunoasca bine cerintele sau gradul de pretabilitate a speciilor legumicole pentru tipuri de sol. care daca este prea mare determina reducerea fotosintezei.

P. Este legat de procesul de fotosinteza si de activitatea enzimelor. metale cationi (K. Mo. metaloizi anioni (N. se des fasoara în raport cu creterea si dezvoltarea lor.prezinta importanta deosebita pentru creterea si dezvoltarea plantelor legumicole.001 -0. Actiunea lui asupra plantelor depinde de prezenta celorlalte elemente. determina rezistenta plantelor la seceta si temperaturi scazute. Azotul . este absolut necesar sa se cunoasca rolul pe care îl îndeplinesc dieritele elemente f nutritive în creterea si dezvoltarea plantelor.Cu.LEGUMICULTURA Prelevarea de catre plantele legumicole a elementelor minerale. Pentru a putea îmbunatati regimul de nutritie al plantelor legumicole. Ce. de apa si de activitatea sistemului radicular. retinerea apei în complexul coloidal cu efecte favorabile asupra reziste ntei la temperaturi scazute si seceta. Si). din sol (N si ele mentele din cenua). Stimuleaza sinteza azotului. ultra microelemente (elemente radioactive). din apa (O. Ca. Bo. intra în compozitia a numeroase enzime hidrolizante si respiratorii. Contribuie la mentinerea starii active a protoplasmei. diurna sau pe întreaga perioada de vegetatie.O). Are influenta favorabila asupra formarii radacinilor si a nodozitatilor la plantele leguminoase. S. Influenteaza pozitiv calitatea produselor. Marea majoritate a elementelor nutritive sunt luate de catre plante din solutia solului. Mg. deoarece are actiune antagonica fata de Mg. Mn. Participa la alcatuirea proteinelor. respiratia si sinteza hidratilor de carbon. -dupa criteriul chimic. tempereaza efectele negative ale excesului de azot. Microelementele . Regleaza metabolismul apei celulare. K). au influenta foarte mare asupra creterii si 22 . Calciul influenteaza mult productia de legume prin efectul de neutralizare a aciditatii sucului celular în plante si a aciditatii solului. microelemente (0. a proteinelor si lipidelor.C. K. Ca. zincul si fierul. desi se absorb în cantitati foarte mici. Fosforul stimuleaza fructificarea si sporete precocitatea plantelor. ele se pot clasifica dupa mai multe criterii: -dupa sursa: din aer (C. P. Mg). N. Fe. Ca si Mg. Potasiul ajuta sinteza hidratilor de carbon. N. S.borul. Zn). Magneziul participa direct la formarea clorofilei.0001% . O. -dupa raportul cantitativ: macroelemente (0. cuprul. Împreuna cu K.01-10% .H). participând la desfasurarea normala a proceselor biochimice din celule. molibdenul. Joaca rol de tampon. manganul.

În acest caz. asigura una dintre cele mai intensive metode de folosire a terenului. gulia. Desimea mare si productia biologica foarte ridicata care se înregistreaza la culturile legumicole.LEGUMICULTURA fructificarii plantelor legumicole. ca ansamblu de procedee si operatiuni necesare la obtinerea productiilor în legumicultura. deoarece în acest caz creterea vegetativa este mult mai luxurianta. pe lânga elementele de baza se va tine cont si de Mg si Ca. Cantitatea de substante nutritive extrasa din sol se raporteaza la o tona de produs si este variabila de la o specie la alta. 3. -specii legumicole cu consum mijlociu: tomatele. Cerintele plantelor legumicole fata de elementele minerale Marea majoritate a plantelor legumicole prezinta cerinte foarte mari fata de elementele minerale. -specii legumicole cu consum mic: salata. în mod deosebit. o data cu trecerea procesului productiv în etapa modernizarii 23 . perioada de vegetatie mai lunga iar productia este mult mai mare decât în câmp. ceapa. speciile legumicole se pot grupa astfel: -specii legumicole cu consum mare sau foarte mare: varza de capatâna. Consumul de elemente minerale este în raport cu productia obtinuta dar si cu însuirile specifice ale plantelor legumicole.5. reprezentând consu specific .3. mul Consumul de elemente minerale este mult mai mare la cultura din sera decât la cea din câmp. spanacul. varza de Bruxelles. Cantitatea totala de substante extrase din sol de catre plantele legu micole în cursul unei zile depinde atât de lungimea perioadei de vegetatie cât si de recolta biologica sau recolta utila. CAPITOLUL IV BAZELE TEHNOLOGIEI CULTIVARII PLANTELOR LEGUMICOLE Termenul de tehnologie. Cerintele se manifesta specific pentru fiecare specie în parte. sparanghelul. telina. a intrat în uz. -specii legumicole cu consum foarte mic: ridichea de luna si castravetele. În functie de consumul de elemente minerale.

rasadnite calde). În interiorul acestor constructii se realizeaza o temperatura cu 2-5°C mai ridicata decât în exterior.) sau a frigului (clopote si paravane individuale. întretinerea culturilor. Culisele de porumb se utilizeaza în special la culturile de cucurbitacee. fara protectie.LEGUMICULTURA Tehnologia de cultivare a plantelor legumicole se diferentiaza în functie de sistemele de cultura. primavara devreme sau toamna). adaposturi joase din materiale plastice. La dubla protejare. natura substratului de cultura. seresolar. Verigile fluxului tehnologic vizeaza: pregatirea terenului si a materialelor necesare înfiintarii culturilor. destinatia si ealonarea productiei. Sistemele de cultura a plantelor legumicole se pot deosebi dupa: locul de cultura. spre deosebire de polietilena. folii din materiale plastice aezate direct pe culturi). Culturile protejate se efectueaza în constructii mai simple (solarii. deoarece aceasta. sub forma de obstacole împotriva vântului (terenuri adapostite natural. solarii încalzite. tehnologia aplicata. în care factorii de veget tie sunt dirijati pe întreg a ciclul de cultura. Dupa locul de cultura: se deosebesc culturi în câ si culturi în diferite mp spatii special construite si amenajate în acest scop. Prin acest procedeu se protejeaza plantele de curentii reci si de 24 . Aceasta diferenta poate sa ajunga pâna la 9°C în cazul dublei protejari. iar în cadrul acestora ea depinde de specificul culturii. iar produsele legumicole proaspete se obtin în perioade deficitare ale anului (iarna. perdele si culise de protectie etc. Culturile fortate se efectueaza în constructii destinate acestui scop (sere. Orientarea rândurilor se face perpendicular vânturile care le rasucesc vrejurile. în care plantele beneficiaza numai partial de un microclimat artificial. pe dire ctia vântului dominant. Culturile adapostite sunt aparate de intemperii prin mijloace mai simple. De exemplu. la zece rânduri de castraveti se amplaseaza doua rânduri de porumb zaharat. nu este transparenta pentru razele infraroii. daca pentru acoperirea constructiilor s-a folosit polietilena se recomanda ca cea de a doua pelicula sa fie din PVC. înfiintarea propriu-zisa. rasadnite reci). În cazul culturilor în câmp plantele cresc si se dezvolta pâna la recoltare în câmp deschis. recoltarea si valorificarea productiei obtinute. deci în acest caz nu mai poate avea loc fenomenul inversiunii termice.

fasole. cartof etc.culturi pentru industrializare la care se aplica o tehnologie specifica. constituindu-se în elemente de baza în fluxul tehnologic. pastârnac. ardei. bulboase.).târzii. .). de toamna. 4. Dupa destinatia productiei deosebim: . amplu diferentiata în functie de obiectul si obiectivele programate. . spanac.semitimpurii.) me si numai la anumite specii în sere si solarii (ridichi.culturi prin semanat direct în câmp practicate la majoritatea speciilor legumicole cultivate în câmp (morcov. varza). ELEMENTELE DE BAZA ALE TEHNOLOGIILOR Tehnologia de cultivare a legumelor. siste mele de cultivare pot fi: . pe medii nutritive artificiale (fara sol). de vara. marar. de toamna târziu sau pentru postmaturare. patrunjel. patlagele vinete) sau chiar pentru culturile de vara-toa mna (tomate. Dupa caracteristicile substratului de cultura se deosebesc ur atoarele m sisteme de cultura: . patrunjel pentru frunze etc. la culturile extratimpurii si timpurii (tomate. 25 .1.culturi înfiintate prin plantarea rasadurilor la majoritatea speciilor cultivate în spatii protejate.LEGUMICULTURA Dupa modul de înfiintare se întâlnesc urmatoarele sisteme de cultivare a plantelor legumicole: . cum sunt solul sau diferite amestecuri de pamânturi naturale fertile.culturi pentru consum în stare proaspata fie imediat dupa recoltare sau dupa o anumita perioada de pastrare în spatii special a menajate (radacinoase. ba etc. castraveti. de primavara. pepeni.pe medii nutritive naturale. castraveti. spanac. cum sunt solutiile nutritive care contin în anumite proportii macro si microelemente necesare nutritiei plantelor.extratimpurii. . În functie de ealonarea productiei sau perioada când se executa. . .timpurii. . produsele fiind destinate fabricilor de conserve. însumeaza numeroase masuri tehnice asemanatoare.întârziate. la sfârsitul iernii si începutul primaverii.

continut ridicat în humus.LEGUMICULTURA 4. capacitate mare pentru apa si aer. sa fie deservit de cai de comunicatie (osele asfaltate. ŠAsolamente legumicole 26 . temperatura medie a lunii celei mai calde. Folosirea rationala si intensiva a terenului de cultura si a solului în legumicultura ŠAlegerea terenului Alegerea terenului pentru amplasarea culturilor legumicole constituie o masura tehnologica obligatorie în vederea obtinerii unor productii superioare din punct de vedere cantitativ si calitativ. suma precipitatiilor în luna cea mai secetoasa. aluvionare. La alegerea terenului trebuie sa se tina cont de factorii pedoclimatici si social-economici. nebulozitatea. pe cât posibil sa se gaseasca în apropierea sectoarelor zootehnice. cai ferate). sa fie în apropierea fabricilor de conserve. Factorii social-economici. daca productia este destinata prelucrarii industriale. Din acest punct de vedere terenul destinat cultivarii plantelor legumicole trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: sa fie cât mai aproape de pietele de desfacere a produselor. epocile calendaristice ale îngheturilor târzii de primavara si timpurii de toamna. compacte si saraturile. asigurat cu o sursa de apa pentru irigare.. neinundabil. Factorii pedoclimatici. structura buna. cu proces de solificare avansat. cu strat arabil profund. numarul de zile fara înghet. cu apa freatica la adâncime mare si ferit de surse de poluare. sa existe posibilitatea asigurarii fortei de munca necesare. frecventa grindinei precum si grosimea stratului de zapada în timpul iernii (Indrea D. 1974).1. Solul trebuie sa întruneasca urmatoarele însuiri: fertilitate ridicata. Cele mai potrivite pentru cultura legumelor sunt solurile de lunca. Terenul trebuie sa fie plan sau cu o uoara panta spre sud sau sud-vest. pe cât posibil protejat împotriva vânturilor. textura u oara sau mijlocie (cele mai bune sunt solurile nisipo-lutoase sau luto-nisipoase).1. umiditatea atmosferica în luna iulie. pentru a putea fi folosite în mod eficient îngrasamintele organice si a valorifica deeurile de produse legu micole. Nu sunt recomandate solurile puternic podzolite. Elementele climatice care trebuie sa se aiba în vedere la alegerea terenului sunt: temperatura si umiditatea relativa a aerului. precipitatiile si vânturile. În mod obisnuit intereseaza temperatura medie anuala.

27 ..cultivarea continua. încât într-o sola sa nu se cultive speciile din aceeasi familie botanica decât dupa 4 ani.folosirea rationala a îngrasamintelor. Spre deosebire de asolamentele din alte ramuri de productie agricola. biologice si tehnologice. Rot tia culturilor legumicole a trebuie sa fie astfel conceputa. deci si a folosirii rationale a fortei de munca. mecanizarii complexe a lucrarilor. În acelai timp. de vara si iarna. La stabilirea rotatiei culturilor trebuie sa se tina cont de culturile premergatoare (tab. ridichile de luna.proprietatile fizico-chimice si biologice ale solului se degradeaza u or datorita: irigatiei. . ŠCulturile succesive si asociate de legume Culturile succesive si asociate de legume reprezinta calea cea mai intensiva de utilizare a terenului legumicol. 1969). a 2-3 culturi succesive în acelai an. Deci în majoritatea cazurilor. Pentru culturile secundare se folosesc specii cu perioada scurta de vegetatie (salata. culturile succesive si asociate. La baza organizarii asolamentelor legumicole stau criterii economice. notiunea de “rotatie” a culturilor are o semnificatie specifica. organizatorice. pe acelai teren se cultiva doua sau mai multe specii legumicole. nu putem vorbi de cultura premergatoare ci de culturi. ani de-a rândul pe acelai teren a acelorai specii legu micole sau a unor specii înrudite din punct de vedere siste matic. a culturilor legumicole. în cadrul asolamentului legumicol. . în scopul evitarii vârfurilor de productie.succesiunea rationala în timp si spatiu. Aceasta datorita faptului ca în acelai an. Necesitatea folosirii asolamentelor decurge din urmatoarele: .LEGUMICULTURA Exploatarea rationala a terenului si a solului în legumicultura impune practicarea asolamentelor.4.1). contribuie la înmultirea si raspândirea masiva a bolilor si daunatorilor specifici culturilor respective. deoarece acesta este ocupat aproape întreaga perioada a anului cu plante legumicole. cantitatilor mari de îngrasaminte si pesticide folosite si extragerii unilaterale a elementelor nutritive din sol de catre plante. . deoarece folosirea intensi a a v terenului si a solului în legumicultura presupune cultivarea în cadrul unor asolamente. contribuie la o mai buna e alonare a productiei legumicole si o diversificare a acesteia mai aproape de nevoile consumului (Maier I. ceapa si usturoiul verde.

gulioarele etc. În privinta particularitatilor biologice. La stabilirea schemelor de culturi succesive trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspecte: particularitatile biologice ale speciilor. în cursul unui an. destinatia productiei (consum în stare proaspata sau conservata. bob. seminte si capsule Legume solanacee. cerintele plantelor fata de factorii de vegetatie.LEGUMICULTURA spanacul. floarea soarelui.1 Amplasarea culturilor legumicole în functie de culturile premergatoare* Culturi premergatoare Foarte bune** Bune** Contraindicate** Pentru legumele de la care se consuma radacinile tuberizate Legume solanacee Cereale paioase si culturi furajere Legumele pentru radacini pentru fructe. cartofi. valoarea alimentara si economica a produselor ce se obtin. m Tabelul 4. pe cât posibil. bame Legumele solanacee pentru fructe Legumele din grupa si pentru radacini tuberizate *) Prelucrare dupa Butnariu H. epocile si modul de valorificare a produselor. speciile legumicole care se succed sa nu faca parte din aceeaifamilie 28 . pentru masa verde tuberizate. 1992 **) Atentie la erbicidele folosite la culturile premergatoare frunze Culturile succesive de legume consta în cultivarea succesiva. radacini tuberizate pentru frunze pentru pastai. a 2-3 specii legumicole. din grupa cepei si cele pentru cucurbitacee (în cultura anticipata) Pentru legumele din grupa verzei Legumele: solanacee Legumele cucurbitacee si pentru Legumele din grupa verzei si cele pentru fructe. Legumele cucurbitacee si verzei si pentru pastai si legume pentru radacini tuberizate solanacee capsule si pentru bulbi Legume pentru pastai. Legume cucurbitacee si cele Culturile legumicole din grupa pentru radacini pentru bulbi tuberizate si cereale paioase Legumele din grupa cepei Mazare. legume pentru pastai si capsule si cele cucurbitacee Legume cucurbitacee Legumele din grupa Cereale paioase.). si colab. productiile obtinute la unitatea de suprafata pentru fiecare cultura si cea totala din cadrul schemei de ealonare folosite. acestea putând fi amplasate înaintea culturii de baza (culturi secundare anterioare) sau dupa aceasta (culturi secundare ur atoare). trebuie sa se tina cont ca. consu intern sau m export).. seminte si capsule Pentru legumele solanacee de la care se consuma fructele Lucerna si trifoi în Legumele pentru radacini Legumele solanacee pentru fructe primul an dupa tuberizate si cele din grupa cepei si cartofi desfiintare. pe aceeai suprafata de teren.

culturile asociate sunt mai putin folosite în fermele specializate. în conditii de irigare. ceapa si usturoiul verde). vinete.)... crescând în acest mod consumul de forta de munca manuala. de regula au o perioada de vegetatie mai lunga si sunt sensibile la frig (tomate. spanacul. În curti. La aceste culturi specia legu micola cu importanta mai mica se încadreaza printre rândurile culturii principale sau pe rând. reuind sa ierneze în câmp în bune conditii si sa fie recoltate primavara devreme (salata. de vii si livezi tinere dupa cum urmeaza: 29 . reprezentând forma cea mai intensiva de utilizare a terenului si a solului. în orice caz stânjenirea dintre componentele asociatiei. ce pot surveni dupa rasarirea plantelor sau plantarea rasadurilor (varza. Alte plante legumicole suporta uor temperaturi în jur de 0°C si uneori chiar -1°C . Pe lânga aspectele mentionate la culturile succesive. castraveti. pentru ca sa creeze pe cât posibil. pentru folosirea mai deplina a elementelor fertilizante din sol (plantele cu sistem radicular profund trebuie sa fie urmate de plante cu sistem radicular superficial si invers). gulioare. mazare etc. Speciile rezistente la temperaturi scazute se cultiva înaintea culturilor de baza care. în cazul culturilor asociate trebuie sa se ia în considerare si habitusul speciilor care se intercaleaza. conopida.). deoarece pe aceasta cale se realizeaza o desi e foarte mare de plante pe m unitatea de suprafata. fasole de gradina etc. La stabilirea schemelor de succesiune se va tine seama de cerintele plantelor legumicole fata de temperatura. Culturile asociate sunt culturile care se cultiva în acelai timp pe aceai suprafata de teren. între plantele culturii de baza. gradini si microferme. sa fie cu perioada de vegetatie diferita (scurta pentru culturile secundare). La culturile înfiintate prin rasad. Din aceasta cauza ele se vor semana mai târziu. Speciile caracterizate prin rezistenta la temperaturi scazute si cu o perioada scurta de vegetatie pot fi semanate sau plantate toamna.. culturile legumicole se pot intercala printre rândurile de porumb. ardei. umiditate si hrana. Datorita faptului ca prin desimea mare de plante la unitatea de suprafata se împiedica mecanizarea lucrarilor. astfel încât sa rasara dupa trecerea pericolului brumelor târzii de primavara. Culturile intercalate. sa aiba sistem radicular diferit în ceea ce privete dezvoltarea si amplasarea în stratul arabil.2°C. plantarea se va face dupa trecerea acestui pericol. conditii reciproc avantajoasesi sa se evite.LEGUMICULTURA botanica (pentru a evita transmiterea bolilor si daunatorilor comuni).

4. Dupa scopul urmarit si perioada când se executa udarea culturilor legumicole. suprafata irigata a culturilor legu micole a crescut de la 12 mii ha. varza de vara). ceapa si usturoi verde. Sadova-Corabia. unde solul poate fi modelat numai în brazde si fâii scurte (6-10 m lungime). Irigarea culturilor legumicole Irigarea culturilor legumicole. marar.6 mii ha.2. si colab. fasole de gradina. Nu se recomanda sa se foloseasca pepenii verzi. în 1938 la 50.1 mii ha. apa inundând întreaga suprafata de cultura. conopida timpurie. loboda. gulioare. 30 . În tara noastra. Se folosesc norme de 800-1200 m3/ha yUdarea prin scurgerea apei la suprafata solului prezinta doua variante: udarea prin inundatie pe brazde sau fâsii si udarea pe rigole lungi. CalaraiFeteti. în 1981 si 196. în 1960. 1990). se disting: yUdarea de aprovizionare se aplica înainte de înfiintarea culturilor si are drept scop completarea rezervei de apa a solului.4 mii ha. reprezinta principala masura de îmbunatatire a regimului de apa din sol si are efecte multiple si anume: sporirea productiei. deoarece prin întinderea vrejurilor pot împiedica lucrarile de întretinere si înabui culturile de baza . folosirea cu maximum de eficienta a potentialului de fertilitate a solului si a îngrasamintelor. asigura folosirea potentialului productiv al soiurilor si hibrizilor de plante legumicole. Carasu-Medgidia si cele din vest.LEGUMICULTURA . salata.1. 170. spanac.1. în vii si livezi tinere se intercaleaza: specii cu talie joa (mazare de gradina sa pentru pastai. Irigarea. în gradini pe suprafete mici. au permis dezvoltarea legumiculturii în zonele mai secetoase ale tarii. morcov. Udarea prin idundatie se folosete numai în sistem gospodaresc. ceapa din arpagic.în culturile de porumb (hibrizi din grupa 200-300) se intercaleaza: varza timpurie. practicarea culturilor succesive si asociate. patrunjel.. fertilizarea si erbicidarea culturilor legumicole 4. salata si fasole de gradina . Amenajarea marilor perimetre irigate în sud. dovleceii etc. pepenii galbeni.2. În acest caz se reduce posibilitatea mecanizarii lucrarilor de înfiintarea si întretinerea culturilor. tomate timpurii.1. îmbunatateste calitatea comerciala si precocitatea recoltei. în 1985 (Butnariu H.. fasole pentru boabe) sau specii cu talie semiînalta (cartofi timpurii.

de precipitatiile cazute. intervalul între udari. Îngrasamintele folosite în legumicultura si metodele de fertilizare la culturile legumicole ŠÎngrasamintele folosite în legumicultura 31 . 4. Aductiunea si distribuirea apei se realizeaza prin: siste agregate si aspersoare. prin diferite procedee specifice aparatelor folosite sau chiar prin si pla palpare a probelor de m sol luate de pe profilul adâncimii de udare yIntervalul între udari este conditionat de evapotranspiratia zilnica. mai ales lateral si prin capilaritate. apa pompata direct din sursa (canal deschis sau dintr-o retea de conducte sub presiune) este pulverizata în aer cu ajutorul aspersoarelor. yNorma de udare reprezinta cantitatea de apa (în m3) care se administreaza la un hectar cu ocazia unei udari. Intervalul dintre udari reprezinta timpul în zile în care se consuma norma de udare yNumarul udarilor este strâns legat de lungimea perioadei de vegetatie a plantelor cultivate si de conditiile naturale din zona respectiva (precipitatii. cum sunt: norma de udare. frecventa si intensitatea vântului). yUdarea prin picurare consta în distribuirea apei la plante sub for a de picaturi. yMomentul udarii Se determina urmarindu-se dinamica umiditatii solului. ŠRegimul de irigare la culturile legumicole Regimul de irigare la culturile legumicole trebuie înteles ca o notiune complexa. umiditatea si temperatura aerului. fara a lua contact direct cu partea aeriana a plantei. de unde picaturile cad pe plantesi sol sub forma de ploaie. În acest caz. me.2.prin infiltratie. pe rigole. m într-o perioada îndelungata de timp. momentul aplicarii udarilor. care cuprinde o serie de elemente specifice. de adâncimea de udare si de plafonul minim admis. ajungând la radacinile plantelor de pe straturile înaltate .1. sche udarilor si norma de ma irigatie.2.LEGUMICULTURA Udarea pe rigole lungi (100-400 m) este o metoda larg utilizata în tehnologia culturilor legumicole în câmp. Udarea prin aspersiune. yNorma de irigare reprezinta cantitatea de apa ce se administreaza unei culturi pe întreaga perioada de vegetatie (m3/ha). caracterizata prin aceea ca apa circula la suprafata solului. ultimele doua elemente conditionând marimea normei de udare.

K.K).0-1.de mentinere a fertilitatii. care contin azotul sub forma nitrica. mranita. la care se adauga rasini b ureoaldehidice. P. Cantitatile de îngrasaminte calculate pentru culturile legumicole se 32 sunt reprezentate prin: gunoiul de grajd. yÎngrasamintele organice îngrasamintele verzi. composturile. ŠMetode de fertilizare Metodele de fertilizare trebuie sa tina cont de scopul fertilizarii: . Îngrasamintele complexe de tip cristalin (Cristalin I. se recomanda a fi utilizate ca si îngrasamintele de tip cristalin.LEGUMICULTURA Îngrasamintele folosite în legumicultura se pot grupa în îngrasaminte organice si chimice. daca au doua elemente (N.5%. neaglomerabile.P. Îngrasamintele complexe extraradiculare (foliare) se pot aplica în 1-4 reprize în 500 l apa/ha o data cu tratamentele fitosanitare. turba si . Îngrasamintele organo-minerale sau ionitice au ionii minerali fixati pe suport organic (praf de lignit. fiind foarte solubile. mustul de grajd. yÎngrasaminte chimice pot fi simple si complexe Îngrasamintele simple contin numai un element nutritiv. reziduri celulozice.de cretere a fertilitatii. aplicându-se o data cu apa de udat (fertilizare hidrolizanta). înlocuind cu bune rezultate gunoiul de grajd. Cristalin II). Se administreaza la fertilizarea de baza. în functie de tipul îngrasamântului folosit. Îngrasamintele complexe dupa numarul de elemente nutritive pe care le contin pot fi: binare. se aplica doze de 5-10 litri/ha sub forma de solutii în concentratii de 0.de îmbunatatirea conditiilor de nutritie din perioada de vegetatie. praf de tur a). mai contin si alte elemente nutritive (macro si microelemente). toamna sau primavara. în câmp.2-1. gunoiul de pasari. se recomanda mai ales pentru culturile din sere si solarii. Îngrasamintele lichide de tip C. .4 mm). sere si solarii. ternare daca contin trei elemente (N. . îngrasaminte cu microelemente. sunt solide. cerintele plantelor si însuirile solului. granulate ( = 1 . În aceasta categorie intra îngrasamintele azotate.P. sub forma amoniacala sau ambele forme de azot. îngrasaminte chimice care contin numai fosfor sau numai potasiu.K) si polinutritive (complexe) când pe lânga cele trei elemente. în doze de 1600-3200 kg/ha. urina de animale. N. Eficienta fertilizari chimice este strâns corelata cu metoda de aplicare ce trebuie sa tina cont de tehnologia de cultura.

impunând în lupta cu buruienile masuri speciale. datorita: numarului mare de specii legumicole existente în cultura. conditiilor favorabile. în general. pe faze de vegetatie. apa. legume pentru radacini tuberizate. Toamna. dintre care unele (ceapa. Îngrasamintele pot fi aplicate radicular sau extraradicular (foliar). Fertilizarea de baza consta în aplicarea îngrasamintelor si încorporarea lor în sol înainte de înfiintarea culturii. ceea ce impune utilizarea anuala a unor mari cantitati de gunoi de grajd. 4. combaterea buruienilor. aceasta are o semnificatie deosebita în cazul culturilor legumicole. în unele cazuri în conditii dirijate (sere). una din pri cipalele surse de îmburuienare n determina de asemenea. legume cucurbitacee. are drept scop asigurarea nutritiei plantelor în conditii optime în primele 20-30 zile de la rasarire sau de la plantare. fertilizarea faziala. Fertilizarea faziala are drept scop completarea cerintelor plantelor pentru anumite elemente nutritive. concurente rapacee pentru hrana. fertilizarea starter (o data cu înfiintarea culturii). deosebiri esentiale în combaterea buruienilor în comparatie cu alte culturi. Erbicidarea culturilor legumicole Daca. înainte de aratura adânca.2.1. Fertilizarea starter (o data cu înfiintarea culturii). culturi fortate si protejate cu mase plastice) care contribuie la folosirea intensiva a terenului. de care beneficia si buruienile za înregistrând un ritm de crestere deosebit de rapid. Aceasta fertilizare nu suplineste ci completeaza fertilizarea de baza si cea starter. cunoscuta si sub numele de fertilizare de pornire. culturi asociate. iar primavara îngrasamintele organice bine descompuse (mranita) si îngrasamintele minerale uor solubile (jumatate din doza). legumele pentru frunze etc. diversitatii sistemelor de cultura practicate (culturi succesive. Combaterea chimica a buruienilor prezinta o mare complexitate.LEGUMICULTURA administreaza folosind metodele: fertilizarea de baza. lumina si spatiu ale plantelor de cultura.) sunt deosebit de sensibile la concurenta buruienilor în perioada rasaririi (care uneori dureaza 10-20 zile) si imediat dupa aceasta. se administreaza îngrasamintele organice semidescompuse si îngrasamintele chimice greu solubile (2/3 din doza de P si K). 33 . create pentru plantele de cultura. constituie o preocupare deosebit de importanta în scopul obtinerii unor productii superioare din punct de vedere cantitativ si calitativ.3.

tehnica de aplicare. . Pentru a întelege mai bine modul lor de actiune.stabilirea celei mai eficiente doze de aplicare. Actiunea lor are în general un caracter acut si planta piere repede.alegerea celui mai eficient erbicid.a. Doza aplicata este specifica fiecarui produs si depinde de: continutul preparatului în s. m Ramrod. La aplicarea erbicidelor în culturile legumicole se va tine cont de urmatoarele aspecte principale: . granule). pudra muiabila. utilizarea erbicidelor reprezinta o veriga tehnologica absolut necesara. .).LEGUMICULTURA Reiese clar de ce. forma de prezentare (lichida. dar dupa ce buruienile au rasarit (Gramoxone). Erbicidele de contact neselective se aplica cu una-doua zile înainte de rasarirea plantelor de cultura (pré). pentru a surprinde buruienile în curs de ger inare (Dual-500. Semeron etc.. dintre care o parte sunt eficiente pentru un nu mar restrâns de buruieni. cantitatea de îngrasaminte organice aplicate. Balan. natura acestuia. Erbicidele de contact distrug buruienile în urma contactului direct cu ele. timpul si modul de aplicare este necesara cunoasterea gruparii lor pe baza naturii chimice a substantei active ca si a caracteristicilor grupei din care fac parte. Ro Neet).).factorii care influenteaza aplicarea etc. compozitia 34 . Dupa modul lor de actiune erbicidele pot fi împartite în: erbicide sistemice si de contact. continutul în humus al solului.stabilirea momentului si tehnicii de aplicare. Dymid etc. domeniul de utilizare. conditiile de sol si meteorologice. Erbicidele cu actiune sistemica germinala sau de absorbtie prin coleoptil sau hipocotil se aplica fie la pregatirea patului ger inativ (ppi) daca sunt volatile. printre masurile de lupta (preventive si curative) împotriva buruienilor în legumicultura. m fiind necesara încorporarea lor în sol (Treflan. iar cele selective cu absortie foliara se aplica postemergent (Basagran. fie la se manat sau dupa semanat (pré). Erbicidele sistemice sunt absorbite de frunze sau radacini si apoi sunt transportate în tesuturile întregii plante. în special anuale si cu o mare selectivitate pentru plantele legumicole. În acest scop se utilizeaza un nu mar mare de erbicide. . sub diferite forme.

Temperaturile ridicate au efect nefavorabil. daca dupa tratament survin precipitatii abundente.). deoarece deter ina o pierdere rapida a m substantelor ce se volatizeaza u or (Dymid. Epoca (momentul) de aplicare a erbicidelor poate fi: înainte de înfiintarea culturilor. nu se recomanda aplicarea erbicidelor atunci când viteza vântului depaseste 15-20 km/ora. eficacitatea lor poate sa sporeasca. costul unitatii de produs etc. daca sunt volatile. Momentul erbicidarii se stabilete în functie de: natura erbicidului folosit (volatil sau nevolatil). dupa ce plantele de cultura au rasarit si au un stadiu de cretere mai avansat decât buruienile care nu au depasit faza de rozeta cu 2-3 frunze la buruienile dicotiledonate sau 5-6 cm în înaltime la buruienile monocotiledonate (post emergent). în timpul semanatului. Daca însa la 4-5 ore dupa erbicidare survine o ploaie moderata de 10-12 mm. aplicate postemergent. cu încorporare în sol pentru cele mai multe dintre erbicide (ppi). La temperaturi scazute actiunea erbicidelor este întârziata. în timpul perioadei de vegetatie.LEGUMICULTURA floristica a buruienilor. Umiditatea relativa a aerului influenteaza pozitiv eficacitatea erbicidelor de contact. Treflan. La o umiditate relativa scazuta (sub 65%). în perioada de la semanat la rasarirea plantelor de cultura si a buruienilor (preemergent). specia cultivata si sistemul de cultura practicat. compozitia floristica a buruienilor de pe suprafata de teren pe care se erbicideaza. De aceea. o data cu introducerea semintelor în sol. Eficienta erbicidelor de contact aplicate postemergent se reduce considerabil. Temperatura aerului cea mai favorabila pentru aplicarea erbicidelor este de 16-20°C. Regimul de precipitatii poate mari sau micsora eficacitatea tratamentelor. Vânturile influenteaza erbicidarea printr-o distribuire neuniforma a solutiilor la suprafata solului sau a plantelor de buruieni. Depunerea erbicidelor pe plantele din cultura respecti a sau din culturile v învecinate poate provoca pagube însemnate în cazul când culturile sunt sensibile la erbicidul folosit. modul de aplicare (în benzi sau pe toata suprafata) si numarul de reprize în care se aplica erbicidul. dupa ce rasadurile s-au prins si au început sa creasca (postplantare). Lipsa precipitatiilor timp de 10-12 zile dupa erbicidare cu erbicide sistemice reduce mult 35 . deoarece reduce procesul de volatizare si favorizeaza absorbtia substantelor active ale erbicidelor de catre organele vegetative ale buruienilor. Dozele de erbicide se exprima în kg pentru erbicidele granulate sau sub forma de pudra muiabila si în litri pentru cele lichide. când este nevoie. eficienta erbicidelor scade mult datorita pierderilor mari de substanta prin volatizare. Balan etc.

la 5-6 zile dupa erbicidare. m contribuie la ealonarea productiei si a consumului de produse legumicole proaspete. Cu toate ca pentru producerea rasadurilor se fac cheltuieli suplimentare. TEHNOLOGIA GENERALA A PRODUCERII RASADURILOR DE PLANTE LEGUMICOLE ŠImportanta si necesitatea folosirii rasadurilor Plantele legumicole cu cea mai mare pondere pentru legumicultura tarii noastre se cultiva prin rasad (tomatele. permite largirea arealului de cultura a speciilor ter mofile si micoreaza consumul de seminte etc. si colab. raportata la scara întregii productii. asigura desimea optima la unitatea de suprafata si uniformitatea culturilor.). salata pentru culturi protejate etc. produse în constructii destinate acestui scop sau în teren neprotejat. 4. 4. de o anumita vârsta. În acest scop.2. ardeii. 150. patlagele vinete. ceea ce presupune un necesar de 3500-4000 ha destinate producerii acestor rasaduri. Rasadurile sunt plante legumicole tinere. superioare din punct de vedere cantitativ si calitativ este conditionata de producerea unor rasaduri de calitate.LEGUMICULTURA efectul. În acest caz. castravetii. Fermele specializate sunt proiectate în module cu capacitatea de productie pâna la 15-20 milioane rasaduri într-un ciclu. pamânturilor si inventarului pentru producerea rasadurilor 36 .. în legatura cu proportia culturilor care se înfiinteaza prin rasad. ŠOrganizarea producerii rasadurilor privete în pri ul rând dimensionarea acestei m verigi tehnologice. Obtinerea unor productii timpurii. varza. producerea rasadurilor este organizata atât în microferme specializate cât si în sectoare cu productie de tip gospodaresc. 1990).000 ha cultivate cu legume înfiintate prin rasad (Butnariu H. cu 150-200 m3 apa/ha.1. Aceste ferme sunt organizate în cadrul societatilor comerciale sau asociatii ale cultivatorilor. mainilor si utilajelor. În tara noastra trebuie sa se produca anual aproximativ 10-12 miliarde rasaduri. Pregatirea constructiilor. conopida. trebuie sa se aplice o udare prin aspersiune. folosirea lor este absolut necesara datorita avantajelor pe care le prezinta: asigura conditii pentru obtinerea unor productii extrati purii si timpurii superioare. pentru plantarea a cca.2.

montarea foliei. sporirea fertilitatii si corectarea pH-ului. confectionarea de noi ra de aerisire. dezinfectia solului. În cazul unor cantitati mici. Dupa pregatire amestecurile nutritive se dezinfecteaza cu aburi sau cu substante chimice. dezinfectia solului si a scheletului serei. urmarirea temperaturii. maruntirea solului. amestecurile nutritive se aaza în platforme de aproximativ 3 m latime si 2. omogenizare. afânarea solului. . repararea tocurilor vechi. repararea celor me vechi.în cazul rasadnitelor cu încalzire biologica: confe ctionarea de noi tocuri. Apoi se acopera platformele cu prelate de polietilena termorezistenta si se introduce aburul sub presiune la temperatura de 120°C.5 m înaltime. În functie de cantitatea de amestec ce urmeaza a fi pregatita se alege si linia tehnologica corespunzatoare pentru pregatirea a mestecului nutritiv. lucrarile de pregatire a amestecului de pamânt se efectueaza manual. . mobilizarea solului.LEGUMICULTURA La pregatirea constructiilor pentru producerea rasadurilor se va tine cont de specificul bazei materiale folosite. montarea foliei. mentinându-se pâna în momentul când în 37 . instalarea tocurilor. resturi vegetale grosiere-nemineralizate etc.la solariile simple: verificarea scheletului. mranita si turba.) componentele se cern. aezarea substratului. . luându-se urmatoarele masuri: . se omogenizeaza. Dupa preparare si omogenizare. racordate la conducta de transportare a aburului. introducerea amestecului nutritiv. acoperirea lor cu ferestre. pregatirea biocombustibilului. introducerea biocombustibilului. se maruntesc cu ajutorul mainilor de maruntit. cernere. evitarea reinfestarii). În scopul îndepartarii impuritatilor (cioburi de sticla. pietre. asezarea substratului. Înainte de folosire. Masinile si utilajele se pregatesc prin reparare si punerea lor în stare de functionare. dezinfectia tocurilor si a ramelor.la solariile încalzite biologic: verificarea scheletului. dezinfectie. Pregatirea amestecurilor de pamânt consta în: maruntire.în cazul serelor înmultitor se vor efectua urmatoarele lucrari: revizia tehnica si reparatiile curente (aceste lucrari se fac de catre echipe de muncitori specializati si se executa imediat dupa desfiintarea culturii anterioare si îndepartarea resturilor vegetale. La dezinfectia cu aburi în interiorul platformelor se introduc conductele de dezinfectie termica.

La pregatirea amestecurilor. sa aiba permeabilitate pentru apa si aer. astfel ca pH-ul sa fie de 6-6. iar în lipsa acestora se fac gramezi de forme regulate si se acopera cu prelate de P. Dezinfectia pe cale chimica se face pe platforme betonate sau pe prelate din material plastic.2-0. pe care amestecul nutritiv se aaza în straturi succesive.4 kg/m3 sulfat de potasiu.2 kg/ 3). înainte de utilizare se face proba de fitotoxicitate a a mestecului nutritiv.5.7 kg/m3 superfosfat si 0. se adauga 0. amestecul nutritiv se omogenizeaza si se acopera cu o folie de polietilena. culoare închisa (în scopul absorbirii unei cât mai mari cantitati de energie solara). tehnologia de producere a rasadurilor în cuburi nutritive. Dat fiind timpul de pauza destul de îndelungat pentru unele produse chimice dezinfectante. în care se seamana samânta drajata sau nedrajata.0-6. pregatirea amestecurilor de pamânt se face din timp. Rasadurile de plante legumicole pot fi produse pe strat nutritiv (repicate sau nerepicate) sau în forme cu sau fara presarea amestecului nutritiv. sa aiba reactie neutra (pentru legu mele din grupa verzei.E. platformele se mentin în continuare acoperite. pâna la întrebuintare acestea se tin adapostite în soproane. pentru a se evita reinfestarea. Pentru simplificarea tehnologiei de producere a rasadurilor. 38 . turba se folosete numai dupa ce i s-a corectat reactia. într-o masura tot mai mare. peste fiecare strat administrându-se cantitatile corespunzatoare de substante dezinfectante (cele solide se administreaza prin împrastiere iar cele lichide cu ajutorul unor maini de stropit sau cu stropitori). De m asemenea. rezultate prin presarea amestecului nutritiv. Dupa dezinfectare. castraveti si pepeni) sau uor acida (pH 6.5 pentru majoritatea speciilor). prin adaugarea de var (cca. În multe tari producatoare de legume se practica. în special când acestea se utilizea pentru za repicarea rasadurilor. Dupa administrarea substantelor dezinfectante. sa fie lipsite de agentii patogeni si daunatori. la pregatirea amestecurilor. sau se face repicarea rasadurilor. yAmestecuri de pamânt folosite la producerea rasadurilor Amestecurile nutritive folosite la producerea rasadurilor trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: sa fie bogate în substante hranitoare. se fac experimentari si cu pastile obtinute din turba puternic presata. Daca se foloseste imediat dupa trecerea timpului de actiune si de pauza.5-0.LEGUMICULTURA interiorul platformelor se înregistreaza o temperatura de 90°C. uor asimilabile de catre plante.

lucrarea putându-se efectua manual sau mecanizat. Cu ocazia lucrarilor de pregatire a solului trebuie sa se adune toate radacinile care apar la suprafata. În momentul în care plantele încep sa rasara se înlatura folia de polietilena si se scade temperatura cu câteva grade pentru a evita alungirea rasadurilor.tasarea uoara.aezarea substratului nutritiv (care a fost pre gatit si dezinfectat în prealabil) în grosime de 6-7 cm. Sub registrele de încalzire si la capetele traveelor mobilizarea solului si maruntirea lui se face manual (cu hârletul si grebla). repartizând semintele cât mai uniform. Repicatul consta în scoaterea rasadurilor de la locul unde au vegetat de la rasarire si transplantarea lor (introducerea sistemului radicular în substratul nutritiv) la o distanta mai mare între rânduri si plante pe râmd. Pentru producerea rasadurilor necesare înfii tarii culturilor în sere se poate n semana si direct în ghivece din material plastic sau cuburi nutritive. se taseaza. cât mai uniform.4 m fiecare. 4. cu masina de sapat solul în sere si solarii (MSS-1. Tehnologia producerii rasadurilor în sere înmultitor Pregatirea solului consta în mobilizarea lui la adâncimea de 30-32 cm. Dezinfectia solului serei se realizeaza pe doua cai: ter ic si chimic . . daca acestea prezinta gale sau brunificari datorita atacului diferitilor agenti patogeni. ramânând între ele o poteca cu latimea de 40 cm pe care se circula pentru îngrijirea rasadurilor. Dupa semanat laditele se pun pe registrele de încalzire si se acopera cu folie de polietilena.3).aezarea pe fiecare travee a câte doua folii de polietilena cu latimea de 1.5 cm mranita sau amestec nutritiv. udarea si acoperirea cu folie de polietilena recuperabila pentru încalzirea substratului nutritiv. în scopul asigurarii 39 .2.2. Pentru castraveti si pepeni galbeni semanatul se face în ladite.3) sau cu cea pentru pasuni (FPP-1.4) si maruntirea lui cu freza viticola (FPV-1. Dupa terminarea acestei lucrari semanatura se acopera cu un strat de 0.LEGUMICULTURA prevazute cu o mica adâncitura în care se pune samânta sau se repica rasadul (strip-pots). prin împrastiere. într-un amestec de nisip si turba sau numai în nisip. . m Pregatirea patului germinativ consta în: . se uda cu apa tehnologica. Semanatul pe pat nutritiv se face manual. se eticheteaza si se acopera cu folie de polietilena.

În momentul în care platforma începe sa „fumege” se poate trece la amenajarea patului cald în grosime de 60-70 cm. Platforma se cladeste din straturi succesive. Pregatirea biocombustibilului.LEGUMICULTURA unei suprafete de nutritie mai mari si a unui regim de lumina mai bun. proces ce se realizeaza prin punerea lui în platforme de încalzire. gaze. sere-solar si câ mp. Tehnologia producerii rasadurilor în solarii si sere-solar cu substratul încalzit pe cale biologica Pregatirea solului consta în înlaturarea tuturor resturilor vegetale de la cultura anterioara ca masura obligatorie de fitoprotectie si afânarea superficiala a solului. legumele din grupa verzei. În aceste platforme gunoiul se aaza cu 7-8 zile înainte de amenajarea patului cald. se asaza substratul nutritiv în grosi e de 6-8 cm. combaterea buruienilor. când gunoiul se încalzete. grosimea patului cald va fi mai mica (30-40 cm). rarirea rasadurilor. gunoiul se asaza cât mai afânat si pentru a nu se tasa sub propria greutate.3. când cotiledoanele au pozitie orizontala.5 m. gunoiul trebuie sa porneasca în fermentatie. Dupa 2-3 zile. de gunoi pastrat si proaspat. Momentul optim pentru repicat este când rasadurile se afla în faza de aparitie a pri ei frunze m adevarate (tomate. combaterea bolilor si daunatorilor. La castraveti si pepeni aceasta lucrare se face la 3-4 zile de la rasarire. În platforma (lata de 2 m). calirea rasadurilor înainte de plantare în solarii. m 40 . primul si ultimul strat fiind de gunoi pastrat. aplicarea substantelor bioactive. Dupa amenajarea patului cald. fertilizarea faziala. Lucrarile de întretinere aplicate rasadurilor se refera la: dirijarea factorilor de microclimat (caldura. 4.2. Înainte de amenajarea patului cald. groase de 25-30 cm. platforma nu trebuie sa depaseasca prea mult înaltimea de 1. Operatiile de pregatire a constructiilor si amestecului nutritiv sunt asemanatoare cu cele de la semanat. Primavara devreme se face acoperirea solarului cu folie de polietile na. În ultimul caz suprafata ramasa libera se utilizeaza pentru repicarea rasadurilor de ardei si patlagele vinete obtinute pe patul cald. lumina. salata) sau la aparitia celei de a doua frunze adevarate (ardei si patlagele vinete). Latimea patului cald poate fi egala cu cea a solarului sau a serei solar sau de 3 m. Când solarul sau sera-solar se folosete nu mai pentru repicarea rasadurilor. se instaleaza tocurile de rasadnite sau se instaleaza arcuri din fier beton care se acopera cu polietilena. umiditate) si mentinerea lor la nivel optim.

se face rarirea acestora la 3-4 c pe rând. 41 . daca se produc rasaduri nerepicate si plantele sunt prea dese. dar presupune masuri de captare si conservare a energiei solare prin sistemele de acoperire si etanare a constructiilor. dezinfectia spatiilor si a elementelor de constructie.3). Lucrarile de întretinere sunt asemanatoare cu cele aplicate rasadurilor produse în sere înmultitor cu unele particularitati si anume: nu se mai face rarirea cuburilor. astfel încât de la rasarirea plantelor pâna la plantare sa treaca o perioada de 35-40 zile. Tehnologia producerii rasadurilor în solarii si sere-solar neîncalzite Pentru culturile de tomate timpurii. Grosi ea m amestecului nutritiv este de 12-14 cm când se repica în substrat sau 2-3 cm când se repica în cuburi nutritive.4. Protector 300 M) iar pentru afânarea substratului freza viticola (FV 1. actionate de tractorul viticol. Epoca de semanat se stabilete în functie de momentul plantarii. Semanatul se face prin împrastiere sau în rânduri folosind rama de semanat.2. se taseaza. se uda cu apa tehnologica si se eticheteaza. peste stratul de substrat se aaza cuburile nutritive cu latura de 5 cm în care se vor repica rasadurile.LEGUMICULTURA Semanatul se poate executa la 2-3 zile dupa a ezarea substratului. În ultimul caz. La 8-10 zile de la rasarirea plantelor se face repicarea rasadurilor introducându-le în substrat sau cub pâna în apropierea cotiledoanelor si se uda imediat cu apa tehnologica pâna la umectarea cuburilor sau a substratului. Rasadurile m rezultate din rarire se repica în alt solar care a fost pregatit în acest scop. atentie deosebita se va acorda aerisirii deoarece în solarii se for eaza m condensul care contribuie la creterea umiditatii relative a aerului si prin fermentarea gunoiului se degaja amoniac si CO2 care devin toxice pentru plante daca nu se efectueaza aceasta lucrare. afânarea substratului. 4. Dupa efectuarea semanatului se acopera cu un strat de mranita sau amestec nutritiv gros de 0.3) sau de pasune (FPP 1. folosind pentru dezinfectie mainile de stropit (MST-900. semanatul survine într-o perioada când nu mai este necesara folosirea încalzirii artificiale.5-1 cm. de vara si pentru industrializare si varza de vara. Imediat dupa semanat se pregatete patul cald pentru repicat. introducerea amestecului nutritiv. Constructiile se pregatesc cu 10-12 zile înainte de se manat si consta în acoperirea solariilor. Aceste lucrari se pot executa mecanizat.

Ca material organic biocombustibil pentru amenajarea rasadnitelor cu cele mai bune rezultate se folosete gunoiul de grajd care. dupa semanat se face mulcirea cu folie de polietilena recuperabila . permeabil si ferit de inundatii. Pentru producerea rasadurilor de tomate timpurii cât si pentru repicarea rasadurilor de ardei si patlagele vinete se vor folosi solarii cu dubla protejare iar pentru celelalte specii. 4. sau se poate introduce separat fiecare co mponent cu ajutorul remorcilor de sera cu basculare laterala. înaintea a menajarii rasadnitelor trebuie sa porneasca în fermentatie. în special în stratul superficial. pentru a nu favoriza dezvoltarea radacinii principale în adâncime. pe tot parcursul perioadei de producere a rasadurilor. aplicându-se la începutul intervalului de calire un tratament cu Cycocel 0.LEGUMICULTURA Amestecurile nutritive se pot pregati pe platfor betonate si apoi se me introduc în solarii si sere-solar. Lucrarile de întretinere care se aplica rasadurilor sunt ase manatoare cu cele efectuate la producerea rasadurilor în solarii cu substratul încalzit pe cale biologica. uor. Semanatul se face manual sau mecanizat cu semanatoarea SRS-12. pânza de apa freatica sa fie la adâncime de peste 2 m.2. sa fie departe de surse de infectie. În acest scop se procedeaza ca si în cazul solariilor cu substratul încalzit pe cale biologica. Calirea rasadurilor începe cu 3 saptamâni înainte de plantare. Cuburile nutritive pentru tomatele timpurii se confectioneaza si se introduc în solarii sau sere-solar cu 5-6 zile înainte de repicat pentru a se încalzi si se acopera cu folie de polietilena uzata pentru ca acestea sa nu-si piarda umiditatea. sa aiba asigurata sursa de apa cu debit constant si suficient etc. 42 . sa fie plan sau uor înclinat spre sud. se niveleaza manual fiecare component si apoi straturile aezate succesiv se o mogenizeaza cu ajutorul frezei. Tehnologia producerii rasadurilor în rasadnite cu încalzire biologica Terenul care se alege pentru amenajarea rasadnitelor cu încalzire biologica trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: sa fie adapostit împotriva vânturilor si curentilor de aer rece. cu specificarea ca pentru a favoriza ramificarea sistemului radicular este necesar sa se asigure umiditatea în substrat.5. pentru a preveni baltirea apei provenite din ploi si topirea zapezii. uniform. se uda si se erbicideaza.1%.

pentru rasadnitele de suprafata. distanta între rânduri va fi de 6-7 cm iar între seminte pe rând 3-4 cm. Imediat dupa amenajarea patului cald se instaleaza tocurile de rasadnite. în cazul rasadnitelor îngropate. când rasadurile se repica si de 12-13 cm când se seamana fara a face repicatul. la cele fixe amenajarea consta numai în asezarea patului de gunoi în interior. Componentele care alcatuiesc amestecul nutritiv sunt prezentate în tabelul 6. În acest scop. pentru a izola patul cald de solul rece si a asigura scurgerea mustului de gunoi. pentru ca materialele necesare sectorului.LEGUMICULTURA Amenajarea patului cald. În ultimul caz. pentru ca rasadurile sa pri easca cât mai multa m lumina. uor înclinate spre sud (panta va fi de 6°). daca rasadurile se repica. pentru a se putea circula în vederea efect arii lucrarilor de întretinere. Imediat u dupa a ezarea tocurilor acestea se acopera cu rame si rogojini pentru a se evita pierderile de caldura si racirea patului cald. Pe acest strat se amenajeaza patul cald. se descopera rasadnitele. sau gunoiul se introduce în rasadnite. iar cele cu do pante se orienteaza cu ua lungimea pe directia nord-sud. Între platformele de rasadnite se lasa drumuri late de 3-4 m.30. Operatiunea de aezare a tocurilor este valabila nu mai pentru rasadnitele mobile. se pate trece la introducerea amestecului nutritiv în rasadnite. Înaltimea patului difera în functie de momentul amenajarii si tipul de rasadnita. În perioada rece (ianuarie-februarie) si la rasadnitele de suprafata. Grosimea patului nutritiv va fi de 10 cm. Între tocurile de rasadnite si la marginea patului cald se lasa poteci de 0. în momentul în care apar picaturi de condens pe partea interioara a geamurilor. cât si pentru repicat direct pe pat nutritiv. Semanatul se executa prin împrastiere. Pe terenul curatat de zapada (daca este cazul) se aaza un strat de paie sau frunze de 10-15 cm grosime. Pentru rasadnitele cu o panta. tocurile se orienteaza pe directia est-vest. se taseaza si se niveleaza gunoiul din interiorul tocului si se presara un strat subtire de praf de var sau cenua pentru a împiedica aparitia ciupercilor.5 m. La 3-4 zile de la instalarea tocurilor. aceasta este de 70-80 cm iar în perioada mai calda (martie-aprilie) 40-50 cm. uor si uniform tasate cu dosul furcii. 43 . sau în rânduri când rasadurile nu se repica. alcatuit din straturi succesive de gunoi. În momentul în care platforma începe sa „fumege” se trece la amenajarea patului cald. precum si rasadurile produse sa se transporte mecanizat.

44 . Se amenajeaza straturi cu latimea de 80-100 cm. care se cultiva prin producerea prealabila a rasadurilor.LEGUMICULTURA Semanatura se acopera cu un strat de mranita sau amestec nutritiv de 0. Se seamana mai rar deoarece rasadurile nu se repica. se za. În acest scop se alege un teren adapostit. Data semanatului se alege în functie de epocile de înfiintare a culturilor legumicole în câmp.5-1. cu apa freatica la adâncime de peste 2 m. Pe fiecare strat se aaza amestecul nutritiv în grosime de 7-8 cm. În momentul în care rasadurile ajung la geam se face ridicarea tocurilor. 4. situat lânga o sursa de apa sigura si prevazut cu cai de comunicatii. distribuind cât mai uniform semintele. m dar se poate efectua si în cuburi nutritive pentru culturile timpurii.2. pentru a se putea efectua lucrarile de întretinere. Lucrarile de îngrijire aplicate rasadurilor produse în rasadnite se asea mana cu cele efectuate la rasadurile produse în solarii cu substratul în calzit pe cale biologica cu unele particularitati în privinta dirijarii temperaturii care se face mai greu în rasadnite. se taseaza si se uda cu apa tehnologica. permeabil. Pe suprafete mai mari se poate semana mecanizat cu semanatoarea SRS-12. se taseaza si se uda.5 cm grosime. fertilizari faziale (2-3) si combaterea bolilor si daunatorilor. se dezinfectea se afâneaza. Repicatul rasadurilor se face direct în substrat (la 5 x 5 c sau 7 x 7 cm). Se seamana manual. udari repetate. Lucrarile de îngrijire consta în: co mbaterea buruienilor. fertil. se niveleaza si se traseaza u or. Tehnologia producerii rasadurilor pe straturi amenajate în câmp Pentru culturile legumicole destinate consumului târziu din toamna. marunteste bine si se erbicideaza. acestea se produc pe straturi amenajate în câmp.0 cm. Între straturi se lasa poteci de circulatie late de 50 cm. Dupa semanatul manual se acopera semintele cu un strat de mranita gros de 0. Terenul se curata de resturile vegetale. Se seamana la 3-4 zile de la introducerea amestecului nutritiv.6. dupa ce amestecul nutritiv s-a încalzit (apar picaturi pe partea interioara a geamurilor si rasar semintele de buruieni).

Producerea legumelor în ferme specializate da posibilitatea folosirii principiilor legumiculturii intensive. defrisare. Dintre aceste lucrari. chimizarii si irigarii. specializarea. Lucrarea se efectueaza de catre întreprinderi specializate. for area unor m partizi mari de legume care. ceea ce duce la obtinerea unor productii ridicate la unitatea de suprafata.LEGUMICULTURA 4. microferme (1-5 ha) sau în fermele din cadrul unor asociatii ale cultivatorilor sau alte exploatatii agricole. duce la scaderea pretului de vânzare. O nivelare efectuata corect trebuie sa asigure o panta continua si unifor a terenului de 1-3‰ pe toata ma lungimea solelor destinate irigarii. Acestea se mpart în î doua categorii mari: lucrari de captarea apei (prize) si lucrari pentru transportul si distributia apei pe teren (reteaua de irigatie). prin echilibrarea ofertei si cererii. TEHNOLOGIA GENERALA A CULTIVARII PLANTELOR LEGUMICOLE ÎN CAMP NEPROTEJAT Producerea legumelor în câmp reprezinta activitatea de baza în legumicultura care se poate efectua în sistem gospodaresc. concentrarea. Transportul apei de la priza la terenul irigat se face cu ajutorul retelei de irigatie care poate fi construita din canale deschise. Amenajarea terenului pentru irigatii este o operatie prin care se realizeaza ansamblul de lucrari necesare asigurarii cu apa a culturilor. 4.1. 45 . nivelarea capitala si amenajarea pentru irigatii. curatirea de pietre sau alte materiale. aplicarea pe scara larga a mecanizarii. zonarea. Nivelarea capitala sau de baza se executa de regula o data cu construirea sistemului de irigatii si când este necesar se poate repeta.3.3. Pregatirea terenului si a solului Pregatirea terenului este necesara atunci când se ia în cultura pentru pri a m data o anumita suprafata de tere. Captarea apei din sursa se realizeaza printr-un ansa mblu de lucrari ce se executa la punctul de priza. nivelarea capitala si amenajarea pentru irigatii se efectueaza în mod obligatoriu iar celelalte numai daca este nevoie. Aceasta consta în executarea lucrarilor de desecare. jgheaburi sau conducte îngropate. pro filarea.

46 . contribuie la combaterea buruienilor. însuirile solului. ŠNivelarea de întretinere (exploatare) se executa anual înaintea fertilizarii si araturii de baza si urmarete întretinerea nivelarii capitale prin corectarea denivelarilor care au aparut în urma efectuarii lucrarilor din perioada de vegetatie la cultura anterioara. ajuta patrunderea radacinilor în profunzime. subsolarea si scormonirea sunt lucrari agroameliorative prevazute în tehnologiile culturilor legumicole. ŠAfânarea adânca a solului sau scarificarea. Adâncimea de lucru este de 40-60 cm. bolilor si daunatorilor etc Pe solurile uoare si pentru unele culturi (fasole. Nivelarea terenului constituie una din cerintele principale pentru generalizarea tehnologiilor moderne. ‹Lucrarile de baza ale solului Lucrarile de baza sunt: nivelarea terenului. mazare. ceea ce duce la creterea fertilitatii solului. particularitatile biologice si agrotehnice ale plantelor cultivate etc. pe cele cu un strat puternic tasat în profunzime si pe solurile cu exces de umiditate. ŠFertilizarea de baza se efectueaza dupa nivelarea de întretinere când se administreaza îngrasamintele organice si cele minerale greu solubile (2/3 din îngrasamintele cu fosfor si potasiu. încorporeaza îngrasamintele organice si resturile vegetale accelerând descompunerea lor.LEGUMICULTURA Pregatirea solului necesita o serie de lucrari care se executa diferentiat în functie de sistemul de cultura practicat. ceapa etc. combaterea buruienilor. Prin aceste luc se urmarete rari crearea conditiilor favorabile pentru creterea si dezvoltarea plantelor prin îmbunatatirea însuirilor fizice ale solului. intensificarea proceselor chimice. permite infiltrarea apei în straturile mai adânci. favorizând astfel accesul aerului. bolilor si daunatorilor. Prin aceasta lucrare se creaza conditii pentru mecanizarea lucrarilor de la înfiintarea culturilor pâna la recoltarea produselor si repartizarea uniforma pe teren a apei. apei si caldurii.). compacte. Pentru culturile care se înfiinteaza toamna sau primavara devreme. ŠAratura adânca îmbunatateste structura solului. care se aplica pe solurile grele. este suficienta o aratura la adâncimea de 20 cm. fertilizarea si mobilizarea solului (aratura si afânarea adânca). Lucrarile principale care se aplica solului se grupeaza în lucrari de bazasi de pregatire a patului germinativ. lucrarile de pregatire continua pâna la modelarea solului.

terenul se pregatete printr-o aratura 47 .LEGUMICULTURA ‹Lucrarile de întretinere a araturii si de pregatire a patului ger inativ m Datorita perioadei mari de timp în care se face înfiintarea culturilor (începând din luna martie pâna în octombrie). Se lucreaza la adâncimea de semanat. se face o grapare cu grapa cu colti reglabili cu bara de netezire 8-GCN1. fertilizarea. dupa recoltarea culturii anterioare. Pentru culturile care se înfiinteaza primavara în epoca a doua. care se înfiinteaza vara sau toa mna. trei grape elicoidale sau combinatorul C-6. imediat ce se poate intra pe teren. erbicidarea. pentru a distruge buruienile si a evita formarea crustei. care trebuie sa asigure în sol caldura.9 având montate. în vederea înfiintarii culturilor primavara devreme (mazare. oxigenul si umiditatea necesara germinarii semintelor sau prinderii rasadurilor. Pentru culturile care se înfiinteaza pe teren modelat este necesar ca pregatirea patului germinativ cu combinatorul. spanac.5. Prin lucrarile de pregatire a patului germinativ pentru înfiintarea culturilor legumicole se distrug buruienile si se împiedica evaporarea apei din sol. morcov.). Acest strat trebuie sa se afle pe un substrat mai tasat care conduce mai bine umiditatea spre seminte.9. Pentru pregatirea patului germinativ. iar la nevoie cu combinatorul C-3. salata etc. se recomanda folosirea combinatorului C-3. Cu combinatoarele se pot încorpora îngrasamintele cu azot si erbicidele. combinatoarele se echipeaza în mod obligatoriu cu cutite tip sageata.9 sau C-6. Caldura necesara germinarii semintelor se asigura prin afânarea solului pâna la adâncimea de încorporare a semintelor.5). modelarea si semanatul la o singura trecere. Pentru culturile succesive sau duble.7. cât si diversitatii semintelor ca marime. la care s-au înlocuit rotile cu trei grape elicoidale. În cazul în care terenul s-a îmburuienat. care realizeaza concomitent mobilizarea. pâna la înfiintarea culturilor se recomanda sa se aplice unadoua grapari de întretinere la 2-3 cm adâncime cu 8-GCN-1.7 (1-2 treceri). Daca aratura de toamna prezinta denivelari mai pronuntate se folosesc combinatoare (C-3. pepeni etc. este necesara o pregatire specifica a patului ger minativ. patlagele vinete. când terenul este mai tasat si pe solurile grele. Pentru a se reduce consu murile de energie si în vederea evitarii tasarii solului se reco manda folosirea de agregate complexe. sa se lucreze la o adâncime mai mare pentru a se putea face o modelare corespunzatoare.). Pentru culturile care se înfiinteaza în epoca a III-a (tomate. ardei. în locul rotilor.

întretinere si recoltarea culturilor. pentru a încorpora resturile vegetale în sol. bulbi.8) sau trei straturi cu latimea la coronament de 104 cm (MMS-4.LEGUMICULTURA superficiala la 15-18 cm adâncime. culturile legumicole se înfiinteaza prin semanat direct sau prin plantarea materialului saditor (rasad. În functie de cerintele de consum si de necesitatea aprovizionarii fabricilor de conserve. asigura zvântarea si încalzirea timpurie a solului.5). Daca resturile vegetale nu au un volum mare. la o anumita adâncime. La însamântare trebuie sa se tina cont de urmatorii factori principali: epoca. norma. Pentru mecanizarea lucrarilor de modelat se folosesc: mainile de modelat solul MMS-2. calitatea pregatirii patului 48 . vara si toamna. în cazul erbicidelor care nu necesita încorporarea în sol.8 si MMS-4.3. ŠEpoca de semanat este conditionata de sistemul de cultura. ŠModelarea solului asigura irigarea prin rigole si uureaza mecanizarea lucrarilor de înfiintare. tuberculi etc. particularitatile biologice ale speciilor legumicole si perioada când trebuie recoltata productia.5. Pentru erbicidele volatile.5 precum si agregatul de modelat si fertilizat solul AMFS-4. într-o anumita cantitate la ha. urmata de o discuire cu grapa cu discuri. Erbicidarea se face prin pulverizarea fina a solutiilor apoase de erbicide pe suprafata solului dupa modelare. schema de înfiintare si folosirea mainilor adecvate acestei lucrari. semanatul se face ealonat. în mai multe etape. Înfiintarea culturilor legumicole în câmp În câmp. adâncimea. dupa anumite scheme de însamântare. ŠCombaterea pe cale chimica a buruienilor se face prin tratarea solului cu diferite erbicide specifice. ca si evacuarea surplusului de apa în cazul ploilor torentiale cu debit excesiv.2. textura solului. ‹Înfiintarea culturilor legumicole prin semanat direct în câmp ŠSemanatul este o lucrare prin care semintele se introduc în sol. care la o trecere executa doua straturi cu latimea la coronament de 94 cm (MMS-2. erbicidarea se face înainte de modelare 4. tractorul si agregatele deplasânduse pe rigole. ŠAdâncimea de semanat conditioneaza uniformitatea rasaririi si se stabilete în functie de marimea semintelor.5 si AMFS-4. pré sau postemergent.). pregatirea patului germinativ se poate face direct cu ajutorul grapei cu discuri (1-2 treceri). Se deosebesc trei epoci de semanat: de primavara.

schema de modelare a solului. patlagelele vinete. cu o culoare verde-închis. caracteristicile tehnice ale tractorului. pentru a se scoate cu uurinta din ghivece sau pentru a evita pe cât posibil ruperea radacinilor la cele nerepicate. telina.sa fie viguros. pentru executarea mecanizata a lucrarilor de întretinere si recoltat. ŠSchemele de semanat se stabilesc tinând seama de: suprafata de nutritie a plantelor si asigurarea desimii optime la unitatea de suprafata. Rasadurile obtinute în ghivece sau cuburi nutritive se încarca în ladite si se îmbaiaza în solutie de insectofungicid.LEGUMICULTURA germinativ. mai ales spre colet. .la tomate. perioada când trebuie sa se livreze productia. metoda de irigare. rasadurile necorespunzatoare. În acest caz se va avea în vedere urmatoarele aspecte: calitatea rasadurilor. masa a 1000 de seminte si valoarea culturala a acestora. Un asemenea rasad. m . vizibili cu ochiul liber ( etapa a VIII -a de organogene za). Înainte de plantare cu 10-12 ore.la speciile din grupa verzei sa aiba 5-6 frunze adevarate bine for ate. .la speciile din familia Cucurbitaceae sa prezinte 3-4 frunze adevarate bine formate. durata de vegetatie a soiului cultivat. cele mijlocii la 2-3 cm. ŠPregatirea rasadurilor pentru plantat. 1969). ŠCalitatea rasadurilor influenteaza direct precocitatea si nivelul productiei. . cu internodii scurte si cu un siste radicular bine dezvoltat. salata.sa fie sanatos. masinilor si utilajelor folosite pentru semanat. Se sortea înlaturând za. metodele de plantare si adâncimea la care se planteaza. distantele de plantare. m ŠEpoca de plantare se alege tinând cont de o mare complexitate de conditii si anume: particularitatile speciei si soiului cultivat si tipul culturii în care sunt programate. rasadurile se uda bine. epoca de plantare. caracteristi a speciei si cu nuanta c violacee. ‹Înfiintarea culturilor legumicole prin plantarea rasadurilor Culturile legumicole care se înfiinteaza prin plantarea rasadurilor sunt: tomatele. la plantare trebuie sa îndeplineasca ur atoarele conditii: m . ardeii. prazul. Laditele se aaza 49 . ŠNorma de samânta la ha se stabilete în functie de desimea plantelor la unitatea de suprafata. castravetii etc. iar cele mari la 3-4 cm (Maier. ardei si patlagele vinete sa aiba primii muguri florali bine formati. Semintele mici se seamana la 1-2 cm adâncime. ceapa de apa. corelate în relatie cu evolutia temperaturii si precipitatiilor ca factori principali în complexul climatic local. umiditatea solului si epoca de semanat.

patlagele vinete. numarul mare de udari si cu norme ridicate de udare. În plus. combaterea buruienilor. contribuie la tasarea puternica a solului. telina.) sau cu suspensii 50 Adâncimea Mai adânc decât au fost în rasadnita deoarece emit uor radacini adventive Cu 1-2 cm mai adânc decât au fost în rasadnita .2 Adâncimea de plantare a rasadurilor la unele specii legumicole Specia Tomate.3. paie. ŠLucrarile cu caracter general sunt: combaterea crustei si afânarea solului. semimecanizat.2). ŠAdâncimea de plantare depinde de specie(tab.3. udarea prin aspersiune.LEGUMICULTURA în remorci prevazute cu stelaje pentru a evita ruperea rasadurilorsi se transporta la locul de plantare. mecanizat sau automatizat. praz La aceeai adâncime la care au fost în rasadnita sau pe strat ŠDistantele de plantare se stabilesc în functie de habitusul plantelor si starea de fertilitate a solului. udarea culturilor. având drept scop asigurarea unor produ corespunzatoare din ctii punct de vedere cantitativ si calitativ 4. completarea golurilor. rumegu. În timpul transportului rasadurile se protejeaza prin acoperire cu folie de polietilena si rogojini pentru a le feri de actiunea razelor solare. castraveti Gulii. repetându-se în timpul perioadei de vegetatie. Lucrarile de combatere a crustei si de afânare a solului. ŠMetode de plantare. pleava. coaja de copaci. Lucrarile de îngrijire aplicate culturilor legumicole în câmp În legumicultura se întâlnesc doua grupe de lucrari: lucrari cu caracter general (care se aplica la toate culturile legumicole) si lucrari cu caracter special (care se aplica numai la anumite culturi legumicole). contribuie mai mult la accentuarea fenomenului de tasare a solului din culturi si la formarea crustei. turba etc. ploile torentiale. prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor. Mulcirea solului cu diferite materiale organice (mranita. gunoi de grajd semifermentat. Tabelul 4. fertilizarea faziala. varza. 4. Plantarea rasadurilor se poate face manual. salata. conopida Ardei. Lucrarile efectuate asupra plantelor la unele culturi ca si recoltarea. ceapa de apa.

. Pe suprafete mici se folosesc unelte manuale (sape. care nu patrund adânc în sol sau se utilizeaza tavalugul inelar (TI-3. CL-2. . pentru distrugerea crustei în intervalul de la se manat la rasarirea plantelor se poate lucra cu grape uoare. ceapa ceacla ma. În acest scop se folosesc seminte preîncoltite sau în cazul unor culturi plantulele rezultate la rarire din rândurile alaturate (to mate. retinut special pentru completarea golurilor (10-15%). Dupa ce plantele au rasarit se folosesc cultivatoarele legumicole (CL-4. Lucrarile curente prin care se urmarete afânarea solului si combaterea crustei. . Completarea golurilor constituie o lucrare de optimnizare a desimii culturilor.5M. se aplica în toate fazele culturii. folosind diverse unelte si utilaje. golurile se completeaza la 4-5 zile dupa plantare.compostarea gunoiului de grajd înainte de utilizare si mentinerea platformelor respective libere de buruieni. salata. tomate etc. folie de polietilena de culoare închisa (fumurie sau neagra). .utilizarea semintelor cu valoare culturala ridicata. Astfel.distrugerea buruienilor de pe marginea drumurilor si de-a lungul canalelor de irigatii înainte de producerea semintelor. 51 care le-au . folie de aluminiu. pe terenuri care nu sunt bine nivelate si pe soluri nemaruntite corespunzator. previne formarea crustei. sfecla etc. Dintre masurile preventive amintim: . exces de umiditate etc.5). neinfestate cu se minte de buruieni.). folosindu-se în acest scop rasaduri din acelai soi si de aceeai vârsta.LEGUMICULTURA bituminoase. tasarea solului si împiedica dezvoltarea buruienilor. La culturile înfiintate prin rasad.8) sau freza legumicola (FPL-4). Completarea golurilor se efectueaza numai dupa ce se iau masuri de înlaturare a cauzelor provocat (atac de daunatori.). . întâlnite frecvent în culturile înfiintate prin însamântarea semintelor mici (legume pentru radacini tuberizate.lucrarea rationala a solului pentru prevenirea in festarii acestuia cu buruieni.rotatia si succesiunea judicioasa a culturilor. Combaterea buruienilor se face atât prin masuri preventive cât si prin cele curative.utilizarea în cadrul asolamentului a culturilor care concureaza mai bine buruienile.). respectiv. sapaligi. hârtie speciala etc.. unelte Wolf) sau prasitori cu tractiune hipo. La completarea golurilor. se procedeaza la reânsamântare pe portiunile de rând unde sunt goluri.

tehnicoorganizatorice si economice a regimului de udare prezentat anterior. prin îndepartarea acestora la intrarea apei în peri etrul cultivat cu legume.18%. pentru o btinerea unor productii corespunzatoare trebuie sa se mentina plantele sanatoase de la rasarire pâna la încheierea perioadei de vegetatie. . . Cercetarile legate de efectul bolilor si daunatorilor în culturile legumicole au aratat ca acestea produc pagube de recolta în medie de cca. motiv pentru care trebuie facut raritul. în functie de cultura si specificul local.aplicarea unor rotatii rationale care sa excluda succesiunea speciilor cu age nti patogeni comuni. Dintre masurile preventive amintim: . Masurile prin care se pot proteja plantele împotriva agentilor patogeni pot fi preventive si curative. De aceea.LEGUMICULTURA . . rasare un numar mai mare de plante decât cel necesar. Irigarea rationala impune solutionarea optima. ŠLucrarile de îngrijire cu caracter special. Raritul plantelor. La înfiintarea culturilor prin semanat direct în câmp.folosirea semintelor dezinfectate si a rasadurilor sanatoase.prevenirea infestarii culturilor cu buruieni prin se minte aduse cu apa de udare. iar când au conditii opti e de dezvoltare m pot produce compromiterea totala a culturilor.aplicarea unei agrotehnici superioare. m Dintre masurile curative cele mai importante sunt: plivitul. care sa asigure distrugerea buruienilor si conditii bune pentru creterea viguroasa a plantelor. de regula ca masura de siguranta. în vederea asigurarii unei desimi normale. prasitul si erbicidatul. Sunt lucrari care se aplica nu în mai 52 .instituirea unui regim sever al masurilor de igiena fitosanitara în culturi. se folosesc norme de seminte ceva mai mari. Acestea se apli a numai la anumite c culturi. Bilonatul si muuroitul se aplica la plantele legumicole de la care se consuma tuberculii si radacinile tuberizate. . care are drept scop asigurarea unui spatiu de nutritie si vegetatie pentru fiecare planta cât mai aproape de cel optim.folosirea soiurilor si hibrizilor cu rezistenta mare la boli si daunatori. Prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor. daca conditiile de germinare a semintelor si de rasarire a plantelor sunt optime. diferentiata. În aceasta situatie. cu tot ansamblul conditiilor climatice. Masurile curative se refera la combaterea pe cale chimica sau biologica.

cicoare. Ciupitul se efectueaza în special la soiurile de castraveti care fructifica pe ramificatii de ordin superior. în scopul opririi creterii plantelor în înaltime si dirijarii hranei catre fructe . 53 . Tratarea cu substante bioactive are drept scop stimularea si reglarea proceselor fiziologice. favorizând cresterea si maturarea acestora. Prin înalbire organele de consum devin mai fragede si au un gust mai placut. pericolul brumelor apare de la 15 septembrie (uneori chiar mai devreme). Pericolul distrugerii plantelor se poate în latura si prin cultivarea plantelor în adaposturi acoperite cu mase plastice. în jumatatea de nord a tarii. de fructificare si maturare a fructelor în scopul sporirii productiei timpurii si totale si îmbunatatirea calitatii acesteia. când se ciupeste vârful dupa 3-4 frunze adevarate si la plantele din câmp când se ciupesc tulpina principala dupa 3-4 frunze si ramificatiile de ordinul I. Culturile legumicole sensibile la frig. cardon etc. iar în sudul tarii. iar toamna. Înalbirea se aplica la sparanghel. pot fi vatamate si uneori chiar distruse de brumele târzii de primavara sau de cele timpurii de toamna. Copilitul consta în suprimarea ramificatiilor laterale (copili) de pe tulpina la tomate sau a lastarilor de la baza plantelor semincere. dupa 5 octombrie. dupa 4-6 frunze. pericolul brumelor târzii de primavara persista pâna la 20 aprilie si uneori chiar prima decada a lunii mai. care sunt slab dezvoltati si daca se lasa produc seminte de slaba calitate Cârnitul consta în suprimarea vârfului de cretere al tulpinii principale.LEGUMICULTURA cazuri speciale. praz. Combaterea grindinei se poate face prin intermediul rachetelor. telina pentru petioluri. Aceasta lucrare se aplica la rasaduri. Protejarea culturilor împotriva brumelor. Înalbirea (etiolarea) organelor de consum se efectueaza pentru îmbunatatirea calitatii produselor legumicole care se consuma etiolate. Sustinerea plantelor se aplica la plantele legumicole la care tulpinile nu se pot mentine în pozitie verticala datorita înaltimii (lungimii) mari a tulpinilor plantelor si lipsei în structura anatomica a acestora a unor tesuturi mecanice care sa asigure rigiditatea tulpinilor. conopida. În conditiile din tara noastra. deoarece prezinta neajunsul ca marete suprafata de evaporare a apei din sol. încarcate cu anumite substante chimice care exploadeaza în zona norilor si împiedica formarea grindinei sau prin intermediul plaselor cu ochiuri dese din fibre sintetice care se întind deasupra culturilor.

Ea reprezinta un complex de operatiuni de mare raspundere. fragezime. mijloacele de transport. aciditate etc. . în functie de destinatia productiei si anumite caracteristici ale acesteia. Recoltarea legumelor cuprinde doua aspecte principale si anume: organizarea recoltarii si tehnologia de recoltare.maturitatea de consum corespunde momentului în care partile comestibile ale legumelor au dobândit însuirile caracteristice speciei si soiului (marime. 54 . continut în apa.4. zaharuri.). spanac. ŠOrganizarea recoltarii prezinta importanta deosebita pentru fermele specializate si se face din timp asigurându-se pe de o parte întocmirea corecta a graficelor de livrare.) dar se poate folosi si pentru cele de la care si utilajele necesare recoltarii.maturitatea fiziologica este data de momentul când semintele ajung la marimea caracteristica si sunt apte sa germineze daca sunt puse în conditii optime de umiditate si caldura. culoare.4. însuiri care permit folosirea lor imediata.1. . RECOLTAREA SI CONDITIONAREA LEGUMELOR 4. morcov. iar pe de alta parte asigurându-se mainile ŠTehnologia recoltarii se refera la: . În functie de specificul creterii si dezvoltarii fiecarei specii legumicole si de destinatia productiei se utilieaza urmatoarele notiuni legate de gradul de maturare: .LEGUMICULTURA 4.Tehnica de recoltare. patrunjel etc. . gust. Aceasta notiune se utilizeaza pentru legumele de la care se consuma partile vegetative (salata.Momentul optim de executare a recoltarii. ambalajele necesare. aroma etc. formatiunile de lucru.Stabilirea gradului de maturare la care trebuie facuta recoltarea. forma. Recoltarea legumelor Recoltarea este operatiunea care marcheaza trecerea legumelor din sfera productiei în cea a circulatiei si consumului. culoare. cum ar fi capacitatea de a-si desavârsi maturarea dupa recoltare. Gradul de maturare constituie o anumita etapa în procesul creterii si maturarii la care legumele întrunesc anumite proprietati ca: marime. deoarece modul de executare a acestei lucrari are repercursiuni directe asupra mentinerii calitatii produselor. pe baza evaluarii productiei si întocmirea calendarului aparitiei acesteia.

me conserve sterilizate. ardei. Intervalul dintre doua recoltari difera în functie de specie. fasole. la care s-au creat soiuri si hibrizi cu maturare grupata în proportie de peste 85% si o buna rezistenta la loviri. Recoltarea integrala la o singura trecere. murate etc.). m În functie de specificul plantelor legumicole recoltarea se face selectiv sau integral. pârga. mazare etc. Pentru unele legume ca tomatele pentru export. pierderi în greutate prin î bolnavire etc.maturitatea tehnica sau industriala corespunde cu faza în care legumele întrunesc însuirile cerute de unele operatiuni tehnologice cum ar fi: pastrarea în stare proaspata (ceapa. produc deprecieri calitative produselor. sa se evite pe cât posibil lovirile. Aparitia simultana a productiei este un caracter transmis genetic la tomate.).. zdrobirile. înmuierea tesuturilor etc. ra. în momentul efectuarii acestei operatiuni.). cu peretii vata mati. Recoltarea selectiva se face prin mai multe treceri. vibratii etc 55 . asupra produsului sa se exercite o presiune cât mai redusa.. pepenii galbeni destinati pastrarii etc.. Tehnica recoltarii este determinata de anumite caracteristici ale plantelor legumicole si anume: gradul de perisabilitate si dinamica aparitiei productiei. dovlecei. ruperea de tesuturi etc. patlagele vinete. mazare etc. produse deshidratate. în perioada imediat urmatoare recoltarii. inflorescenta complet formata. ardei.). g . usturoi. maturitatea comerciala este maturitatea în cadrul careia sunt întrunite caracteristicile cerute de beneficiari si este conditionata de scopul pentru care legumele se comercializeaza. diferite for de prelucrare (pasta. deoarece în celulele lovite. socuri. pe masura ce produsele legumicole ajung la maturitatea comerciala (tomate. dovlecei. La aceasta maturitate legumele se gasesc în diferite grade ale maturarii în functie de destinatie (supramaturare. castraveti. fasole de gradina etc. aceasta corespunde cu stadiul de pâr a. etc.).LEGUMICULTURA se utilizeaza fructele înainte de atingerea maturitatii fiziologice (castraveti. se produc procese de hidroliza si fenomene care se evidentiaza prin pete. faza de dezvoltare a plantei. coacere deplina. pepeni. maximum de crestere vegetativa etc. recoltarea trebuie facuta astfel ca. care. În functie de gradul de perisabilitate. se face culegând toate produsele existente în momentul recoltarii. bulion. tehnologia de cultu conditiile de mediu etc. a oxigenului din aer si datorita temperaturii ridicate la care se lucreaza de cele mai multe ori. sub influenta enzimelor.

Aceste dispozitive se regleaza pentru diferite nuante si intensitati de culoare cu ajutorul unei fise. mecanizat. 56 . Sortarea în masa generala trebuie facuta pe mese de sortare pe care se aaza produsele care vor fi sortate si lazile goale în care se va face gruparea produselor pe marimi. cele cu maturare complet diferita fata de celelalte produse. ŠPresortarea este o operatie care se efectueaza dupa recoltare si consa în eliminarea din masa produselor a exemplarelor evident necorespunzatoare calitativ. exemplarele bolnave.progra a m filtrelor de culoare si a fundalelor de reflectie.. culoare etc. Sortarea selectiva se face manual. caiete de sarcini sau note de comanda. calibrare. periere. o parte din operatii se executa mecanizat iar celelalte manual. bulgari de pa mânt etc ŠSortarea este operatia de conditionare a produselor legu micole prin care se urmarete ca acestea sa corespunda conditiilor de calitate precizate în STAS. Conditionarea produselor legumicole Prin conditionare se întelege totalitatea operatiilor de sortare. calibrarea se face concomitent cu sortarea produselor sau dupa aceasta. forma. marime. a resturilor de tulpini. 4. prin alegerea produselor cu defecte din masa produselor supuse sortarii sau se pot folosi în acest scop dispozitive cu celula fotoelectrica care analizeaza intensitatea coloratiei. De obicei.LEGUMICULTURA În functie de dotarea tehnica. spalare. crapate etc. conform prevederilor din actele normative.4. semimecanizat. realizându-se concomitent sortarea si calibrarea produselor.2. Prin sortare se elimina din masa produselor exemplarele foarte mici. ceruire etc.. platforme tehnologice cu benzi. recoltarea se poate face: manual. destinatia productiei si specificul fiecarei specii legumicole. noma interna. când toate operatiunile de recoltare se face cu ajutorul masinilor speciale. manual cu scoaterea mecanizata a recoltei din câmp cu platforme mobile. vatamate. Sortarea în masa generala se executa tot manual si se face prin examinarea tuturor exemplarelor si aezarea lor într-unul din ambalajele aezate în jurul muncitorului. caiet de sarcini. cu ajutorul carora produsele recoltate sunt aduse sa îndeplineasca conditiile tehnice de calitate si prezentare prevazute în STAS. când toate operatiile se executa manual. pa greutate etc. ŠCalibrarea este operatia prin care produsele sunt grupate du forma.

6. s-a realizat masina de spalat radacinoase MSR care realizeaza spalarea legu melor într-un tambur rotativ. transport si depozitare si ambalaje de desfacere. Are ca scop înlaturarea si curatirea de praf si o parte din reziduurile de substante chimice care se gasesc pe aceste produse ŠSpalarea legumelor se face cu maini speciale de spalat si are drept scop îndepartarea totala a pamântului de pe produsele legumicole si a substantelor fitosanitare. care se leaga cu banderole dinmasa plastica sau alte materiale de legat.. ridichele de luna. legumelor condimentare etc. legaturi este operatia de conditionare si ambalare specifica legumelor verdeturi. 10 sau 12 plante. care se gasesc pe acestea. pastârnacul. în tara noastra. În functie de destinatie produsele legumicole se ambaleaza în: ambalaje de manipulare. sfecla roie. iar din punct de vedere comercial. ŠCeruirea este o alta lucrare care se aplica la unele legu si se face cu emulsii de me ceara sau parafina.1. având drept scop prelungirea perioadei de pastrare a însuirilor calitative. ŠLegarea în snopi. Operatiunea se executa manual si consta în formarea unor legaturi de 4. Dintre legu mele radacinoase se cultiva frecvent morcovul. CAPITOLUL V TEHNOLOGIA DE CULTURA A PRINCIPALELOR PLANTE LEGUMICOLE 5. În acest scop. favorizarea unei manipulari mai uoare a produselor.CULTURA LEGUMELOR RADACINOASE Din aceasta grupa de plante legumicole fac parte specii de la care se consuma radacinile îngroate (tuberizate). care se aplica unor specii legumicole ca: tomatele. urmata de o spalare suplimentara cu jet de apa pe un transportor cu vergele. telina pentru radacina. funii. sparanghelului. patrunjelul.LEGUMICULTURA ŠPerierea este operatiunea complementara a procesului de conditionare. o prezentare atragatoare. frunze. 57 . vara si iarna. cartofii etc. petioluri etc. ŠAmbalarea produselor legumicole este operatia de finalizare a fluxului tehnologic de conditionare si are ca scop protejarea produselor în ti pul m transportului.

Cerintele fata de factorii de vegetatie Legumele radacinoase se cultiva cu bune rezultate în toate zonele tarii pâna la altitudi de 1500-1600 m. telina. procentul de caroten este mai ridicat la morcovi cultivati la 14 ore/zi lumina decât cei cultivati în conditii de iluminare scurta. La temperaturi mai ridicate. 5. pastârnac). înca din antichitate. fiind plante de climat racoros si relativ umed. de 25-300C în sol. Fata de lumina. în tratarea bolilor de rinichi. grosimea si calitatea acestora. ca patrunjelul si pastârnacul.LEGUMICULTURA Legumele radacinoase sunt folosite în alimentatie. la pregatirea si condimentarea diferitelor mâncaruri. Legumele radacinoase se comporta ca plante bienale. a malariei si pentru dizolvarea nisipului la rinichi si vezica urinara. salate. cerintele sunt moderate. radacinile cresc scurte si ramân mici. la umbra frunzele se alungesc. Astfel. care le confera aroma si gust specific. Semintele acestor plante pot germina la temperaturi de 1-50C. aceste legume sunt mult apreciate de consumatori. fapt ce face posibila pastrarea lor peste iar în câmp (patrunjel. care sunt anuale. Marea majoritate a legumelor din aceasta grupa sunt folosite în industria farmaceutica. saruri minerale si vitamine. temperatura optima de germinatie fiind de 18-200C. Uleiurile eterice din radacinile de patrunjel contribuie la o mai buna digestie a alimentelor.-100C. rezista în faza de plantula la temperaturi de –8….1. 58 . sucuri sau în stare cruda. Unele.1. totui productii mari si sigure se obtin în conditii de irigare. iar radacina matura la – 300C. Pentru creterea normala a radacinilor sunt favorabile temperaturi de 18200C. sunt firave. iar din semintele de patrunjel se extrage apiolul folosit. na Temperatura din sol si aer influenteaza raportul între frunze: radacini. Astfel. din semintele de morcov se extrage daucarinul folosit în tratarea bolilor coronariene. În ceea ce privete umiditatea solului. Datorita unui continut ridicat în zaharuri. cerintele sunt moderate. lunghimea. Influenta favorabila asupra productiei de radacini o are durata de iluminare. Trebuie remarcat si continutul în uleiuri eterice a unora ca: patrunjelul. iar productia de radacini scade. cu exceptia ridichilor de luna si unele soiuri de ridichi de vara.

se mitârzii (130-150 zile: Chantenay. Lipsa apei în aceste faze duce la le mnificarea tesuturilor. radacinile cresc ascutite. în perioada de cretere a aparatului foliar si de îngroare a radacinilor si de depunere a substantelor de rezerva se manifesta cerinte ridicate fata de fosfor si potasiu. depreciindule calitativ. ei putându-i-se aplica îngrasaminte organice si în anul de cultura. Necesarul de elemente fertilizate variaza în cursul vegetatiei. formarea aparatului foliar si a sistemului radicular si în perioada de îngroarea a radacinilor. Îngrasamintele organice (gunoi de grajd) si îngrasamintele verzi nu sunt recomandate a se aplica în anul de cultura. În solurile grele. acestea se aplica îngrasaminte organice bine descompuse si în cantitati moderate. timpurii (90-110 zile: Carotte de Paris). Uria de Berlicum. semitimpurii (110-130 zile: Nantes. Chantenay Red Core. Narbone). Astfel. co mpacte si slab aerisite. Kamaran. Nogales). afânate. Dintre 59 .LEGUMICULTURA Fazele care necesita multa umezeala în sol sunt: în perioada de germinatie a semintelor. precocitate. 5. deoarece reactioneaza la aceasta fertilizare. care diminueaza productia. productie ridicata. Excesul de apa este mai daunator. adesea ra mificate si au un continut redus de zahar. Danvers 126. Berlanda). cultura reuind bine numai în conditii de irigare. De aceea.1. deoarece favorizeaza aparitia de boli. târzii (150-180 zile: Bauer Killer Rote Herz. bogate în substante organice si curate de buruieni. deoarece provoaca ra mificarea radacinilor. De mentionat este faptul ca telina necesita multa apa. Telina face exceptie de la aceste recomandari. Fosforul si potasiul influienteaza favorabil si rezistenta a plantelor la boli si îmbunatatirea capacitatii de pastrare a radacinilor. Temperaturile de peste 160C prelungite mult timp si asociate cu seceta în primele faze de vegetatie determina aparitia tulpinilor florifere în primul an. Alegerea soiurilor si hibrizilor Morcov: foarte timpurii (80-90 zile: Napoli).2. iar variatiile brute de umiditate provoaca craparea si ramificarea radacinilor. În ultimii ani pe plan mondial au fost creati hibrizi dubli cu însuiri superioare: germinatia rapida si uniforma. Legumele radacinoase valorifica bine solutii mijlocii sau uoare.

Rondar F1. King F1.3. rasadnite calde. f Evitarea raritului se poate face prin utilizarea de seminte drajate. Solar F1. Redo. Anglia F1.1 prezentam date utile înfiintarii culturilor de legume radacinoase. Bere de München. Patrunjel: timpuriu (140-150 zile: Zaharat). Pastârnac: Alb lung. Navada F1. Semilung. Ridichile de luna se cultiva cu bune rezultate si în sere. Rarit – se executa când plantele au 4-5 frunze în rozeta. Lustra. Roii cu vârful alb. Panther F1. cu exceptia telinei pentru radacina.cu seminte umectate sau cu rasad. în cazul telinei. Ridichi de luna: Rotunde timpurii. semitimpuriu: De Arad. la distante specifice fiecarei specii. Rodeo. Jaguar F1 . târziu (200-220 zile: Bardowicher). Primavara devreme terenul se marunteste. Completarea golilor. care se realizeaza prin inter ediul rasadului m semanat des fara repicat. Acestea se încorporeaza în sol si se face modelarea terenului în straturi. produs în rasadnite calde sau solarii încalzite.1. Ridichi de iarna: Negre rotunde Dintre hibrizii de ridichi de luna recomandam: Winter tetraploid. Rotund (180-200 zile). Bolkar F1. aratul sau sapatul cu cazmaua la 28 30 cm. tunele joase. Sprintar F1. Sfecla de masa: timpuriu: Bordo. Feuer Kügel. 60 . Înfiintarea culturilor Pregatirea terenului începe din toamna prin distrugerea resturilor vegetale.LEGUMICULTURA acetia se remarca: Nanthya F1. Cultura legumelor radacinoase se realizeaza prin semanat direct în câmp. iar raritura se valori ica sub forma de legaturi. Ridichi de vara: De Dumbraveni. se aplica a doua parte de îngrasaminte cu fosfor si potasiu si 1/2 din îngrasaminte cu azot. care permit o distributie uniforma pe rând. 5. Hytop F1. Rodos. semitimpurii (180-200 zile: Berlinez). în cultura pura sau asociate cu alte specii legu micole. aplicarea îngrasamintelor cu fosfor si potasiu (1/3). Alabaster. Condor F1. Lucrari de întretinere: Tavalugitul – se face imediat dupa semanat. Telina: Victoria. Rosie de Iernut. Udat – se face la înfiintarea culturilor imediat dupa semanat sau plantat. În tabelul 5. solarii. semitardiv: Detrit Nero. Scharo.

LEGUMICULTURA

Prasitul – se aplica ori de câte ori s-a format crusta si daca apar buruieni. Se executa 3-5 prasile manuale. Fertilizarea faziala – se recomanda a seaplica în doua reprize: prima când plantele au 3-4 frunze, iar a doua când începe îngroarea radacinii. Irigarea – se aplica 4-6 udari cu cca 20-40 l apa/m2. Pe solurile nisipoase, irigarea prin aspersiune previne acumularea de saruri la suprafata solului, contribuie la realizarea unei rasariri unifor cu efecte pozitive asupra productiei. me Tabelul 5.1 Date tehnice privind înfiintarea culturilor
Cultura Perioada de însamântar e Perioada de plantat 1-25 III 1-20 III 10 V-10 VI Norma de samânta kg/ha g/10 2 4-6 4-6m 4-5 4-5 0,15 12-14 10-15 Nr. plante la m2 64-75 4-5 4-5 10-12 13-16 140-250 45-45 18-25 25 30 45-55 45-55 35 20 40 30 40 Productia kg/10m2

Morcov

1-25 III sau 15 VI-10 VII Patrunjel Pastârnac Telina III-IV prod.rasad. IV Sfecla de masa Ealonat Ridichi de 5 III-5V si luna 10-20IX 15 IV-15 V Ridichi de vara Ridichi de 20 V-5 VI iarna

0,15

35

12-14

10-15 10-12 10-12

10-12 10-12

Combaterea bolilor si daunatorilor – vizeaza îndeseori alternarioza (Alternaria dauci) si fainarea (Erysiphae umbelliferarum). Dintre daunatori, pagube mari sunt produse de masca morcovului (Psila rosae). Recoltarea – se face esalonat, pentru asigurarea consu mului de vara si total toamna. Radacinile sunt bune de recoltat dupa 50-60 zile de la rasarire, când au 1,5-2 cm diametru, valorificându-se la legaturi (4-5 legaturi la kg). Pentru pastrarea peste iarna, recoltatul se face în septe mbrie-octombrie, înainte de venirea înghetului. Recoltatul radacinilor se face manual cu cazmaua, se recolteaza prin taiere la 2 cm deasupra coletului, se sorteaza si se depoziteaza în silozuri sau pivnite stratificate, în nisip uscat. Ridichile de luna se recolteaza la 4-6 saptamâni de la semanat, manual prin smulgere, se leaga în manunchiuri si se valorifica.

61

LEGUMICULTURA

5.2. CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI Plantele legumicole din aceasta grupa au pondere mare în alimentatia omului si sunt cele mai raspândite în cultura. Grupa de legume varzoase cuprinde: varza de capatâna alba, varza cu capatâna roie, varza creata, varza de Bruxelles, varza pentru frunze, conopida, broccoli – conopida verde, gulia si varza chinezeasca. Plantele din aceasta grupa sunt bienale, cu exceptia conopidei, care se comporta în cultura ca plante anuale. Continutul bogat în saruri minerale de K, P, Ca, Fe si în vitaminele C, A, B1, B2, PP, precum si în uleiurile pe baza de sulf le confera acestor legume o valoare alimentara ridicata, si chiar efecte terapeutice în vindecarea unor afectiuni. Deoarece unele specii si soiuri au perioada de vegetatie scurta, pot fi cultivate frecvent în sistem de culturi succesive anterioare sau urmatoare. Legumele varzoase participa în hrana oamenilor tot timpul anului, atât în stare proaspata, cât si conservata. Pentru esalonarea consumului în starea proaspata se pot realiza culturi protejate în solarii sau tunele joase, acoperite cu folie de polietilena. Se estimeaza o alimentatie echilibrata la un consum de legume varzoase de 75 g/zi, respectiv 27 kg anual, din care 80% pentru consu mul în timpul iernii. 5.2.1.Cerintele fata de factorii de vegetatie Legumele varzoase sunt plante legumicole cu o mare capacitate de adaptare la conditiile de mediu, fapt ce face posibila cultivarea lor în toate zonele tarii, la altitudini pâna la 1500m. Varza, conopida si gulia sunt plante legumicole putin pretentioase fata de temperatura, putând suporta cu usurinta temperaturile scazute din cursul perioadei de vegetatie. Temperaturile de 5-80C sunt considerate ca potrivite pentru o buna vegetatie; valorile optime de cretere fiind de 15-180C. Semintele germineaza la 3-40C, iar în faza de rasad, plantele se dezvolta bine la temperaturi de 10-200C. Plantele tinere, bine calite la 30C timp de 10-12 zile, pot suporta o durata scazuta de ti p m temperaturi de –10….-150C. Temperaturile prea ridicate, de peste 250C, nu sunt favorabile deoarece creterea înceteaza, iar daca sunt asociate cu u miditatea atmosferica scazuta, capatânile ramân mici, afânate si inflorescentele

la conopida rasfirate.
62

De aceea. deoarece numai plantele cu foliaj bogat pot sa asigure realizarea de productiimari. m La conopida.Alegerea soiurilor si hibrizilor Varza alba timpurie: Dittmark. lunghi ea zilei m influentând favorabil formarea capatânilor de varza. Tucana. Delphy H. de îngroare a tulpinilor la gulie. Histona F1. Timpurie de Vidra. Prezenta umiditatii în calitate mare este solicitata dupa plantare si în etapa formarii rozetelor de frunze.2. albe si placute la gust. Consumul cel mai ridicat de apa se înregistreaza în faza de formare si cretere a capatânilor de varza. Lena F1.2. mentinând o umiditate în sol constanta. Insuficienta luminii determina alungirea rasadurilor. frunzele se coloreaza în violaceu. Excesul de umiditate conduce la încetarea creterii. primavara la pregatirea terenului. Administrarea unor calitati suficiente de fosfor si potasiu favorizeaza creterea sistemului radicular si formarea de capatâni mari. bogate în humus si substante minerale. Culturile de legume varzoase reuesc bine pe solurile aluvionale. care duc la vernalizarea plantelor si emiterea de tulpini florifere în primul an. dar cu frecventa mare. aceste specii reactioneaza favorabil la aplicarea îngrasamintelor organice (gunoi de grajd). Speciile din aceasta grupa sunt plante de zi lunga. plantele cresc încet si for eaza capatâni mici. ducând la craparea acestora. Vela F1. lumina difuza favorizeaza obtinerea de capatâni fragede. Eficienta maxima a irigarii se obtine când se aplica cantitati mici de apa.LEGUMICULTURA În cazul soiurilor timpurii trebuie sa acordam o atentie deosebita evitarii temperaturilor de 4-100C. Varza alba de vara: Gloria.. Fata de apa. azotul are un rol important în obtinerea de productii mari si de calitate. Excesul de azot este daunator. Musketter F1. în perioada de cretere intensa a capatânii. iar restul. cerintele legumelor varzoase sunt ridicate. Dintre îngrasamintele minerale. împreuna cu 1/3 din cele azotate. Clarinet F1. afânate. 63 . Oscar F1. Se recomanda aplicarea îngrasamintelor organice si ½ din cele fosfatice si potasice toamna. începând cu faza de rasad si în cursul vegetatiei. Menza F1. capatânile ramân mici si crapa. 5.

Rebus F1. Lateman F1. Gulii: Goliath alb. administrarea a 30-40 kg/10 m2 gunoi de grajd împreuna cu îngrasamintele fosfatice si potasice. Emperar. Rosie de Arges.LEGUMICULTURA Varza alba de toamna: Buzau. Lindurian F1. terenul se marunteste cu grebla. se admnistreaza îngrasamintele chimice si se modeleaza în straturi înaltate. Licurica. Alverda. Conopida broccoli: Calabresse. Roger F1. Vanja F1. Varza roie: Cap de negru. ca plantarea sa se faca cât mai devreme. Velko F1. Lindon F1. Viola. 6-8 frunze adevarate si grosimea la colet de 5-7 cm. Mila F1. Paloma. Buffalo F1. Se recomanda ca pentru varza timpurie terenul sa se pregateasca din toamna.3. Goliath albastru. Înfiintarea culturilor de legume varzoase în câmp Lucrarile de pregatire a terenului. Arsis F1. Varza chimezeasca: Granado F1. Mocira. Acropolis F1. Claper F1. Dvorky. Redar F1. Conopida timpurie: Alto. 64 . Varza creata: Marilena. Denver F1. Varza de frunze: Arpad F1. Amager. Se executa sapatul cu cazmaua la 28-30 cm. 5. Suprimax. culturi în solarii sau tunele) si prin rasad nerepicat (în cazul culturilor de vara si toamna). produs pe. Flott. Gabion F1. Stokade F1. Timpurie de buzau. Vorbote. Larex. Realizarea culturilor de legume varzoase se face numai prin intermediul rasadului repicat în ghivece sau cuburi nutritive de 5x5 cm (pentru culturi timpurii. Revue F1.2. Adonis F1. Date privind perioadele de înfiintare a culturilor legu melor varzoase sunt prezentate în tabelul 5. Varza de Bruxelles: Târzie de Amager. Noriko. Hinova F1. se fac din toa mna prin eliminarea resturilor vegetale. Primavara devreme. Neon F1. Linmont F1. Remedy F1. Conopida de toamna: Bulgare de zapada. Fortados. straturi reci în câmp deschis. Alaska F1. Serrana F1. Montano F1. Topaz. Gulioare: Kupa. Oliver F. Lintop F1. la începutul lunii martie. Julius F1. Trerro. Veralto.2. rasadurile de legume varzoase trebuie sa aiba vârsta de 45-50 zile. Blaro. Magura. Hopkin F1. Spectrum F1. Kobolt. La plantare. Braunshweig. Abunda.

-prasitul se executa pna când plantele acopera intervalul dintre rânduri.5 0. -fertilizarea în timpul vegetatie Concomitent cu aplicarea udarilor se pot face si îngrasarile faziale. când se ad ministreaza îngrasaminte complexe în cantitate de 300-400 g la 10 m2.0 4. la for area rozetei de m frunze si în perioada formarii partilor comestibile.5-7.5 0.5 0.0 30-40 40 50-80 30 30-50 4-10 22-30 25-40 20-35 25-40 Produc tia kg/10m 2 Varza timpurie Varza de vara Varza de toamna Varza rosie Varza creata 20 I-31 II 25 V-20 VI Varza de Bruxelles Gulioare Gulii Conopida timpurie Conopida de toamna 20 I-5 II 1 III-1 IV 20 IV-25 V 10 IV-20 V 10III-25III 20 IV-15V 20VI-15VII 20VI-20VII 15 III-20 III 15-20 VII 10-25 IV 1-15 VI 25 I-5 III 15 III-10 V 15 IV-25 V 25 V-10 VII 5-25 II 15-30 III 10-30 IV 1-20 VI Lucrari de întretinere: -completarea golurilor-se executa la 3-4 zile dupa plantare.5 0.5 0.5-5.5 0.0 3.0 6.5 0.5 6.0 5.LEGUMICULTURA Adâncimea la care trebuie îngropate rasadurile este pâna la pri a frunza m adevarata. -irigarea-se face dimineata în perioada de primavara.5-7. Îngrasarea a 2-a se aplica când începe formarea capatânilor sau îngroarea.0 5. Se aplica 4-6 udari. Tabelul 5.5 0.5-5.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0. Fazele de vegetatie critice pentru apa sunt: la plantare.5-6. iar vara se face dupa masa. În cazul unor plantari la suprafata. Date privind înfiintarea culturilor Cultura Perioada de însamântare Perioada de plantat Norma de samânta kg/ha g/10m2 0. Se aplica 1-2 fertilizari cu îngrasaminte chimice. care se distribuie printre rânduri si se încorporeaza prin efectuarea prailelor.2. la intervale de 10-14 zile si cu norme de 30-40 l/m2. 65 .5-6. prinderea este îngreunatasi plantele cersc într-un ritm mai încetinit.5 0. Prima îngrasare se face la 10-12 zile dupa plantare.5 0.5 0.5 0.6 11.5 0. utilizând rasad de aceeai vârsta si din acelai soi.0 4. administrând un amestec de 150 g azotat de amoniu si 100 g sare potasica la 10 m2.5 Nr.0 5.5 0.5-6.5-7. plante la m2 6. Se aplica 3-4 prasile la adâncimea de 6-8 cm.

cu produse recomandate. si arteroscleroza. ceea ce face ca ele sa fie folosite la conservarea altor legume. Speciile din aceasta grupa se comporta ca plante bienale si trienale. -recoltarea-se face ealonat în 2-4 etape pe timp uscat. iar cele de peste 250C inhiba procesul.15 %. La fiecare tratament. rahitism.3. 0 Semintele încep sa germineze si bulbii sa vegeteze când în sol se realizeaza 2-3 C. purecii verzei (Phyllotreta spp. Formarea si creterea radacinilor are loc la temperaturi de 12-200C. dar pretentioase la lumina si umiditate. Acestea au o valoare alimentara ridicata. Partea comestibila bulbul si frunzele aeriene. 66 .3. Sunt plante cu cerinte mai reduse fata de caldura. 5. optimul de germinare fiind de 18-200C. capatâna falsa sau tulpina îngroata) cu 2-3 frunze protectoare. 5. iar sporadic pe suprafete reduse ceapa ealonata (Vlaita). ceapa de Egipt (Rocambole).1.) si omizile defoliatoare (Pieris brassicae si Mamestra brassicae). care se aplea peste capatâna falsa. CULTURA LEGUMELOR BULBOASE Din aceasta grupa se cultiva pe scara larga ceapa. usturoiul si prazul. trebuie legate frunzele la vârf cu rafie sau se rup nervurile principale la 1-2 frunze. prin taierea partii comestibile (capatâna.LEGUMICULTURA La conopida. dezinfectia semintelor si tratarea unor boli de plamâni. reumatism.Cerintele fata de factorii de vegetatie Legumele bulboase sunt specii cu cerinte mederate fata de caldura. fiind bogate în glucide. Cu 10-15 zile înainte de recoltare nu se mai aplica tratamente fitosanitare. se adauga Aracet sau Detersin 0. proteine. -combaterea bolilor si daunatorilor: pagube mai importante sunt produse de mana verzei (Peronospora brassicae). protejândca o. saruri minerale si uleiuri eterice care le imprima un gust placut si miros specific. ceapa de tuns si usturoiul de Egipt (Roca mbole). Fitoncidele pe care le contin le confera si un rol bactericid. pentru protejarea inflorescentelor î potriva razelor solare m care le depreciaza calitativ.

compacte si acide nu sunt indicate. caracteristica zilelor de toamna si primavara. O umiditate relativa a aerului prea ridicata favorizeaza atacul bolilor. Prazul manifesta însa cerinte mari fata de umiditatea din sol pe toata perioada de vegetatie. pretentiile sunt ridicate. Plantele bine înradacinate rezista la temperaturi de –20…-250C. Azotul din îngrasamintele azotate favorizeaza creterea organelor vegetative. Administrarea de îngrasaminte fosfatice favorizeaza creterea radacinilor. De aceea. În faza de maturare a bulbilor. superficial. 10-12 ore. fertile. formeaza bulbi numai în conditii de 15-18 ore iluminare. cu 3-4 saptamâni înainte de recoltare. Aceste specii legumicole. pâna ce plantele au 2-3 frunze si ating un maxim în perioada de formare si cretere a bulbilor. Datorita unui sistem radicular slab dezvoltat. este favorizata creterea frunzelor. ducând la scaderea capacitatii de pastrare. în special a manei (Peronospora destructor). care nu formeaza crusta. formarea bulbilor coincide cu perioada de zi scur si multe plante nu mai ta formeaza bulbi. cele sub 100C împiedica formartea bulbilor. pretentiile sunt mai reduse. fiind plante de zi lunga. Gunoiul de grajd se recomanda a se admnistra culturii din anul precedent. iar a îngrasamintelor cu potasiu migrarea substantelor asimilate si depunerea lor în bulbi. Fata de lumina. plantele au cerinte reduse fata de apa.LEGUMICULTURA Procesul de cretere si maturare a bulbilor are loc la temperaturi de 25300C. care explorea za în adâncime doar 30-40 cm sol legumele bulboase au cerinte ridicate fata de apa. deoarece atât durata cât si intensitatea luminii conditioneaza formarea bulbilor. daca se întârzie semanatul sau plantatul dupa 15 aprilie. iar cele de peste 300C inhiba sau chiar opresc creterea. a creterii si formarii sistemului radicular. Fata de umiditatea din aer. însa în cantitati prea mari provoaca încoltirea bulbilor. Rezultatele bune se obtin pe soluri uoare. si lumina redusa. per meabile. 67 . Solurile grele. fapt ce face posibil semanatul sau plantatul din toamna. în conditii de zile scurte. Cerintele mari se înregistreaza în faza germinarii semintelor.

În cazul în care semanatul sa plantatul cepei si a usturoiului se face din toamna. Carristo F1. fertilizarea cu îngrasaminte fosfatice si potasice. de Filiai. Darasti-Ilfov. Usturoiul se cultiva numai cu ajutorul bulbilor (cateilor) iar prazul prin plantare de rasaduri si mai rar prin semanat direct. Ceapa se poate cultiva prin semanat direct. Prelina. Rosie de Fagara. De Tibucani. Ceapa prin rasad: Aurie de Buzau.3. sapatul cu cazmaua la 28-30 cm. De Macau. Glory F1. Carina. Plantarea din toamna a cepei pentru bulbi se realizeaza cu arpagic de 7-14 mm diametru. Pregatirea patului germinativ în acest caz începe mai devreme. Alix.2. Usturoi de primavara: De Cenad. Alegerea soiurilor si a hibrizilor Ceapa prin arpagic: De Stuttgart. Banko. Glorina. Usturoi: Rocambole: De Bucovina. Wolska. terenul se marunteste si se modeleaza în straturi de 94 cm latime la coronament. Cioroiu. prin intermediul arpagicului si prin rasad. Carentan. Bruno F1. Santina. 5. în luna august-septembrie. iar plantarile de primavara cu arpagic de 14-20 mm diametru.3. Spaniol. De Hidrator. Usturoi de toamna: De Moldova. Rosie de Arie. De Râmnicu Sarat. Indiferent de epoca de înfiintare a culturilor. Se recomanda ca în gradina casei sa se extinda metoda de cultura a cepei prin semanat direct (ceapa ceaclama). Otina. Copra F1. care se poate realiza cu uurinta si cu eficienta economica. Parox. executia acestor lucrari se face astfel ca la venirea înghetului plantele sa fie bine înradacinate si sa aiba 4-6 frunze adevarate. Ceapa prin semanat direct: Diamant. Spaniola. Armstrong F1. Praz: Camus.Înfiintarea culturilor Pregatirea terenului destinat a se cultiva cu legu bulboase me începe din toamna si consta în distrugerea resturilor vegetale ale culturii anterioare. Favorit.3. Daitona F1. De Darasti.LEGUMICULTURA 5. Tilina. De Vinga. Aldobo. De Seitin. Durco F1. De Darasti. 68 . Record. Pelux.

Pentru a împiedica înburuienarea puternica a straturilor se poate efectua praila oarba utilizând plante indicatoare. -udarea dupa semanat se executa în cazul culturilor semanate sau dupa plantatul rasadurilor. Pentru culturile semanate din toamna se recomanda luarea unor masuri de retinere a zapezii pe straturi.5-4 Lucrari de întretinere: În cazul culturilor realizate prin semanat direct. Se recomanda ca prima îngrasare faziala sa se faca când plantele au 4-5 frunze .LEGUMICULTURA Tabelul 5. -fertilizarea faziala se efectueaza în 1-2 etape administrând îngrasaminte cu azot si potasiu. Date privind înfiintarea culturilor Cultur a Perioad a de însamân tare 1-30 III 10-20 IX 15-25 III 45 Perioad a de plantat 10-20 III 20-30 X 40 10-25 V Norma de samânta kg/ha g/10m2 800-1200 40 7-9 2-4 Nr.3. care rasar înaitea culturii de baza. -completarea golurilor se face la culturile realizate prin intermediul rasadurilor.5-4 47-70 47-70 7-12 6-10 28-30 35-50 3. Lucrarea favorizeaza o rasarire uniforma si realizarea unor culturi încheiate. plan t e la Producti a kg/10m2 303035- Ceapa prin arpagic Ceapa prin semanat direct (ceaclama) Ceapa prin rasad (ceapa de apa) Usturoi de toamna Usturoi de primavara m2 800-1200 57-71 7-9 2-4 81-95 57-71 Praz 10-25 X 800-1400 800-1400 10-25 X 800-1400 800-1400 1-20 III 15-31 III 10-20 V 3. -prasitul se face de 2-3 ori manual. distrugând buruienile dintre rânduri si de pe rând. acestea se tavalugesc usor dupa se manat pentru a pune samânta în contact cu solul. folosind rasaduri din acelai soi si de aceeai vârsta.

nu se mai aplica udari pentru a favoriza maturarea bulbilor. Cu 3-4 saptamâni înainte de recoltare. -irigatul se executa 6-8 udari cu norme de udare moderate de 20-50 l/m2 la intervale de 15-20 zile. Cantitatile de îngrasaminte utilizate sunt de 800 g azotat de amoniu si 400 g sare potasica/100 m2 la fiecare fertilizare. în functie de umiditatea solului si de starea de vegetatie a culturilor.(dupa cca 30 zile de la rasarire). iar la a doua dupa o luna de la prima. când începe formarea bulbului. 6 .

Mg). cu soluri fertile. care vegeteaza si fructifica bine la temperaturi optime cuprinse între 25-300C. deoarece bulbii pornesc din nou în vegetatie. umiditate si hrana minerala. permeabile si bogate în humus.4. saruri minerale (Na. B2.4. ti p în care frunzele se usuca complet. în stare proaspata sau conservata. C. B6. cât si în sere si solarii. Se cultiva în gradina atât în câmp. Solurile grele. argiloase. Fe. când rasarirea are loc dupa 7-12 zile. care prezinta o deosebita impotanta în alimentatia omului prin continutul bogat în vitamine (B1. utilizând prdusele reco mandate avizate. Speciile de legume solamo-fructoase sunt anuale cu perioadea lunga de vegetatie si pretentioase la caldura. asigurând fructe proaspete aproape tot anul. Dupa recoltare plantele se lasa 3-4 zile la soare. musca cepei (Delia antiqua) si nematodul bulbilor la usturoi (Ditylencus dipsaci). Nu se recomanda întârzierea recoltatului. Din aceasta grupa fac parte tomatele (roiile). Semintele germineaza la temperaturi optime de 20-250C. 5. Cerintele fata de factorii de vegetatie Speciile din aceasta grupa sunt plante ter mofile. Bulbii se fasoneaza la 2-3 cm sau se leaga în cununi si se depoziteaza pentru pastrare. acizi organici si substante proteice.LEGUMICULTURA Udarile cele mai multe se aplica la ceapa semanata direct. Biotina).1. fiind reci si compacte nu sunt recomandate a di cultivate cu aceste specii. CULTURA LEGUMELOR SOLANO-FRUCTOASE Legumele din aceasta grupa se cultiva pentru fructele lor. -recoltarea se face manual când bulbii au ajuns la marimea corespunzatoare soiului si tulpinile false se înmoaie deasupra bulbilor. ceapa de apa (caba) si la praz. -combaterea bolilor si daunatorilor vizeaza combaterea manei cepei (Peronospora destructor). 70 . care sunt consumate la diferite faze de maturare. Ca. lumina. 5. Zonele cele mai favorabile pentru cultura sunt cele cu temperaturi medii anuale de 10-200C. ardeii si patlagelele vinete. m iar cele pergamentoase capata culoarea caracteristica soiului. iar procesul odata declanat este ireversibil.

Romec 554 J. Delphin. Getina (F1). Isalnita 50 (F1). florile avorteaza si cad. Tomate pentru culturi în sere si solarii încalzite – Diva (F1). împiedica fecundarea florilor. Roxana. Ioana (F1). Laura. Fata de umiditatea din sol prezinta cerinte mari. Îngrasamintele minerale influentiaza favorabil creterea si fructificarea precum si calitatea fructelor. în cazul ardeilor si vinetelor conduc la oprirea creterii plantelor. doar vinetele prezinta pretentii mari si fata de umiditatea atmosferica. Export 2 (F1). Mara. Solara (F1). Ardei gras – culturi în sere si solarii: Bruissma Wönder. Plutona. Ace Royal. H 601. înflorirea. Astfel. însa administrate echilibrat pe faze de vegetatie. Angela (F1). Lucia (F1). Dacia. Vidra 60. 5. Sincron F1. Fata de lumina au cerinte mari începând cu faza de rasad si pâna la maturarea fructelor. Hariclea F1. Toate speciile din aceasta grupa reactioneaza bine la îngrasarile cu gunoi de grajd. Precoce de Someeni. 71 0 . Marita 15 (F1). Diana. Roma VF.toamna: Buzau 1600. avortate florilor si la perturbarea proceselor de fructificare. Tasty (F1) si Blondy (F1). Export. Marita 25 (F1). începutul m formarii mugurilor florali. sau mai ridicate de 350C în cazul tomatelor si 380C. Carolina. Majorca (F1). asociata si ci seceta atmosferica. Arletta (F1). Perioadele critice de nutritie sunt: aparitia pri ei frunze. Unirea. Lumina prezinta importanta atât ca intensitate cât ca si durata. Buzau 22. începutul fructificarii si maturarii fructelor. tomatele cultivate prin rasad prezinta cerinte mai ridicate fata de apa decât cele cultivate prin se manat direct. Vitamina. Timpurie de Arge. întârzie aparitia inflorescentelor. diminuând productia de fructe.LEGUMICULTURA Temperaturile mai scazute de 10-15 C. administrat în doza de 3-4 kg/m2.4. Tomate pentru culturi de vara . Lipsa sau insuficienta apei din sol.Arge 1 (F1). Necesarul de apa este în corelatie directa cu nivelul de fertilizare si ci sistemul de cultura.2. Nerarom (F1). O intensitate scazuta a luminii si o durata de sub 12 ore/zi determina alungirea rasadurilor. iar fata de umiditatea atmosferica pretentiile sunt moderate. Alegerea soiurilor si hibrizilor Tomatele pentru culturi timpurii . Gloria (F1). Vemone (F1). Ferma. Cluj 80. Féhérozön.

Oranj. Contesa. Zlaten Medal. Lidia (F1). Cosmin. Cornel. Carmin. Pana Corbului.3. 72 . înaltimea de 14-17 cm si butoni florali sau mugure florifer. Rasadurile necesare înfiintarii culturilor de tomate. Patlagele vinete – culturi spatii protejate: Dragaica. Mihaela si Opal. Kima. Jeny. bulboase sau radacinoase. ardei iuti si vinete se recomanda rasaduri în cuburi sau ghivece nutritive de 7x7x7 c fapt ce asigura timpurietate m. Kapia de Kurtovo. Astrion (F1). Bucheten. Pentru a stimula creterea rasadurilor se îmbaiaza ghivecele într-o solutie de Revital 0. Auriu. Lung Românesc. Rubin. Ardei gogoari . Timpuriu de Bucureti. La plantare. Ardei de boia – Oradea 15. Picant. elemente de tehnologie a culturilor în câmp.Simultan. Narcisa F1. ardei si vinete se produc în sere înmultitor si rasadnite calde. Arad 6 B. Patlagele vinete – culturi de câmp: Bucuretene. Solul se sapa cu cazmaua la 25-30 cm. Carmen B. grosi ea la m colet 6-8 mm. Aroma. rasadurile trebuie sa aiba o vârsta de 50-60 zile. Lucia. Pentru culturile de toamna timpurii. Galben superior. Viorica. 5. Înfiintarea culturilor în câmp Toamna. Madona. Primavara se administreaza o alta doza de îngrasaminte minerale. Redam în tabelul 5. se administreaza gunoiul de grajd si îngrasamintele cu fosfor si potasiu. Splendid. dupa desfiintarea culturilor de leguminoase. Superb si Titan. Ardei lung – Arad 5 B. aplicând la 100 m2 750 g azotat de amoniu. care se încorporeaza cu grebla sau cu motofreza si se modeleaza terenul în straturi cu latimea de 94 cm la coronament. Danubiana. Spitfire (F1) si Picador (F1). Globus. Amurg.LEGUMICULTURA Ardei gras – culturi de câmp: De Siria. 1500g superfosfat si 400 g sare potasica. În cazul unor atacuri de coropisnita si viermi de sârma se trateaza solul cu Galithion 300 g/100 m2 si Sinolintox 300 g/m2. Minis 27. Sheghedin.1%. si productie mai mare. Madalin.4.4. Ardei iute – De Arad. bune premergatoare pentru legumele solano-fructoase.

la ardei se aplica 10-12 udari udari cu norme de 30-35 l/m2 la intervale de 7-8 zile.5 1.cu doze de 895 g azotat de amoniu si 1560 g superfosfat simplu la 100 m2. plante la m2 35-60 30-61 12-14 25-45 12-14 10-13 12-14 45-48 30-50 25-40 10-20 7-15 30-60 Productia kg/10m2 15-30 IV 1-15 V Ardei gras 15-30 II 25 IV-15 V 1.5 1.4.3 0.5-7. Irigatul – primul udat se aplica imediat dupa plantare cu norme de 15-20 l/m2.5 1. apoi la tomate se aplica 7-8 udari cu norme de udare 20-30 l/m2 la 12-15 zile interval.5 12-14 1. administrarea 1040g/100 m2 azotat de amoniu. Îngrasamintele chimice se distribuie între rânduri sau pe rigole de udar si se încorporeaza prin prasile.LEGUMICULTURA Atât tomatele cât si ardeiul si vinetele se cultiva frecvent în solarii si tunele. iar a treia fertilizare se aplica la creterea intensa si maturarea fructelor aplicând 750 g/100 m2 azotat de amoniu. iar la vinete 8-10 udari cu norme de 35-40 l/m2 la interval de 14-15 zile. fertilizarile sunt asemanatoare culturii ardeiului. Tabelul 5.8-8. Fertilizarea faziala – la tomate se recomanda la legarea fructelor din prima inflorescenta. prima la creterea intensa a plantelor administrând 890 g/100 m2 azotat de amoniu.5 Ardei lung Ardei boia Ardei iute Vinete 15 II-5 III 15-25 II 15-25 II 25 II-10 III 25 IV-20 V 25 IV-20 V 25 IV-20 V 1-20 V 1.0 1. La ardei se recomanda aplicarea a trei fertilizari faziale.4 0. La cultura vinetelor.3 6. a doua la formarea primelor fructe administrând 890 g/100 m2 azotat de amoniu si 1500 g/m2 superfosfat simplu.5 1. soi sau hibrid.3 Norma de samânta kg/ha g/10m2 0.0 Nr.5 1.5 1. 73 . Prasitul – se face de 3-5 ori manual la adâncimea de 5-7 cm. a 2-a fertilizare când au legat fructele din inflorescenta a doua.3 6.0 Lucrari de întretinere: Completarea golurilor – la 4-5 zile de la plantare cu rasad de aceeasi vârsta. fapt ce conduce la obtinerea de productii mai timpurii cu 15-20 zile fata de câmp. Date privind înfiintarea culturilor Cultura Perioada de însamântare Tomate timpurii Tomate vara-toamna Ardei gogoar 20 II-5 III 5-15 II Perioada de plantat 0.5 15 II-15 III 25 IV-20 V 1.5 1.

1985) Distante între rânduri.6-2.0-3. trebuie avut în vedere eliberarea de resturi vegetale. Mihalache si colab. a patarii frunzelor si basicarea fructelor. acoperirea solarului cu 10-12 zile înainte de plantare si revizia instalatiilor. ardeiul gras.4 Perioada de plantare 20 II-5 IV 5 IV-15 IV 1 IV-15 5 I-5 II 20-30 VI 1 II-5 III 1-5 II Cultura Lucrarile de întretinere: Completarea golurilor – la 8-10 zile de la plantare cu rasad de aceeasi vârsta.5 prezentam câteva date tehnice privind înfiintarea culturilor în sere si solarii. ardeiul iute si vinetele. cm Tomate în solar Ardei gras în solar Vinete în solar IV Tomate în sera.5 80 35-40 3. Cultura protejata si fortata a legumelor solano-fructoase În sere si solarii ponderea în cultura o au tomatele.. defolierea plantelor – se aplica la culturile de tomate utilizând tutori.0 70 32-47 3. Înfiintarea culturilor Pentru realizarea culturilor se utilizeaza rasad produs în ghivece nutritive cu vârsta de 55-60 zile pentru solarii si 70-80 zile pentru culturile din sere. 5.8 60-140 32-35 2. Pentru realizarea culturilor trebuie pregatirea spatiului si terenului de cultura.4.2-2. putrezirea fructelor. sârma si sfoara.5-6.2-3.2-8. ciclul I Distante pe Desimea rând. ciclul I Tomate în sera.5 80 50-55 2.6 40-56 25-28 7. Tabelul 5. În cazul spatiilor se are în vedere etaneitatea serelor. Privitor la pregatirea terenului. Date tehnice privind înfiintarea culturilor (dupa M. sapatul cu caz maua. copilitul. Recoltatul – se face esalonat pe masura maturarii fructelor si în functie de destinatia productiei. În tabelul 5.5. fertilizarile cu gunoi de grajd. modelatul în straturi înaltate si deschiderea rigolelor de plantare. dezinfectia scheletului.6 60-140 28-30 2.LEGUMICULTURA Palisatul. cu produse avizate.3. cm plante/m2 70 20-24 5. spalieri. protejata în sera Vinete în sera. ciclul II Ardei cult. cârnitul. gândacului din Colorado. 74 .3-2. dezinfectia solului. Combaterea bolilor si daunatorilor – se aplica tratamente împortiva manei.

folosind produse specifice fiecarui agent patogen. Legumele bostanoase ocupa suprafete mari în gradina de lânga casa datorita continutului fructelor în glucide. cea mai mare raspândire în cultura o au castravetii. cârnit. defoliat. în corelatie cu lumina. Irigarea prin picurare este cea mai eficienta. cu tulpina târâtoare. pepenele verde. având flori femele si mascule dispuse pe aceeai planta. Toate sunt plante anuale. Aceste legume se consuma în cantitati mari si datorita gustului placut. Se aplica între 15-20 udari în solarii. CULTURA LEGUMELOR CUCURBITACEAE Din aceasta grupa de legume. reducând consumul de apa cu 50%.LEGUMICULTURA Afânarea solului – prin prasile manuale. Lucrari speciale – constau în palisat. copilit. cum este castravetele. dovlecelul de copt). se utilizeaza si în industria far maceutica si cosmetica. iar polenizarea estefacuta de catre insecte. 75 . stimularea fructificarii. lasa însa terenul curat de buruieni. A. Sunt plante prasitoare care se fertilizeaza cu cantitati mari de îngrasaminte organice si chimice. Prezinta pretentii fata de temperatura si lumina. mulcirea solului cu paie de grâu în strat de 5-6 c sau folie neagra de m 0. Irigatul –se aplica diferentiat. B1.05 mm. Recoltatul – se face manual la diferite stadii de coacere în functie de destinatia produsului. dovlecii. pepenele galben. Unele dintre ele. erbacee. 5. conservate sau murate. pepenele verde si dovleacul de copt. Fertilizarea faziala – cu îngrasaminte organice – se aplica 2-4 fertilizari în solarii si 8-10 ferilizari faziale în sere. în functie de specie si fazele de vegetatie.5. vita mine C. cu nor de 25-35 l/m2 la fiecare me udare si un numar de 25-50 udari în sere cu norme de 15-40 l/m2 la fiecare udare. fiind bune premergatoare pentru majoritatea speciilor legumicole. Dirijarea factorilor de mediu – temperatura. iar dintre elementele minerale predomina calciul. în functie de specie si sistem de cultura. B2. 8-10. Combaterea bolilor si daunatorilor –trebuie efectuate cu atentie. în stare cruda. umiditatea se face pe faze de vegetatie. Recoltarea se face la maturitatea de consum (castravetele si dovlecelul) si la maturitatea fiziologica (pepenele galben.

plantele sunt distruse. Absortia masiva de elemente minarale are loc în perioada de fructificate când plantele extrag din sol 70% din totalul de ele mente nutritive. Legumele bostanoase au pretentii mari atât fata de umiditatea din sol cât si cea din atmosfera. cerinte determinate de sistemul radicular slab dezvoltat (cartravetele) si de coeficientul de transpiratie mare. . dovleceii. Fata de lumina. 5. Pentru o vegetatie normala se recomanda ca temperatura solului sa fie mai ridicata cu 230C.temperatura optima fiind de 25-300C. pepenii galbeni si verzi si dovlecelul de copt sunt specii cu pretentii ridicate fata de temperatura. producându-le amareala fructelor si este favorabila culturilor de pepeni galbeni si verzi prin marirea cantitatii de glucide din fructe. avortarea florilor si diminuarea productiei la fructe. Cerintele mari fata de umiditate se înregistreaza în timpul înfloritului si fructificarii plantelor.1. Curentii de aer reci si vânturile uscate stânjenesc vegetatia acestor plante si de aceea cultura lor în câmp deschis se realizeaza în culise de plante cu talie înalta (porumb zaharat). Cultura da rezultate bune pe solurile uoare.2. Seceta atmosferica este daunatoare culturilor de castraveti. Plantele cresc si fructifica bine la temperaturi de 26-300C. afânate si îngrasate cu gunoi de grajd si îngrasaminte minerale.LEGUMICULTURA 5. Nu suporta oscilatii mari de temperatura de la zi la noapte.Alegerea soiurilor si hibrizilor Castravetii – cu fruct semilung. conducând la stagnarea în cretere. pentru câmp si solar.5. mai ales fata de intensitatea acesteia. acestea ducând la aparitia gustului a mar la castraveti si la stânjenirea vegetatiei la pepeni. carintele sunt mari. Excesul de umiditate conduce la aparitia bolilor si îmbolnavirea plantelor. Semintele încep sa germineze la temperaturi de 14-160C. La paritia celor mai uoare brume.Cerintele fata de factorii de vegetatie Castravetii.5. Temperaturile sub 140C si peste 400C influentiaza negativ creterea.

Castraveti – cu fruct de tip cornion.Topaz. Cornison. Verino (F1). Champion. Anka (F1). Adonis. Astrea F1. Renato (F1). Select. pentru câmp si solar. Magic. Mondial. Premier (F1). Obelisk. Parker 76 .

Dovlecel de copt – Pink Banana. Dovlecel – Dana. Octopus F1.LEGUMICULTURA (F1). O data cu aceasa lucrare se face si t o uoara musuroire a cuiburilor pentru ca vrejii sa nu fie rasturnati de vânt. Cultura legumelor cucurbitaceae în câmp Lucrari de pregatire a patului germinativ încep din toamna. Completarea golurilor – se executa numai pâna ce vrejii nu acopera întreaga suprafata pentru a nu deranja plantele. Levina F1. Wisconsin. Mustang. De Minis. Câteva date privind înfiintarea culturilor în cîmp sunt redate în tabelul 5. dând 0. Timpuriu de Canada. 3 plante la cuib la pepenii galbeni si 1-2 plante la cuib la dovlecel. Delicios. Vert Petit de Peris. -cu fructe lungi. Templar F1. Famosa. Patison. Castravetii si dovleceii se pot cultiva si în tunele joase. Primavara. terenul se niveleaza. Dulce de Dabuleni. Solul se mobilizeaza apoi cu cazmaua la adâncimea de 28-30 cm. Alb mare. Pepeni galbeni – Turchestan. Cantalup. National Pickling. Ica. Favorit. unde înfiintarea culturilor are loc cu cca 2 saptamâni mai devreme decât în câmp. De Dabuleni.3. Crimson Sweet. Champion. Delicios. ele se pot administra în amestec cu mranita (100 kg/m2). Titus. Acestea se încorporeaza în sol. Charleston Gray. Partha F1.5. Lovrin 532. Rogen. Selena. potasiu si jumatate din îngrasamintele cu azot. 77 . Lucrari de întretinere: Raritul – se aplica la aparitia primelor frunze adevarate lasând 2-3 plante la cuib la castraveti. dovleac si pepeni verzi. -cu fructe de tip cornion pentru sere: Meteor. iar terenul se modeleaza în straturi.6. Ogen. Comoara Ungariei. 5. Pentru a mari randamentul îngrasamintelor chimice. se aplica o alta parte din îngrasa mintele cu fosfor.5-1 kg/cuib o data cu semanatul sau plantatul acestor specii. Fara vrej. Ophix. când se administreaza gunoiul 3-4 kg/m2 si partial îngrasamintele cu fosfor si potasiu. Favorit. pentru sere: Brucona. Nevada. Farbio. Dochita. Aromat. Elka. solarii si rasadnite. Pepeni verzi – Sugar Baby. Olimpia.

fosfor si potasiu. plante Producti kg/ha g/10m2 la m2 a kg/10m2 25 IV-5 3-4 3-4 12-14 15-30 V 4-6 4-6 12-14 15-30 4-5 4-5 3-5 3-5 5-6 5-6 7 3-5 3-5 5-6 5-6 30-40 2. instalâns spalierul imediat dupa înfiintarea culturilor. 78 . Amenajarea spalierului – se face la cuiburile palisate de castraveti galbeni. Date privind înfiintarea culturilor Cultura Perioada de însamântare de plantat 15-20 III Castraveti prin rasad Perioada Norma de samânta Nr. pentru a favoriza o înradacinare cât mai profunda si în perioada de maturare a fructelor. 2-3 ori la dovlecel. La cultura de pepeni galbeni si verzi se evita aplicarea de udari la începutul perioadei de vegetatie.LEGUMICULTURA Irigarea – se face de 5-10 ori la castraveti. iar la cultura de pepene galben si verde se aplica 2-3 fertilizari cu azot. iar urmatoarele 2-3 ciupiri se fac când lastarii au 4-6 frunze. pentru a nu deprecia calitativ produ ctia de fructe. Lucrarile de ciupit favorizeaza aparitia unui numar mai mare de flori femele. cu norme de udare de 35-40 l/m2.5-3 1. De asemenea si tratamentul cu Ethrel în concentratie de 0. cultivati pe spalier Pepeni galbeni 25 IV-10 V Pepeni verzi 24 IV-10 V Dovlecei 25IV-01VII Dovleac de copt 1-20 V Fertilizarea faziala – se aplica 3-4 fertilizari faziale la castraveti cu azot si potasiu.5 25-30 25-40 20-35 25-50 25 IV-5 V Castraveti prin 10-20 VII cultivare în sol 25 IV-5 V Castraveti semanati obinuit.05% aplicând rasadurilor când au 3-4 frunte conduce la aparitia de flori femele si la obtinerea de recolte mari. prima ciupire se face când plantele au 4-5 frunze.0 3.5-2. administrând 1200 g azotat de amoniu si 100 g sare potasica la 100 m2 la fiecare fertilizare. Udarile se intensifica în perioada de fructificare.5-4 0. administrând 4-5 kg/m2 sau gunoi de pasare 1-1. Tabelul 5.6. care conduc la obtinerea de productiimari. pepene galben si pepene verde.5 kg/m2. Lucrari de dirijare a creterii si a fructificarii – constau în lucrarile de ciupit repetate. La cultura castravetilor. La cultura de dovlecel si dovleac de copt se aplica 2-3 fertilizari faziale cu azot si potasiu. La cultura castravetilor în gradina se recomanda aplicarea a 2 serbetari cu gunoi de grajd. în functie de specie.

5. în timp ce mazarea germineaza la temperaturi minime de 1-20C în cazul soiurilor cu 79 . paduchele castravetilor (Cerosipha gossypii) la castraveti si pepeni.LEGUMICULTURA La cultura de pepene verde se recomanda limitarea numarului de fructe pe o planta la 4-5 bucati. care depasesc ca valoare alte specii. cartofii. salata. CULTURA LEGUMELOR DE LA CARE SE CONSUMA PASTAILE. însa dupa ce s-a luat roua. productia secundara este valoroasa constituind un bun furaj pentru animalele din gospodarie. În afara de productia principala. alternarioza (Alternaria cucumerina) la pepeni. Lucrarea se executa cu atentie. castravetii si varza. Combaterea bolilor si daunatorilor – dintre bolile care produc pagube mai mari sunt patarea unghiulara la castraveti (Pseudo monas syring). grele si cu exces de u miditate.1. bine însorite si ferite de curentii reci.6. Legumele pastaioase au o mare valoare alimentara datorita continutului ridicat în substante proteice. fasolea si bamele au cerinte mari. 5. varza) si legumele cultivate anticipat. cu textura mijlocie. Combaterea se realizeaza cu produsele avizate la aparitia atacului. vitamine si saruri minerale. CAPSULELE SI BOABELE VERZI Aceasta grupa cuprinde specii de la care se consu pastaile (fasolea de ma gradina). Recoltatul – se face esalonat la intervale de 2-3 zile la castrav dovlecei eti. când temperatura este mai scazuta. Semintele de fasole si bame rasar uniform la temperaturi de 16-200C. Sunt bune premergatoare speciile fertilizate cu gunoi de grajd în anul precedent (castravetii.6. cum sunt ceapa verde. Recoltarea se face dimineata. iar mazarea fructifica bine la temperaturi de 20-250C. Nu sunt recomandate solurile reci. si la maturizarea fiziologica (pepeni. de 25-300C. Cultura plantelor se realizeaza prin semanat direct în câmp sau în spatii protejate (fasolea) prin intermediul rasadului. capsulele tinere (bamele) si semintele verzi (mazarea de gradina). fainarea (Sphaerotheca fuliginea). glucide. permeabile. dovleac de copt). Pentru cultura legumelor pastaioase sunt recomandate solurile profunde.Cerintele fata de factorii de vegetatie Fata de temperatura. cum sunt: tomatele. detaând frunzele de pe plante fara a rani tulpinile.

-cu pastaia galbena si oloaga: Galbena de molgova. Olga. de înflorit si de formare a pastailor si a capsulelor. Speciile de legume pastaioase reactioneaza bine la îngrasa mintele fosfatice si potasice. Fana. Yello. Cristina. Plantele tinere de mazare rezista bine la temperaturi de –4…. Elena.6. Deoarece speciile din aceasta grupa au o perioada scurta de vegetatie. Aura. Mazarea si bamele au cerinte moderate fata de lumina si în special fata de durata luminii. -cu pastaie galbena si urcatoare: Clujana. Aurelia. Excesul de umiditate din sol este daunator. care însa trebuie sa fie în for e m uor asimilabile. Legumele din aceasta grupa prezinta cerinte moderate fata de umiditatea din sol. conducând la ofilirea si uscarea plantelor. Prelude. iar pe solurile sarace aplicarea îngrasamintelor cu azot în primele faze de vegetatie si în perioadele de înflorit si fructificare favorizeaza obtinerea de pastai de calitate superioara. -cu pastaie verde. cultivate în conditii de iluminare de 8-10 ore zilnic nu înfloresc corespunzator si formeaza putine pastai pe planta. Almare. Oxy-Amidor. Nicis. Aurie de Bacau. extrag din sol cantitati mici de substante nutritive. Goldstern. fapt ce permite semanatul culturii primavara devreme sau chiar în ferestrele iernii. Lena. fasolea are cerinte moderate dând bune rezultate cultivata în culise sau asociat cu alte specii legumicole. Lavinia. Mazarea de gradina 80 0 .2 Alegerea soiurilor si hibrizilor Fasolea de gradina -cu pastaie verde si oloaga: Ialnita 43. urcatoare: Verba.LEGUMICULTURA bob neted si la 4-6 C în cazul soiurilor cu bobul zbârcit si turtit. 5. Fasolea este o specie de zi scurta si de aceea majoritatea soiurilor reuesc în zone cu o durata a zilei mai redusa. Fata de lumina. Echo.-80C. Bogdana. Green Streamer. Cascade Valja. pretentii mai mari având în perioada de germinare a semintelor. Insuficienta apei în sol în perioadele de consu maxim (înflorit si formarea m pastailor) încetinete procesul de înflorire si provoaca avortarea unui numar mare de flori. Achim. Belami.

LEGUMICULTURA

-cu bob neted: Alaska, Prima, Eminent, Fina verde, Como, Isalnita 110, Sugar Bon, Sugar Gem; -cu bobul zbârcit: Ialnita 60, Marifon, Timpurie de Craiova, Mingomark, Bördi, Cornelia, Victoria, Vidra 187, Gotinga, Undine, Jof, Regina, Dinga, Masterfon, Skinado, Ema, Flila, Armonia, Mantica, Adela. Bame -soiuri timpurii: Ela, Beatrice. -soiuri semitimpurii: Fara tepi. 5.6.3 Tehnologia de cultivare În vederea însamântarii, terenul se pregatete din toa mna, când se adimistreaza si 4/5 kg superfosfat în amestec cu 1-2 kg/ 100 m2 sare potasica. Terenul se sapa cu cazmaua la 28-30 cm adâncime. Primavara se aplica îngrasaminte cu azot în cantitate de 2-2,5 kg/100 m2 azotat de amoniu, care se încorporeaza cu grebla prin maruntirea si nivelarea patului germinativ. Prezentam în tabelul 5.7 principalele date privind înfiintarea culturilor de legume pastaioase. Ealonarea productiei de fasole pastai si de mazare se realizeaza folosind soiuri cu perioade diferite de vegetatie si semanând esalonat la intervale de 10-15 zile. În gradina de lânga casa, fasolea se poate semana în cuiburi (câte 4-5 seminte/cuib) la distanta de 30-40 cm între rânduri pentru soiurile oloage si la distanta de 70-80 cm între rânduri, si 30 cm pe rând pentru soiurile urcatoare. Adâncimea de semanat este de 4-6 cm. Tabelul 5.7.
Date privind înfiintarea culturilor Cultura Perioada de Norma de samânta Nr. Producti plante la m2 însamântare kg/ha g/10m2 a kg/10m2 Fasole ogor propriu 15 IV-10 V ealonat 100-200 100-200 45-55 5-10 Fasole de cultura 10 IV-10 VII 100-120 100-120 45-55 4-9 succesiva Mazare ogor propriu 1 III-10 IV ealonat 180-300 180-300 130-150 2-6 Mazare în cultura 1-15 VII ealonat 180-300 180-300 130-150 2-5 succesiva Bame 1-10 V 40-50 40-50 9-11 4-10

Lucrari de întretinere: Prasitul – se face 3-4 prasile manuale la fasolea si bame, mobilizând solul la o adâncime de 5-7 cm, iar la mazare se recomanda un plivit daca este nevoie.
81

LEGUMICULTURA

Palisatul (aracitul) – lucrarea se executa numai în cazul soiurilor volubile. Irigatul – se executa în perioade critice, dupa rasarit, înainte de în florit si în perioada de formare a pastailor si a boabelor. Normele de udare sunt de 16-20 l/m2 la fasole si la mazare si 30-40 l/m2 la bame. Fertilizarea faziala – se recomanda la fasole, aplicând înainte de înflorit o doza de 750 g azotata de amoniu, 3120 g superfosfat si 1250 g sare potasica la 100 m2 de cultura. Aplicarea fertilizarii are efect favorabil asupra înfloritului si a legarii pastailor. Combaterea bolilor si daunatorilor – se refera la tratamente împotriva antracnozei (Colletotrichum lindemuthianum), arsura comuna (Xanthomonas campestris), gargarita fasolei (Acanthoscelides obtectus) si gargarita boabelor de mazare (Bruchus pisorum) utilizând produsele recomandate si în perioadele de avizare. Recoltatul – se face manual, ealonat, în functie de maturitatea de comsum. Bamele se recolteaza zilnic sau cel mult la 2 zile. Fasolea se poate cultiva si în spatii protejate si sere. Cultura se realizeaza prin rasad si prin semanat direct. Rasadul se poate semanând în ghivece nutritive câte doua seminte. Vârsta rasadului la plantare nu trebuie sa depaseasca 18-25 zile, iar înainte de a fi plantat rasadul se ciupeste deasupra a doua frunze ade varate si se sorteaza eliminând plantele bolnave si slab dezvoltate. Semanatul direct se realizeaza în prima decada a lunii aprilie sau ultima decada a lunii iulie (pentru culturile de toamna). Semanatul se face în cuiburi la distante de 60 cm între rânduri si 50 cm pe rând. La cultura din solarii si sere se folosesc soiurile urcatoare, iar în tunele joase soiurile oloage. Trebuie acordata o atentie mare aerisirii adaposturilor, iar când temperaturile cresc peste 25-280C se descopera solariile în totalitate.

5.7. CULTURA LEGUMELOR DE LA CARE SE CONSUMA FRUNZELE Legumele cele mai frecvent cultivate din aceasta grupa sunt: salata, spanacul, loboda, ceapa verde si usturoiul verde.

82

LEGUMICULTURA

De la toate aceste plante se consuma frunzeleîn stare proaspata sau sub forma unor salate si preparate, fiind folosite în alimentatia omului tot timpul anului. Având o perioada scurta de vegetatie si un habitus redus se preteaza la culturi asociate, anticipate sau urmatoare. Sunt specii rezistente la frig, temperaturile ridicate asociate cu seceta atmosferica favorizeaza aparitia tijelor florale. Plantele legumicole din aceasta grupa sunt pretentioase la umiditate, au un ritm rapid de cretere si extrag din sol cantitati mari de elemente nutritive într-un timp scurt. În asolamente este indicat a se cultiva dupa culturi fertilizate cu gunoi de grajd, cum sunt : tomatele, ardeii, vinetele, castravetii si legumele varzoase. 5.7.1.Cerintele fata de factorii de vegetatie Semintele, respectiv bulbii acestor specii germineaza sau pornesc în vegetatie la temperaturi de 2-30C, iar plantele cresc si se dezvolta normal la 14180C. Temperaturile de peste 20-250C determina aparitia tulpinilor florifere si deprecierea productiei. Culturile intrate bine înradacinate în iarna suporta te mperaturi de –15…180C. Acest fapt face posibil semanatul sau plantatul înca din toamna pentru culturi anticipate. Fata de umiditate, speciile de legume verdeturi au cerinte ridicate, atât lipsa cât si excesul influentând cantitativ cât si calitativ productia. Fata de lumina au cerinte moderate. 5.7.2.Alegerea soiurilor si hibrizilor Salata -soiuri timpurii: De Mai, Jessy, Amplus, Cora, Dena, Salma, Mona, Ostinata, Larand, Marula de Braila; -soiuri de toamna: Polul Nord, Silvia. Spanac – Matador, Matares, Nores, Smarald. Loboda – Comun alba, Comun Rosie, Comun blonda, De Vidra. Ceapa verde – De Macau, De Stuttgart. Usturoiul verde – De Ialnita, De Cenad, De Moldova, De Ciolpani.

83

Irigarea – se aplica în functie de anotimp. câteva date privitoare la în fiintarea culturilor de legume verdeturi. Recoltatul – se executa manual.05% sau Sumilex 0. Pentru esalonarea productiei se folosesc diferite sisteme de cultura. se sapa solul cu cazmaua. salata plantata în toamna).3Tehnologia de cultivare Pregatirea terenului în vederea realizarii culturilor de legume verdeturi se realizeaza în functie de plantele pre mergatoare momentul de înfiintare a culturii.LEGUMICULTURA 5. pe masura ce plantele ajung la completa dezvoltare. Raritul – se practica la culturile de salata realizate prin se manat direct. care se combate efectuând stropiri cu Ronilan 0. Fertilizarea faziala suplimentara – se realizeaza cu îngrasaminte cu azot 800-1000 g/100 m2 în faza când plantele au 6-8 frunze în rozeta. Prima udare se aplica dupa plantare sau dupa semanat. patrunjel de frunze. Prasitul – se executa 2-3 prasile manuale în vederea distrugerii crustei si a buruienilor. epoci de înfiintare a culturilor si a soiurilor. ealonat. se marunteste si se modeleaza în straturi de 94 cm la coronament. salata cultura de pri avara) si prin plantare m (ceapa verde. la loboda. realizând 2-3 udari cu norme de 15-20 l/m2. Legumele verdeturi se cultiva în gradina casei prin semanat direct (spanac.05%. Rovral 0. Dupa defrisarea culturii anterioare se 2 si de ad ministreaza îngrasamintele cu fosfor si potasiu 2-4 kg/100 m .7. 84 . loboda. Lucrari de întretinere: Completarea golurilor – se face la cultura cu rasad din acelasi soi si de aceeai vârsta. Redam în tabelul 5. În vederea plantarii sau a semanatului se deschid rigole de adâncimi diferite. în functie de fiecare specie. iar celelalte în timpul creterii si învelirii capatânii la salata sau a cresterii frunzelor la ceapa si usturoi verde. Dintre boli pagube importante produce putregaiul cenuiu (Botrytis cinerea).1% la intervale de 7-10 zile. Combaterea bolilor si daunatorilor – se efectueaza la aparitia acestora.8.

De remarcat ca vitamina C nu se distruge prin fierbere.8 DATE PRIVIND ÎNFIINTAREA CULTURILOR Cultura Perioada de însamântare Perioada de plantat Norma de samânta kg/ha g/10m2 2-3 2-3 14-19 Nr. Distantele de plantare sunt de 20x20 cm si 25x25 cm. celuloza. CULTURA CARTOFULUI PENTRU CONSUM TIMPURIU SI DE VARA Cartoful timpuriu si de vara se cultiva în gradina familiala pentru consum curent în lunile mai-iulie. Tabelul 5. Tuberculii de cartof contin amidon. fiind folosita integral de câtre organis m. plante la m2 20-30 Productia kg/10m2 Salata prin semanat aliniat Salata prin rasad Spanac Ceapa verde Usturoiul verde 25 II-25 III 10IV-30VII 5VIII-10IX ealonat 1 I-15 II 10 II-15 III 20VII-15VIII 1-25 IX 15-20 IX 10 II-15 III 20 II-20 III 1-25 IX 15VII-10VIII 15-25 VIII ealonat Loboda 1-20 III 1-30 X 1-20 III ealonat 1-25 X 1-10 III ealonat 0.8.1. 5. La temperaturi de peste 260C coltii sunt afectati. grasimi.LEGUMICULTURA Dintre legumele verdeturi. proteine brute. rasadul produs în cuiburi sau ghivece nutritive de 5x5x5 cm se planteaza când are 5-6 frunze si o vârsta de 35-40 zile. În cultura pura. substante minerale si vitamine. castraveti. 0 temperatura optima de cretere a partii aeriene este de 18-20 C. Temperatura minima de încoltire este de 50C. ardei. 85 . salata se cultiva cel mai mult si în spatii protejate.5 18-20 0.8. iar a tuberculilor 16-180C. iar la –1…-20C partea aeriana a plantelor este distrusa. atât în cultura pura cât si asociata cu to mate. cea optima 12-150C.Cerintele fata de factorii de vegetatie Cartoful timpuriu si de vara se caracterizeaza prin cerinte moderate fata de temperatura.5 18-20 14-19 56-60 20-30 15-25 8-10 20005000 20005000 8-10 20005000 20005000 71 10-20 70-130 20-30 70-130 15-25 5.

fosforul influentiaza numarul de tuberculi din cuib.8. Primavara se administreaza îngrasamintele cu azot 0. acesta influentiaza prima durata (peste 12 ore/zi). Fresco. azotul favorizeaza creterea masei foliare. Rene. Ostara. Fata de elementele nutritive. Soiuri pentru cultura de vara – Semenic. coltii sunt viguroi si au o culoare violacee. Runica. Barsa.Alegerea soiurilor si hibrizilor Soiuri pentru cultura timpurie – Gloria “N”. se executa fertilizarea cu gunoi de grajd 400-500 kg/100 m2 si 1. Sante “N”. Se executa sapatul cu cazmaua la 28-30 cm încorporând îngrasamintele. Casin. Cerintele mai marise manifesta în perioada de crestere intensa a tuberculilor. iar potasiul intensi ica f procesul de asimilatie.150-0. În lipsa ei nu are loc procesul de tuberizare. Bran. Escort. Ramono.3Tehnologia de cultivare Toamna. Koretta. Rubinia.2.5-2 kg/100 m2 sare potasica. 5. Timate “N”. Teo. Roclas. cerintele sunt ridicate. Cibin. Catellyna. Cultura se înfiinteaza prin plantarea manuala a tuberculilor. acestea actionând direct calitativ si cantitativ asupra productiei. stimularea formarii radacinilor si calirea. Muresan. dezinfectie. Bartina. Cartoful solicita o umiditate moderata. muguri porniti. bogate în substante hranitoare si cu posibilitati de irigare. Dintre elementele nutritive. 5. dar constanta în sol. care înainte de plantat sunt supui mai multor operatii pregatitoare: sortare. dupa defrisarea culturilor anterioare. Corona.LEGUMICULTURA Fata de lumina.250 kg/100 m2 si se încorporeaza în sol. Pentru cultura cartofului timpuriu si de vara sunt recomandate solurile nisipo-lutoase. Prezentam în tabelul 5. bine aerate. Concorde “N”. Sucevita. Kondor.9 etapele de pregatire a tuberculilor pentru plantare timpurie. cerintele sunt ridicate. Adretta. Désirée. preîncoltire. Roxy “N”.8. 86 . Sunt considerati tuberculi buni pentru plantat cei care sunt turgesce au nti.

daca tuberculii sunt murdari. În functie de zona geografica.LEGUMICULTURA Tabelul 5. Aplicarea.9. Cantitatea de tuberculi utilizati la plantare este în functie de marimea acestora si este de 300-400 g/ m2. Distantele de plantare sunt de 60-70 cm între rânduri si 20-25 pe rând. perioada de plantare este 10 martie-10 aprilie.5% (1 litru solutie la 5-8 kg tuberculi) Plantarea se face în rigole deschise la 8-10 cm adâncime. sau se face în rumegu umectat cu 60 g superfosfat. executând 3-4 praile.se face manual. realizând o desime de 6-8 cuiburi/m2. 30 g sare potasica si 30 g azotat la 10 litri apa Calirea 3-4 zile înainte de plantare Tuberculii se tin la temperaturi de 100C la început. înaintea plantarii tuberculilor. Lucrari de întretinere: Prasitul . Indicatii tehnice privind pregatirea tuberculilor pentru plantare Lucrarea Curatirea Durata Modul de efectuare Spalare. în vederea unei dezinfectii eficiente 5 minute Dezinfectia 2-4 ore Sudatie: tuberculii se acopera cu prelate sau folie de polietilena Preîncoltirea Formarea radacinilor 8-10 zile 6-8 zile Tuberculii aezati în ladite suprapuse se introduc în ca mera sa întuneric si temperatura de 15-180C Tuberculii preîncoltiti se pun în ladite sau couri cu turba sau mranita umectata cu solutie de 60 g superfosfat si 30 g sare potasica la 10 l apa. când în sol se realizeaza temperaturi constante de 6-80C. pentru ca apoi sa se reduca la 4-50C Îmbaierea: tuberculii pui în saci sau couri se introduc într-o solutie de formalina 0. 87 . a 100-150 kg mranita/100 m2 în rigolele de plantare contribuie la realizarea unor productii mari si de calitate. concomitent facându-se si musuroirea plantelor.

Ridomil plus 0. Intensificarea aplicarii udarilor se face în perioada de for are si cretere a m tuberculilor. Productia este în functie de perioada de recoltare. Combaterea bolilor si daunatorilor – se realizeaza prin tratamente împortiva manei cartofului (Phytopthora infestas) cu Dithane M 45 în concentratie de 0.25%. Turdacupral 0.LEGUMICULTURA Irigatul – se fac 4-6 udari cu norme de udare de 25-30 l/m2. Recoltatul – se face manual începând cu a doua decada a lunii mai. când tuberculii au ajuns la marimea corespunzatoare. 88 . Umiditatea în exces împiedica procesul de tuberizare. Tratamentele se fac preventiv si la aparitia bolilor si a daunatorilor.05%.5% si a gândacului din Colorado folosind Decis 0. Regent 0. având efecte negative asupra vegetatiei cartofului. Prima udare se aplica la 15-20 zile de la rasaritul plantelor.04%. putând ajunge la 20-25 kg/m2. iar ur atoarele la intervale de 10-15 m zile fiecare.2%.02% sau Karate 0.

Tehnologia cultivarii legumelor. . Editura Ceres. 1993 STAN N.2003 STAN N. Editura Ceres.STAN T. Stan Teodor 89 . VOINEA M.STAN N.LEGUMICULTURA BIBLIOGRAFIE STAN N. vol. Iai. Institutul Agrono mic Iai.Tehnologia cultivarii legumelor. 1995-1998 Tema 1:: Tehnologia de producere a rasadurilor de legume.-Legumicultura generala.I.. vol. Lucrari practice. .Universitatea Agronomica Iasi.Legumicultura generala. vol. si colab. Bucureti. 1990-1998. cauliflora) pentru consum în vederea optimizarii acesteia.I si II.34-39 x x x . Bucureti. Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iai. x x x . II. botrytis L.A. .Lucrari stiintifice U. 1992 STAN N. Tema 2:: Studiul principalelor secvente tehnologice la cultura de conopida (Brassica oleracea var.. . Vol. 1989.Mecanizarea lucrarilor în sere.Revista „Hortinform”-PHR. Universitatea Agronomica Iai.Tehnologii si maini pentru mecanizarea lucrarilor în cultura legumelor de câmp.I. . . Institutul Agrono Iasi. Titularul disciplinei Sef lucr.Didactica si Pedagogica. subvar.Legumicultura.-Legu micultura speciala. si colab. 1989. .Criterii pentru zonarea legu miculturii.II. vol. Bucureti.I. vol. Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iai. Editura Ceres.Legumicultura generala. solarii si ciupercarii. Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iasi.2001 STAN N.Revista Cercetari Agronomice în Moldova. Bucureti. STAN T. 1993 MARINESCU A. Edit. mic 1987 STAN T. 1977. MARINESCU A.-Legumicultura speciala. ... Seria Horticultura. x x x . Vol.1999 MUNTEANU N. 1994 STAN N.Note de curs BUTNARIU H.III. MUNTEANU N. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful