Liceul Tehnologic ,, Gh. K.

Constantinescu" Braila

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA COMPETENTELOR

PROFESIONALE NIVEL 5

Certificare: Maistru agronom

Absolvent: Indrumator:
Musat Gheorghe Prof.Ing.Serban Constanta

2017

1
 TEMA PROIECT:

RECOLTAREA CONDITIONAREA SI PASTRAREA SEMINTELOR DE

PORUMB

2
Argument

Introducere

Cap.1.IMPORTANTA CULTURII
1.1 Originea si raspandirea porumbului
1.2 Hibrizi de porumb cultivati in Romania
1.3 Zonarea hibrizilor
1.4 Cerintele fata de clima si sol

Cap.2 RECOLTAREA SEMINTELOR DE PORUMB

2.1 Cerinte agrotehnice impuse agregatelor
2.2 Pregatirea agregatelor pentru lucru

Cap.3.CONDITIONAREA SEMINTELOR DE PORUMB

3.1 Receptia, cantarirea si analiza porumbului samnta stuleti
3.2 Descarcarea, Depanusarea si Sortarea porumbului
3.3 Uscarea porumbului stuleti
3.4 Batozarea porumbului stuleti
3.5 Precuratirea semintelor de porumb
3.6 Calibrarea semintelor de porumb
3.7 Tratarea semintelor
3.8 Ambalarea sigilarea si marcarea semintelor
3.9 Depozitarea semintelor de porumb
3.10 Dezinfectia, Dezinsectia si combaterea rozatoarelor

Concluzi si recomandari
Bibliografia

3
 ARGUMENT

Principalele obiective ale procesului de producere de seminte de cerale ,sunt :

-mentinerea structurii genetice si biologice initiale a soiurilor , formelor
parentale si a hibrizilor cultivati;
-obtinerea de seminte cu indici ridicati ai puritatii varietale ,valorii culturale si
starii sanitare;
-producerea anuala a necesarului de seminte de calitate pe soiuri,hibrizi si
categorii biologice .

Datorita acestor deziterate ,am considerat ca imi este utila alegerea acestei temei
de proiect in vederea a profundarii cunostintelor in acest domeniu ,cunostinte ce
imi vor fi necesare in activitatea mea de viitor in vederea mentinerii permanente
a structurii genetice si valorii biologice la nivelul initial al soiurilor si hibrizilor,
precum si pentru aplicarea de tehnologii specifice procesului de producere,
prelucrarea si pastrarea seintelor si de control in camp si laborator a puritati
varietale si valorii culturale a acestora .

4
 INTRODUCERE

Agricultura este aceea ramura economica avand ca obiectiv transforarea si

punerea in valoare a mediului natural in scopul obtinerii de produse vegetale
animale utile omului si in special destinate alementaiei sale .Pentru realizarea de
productii mari si de calitate ,in conformitate cu destinatia recoltei si practica
diferite tehnologii.Acestea sunt definite ca ansamblu de metode procedee
operatii sau practice , fondate de principia stiintifice si executate intr-un flux
determinat pentru obtinerea unui anumit produs. Agricultura este o ramura de
baza a economiei nationale prin care se asigura produse animale si multe materii
prime pentru industria bunurilor de larg consum.

Agricultura are o serie de carcteristici care o deosebesc de alte ramuri ale

economiei si din care rezulta si marea sa insemnatate economica si sociala:

- constitue ramura primara a productiei, materiale si baza procesului de

diviziune sociala a muncii prin aparitia si dezvoltarea unor noi ramuri ale
productiei, material derivate din agricultura ;

- este singura ramura a productiei materiala care acumuleaza energia solara ;

-produsele alimentare au asigurata o desfacere ritmica si de cele mai multe ori,

aproape sigura;

-in agricultura consumul de materii prime este mai mic decat produsul finit ,ca
urmare a proceselor de creste biologica;

- pamantul joaca in agricultura un rol cheie , fiind in acelasi timp obiect al muncii
si mijloc de munaca .Din aceste punct de vedere pamantul ramane principalul
mijloc de productie al agriculturii,fara de care aceasta nu se poate
practica.Similar, acelasi rol il joaca plantele si animalele ca mijloace de productie
specific agriculturii.
Procesul de productie din agricultura se desfasoara in anumite conditii climatice
care pot patenta sau minimaliza rezultatele de productie obtinute cu acelasi

5
consum de munca .Prin urmare ,in agricultura ,pe langa productivitatea sociala a
muncii , intalnim si o productivitate naturala , determinata de influetna factorilor
naturali , dintre care pe primul loc se situiaza clima ,care devine astfel o
insemnata resursa de producite a agriculturii.In agricultura exista o
neconcordanta intre timpul de munca si timpul de productie care conduce la
utilizarea sezoniera si incompleta a mijloacelor de munca si a fortei de munca .De
regula , in agricultura, cheltuielile de productie se avanseaza tot timpul anului si
se recupereaza la sfarsitul procesului de productie .De aceea ,apare necesitatea
organizarii unei structuri de productie complexe,de productie vegetala si animala
cu imbinarea unor ramuri si culture cu timpi de rotatie diferiti, astfel in cat
veniturile sa se obtina esalonat si sa se poata asigura autofinantarea activitatii.
Desigur ca agricultura are si alte caracteristici care o deosebesc inca fundamental
de late ramuri ale economiei nationale, cu toate eforturile care se fac pe plan
mondial pentru apropierea proceselor de productie din agricultura de cele
industriale .
Agricultura are un rol hotarator pentru progresul rapid al intregii economi
nationale , de ea depinzand ridicarea nivelului de trai a populatiei si chiar
dezvoltarea mutlor ramuri industriale Din numarul total al statelor pentru care
exista statistici ONU (141 tari) in 61 de state agricultura produce peste 20%din PIB
in circa 30 de state agricultura produce peste 33% din PIB,iar intr -un numar de 18
state agricultura este ramura principala a economiei nationale,revenindu-i cea
mai mare pondere in formarea produsului intern brut.

Explozia demografica din ultima jumatate de secol a accentuat importanta

agriculturii in multe zone ale globului.Cu toate aceste , se estimeaza ca in cele mai
bune perioade agricole circa 500milioane de persoane sufera de foame si de
manutritie cronica .Cerera tot mai mare de alimente ,a detrminat, incepand din a
doua jumatate a secoloului XIX-lea dezvoltarea tehnolgiilor agricole detrminand o
crestere substantiala a pruductivitatii in agricultura.

Tehnologiile agricole stabilesc , pe baza cerintelor fiecarei specii de plante

determinate stiintific ,norme de semanat sau plantat
(densitate,adancime,epoca)lucrarile solului, intrentinerea culturilor ,lucrarile de
recoltare si conditionarea productiei.

6
Ameliorarea ,respectiv obtinerea de soiuri noi de plante si rase de animale
domestice a influentat substantial productivitatea in agricultura .Noile soiuri de
plante au o valoare nutritive ridicata si o rezistenta sporita la boli .

Progresele recente alei ingineriei genetice deschid calea unor cercetari privind
posibilitatea utilizarii organismelor transgenetice in agricultura.

Toate aceste progrese , gestionate in mod rational pot contribui prin generalizare
la rezolvarea deficitului de alimente al omenirii si la realizarea unei agriculture
durabile si in acelasi timp eficient economi .

7
 Capitolul 1. Importanta culturii
Porumbul (Zea mays L ) este una din cele mai valoroase plante cultivate
datorita productivitatii foarte ridicate si multiplelor intrbuintari a produselor sale
in alimentatia oamenilor , in zootehnie si industrie.

Boabele (care contin in medie 10% proteine 7% substante extractive neazotate

4%grasime 2%celuloza 1% cenusa 13%apa )sunt folosite cu precadere cu nutret
concentrat in alimentatia tuturor categoriilor de animale.Ele sunt utilizate in larga
masura si in alimentatia oamenilor sub forme variate ( mamaliga,turta ,porumb
fiert si copt ,floricele,fulgi etc) percum si ca materie prima pentru importante
industrii (amidonuli , glucozei , alcoolului si uleiului ) de la care raman reziduuri
(tarate ,turte ,sroturi , borhoturi,) folosite in furajarea animalelor.

Tulpinile (coceni) si frunzele ramase dupa recoltat se folosesc in hrana

animalelor sau la fabricarea celulozei,iar panusile sunt utilizate pentru
confenctionarea la diverse impletiturii si ambalaje .

In afara de porumb cultivat pentru boabe o importanta deosebita prezinta si

porumbul cultivat ca planta furajera, pentru siloz sau masa verde ,porumbul
pentru siloz recoltat in faza de lapte-ceara , asigura in comparatie cu alte plante
furajere , cea mai mare cantitate de unitati nutirtive la hectar si la cel mai scazut
cost de productie .

Importanta deosebita a porumbului decurge si din alte avantaje ale culturii lui
da productii foarte mari iar recoltele sunt mai sigure decat la alte plente fiind
rezistent la seceta si avand putine boli si daunatori;poate fi cultivat cu bune
rezultate in conditii foarte variate de clima si sol ;lasa terenu curat de buruieni si
este o buna premergatoare pentru cele mai multe culturi;poate fi cultivat ca a
doua cultura dupa plantele cu recoltare timpurie; necesita o cantitate mica de
samnata pentru semanat; nu se scutura la recoltare etc .

In tara noastra porumbul cultivat pentru boabe detine, printre celelalte culturi,
locul cel mai important.Prin suprafata cultivata si prin productiile obisnuite ,tara

8
noastra se situiaza in randul tarilor mari cultivatoare de porumb , ocupand locul1
in Europa si locul 8 in lume .

Datorita importantei economice si a conditiilor favorabile, porumbul va detine

si in continuare un loc prepoderant in agricultura tarii noastre .

1.1. Originea si raspandirea porumbului

Centru de origine a porumbului este America Centrala (Mexic -Guatemala) si

America de Sud (Peru-Bolidia) de unde a fost adus in Europa la sfarsitu secolului
XV -lea de navigatorul Cristofor Columb.

In tara noastra porumbul de cultiva de la sfarsitului secolului al XVII-lea in

Muntenia(pe timpul domniei lui Serban Cantacuzinou) apoi Moldova si
Transilvania .

In anul 1994 porumbul a acoperit pe glob 132 ,6 milioane hectare urmand ca

suprafata dupa grau si orez.Productia di acelasi an a fost in jur de 571 milioane
tone ,iar productia medie circa 4300 kg / ha .

In Romania porumbul se cultiva pe o suprafata care oscileaza intre 3,0 -3,5

milioane ha . Din suprafata cultivata cu porumb 70% este concentrata in sudul tari
(Oltenia ,Muntenia si sudul Moldovei) in aceste zone porumbul gasind cele mai
bune conditii de vegetati . In Moldova se cultiva numai 17 % din intreaga
suprafata iar Transilvania cu un climat mai putin favorabil si cu solurii foarte
variate numai 13%.

Ca factor de prima importanta in sporirea productiei agricolo samanta se bucura

de o atentie deosebita, numeroase discipline si agenti cocncurand la realizarea
unui material de insamantare cu insusiri cat mai valoroase. Exista unitati de profil
care se ocupa de producerea de samantat conditionarea si comercializarea
acestora.

Organizatii oficiale se ocupa de controlul calitatii sub aspect biologic, fitosanitar

sau al valorii culturale a semintelor.

9
1.2. Hibrizi de porumb cultivati in Romania

In tara noastra se cultiva in prezent numai hibrizi de porumb obtinuti pe baza

de lini consagvinizate .In cultura se afla hibriz (notati pe scurt cu initialele HS)
hibrizi dubli (HD ) si hibrizi triliniari (HT).

Lucrarile pentru obtinerea hibrizilor dureaza mai multi ani.In primul rand se obtin
linii consagvinizate prin autofecundari dirijate repetate timp de cel putin 5-7 ani.

Prin incrucisare a doua luni consagvinizate rezulta un hibrid simplu, iar din
incrucirae a 2 hibrizii simpli se obtine un hibrid dublu .Hibrizi tiliniari rezulta din
incrucisarea unui hibrid simplu cu o linie consagvinizata .

Hibrizi de porumb s -au generalizat in agricultura tuturor taranilor pentru ca

prezinta mare avantaje fata de soiuri .Ei au o productivitate mult mai ridicata ,
valorifica mai bine ingrasamintele si apa de irigati, suporta o densitate mai mare ,
sunt mai rezistenti la seceta boli si daunatori, rezista la cadere se pot recolta
mecanizat deoarece plantele au crestere uniforma stiuleti se desprind usor de pe
penducul , iar panusile se desfac usor de pe stiulete.

Capacitatea de productie ridicata a hibrizilor se manifesta numai in prima

generatie de aceea samnata hibrida trebuie produsa in fiecare an.

Hibrizi de porumb cultivati in tara noastra au o perioada de vegetati cuprinsa intre

115 zile (cei mai timpurii) si peste 150 de zile (cei mai tarzii) in functie de durata
vaegetatie ei se imparte in 5 grupe de maturitate , notate cu numere de la 90 la
peste 400 (grupele 90, 100 , 200,300,400) hibrizii din grupa 90 fiind cei mai
timpurii iar cei din grupa 400 cei mai tarzii. Hibrizii se mai clasifica si dupa suma
temperaturilor biologic - active (sau ale unitatilor termice )necesarea ajungerii la
maturitate , adica dupa suma temperaturilor cuprinse intre 10- 30C (temperturi la
care planta creste ) din perioada de la semanat pana la maturitatea hibridului.

10
Dupa acest criteriu hibrizii se incadreaza in 3 clase de maturitate :

- timpurii , necesitand o suma a unitatilor termice cuprinse intre 801-1200

- mijlocii( 1201-1400 )

-tarzii (1400-1600

Hibrizii din grupele 90 si 100 sunt timpurii , cei din grupa 200 sunt mijlocii , iar cei
din grupele 300 si 400 - tarzii .

Principalii hibrizi de porumb zonati in tara noastra , grupati dupa suma unitatilor
termice necesare ajungerii la maturitate sunt prezentati in tabelul 1.1 .
Suma unitatilor termice
Clasa de maturitate Hibrizi
Dobrogea 94 , Suceava 95, Fundulea 96,
800-1200°C Hibrizi timpuri (grupele 90- Betu 240 , Turda 100, (Betura),KWS
100) (Losc, Severo ,Amadeo ,Gavott,
Karnevalis)
Turda 200, Podul Iloaie205, Fundulea
1200-1400 °C Hibrizi mijlocii (grupa 200 ) 208 , KWS ( KWS 2376, Kaifus ,Garbure,
Kinemas ,Pioneer 3798, Pioneer 3901
(Eva)
Fundulea 308 , Pioneer 3747 (Fluvia)
1400-1600°C Hibrizi tarzii ( grupele 300- KWS ( Mikado ,Krebs,Kalimnos )Pioneer
400) 3780 (Renate )

Tab.1.1

Principali hibrizi zonati in tara noastra grupati dupa suma unitatilor termice
necesare ajungerii la maturitate .

Sortimentul hibrizilor cultivati in tara noastra inglobeaza hibrizi cu potential

productivi ridicat si cu calitatii superioare .

Din punct de vedere morfologic , hibrizii se deosebesc pe langa o serie de

particularitati privind inaltimea plantelor , numarul de frunze. Dupa acest ultim
caracter ei apartin la mai multe tipuri de porumb si anume :

11
- tipul de porumb cu bobul tare sau paorumb sticlos se caracterizeaza prin boabe
rotunde netede tari din cauza ca endospermul este in cea mai mare parte cornos
partea fainoasa fiind redusa si dispusa central. Hibrizii din acest tip au un continut
ridicat de substante proteice .Din acest tip face parte hibridul Suceava 108

- tipul de porumb dinte de cal (convarietatea Z.m.dentiformis) .Se caracterizeaza

prin boabe mari, prismatice , cu adancitura in partea superioara . Boabele au
partea cornoasa a endospermei redusa si dispusa numei pe partile laterale, pe
cand partea centrala si superioara este fainoasa. La maturitate partea fainoasa isi
reduce volumul prin uscare formand depresiunea mentionata .

1.3 Zonarea hibrizilor

Zona de cultura Potentialul termic al zonei Structura hibrizilor

1.Baragan si Dobrogea Tarzii 80%
,zonele de campie din sud Peste 1400 °C
si vestul tarii Mijlocii 20%
2.Podisul Moldovei ,zonele Mijlocii 50%
culinare din sudul si vestul 1200-1400 °C Timpurii 36%
tarii, campia Transilvaniei Tarzii 14%
3. Nordul Moldovei zonele
Premontane ,si dealurile 800-1200 °C Timpurii 74%
Transilvaniei Mijlocii 26%
Marea varietate a conditiilor pendoclimatice din tara noastra si particularitatile
biologice a hibrizilor de porumb au impus zonarea lor respectiv stabilirea celor
mai bune zone de culutura pentru fiecare hibrid in parte.In acest scop teritoriu
tari noastre a fost impartit in 3 zone de cultura a hibrizilor de porumb, zone ce se
deosebesc intre ele prin conditiile de clima in special temperatura. In tabelul 1.2
sunt prezentate zonele de cultura a hibrizilor si proportia.

(procente)

Tab.1.2

12
In fiecare zona sunt cultivati numai acei hibrizi care pot sa ajunga normal la
maturitate si care aduc cea mai mare productie .Hibrizii tarzii se cultiva cu
precadere in zonele cele mai calduroase din sudul si vestul tarii, hibrizii mijlocii
predomina in zona a doua cu regim termic mai redus , iar hibrizii timpurii in
zonele mai racoroase din tara noastra si in cele premontane .

Hibrizii cei mai timpurii(Suceava 94, Fundulea 96 si Fundulea 102 hibrizi KWS
(Losc,Severo) se vor cultiva in zonele cu resursele termice cele mai reduse .

Se recomanda ca in fiecare unitate agricola sa se cultive 2-4 hibrizi dintre cei

reportati pentru fiecare zona , diferiti ca perioada de vegetatie.

Se valorifica astfel mai bine conditiile naturale si se obtine o esalonare a lucrarilor

de semanat , ingrijirea si recoltarea.Suprafetele ce urmeaza a fi semanate cu
grau si orz de toamna vor fi cultivate cu hibrizi cei mai timpuri indicati pentru
zonele respective, care pot fi recoltati pana la 10 - 15 Septembrie .

1.4 Cerintele fata de clima si sol

1.4.1 Clima

Porumbul este o planta iubitoare de caldura, cerintele lui mari fata de

temperatura reliefandu-se incepand chiar cu germinatia care are loc la mini 8-10 C
in luna mai temperatura trebuie sa fie de peste 13 C la aparitia paniculului de
peste 18 C , iar dupa aceea la aparitia matasii si in timpul fecundarii de 22 C . In
timpul formari boabelor temperatura poate sa scada pana la 19 C iar in timpul
maturarii lor chiar la 15°C. Temperaturile mai scazute decat cele indicate pentru
fazele de vegetati amintite dubla intarzierea vegetatiei si la scaderea accentuata a
productiei. La temperatura de 5C cresterea plantelor inceteaza, iar brumele chiar
usoare distrug frunzele .

Desi are un consum specific redus - fiind necesar numai 300 unitati apa pentru
realizarea unei unitati de substanta uscata.Porumbul are cerinte mari fata de
umiditate rasplatind cu productii sporite surplusul de apa din precipitatii sau din
irigatii.El suporta mai usor seceta survenita in timpul primelor faze de vegetatie
cand cerintele fata de umiditate sunt mici; cele mai mari scaderi de productie se

13
inregistreaza la porumb daca ii lipseste apa in perioada cuprinsa intre 1-2
saptamani de aparitia inflorescentei mascule si maturitatea lapte-ceara ,perioada
care dureaza circa 5-8 saptamani (in functie de hibrid)si in care porumbul are cel
mai ridicat consum de apa (respectiv 500% din intregul consum din timpul
perioadei de vegetatie).Porumbul are cerinte foarte mari fata de lumina si nu
suporta umbrirea indelungata .

1.4.2 Solul

Porumbul prefera soluri fertile si profunde; el poate insa valorifica datorita

sistemului sau radicular bine dezvoltat si dotat cu o mare capacitate de
solubilizare , soluri foarte diferite in privinta texturi (de la cele nisipoase pana la
cele argiloase ) ale reactiei (de la pH5,8 pana la pH8)si a timpului zonal dand astfel
recolte bune pe toata gama de soluri, de la cernoziomuri pana la soluri brune .

Recoltele cele mai mari se obtin la noi pe diferite tipuri de cernoziomuri pe

solurile brun - roscate si in special solurile aluviale bogate, mai ales pe cele din
Lunca Dunari .

1.5 Zonele de cultura

In tara noastra porumbul poate fi cultivat cu rezultate bune in aproape toate

regiunile gasind conditii favorabile de clima si sol pe aproximativ 92%din
suprafata arabila .

Zona foarte favorabila se gaseste in Campia din Vestul si Sudul tarii , unde se
realizeaza 1400-1700 unitati termice si cad 550-600 m preicipitatii anuale .In
aceasta zona predomina cele mai bune roluri pentru porumb cernoziomurile ,
solurile aluviale , brun - roscate .

Zona favorabila este mult mai mare si se intinde in continuarea zonei foarte
favorabila spre interiorul tarii cuprizand si cea mai mare parte din Transilvania si
Moldova .

Zona mai putin favorabila pentru cultura porumblui se gaseste in regiunea

dealurilor subcarpatice , a dealurilor puternic accidentate si erodate din Nordul
Dobrogei pe terenurile nisipoase saraturoase
14
 CAPITOLUL 2 . RECOLTAREA SEMINTELOR DE PORUMB

Asigurarea calitatii semintelor hibride de porumb depinde de aplicarea mai multor

masuri tehnologice speciale . Finalizarea acestui deziderat calitatea depinde
foarte mult de modul de recoltare.Porumbul se recolteaza la maturitate deplina
care se realizeaza aproximativ 55-60 zile dupa ofilirea matasii la stiuleti.Recoltarea
porumbului poate fi facuta de doua feluri manual sau mecanizat:

-manual necesita multa mana de lucru dar este inca folosita; (Fig. 1)

Fig.1 Culesul manual

15
-mecanizata se poate face sub forma de stiuleti (Fig.2) sau sub forma de boabe.
(Fig.3)

Fig.2 Recoltare sub forma de stuleti

16
 Fig.3 Recoltarea sub forma de boabe

In primul rand cand se organizeaza recoltarea loturilor de hibridare, trebuie sa se

aiba in vedere perioada optima in care sa se obtina randamentul calitativ
maxim.Devansarea recoltatului presupune cheltuieli mari, determinate de
uscarea stiuletilor in vederea pierderii apei din samanta pana la nivelul de
pastrare a acestora. Intarzierea efectuarii acestei lucrari determina pierderi mari
de productie de seminte, fie ca urmare a caderi sau frangerii tulpinelor, fie
datorita scuturarii boabelor de pe stiuleti, mai ales la recoltarea mecanizata.In
acest caz, mai apar si alte neajunsuri, determinate, in principal, de aparitia si
infestarea atacului unor boli care contribuie la deprecierea sunsibila a calitatii
semintelor.

Din motive aratate se recomanda ca recoltarea loturilor de hibridare de porumb

sa se inceapa cand umiditatea boabelor scade sub 35%.Recoltarea ar mai putea
incepe chiar odata cu realizarea fazei de maturitate fiziologica (aparitia punctului
negru Fig.4)

17
 Fig.4 Punctul negru al porumbului

cand umiditatea semintelor este de circa 40-45% faza in care, uscarea artificiala s-
ar face imediat, cu temperatura moderata (32-34 grade C), germinatia ar fi
asigurata, dar in mod practic costurile pentru uscare ar fi mai mari .De acea faza
de incepere a recoltatului este cea in care umiditatea este sub 35%.

Odata inceputa, lucrarea de recoltare trebuie continuata pana cand umiditatea

boabelor a ajuns la 20-25 %. Sub acest prag de recoltare se pot inregistra pierderi
determinate de cauzele mentionate.

In scopul evitarii oricaror amestecuri mecanice care se duc la impurificari

biologice si la traumatizarea semintelor, cauza care determina o scadere
accentuata a capacitatii de productie a semintelor , inaintea de inceperea
recoltatului trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele aspecte:

-tipul hibridului din care se produce samanta (HS,HT.HD)

-paritatea la insamantare a formelor parentale;

-tipul formelor parentale (fertile,androsterile,restauratoare de fertilitate a

polenului, nerestauratoare de fertilitate a polenului);

-modul de utilizare a formelor parentale (ambele forme sunt androfertile :forma

materna androfertila, iar forma paterna restauratoare : forma maternal
androfertila , in alternata cu forma maternal androfertila, iar forma paterna
nerestauratoare a fertilitatii polenului-situatie in care cele doua forme parentale
se amesteca omogen;

-umiditatea boabelor;

modul de recoltare mecanic sau manual;

18
Ordinea de recoltare in cadrul unui lot de hibridare este determinata de starea de
sanatate a plantelor , de diferentele intre formele parentale (androfertile sau
androsterile), precum si de posibilitatea de recoltare mecanizata.

De regula recoltarea incepe cu forma tata a carei productie de stiuleti (destinata

cosumului) se scoate din lan. Sunt insa hibrizi la care recoltatul poate incepe cu
oricare dintre cele doua forme parentale.

Pentru recunoasterea randurilor tata , se recomanda ca inca de la insamantarea

lotului, aceste randuri sa fie marcate cu tarusi, care folosesc atat la recunoastere
formei parentale cu ocazia efectuarii operatiunii de castrare, cat si la recoltare
pentru recunoasterea si inceperea acestei lucrari cu forma tata (cand exista
aceasta recomandare).

In cazul in care, la nici una din cele doua forme parentale , plantele nu sunt cazute
sau frante se poate incepe recoltatul cu forma mama , dar pentru aceasta trebuie
avizul prealabil al inspectorului aprobat.

Recoltatul loturilor de hibridare se face, asa cum am mai mentionat manual sau
mecanic.In cazul in care plantele sunt cazute sau frante si nu pot fi individualizate
randurile formei mama si tata, recoltatul se face numai manual. In astfel de
situatii aceasta lucrare se incepe, obligatoriu cu randurile formei tata si numai
dupa ce stiuletii acesteia au fost scosi complet de pe teren , se va incepe cu
recoltatul formei mama.

Mai exista o situatie deosebita privind recoltarea,care este conditionata de faptul

ca in momentul in care stiuletii formei mama sunt la inceputul unui atac de
Fusarium spp. , recoltatul acestei forme trebuie inceput mai devreme , respectiv,
atunci cand umiditatea boabelor este sub 30%. Recoltati in aceasta faza va trebui
ca stiuletii sa fie afluiti imediat la statia de uscare si procesare a semintelor.

In astfel de cazuri, stiuleti recoltati nu se vor depozita in gramezi, pentru ca exista

pericolul dezvoltari rapide a atacului de Fusarium spp. ceea ce influenteaza o
rapida contaminare a intregi cantitati de stiuleti cu aceasta boala, cat si cu alte
boli,fenomen ce poate determina compromiterea cantitati de samanta.Pentru
efectuarea acestei lucrari, echipele de muncitori care recolteaza vor fi instruiti si
19
supravegheate permanent de catre specialistii unitati producatoare, in vederea
executari cat mai corecte a operatiuni de recoltare.

In acest sens, o atentie deosebita trebuie acordata respectarii cu strictete a

intrarii oamenilor numai pe randurile formei parentale la care se face lucrarea de
recoltare: pe randurile de tata, daca s-a stabilit inceperea recoltatului cu aceasta
forma sau pe randurile cu forma mama daca sa decis sa se lucreze astfel.

De asemenea atat si muncitori care lucreaza efectiv la recoltare cat si specialistii

care coordoneaza aceasta operatiune , odata intrati pe una sau cealalta dintre
formele parentale trebuie sa continuie pe aceleasi randuri pana la capatul lotului
respectiv.

Cand recoltatul se face manual stiuleti se strang in cosuri sau in gramezi asezate
intre randurile formei parentale respective (care se recolteaza)de unde se
transporta apoi spre statiile de uscare si procesare.

Nerespectarea orcareia dintre masurile mentionate duce la posibilitatea de a

aparea amestecul mecanic intre cele doua forme parentale ceea ce contribuie la
scaderea valorii biologice apuritatii varietale si in final la scaderea mai mare sau
mai redusa (in fuctie de proportia amestecului) a capacitati de productie a
semintei hibride obtinut di lotul semincer respectiv.

La efectuarea recoltatului mecanic cu combina trebuie luate masuri

corespunzatoare de echipare si reglare a acestia in vederea evitarii pierderilor,
traumatizarii boabelor si depanusarii cat mai complete a stiuletilor.

Vor fi luate de asemenea, masuri de curatare perfecta de alte seminte de porumb

a tuturor organelor de lucru ale combinelor, pe intregul traseu, de la intrare si
pana la iesirea stiuletilor din aceasta, precum si a mijloacelor de transport a
stiuletilor.

Inca o particularitate care trebuie respectata la efectuarea acestei lucrari cu

combina este ca atat liniile consangvinizate , cat si hibrizii simpli forme materne
din cadrul loturilor de hibridare sa fie recoltate numai in stiuleti, din mai multe

20
considerente, dintre care mentionam obligativitatea ca dupa recoltare sa se mai
efectuieze cateva operatiuni , cum ar fi aceea de sortare a stiuletilor.

2.1.CERINTE AGROTEHNICE IMPUSE AGREGATELOR

Utilajele ce participa la recoltarea porumbului trebuie sa asigure respectarea

anumitor cerinte de calitate si anume:

-Pierderi totale de boabe nerecuperabile maxim 2%

-Boabe sparte sub 1,5%

-Impuritati in masa de boabe sub 0,25%

-Boabe in masa tocata mai mici de 0,8%

Gradul de depanusare a stiuletilor mai mare de 90%

Vatamarea stiuletilor mai mica de 3%

Pentru a asigura indice de calitate in limitele admisibile , utilajele impun o

serie de conditii:

-Plantele sa nu fie cazute

-Lanul sa fie uniform ca densitate si faza a coacerii

-Lanul sa fie uniform ca diametru de tulpini, de stiuleti, ca rezistenta la detasare a

stiuletilor de pe tulpini, iar bobele sa fie prinse bine pe ciocalai;

-Stiletii sa aiba o rezistenta redusa la desprinderea de pe tulpini,iar boabele sa fie

bine prinse pe ciocalai;

- Sa se asigure mijloace de transport necesare fluxului neintrrupt de recoltare ata

pentru produsul principal cat si pentru tocatura.

2.2. PREGATIREA AGREGATELOR PENTRU LUCRU

Inainte de declansarea campaniei de recoltare , toate utilajele care participa

la acesta trebuie sa fie verificate, reglate, gresate si cu rodajul efectuat. O atentie

21
deosebita trebuie sa a se acorde autocombinelor si echipamentelor acestora, dar
trebuie avut in vedere ca randamentul lor este mult influentat de starea tehnica a
utilajelor cu care lucreaza in flux.

Pentru autocombine se verifica;

-functionarea normala, fara batai, zgomote sau incalzirea excesiva

subansamblurilor;

-existenta aparatelor de protectie si a sistemelor sau dispozitivelor de siguranta

din transmisii;

-asigurarea reglajelor de exploatare si urmarirea mentinerii acestora in timpul

lucrului;

Reglari la culegatorul de stiuleti

-distanta dintre valturile de detasare se regleaza in fuctie de diametrul mediu al

tulpinelor,alegand valori mai mari pentru lan cu tulpini mai groase;

-distanta dintre placile de detasare se alege astfel incat sa nu se smulga boabele

de pe stiuleti, dar nici sa nu se rupa tulpinele la detasarea stiuletilor;

-distanta dintre melcul transportorului transversal si fundal jgheabului se

reagleaza la valori de 10-15 mm astfel incat sa se antreneze intregul vrac de
material catre transportul central.

Reglari la echipamentele de depanusare

-presiunea dintre valturile de depanusare se alege in fuctie de umiditatea

stiletilor si a pasiunilor, prin incercari direct din lan; rotoarele cu palete de cauciuc
se pozitioneaza fata de valturi, astfel incat sa mentina apasati chiar si stiuletii cu
diametru mai mic

-dispozitivul de semnalizare a infundarii depanusatorului va trebuie sa fie astfel

reglat, inca la patinarea cuplajului din trasmisia catre depanusator, sa puna in
functie claxonul autocombinei.

Reglari la aparatul de treierat

22
-turatia optima a batatorului este de 700-750 rot/min, cand umiditatea boabelor
este redusa si 800-900rot/min la umiditati mai mari (turatia redusa are ca efect
ramanerea boabelor pe ciocalai, iar turatia ridicata mareste procentul de
vatamare a boabelor);

-distanta dintre batator si contrabatator trebuie sa se regleze la 28-30mm la

intrare si 18-22mm la iesire.

-curatirea 1 va avea loc pe sita superioara tip Graepel, sita inferioara cu orificii cu
diametru de 18-22 mm, iar ventilatorul reglat la debit maxim;

-curatirea 2 va avea montata sita superioara cu orificii de 16-18 mm diametru, sita

inferioara cu orificii de 4,5 mm diametru, iar ventilatorul va fi reglat pe debit
maxim.

In cazul folosirii autocombinelor C-12 la recoltarea porumbului, montarea

echipamentelor pentru porumb se va face cu respectarea conditiilor tehnice
impuse de uzina constructoare, iar reglajele initiale se vor corecta la primele curse
de lucru pe baza observarii functionarii combinei.

Daca s-au facut reparatii sau inlocuirii de sub ansambluri la combina, inainte
de intrarea in lan, se va face rodajul acesteia in gol, la stationar, cat si in regim de
incarcare redusa in primele ore de lucru, urmarindu-se permanent fuctionarea
combinei in aceasta perioada.

CAPITOLUL 3. CONDITIONAREA SEMINTELOR DE PORUMB

23
Prelucrarea semintelor de porumb este o activitate complexa , care inglobeaza
foarte multa munca fizica , dar si munca de specialitate .Asa zisa samanta adusa in
camp din camp in statie in stare bruta, nu este practic samantat , ci este mai
degraba marfa de consum. Numai dupa prelucrarea si dupa obtinerea
documentelor de calitate putem spune ca discutam de samantat. Prin prelucrare
intelegem toate activitaile care se desfasoara de la intrarea semintelor brute
(porumb , stiuleti)in statiile de procesare samanta si pana la livrarea acestora spre
comercializare :APROVIZIONAREA, TRANSPORT, DESCARCARE, DEPANUSARE,
USCARE, BATOZARE, DEPOZITARE JUMBO, CURATIRE, CALIBRARE, GRAVITARE,
TRATARE, INSACUIRE,DEPOZITARE FINALA IN STIVE.

3.1. Receptia , cantarirea si analiza porumbului samnatat stiuleti

Pregatirea semintei de porumb pentru comercializare in vederea samantatului

prezinta unele particularitati determinate de umiditatea ridicata a boabelor si
necesitatea calibrarii pentru asigurarea unui semanat uniform si de precizie
Recoltarea stiuletilor (forma -mama)din loturile de hibridare se poate face la
umiditatea boabelor sub 36%faza in care embrionul este normal dezvoltat .

Managerul responsabil cu producerea si procesarea semintelor stabileste

impreuna cu responsabilii zonali in camp un program de recoltare a porumbului
samantat in functie de precocitatea hibridului ,umiditatea boabelor , capacitatea
de lucru la recoltare , mijloacele de transport si capacitatea de uscare a statiei
Recoltarea stiuletilor de porumb samnata se efectueaza pe acelasi hibrid aceiasi
categorie de samanta , cinform deciziei si cu acordul inspectorului autorizat care a
efectuat inspectia in camp, de catre operatorul economic inregistrat(agricultorul
multiplicator) cu care firma are un contract de multiplicare si care are
responsabilitatea mentinerii indentitatii si puritatii varietale a semintelor prin
masuri de evitare a oricaror posibilitati de impurificare ulterioare prin curatarea
riguroasa a echipamentelor de recoltare si a mijloacelor de transport utilizate si
pregatirea parcelei pentru recoltare , precum si prin dirijarea catre consum a
productiei din forma parentala tata .

24
Transportul stiuletilor de porumb samantat in statie se face vrac,in baza unui
program de recoltare, pentru a evita amestecul intre hibrizi si a se asigura
capacitatea de lucru a instalatiilor (celulellor de uscare)

Transportul recoltei de porumb stiuleti samanta la statie de procesare este insotit

de o copie a documentului de inspectie in camp cu decizia ,,admis" ,,admis sub
rezerva"si a documentului adeverinta de transport seminte cu numar de ordine
atribuit de autoritatea competenta teritoriala si care se complecteaza in camp de
catre responsabilu zonal , pentru fiecare mijloc de transport in parte .

Avizul de insotire a marfii se complecteaza de catre agricultorul multiplicator si

este documentul in care se inregistreaza cantitatea de samanata livrata din camp
in mijlocul de transport , producatorul ,locul de livrare ,eticheta oficiala de culoare
gri pentru samanta care este produsa in alte judete sau care este uscata si
batozata si urmeaza sa fie conditionata in statie si certificate final .Documentul de
insotire pentru samanta necertificata final este documnetul eliberat de
autoritatea competenta teritoriala care insoteste samanta de porumb din camp si
se completeaza de responsabilul zonal odata cu adeverintele de transport atunci
cand semintele sunt duse la conditionat in alte judete sau in Comunitatea
Europeana .

25
3.2. Descarcarea, depanusarea si sortarea porumbului

Dupa verificarea documentelor de insotirea a mijlocului de transport , camioanele

incarcate cu stiuleti ajung la rampa de descarcare .(Fig.5)

Fig.5 Rampa de descarcare

26
La descarcarea stiuletilor sunt prelevate probe din masa de stiuleti, probe care sa
reprezinte fidel calitatea si randamentul la preluare a partidei de samanta .Dupa
descrcarea stiuletilor din mijlocul de transport in buncarul de receptie se face
depanusarea mecanica(Fig.6)prin depanusatoare .

Fig.6 Depanusarea mecanica

Stiuletii depanusati ajung prin cadere pe mesele de sortare .

Panusile rezultate sunt preluate de benzile transportoare , incarcate in mijloace

de transport si eliminate din statie in baza unui contract deprestari servicii.

27
Sortarea stiuletilor se efectueaza imediat dupa descarcarea la mesele de
sortare(Fig.7) , inainte de introducerea acestora in celulele de uscare .

Fig.7 Mesele de sortare

Sortarea se face manual de catre persoane instruite sub indrumarea unui cadru
tehnic de specialitate in scopul eliminarii stiuletilor necorespunzatori astfel :

-stiuleti netipici hibridului (Fig.8)

Fig.8 Stiuleti netipici hibridului

28
-stiuleti afectati de ciuperci patogene (Fusarium spp Nigrospora oryzae , Ustilago
spp)(Fig.9-10)

Fig.9 Fusarium spp Nigrospora oryzae Fig.10Taciunele stiuletilor

-stiuleti atacati de daunatori (Fig.11)

Fig.11 stiuleti atacati de daunatori

29
-stiuleti sistavi (Fig. 12)

Fig.12 Stiuleti sistavi

-stiuleti imaturi

-resturi vegetale

Eliminarea unor astfel de stiuleti este absolut necesara , deoarece prezenta

acestora in masa de samanta de linii consanvinizate sau hibrida ar contribui atat la
diminuarea sensibila a valorii biologice si culturale a semintelor cat si la
proliferarea bolilor si daunatorilor respectiv determinand in cele din urma
declasarea productiei de samanta .Pentru verificarea cat mai eficienta a sortarii ,
inaintea inceperii descarcarii mijloacelor de transport , pentru fiecare hibrid se
formeaza monstre etalon , care se cuprinda stiuleti tipici hibridului si alaturat
stiuleti necorespunzatori care trebuiesc inlaturati prin sortare .Cantitaea de
stiuleti necorespunzatoare uscarii rezultata in urma sortarii este preluata prin
benzi transportoare, eliminata din samanta si cantarita .Stiuleti sortati sunt
directionati prin benzile transportoare la celulele de uscare planificate.

30
3.3. Uscarea porumbului stiuleti

Uscarea semintelor se incredinteaza unui personal competent si cu experienta in

operatiile respectve , care pe langa cunoasterea instalatiilor si tehnologiilor sa
aiba si cunostinte despre seminte .

El trebuie sa tina la zi evidenta tuturor inregistrarlor efectuate asupra

temperaturii si umiditatii semintelor si a agentului de uscare la intrare si iesire ,
inaltimii stratului .

Procesul de uscare este un proces lent care sa nu deranjeze embrionul.Se

porneste cu temperatura de 35 grade °C in prima faza de uscare ,pana cand
umiditatea ajunge la 20% dupa care se schimba fluxul de aer si se merge pana la
41 -43 grade °C .

Uscarea se face in functie de tipul de hibrid si de gradul de umiditate , procesul

durand 40-70 ore chiar 90-110 ore in unele cazuri .Operatiunea de uscare se
inchei atunci cand umiditatea boabelor este de 12 -14 %.

Uscarea se face in celule de uscare care sunt numerotate , iar interiorul lor este
marcat cu vopsea , in benzi, pentru a evita supraincarcarea si a se urmari
inaltimea stratului de stiuleti in functie de umiditatea boabelor .Dupa incarcarea
celulelor se trece la uscarea propriu zisa.

Inaltimea stratului de stiuleti.(Tab.3.1)

Hibridul Umiditatea boabelor

Sub 20% 21- 29% Peste 30%

Inaltimea stratului de stiuleti
Hibridul simplu 2,8 -3,0 2,2 -2,8 2,0-2,2
Hibridul dublu sau triliniar
3,0 -3,2 2,5-3,0 2,3-2,5

31
 Tab.3.1

Uscarea se face cu conbustibil solid (ciocanei)sau cu gaze .Temperatura agentului

termic este verificata printr -un dispozitiv care este montat sub celulele de uscare
pe unde patrunde aerul cald .

Procesul de uscare la porumbul pentru samanta parcurge cateva etape

(perioade)determinate de specificul uscarii in stiuleti , de umiditatea acestora si
de valorile parametrilor agentului de uscare .

Aceste etape sunt:

a. perioada de incalzire

b. perioada vitezei constante de uscare ( faza1)

c. perioada de stagnare

d.perioada vitezei constante de uscare (faza 2)

e. perioada descrescand de uscare

a.Perioada de incalzire este de 4-5 ore .In decursul acestei perioade nu este
indicat sa se foloseasca valori ridicate de temperatura deoarece pot surveni
fenomene de sistavire sau de calire al invelisului boabelor .

b.Perioada vitezei constant de uscare (faza1)

Reducerea umiditatii din boabe in timpul acestei etape decurge uniform pana in
momentul cand rahisul ajunge la temperatura la care incepe evaporarea apei de
la suprafata lui si migrarea acestea din interior .Uscarea decurge intr-un ritm mai
accelerat cu cat umiditatea semintelor este mai mare .Ea mai depinde de

32
temperatura agentului termic ,de umiditatea relativa a boabelor si de presiunea
aerului insuflat .La uscarea stiuletilor apare insa o stacnare a difuziuni interne a
umiditatii boabelor ,fapt care ofera o explicatie pentru perioada urmatoare .

c.Perioada de stagnare

Umiditatea de la suprfata si din interiorul rahisului care migreaza catre exterior

intalneste in cale boabe de porumb .Initial acestea aveau o umiditate mai mica ,
insa in acest moment ele se gasesc in perioada constanta de uscare , dar miscarea
apei din rahis (ciocanel)provoaca o stagnare a ritmului de uscare a boabelor si in
cele mai multe cazuri ridica procentul lor de umiditate .Stagnarea este cu atat mai
lunga cu cat umiditatea initiala a rahisului este mai ridicata si grosimea stratului
de stiuleti mai mare .

d.Perioada vitezei constanta de uscare (faza2)

Dupa ce prin eliminarea surplusului de umiditate din rahis se stabileste un

echilibru intre rahis si boabe , reducerea umiditati din boabe continua cu o viteza
constanta .

e.Perioada vitezei descrescande de uscare

In aceasta perioada umiditatea rahisului devine mai mica decat umiditatea

boabelor su suprafata acestuia este uscata .Viteza de uscare este determinata
numai de difuziunea interna a umiditatii.Pentru accelerarea acestei difuziuni este
indicat sa se ridice temperatura agentului termic pana la limita maxima admisa
(43grade C).La sfarsitul acestei perioade , evaporarea apei se micsoreaza ,iar
viteza de uscare scade brusc tinzand catre valoarea 0

Temperatura agentului termic in functie de umiditatea boabelor.Tab.3.2

Umiditateaboabelor % Temperatura agentului termic(°C)

33
 35 36
30-35 36-38
25-30 38-40
20-25 40-42
Sub 20 43
Tab.3.2.

Pentru obtinerea unei eficiente maxime a uscarii, agentul termic se refoloseste

respectandu-se uramatoarea regula :cel proaspat incalzit, mai uscat se introduce
in celulele cu porumb mai uscat , iar agentul termic mai rece folosit ,se introduce
in celulele cu porumb mai umed .

In timpul uscarii se ridica probe din celulele de uscare si se verifica umiditatea

boabelor , pentru determinarea sfarsitului uscarii.Probele se iau la intamplare ,
din minim 5 puncte echidistante in forma de sah se recolteaza cate 2 -3 stiuleti de
porumb.Recoltarea acestora se face din adancimea masei de 30-40cm din porumb
al celulei ;fiecare stiulete este curatat in proportie de 3-4 randuri iar boabele se
ambaleza imediat ,etans ,in pungi de plastic si se determina procentul de
umiditate .Daca umiditatea boabelor este cuprinsa intre 12-14% uscarea
stiuletilor este terminata .

3.4. Batozarea porumbului stiuleti

Dupa uscare , stiuletilor sunt afluiti spre batozare special prin actiunea carora
boabele sunt desfacute de pe rahis .In acest circuit de pregatire a semintelor de
porumb ,batozare are un rol foarte important , careia trebuie acordata atentia
cuvenita .Batozele trebuie sa fie curatate si reglate ,incat sa se evite ,pe o parte
orice posibilitate de impurificarii mecanice iar pe de alta parte sa se faca o
desprindere completa a boabelor de pe rahis fara traumatizarea sau fisurarea
semintelor .

In timpul procesului de batozare se preleveaza probe pentru determinarea

umiditatii boabelor batozate si a puritatii fizice.La ciocanei se ridica probe si se
determina prezenta boabelor in masa de ciocanei in urma batozarii.

34
Toate aceste informatii se consemnreaza intr -un registru de flux unde se notifica
urmatoarele:

-umiditatea semintei batozate

-puritatea fizica a semintei batozate

-prezenta boabelor in masa de ciocanei la finalizarea batozri celulei

3.5. Precuratirea semintelor de porumb

Masinile care realizeaza aceasta operatiune trebuie sa fie foarte bine curatate de
alte seminte , in special de cele de porumb , si reglate corespunzator (tarar
aspirator, colorsorter, site,masa gravitationala )pentru ca aceasta ultima
operatiune de mare exactitate si finete , din procesul de procesare al semintelor
sa fie facuta la nivel corespunzator .Ca urmare toate componentele masinilor
utilizate la conditionare trebuie sa fie foarte bine reglate si calibrate , astfel ca
samanta sa aiba valoarea culturala de cea mai buna calitate .

3.6. Calibrarea semintelor de porumb

Folosind masini adecvate coditionarea semintelor de porumb se face prin

calibrarea acestora pe 4-6 dimensiuni in functie de solicitari .

In mod obisnuit semintele se calibreaza cu masini speciale care sunt echipate cu

anumite site , care impart samanta in mai multe calibre astfel :

-Mare lat (LL)

-Mare rotund(LR)

-Mediu lat (ML)

-Mediu rotund (MR)

-Mic lat (SL)

-Mic rotund (SR)

35
Se mai poate folosi si schema redusa de calibrare , insa nu mai putin de 2 calibre
(Lung si rotund)

Operatiunea de calibrare a semintelor are semnificatia sa intrucat prin separarea

semintelor dupa dimensiuni sau chiar dupa greutatea specifica a acestora se obtin
seminte uniforme care la randul lor au unele insusiri si determina realizarea unor
culturi cu rasarire si dezvoltare mai uniforme a plantelor .

3.7.Tratarea semintelor

Avand in vedere ca la cultura porumbului majoritatea agentilor patogeni si

daunatori se transmit prin samanta si sol , iar atacul lor se manifesta chiar din
perioada de germinare - rasarire , determinand pagube insemnate ,inclusive
compromiterea culturii respective se impune adoptarea unui sistem complex de
masuri care in multe situatii se bazeaza pe tratarea semintelor .

Pentru prevenirea fenomenului de putrezire a semintelor si a plantelor in primele

faze de vegetatie se recomanda tratarea semintelor cu unul din urmatoarele
produse : FLOWSAN, FS 3L/TO (533g/L TIRAM )Maxim XL 035 FS 1L/TO(pe baza de
25g/l fludioxonil +10g/lmetalaxil M)

Pentru prevenirea si combaterea daunatorilor semintele se trateaza cu

urmatoarele produse : CRUISER 350 FS 9L/TO ,PONCHO 600FS (4L/TO).(Fig.13)

36
 Fig.13 Seminte tratate

Operatiunea de tratare se efectuiaza cu masini speciale care sa repartzeze cat

mai uniform produsul de samanta .

3.8. Ambalarea sigilarea si marcarea semintelor

Ambalarea este o operatie indispensabila pentru inlesnirea unora din operatiile

legate de circulatia , pastraea si valorificarea semintelor; usureaza depozitarea
inpiedica impurificarea mecanizata a semintelor; asigura comercializarea comoda
si operativa ;la comertul cu amanuntul usureaza vanzarea printr -o manipulare
mai rapida si printr -o prezentare corespunzatoare oferind cumparatorilor
posibilitatea sa indentifice usor semintele pe care le doresc (hibrid sau calibru).Se
stabileste tipul ambalajelor si forma lor si se are in vedere cerintele stabilite in
contractul de livrare a semintelor catre client (cumparatorii).

37
Ambalarea se face in saci de hartie de aceeasi marime , forma si capacitatea , din
hartie rezistenta , saci noi , rezistenti la rupere in timpul manipularii , depozitarii si
transportului si pentru nu afecta calitatea semintelor.(Fig.14)

Fig.14 Saci de hartie

In saci jumbo din material textil de capacitate pana la 1200 kg .(Fig15)

Fig.15 Sac jumbo

38
Ambalarea se face cu masina de ambalat saci .

Sigilarea se face sub supraveghere oficiala si se are in vedere urmatoarele :sigiliul

folosit este banda autoadeziva cu mentiunea INCS sau sigiliu acceptat de
autoritatea competenta teritoriala.Nu se poate proceda la una sau mai multe
sigilari noi decat oficial sau sub supravegherea oficiala .

Marcarea ambalajelor se face sub supraveghere oficiala si se realizeaza cu

eticheta oficiala adeziva pentru saci de hartie sau plastifiata la sacii tip jumbo.
(Fig.16)

Fig. 16 Marcarea ambalajelor

39
3.9. Depozitarea semintelor de porumb

Pastrarea semintelor de porumb se face in depozite , magazii sau silozuri unde

temperatura si umidatea aerului sunt principaliifactori excterni alaturi de
prezenta daunatorilor care influenteaza procesele fizice si fiziologice in interiorul
semintei .In interiorul depozitului de seminte temperatura si umiditatea aerului
trebuie sa fie cat mai uniforme pe toata perioada de pastrarea semintelor.(Fig.17)

40
 Fig.17 Depozitarea semintelor

Depozitele trebuie construite pe terenurii uscate , pe care sa nu balteasca apa din

ploi sau din topirea zapezilor .Influenta negativa a temperatui si umiditati aerului
asupra germinatiei se manifesta prein nr mare de germeni anormali si crestere
lenta celor normali .Urmarirea temperaturii si umiditatii din depozite se face
permanent cu ajutorul termohigrometrelor calibrate , fixate in interiorul
depozitului , la inaltimea de 2m de la podea .Semintele sunt pastrate in stare
uscata in interiorul depozitului pana la o umiditate sub cea critica si tinute in
conditiile obisnuite ale mediului ambiant ,ambalate in spatii care asigura o cat mai
mare protectie fata de variatiile de temperatura , umiditate si alti factori care pot
produce deteriorarea semintelor .

Acest sistem de pastrare este economic iar cantitatile cele mai mari de seminte
sunt cele de porumb care se pastreaza un timp scurt de 6-7 luni .Cand au ramsa
seminte in stoc 2-3 ani acestea si -au mentinut indicii tehnice de calitate .

Temperatura si umiditatea de pastrare a semintelor inregistrate in depozite pana

acum au fost de maxim 20 grade C si 85%la porumb si de maxim 14gradeC si 80
%la floarea soarelui.

3.10. Dezinfectia , dezinsectia si combaterea rozatoarelor

Scopul acestei operatii este crearea conditiilor optime in spatiile de depozitare

(magazii si celule de siloz )si mentinerea calitatii semintelor fara pierderi calitative
41
si cantitative. Se efectueaza cel putin o data pe an sau ori de cate ori este nevoie
urmarindu-se lichidarea tuturor surselor de infectare si infestare cu agenti
patogeni , daunatori si rozatoare din depozite si de pe terenurile din incinta statiei
de conditionare si a depozitelor de pastrae a semintelor .Concomitent se face
dezinfectia si dezinsectia tuturor utilajelor , instalatiilor , ambalajelor si a
materialelor folosite in procesele de uscare ,curatire si pastrare a semintelor
.Dupa terminarea activitatii se scot din magazii din depozite , din celulele de
uscare si celulele de siloz toate gozurile , deseurile si resturile , se fac lucrarile de
dezinfectie si dezinsectie si apoi dupa parcurgerea termenului de actiune se face
aerisirea spatiilor .

42
CONCLUZII SI RECOMANDARI
Cerealele (grau, secara, triticale, orz, ovaz, mei, orez, porumb, sorg) au o
serie de caracteristici care le fac foarte valoroase si apreciate de catre om , ceea
ce au facut ca aceasta sa constituie din toate timpurile si sa ramana si in viitor
grupa de plante de cea mai mare importanta pentru existenta si activitatea
umana .

Din aceste considerente , actiunile de protectia plantelor prezinta un interes

major, uneori chiar determinant, privind infiintarea culturii sau obtinerea recoltei,
ceea ce impune cunoasterea de catre toate persoanele implicate si in primul rand
de catre producatorii agricoli, a organismelor daunatoare si a factorilor care le
influenteaza negativ evolutia .

Avand in vedere ca, la majoritatea culturilor, numeroase organisme

daunatoare se transmit prin samanta si sol, iar atacul acestora se manifesta
uneori imediat dupa semanat, determinand pagube insemnate, inclusiv
compromiterea infiintarii culturii respectiva, se impune adoptarea unui sistem
complex de masuri care, in multe situatii, se bazeaza pe tratarea semintelor .

Combaterea daunatorilor si bolilor din culturile de cereale se realizeaza atat

prin masuri preventive cat si curative .

43
 Masurile preventive sunt foarte eficiente si constau in:cultivarea de soiuri
rezistente, tolerante la boli, respectarea rotatiei, distrugerea samulastrei,
asigurarea densitatii normale a lanului, fertilizarea echilibrata.

Asadar, regula numaru unu pentru culturi sanatoase inseamna observarea,

sol, tehnologie, samanta sanatoasa (cultivarea de soiuri rezistente) si conditii
propice pentru ca plantele sa se dezvolte sanatos si viguros .

BIBLIOGRAFIE
1.               Bilteanu, Gh., Salontai, Al., Vasilica, C., Birnaure, V., Borcean, I.,
Fitotehnie, Bucuresti, Ed. Didactica si Pedagogica, 1991,135-139.

2.               Bilteanu, Gh., Fazecas, I., Salontai, Al., Vasilica, C., Birnaure, V.,
Ciobanu, F., Fitotehnie, Bucuresti, Ed. Didactica si Pedagogica, 1983, 155-
160.

3.               Bilteanu, Gh., Birnaure, V., Fitotehnie, Bucuresti, Ed. Ceres, 1989,

161.

4.               Bilteanu, Gh., Porumbul, Bucuresti, Ed. Wegafor, 1955.

5.               Bilteanu, Gh., Fitotehnie, Bucuresti, Ed. Ceres, vol. 1, 1998,  187-

310.

6.               Borcean, I., Pirsan, P., Goian, M., Murariu, C., Turnea, I., Rezultate
privind stabilirea principalelor verigi tehnologice la porumb, Timisoara,
U.S.A.B., Lucr. St., vol. 24, 1991, 37.

44
7.               Borcean, I., Tabara, V., Pirsan P., Demenescu, T., Borcean, A., Ciuloi
Anca, Cercetari privind stabilirea principalelor verigi tehnologice la porumb
in conditiile Banatului, Iasi, Lucr. St., Seria Agronomie, 1992, p. 157-163.

8.               Borcean, I., Tabara, V., David, Gh., Borcean, Eugenia,Tarau, D.,

Borcean, A., Zonarea, cultivarea si protectia plantelor de camp in Banat,
Timisoara, Ed. Mirton, 1996, 114-115.

9.               Borcean, I., Demenescu, T., Rezultate privind influenta fertilizarii

asupra recoltei si a calitatii boabelor la porumb, Timisoara, Lucr. St. U.S.A.B.,
1993.

10.          Borcean, I., Tabara, V., David, Gh, Pirsan P., Pop, Georgeta, Borcean,
A., Suveti, Simona, Ciuloi Anca, Comportarea unor hibrizi de porumb in
conditiile cernoziomului de la Timisoara, Timiusoara, Simpozion Cultura
plantelor de camp, U.S.A.M.V.B.T., 1996, 3-9.

11.          Borcean, I., Tabara, V., David, Gh, Pirsan P., Pop, Georgeta, Borcean,
A., Suveti, Simona, Ciuloi, Anca, Boruga, L., Cercetari privind efectul
corectarii reactiei solului asupra productiei de porumb boabe, Timisoara,
Simpozion Cultura plantelor de camp, U.S.A.M.V.B.T., 1996, 9-13.

12.          Borcean, I., Borcean, A., Suveti, Simona, David, Gh., Pop, Georgeta,
Demenescu, T., Prezent si perspective in agricultura mondiala, Cultura
porumbului-prezent si perspective,Timisoara, U.S.A.M.V.B.T., 1996.

13.          Borcean, I., Borcean, A., David, Gh., Suveti, Simona, Porumbul in

agricultura Romaniei,Timisoara, Cultura porumbului-prezent si perspective,
U.S.A.M.V.B.T., 1996.

14.           Borcean, I., Tabara, V., David, Borcean, Eugenia, Tarau, D., Borcean,
A., Studiu privind zonarea porumbului boabe in Banat, Cultura porumbului -
prezent si perspective, Timisoara, U.S.A.M.V.B.T., 1996.

15.          Borcean, I., Pirsan, P., Borcean, A., Tehnologia plantelor de camp,

Partea I, Timisoara, U.S.A.M.V.B.T., 1997, 116-160.

16.          Borcean, I., Goian, M., Borcean, A., Cultura si protectia plantelor de

camp, Timisoara, ed. De vest, 2001, p. 28-37.

45
17.          Borcean, I., David, Gh., Nita, Simona, Pop, Georgeta, Studii privind
comportarea unui sortiment de hibrizi autohtoni de porumb in conditiile
pedoclimatice din Campia Timisului, Timisoara, Zilele Academice Timisene,
Editia a VII-a, 2001.

18.          Borcean, I., Borcean, A., Cultura si protectia cerealelor,

leguminoaselor si plantelor tehnice, Ed. de Vest, Timisoara, 2004

19.          Borcean, I., Tarau, D., Borcean, A., David, Gh., Borcean, Eugenia,
Fitotehnia si protectia culturilor de cimp, Ed. de Vest, Timisoara, 2005

20.          Borcean, I., David, Gh., Borcean, A., Tehnici de cultura si protectie a

cerealelor si leguminoaselor, Ed. de Vest, Timisoara, 2006

21.          Borcean, Eugenia, Onu, N., Rezultate privind influenta corectarii

reactiei solului si a fertilizarii asupra recoltei de porumb boabe, Timisoara,
Simpozion Cultura porumbului - prezent si perspective, U.S.A.M.V.B.T.,
1997,  47.

22.          Borlan, Z., Hera, C., Optimizarea agrochimica a sistemului sol-planta,

Bucuresti, Ed.Academiei RSR, 1984, 82-84.

23.          Davidescu, D., Davidescu, Velicica, Agrochimia moderna, Bucuresti,

Ed. Academiei R.S.R., 1981, 44-46.

24.          David, Gh., Borcean, I., Suveti, Simona, The behaviour of an

assortment of corn hybrids cultivated for crenels with in the western plain
of Romania, Novi sad, November, 1999, 11-17.

25.          David, Gh., Borcean, A., Contributii la tehnologia de cultivare si

protectie a porumbului zaharat in Campia Timisului, Timisoara, Zilele
Academice Timisene, Ed. VII, 2001.

26.          David, Gh., Tabara, V., Suveti, Simona, Pop, Georgeta, Goje, Gh.,
Cuantificarea principalelor elemente de productivitate la un sortiment de
hibrizi de porumb cu perioada diferita de vegetatie, Timisoara, Simpozionul
Cultura porumbului-prezent si perspective, U.S.A.M.V.B.T., 1997, 21-26.

46
27.          Demenescu, T., Contributii la tehnologia de cultivare a porumbului in
zona de vest a Romaniei, Timisoara, Teza de doctorat, U.S.A.M.V.B.T., 1995.

28.          Demenescu, T., Borcean, I., Comportarea unor hibrizi de porumb in

Banat, Timisoara, Zilele Academice Timisene, U.S.A.M.V.B.T., 1997.

29.          Dinca, D., Taraban, T., Influenta sistemului de ingrasare si a rotatiei

asupra indicilor agrochimici ai solului si compozitiei chimice la porumb,
Bucuresti, Analele I.C.C.P.T. Fundulea, , vol. 34, seria b, 1969, 153.

30.          Dragut, I., Combaterea chimica a buruienilor la cultura porumbului

pentru boabe, Bucuresti, Cereale si plante tehnice, nr. 7, 2001, 22-24.

31.          Feher, Ecaterina, Borcean, I., Fitotehnie, Partea I, Ed. Universitaria,

Craiova, 2003

32.          Goian, M., Agrochimie, Timisoara, Ed. Marineasa, 2000, 47-150.

33.          Hera, Cr., Segarceanu, O., Apostol, V., Tabaranu, T., Nicolae, A.,
Rezultate experimentale cu diferite ingrasaminte cu azot la porumb,
Bucuresti, Analele I.C.C.P.t. Fundulea, vol. 35, seria b, 1968, 397.

34.          Hera, Cr., Suteu, Gh., Bologa, M., Influenta ingrasamintelor cu N, P,

asupra absorbtiei acestor elemente de catre porumb, Bucuresti, Analele
I.C.C.P.T. Fundulea, vol. 34, seria b, 1968, 409.

35.          Lazureanu, A., Manea, D., Circiu, Gh., Lucrarile solului si fertilizarea

chimica, verigi de baza in tehnologia cultivarii, Timisoara, Simpozionul
Cultura porumbului-prezent si perspective, U.S.A.M.V.B.T., 1997, 31-36.

36.          Margineanu, T., Rezultate experimentale privind comportarea

porumbului in rotatii de scurta durata, Bucuresti, Analele I.C.C.P.T.
Fundulea, vol. 35, seria b, 1969, 541.

37.          Muntean, L.S., Borcean, I., Axinte, M., Roman, Gh., Fitotehnie,

Bucuresti, Ed. Didactica si Pedagogica, 1955, 168-169.

38.          Muntean, L.S., Borcean, I., Axinte, M., Roman, Gh., Fitotehnie,

Bucuresti, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iasi, 2003,

47
 39.          Muntean, L.S., Mic tratat de fitotehnie, Bucuresti, Ed. Ceres, vol. I,
111-160.

40.          Muntean, S.L., Borcean, I., Axinte, M., Roman, V.Gh., Fitotehnie, Iasi,
Ed. I.Ionescu de la Brad, 2001, 160-189.

41.          Muresan, T., Sipos, Gh., Paulian, Fl., Moga, I., Cultura porumbului,
Bucuresti, Ed. Ceres, 1973, 260-263.

42.          Pacurar, I., Oprea, G., Salagean, Diana, Hibrizii valorosi si samanta  de

calitate, factori importanti in sporirea productiei de porumb, Bucuresti,
Cereale si plante tehnice, nr. 7, 2001, 14-22.

43.          Palagesiu, I., Sanea, N., Petanec, I.D., Grozea, Ioana, Entomologie

agricola si horticola,Timisoara, Ed. Mirton, 2000, 89-122.

44.          Pirsan, P., Tabara, V., Feher, R., Comportarea unor hibrizi de porumb
zonati in Uniunea Europeana in Conditiile Banatului, Timisoara, Zilele
Academice Timisene, Ed. VII, 2001.

45.          XXX Cultura porumbului M.A., 1986, 44-48.

46.          XXX Tehnologia culturii porumbului, Bucuresti, I.C.C.P.T. Fundulea,

1998.

47.          XXX Hibrizi de porumb creati la  I.C.C.P.T. Fundulea, Bucuresti,

            Ed. Tehnica Agricola, 1993.

48.          XXX Porumbul sub lupa specialistilor, Bucuresti, Agricultura

Romaniei,     1995.

49.          XXX Catalogul oficial al soiurilor (hibrizilor) de plante de cultura

din       Romania, Institutul de stat pentru testarea si inregistrarea
soiurilor,  Bucuresti, Ed. Pintexim, 2003, 10-16. 

50.          XXX Catalogul oficial al soiurilor (hibrizilor) de plante de cultura

din       Romania, Institutul de stat pentru testarea si inregistrarea
soiurilor,  Bucuresti, Ed. Pintexim, 2004,

48
51.          XXX Catalogul oficial al soiurilor (hibrizilor) de plante de cultura
din       Romania, Institutul de stat pentru testarea si inregistrarea
soiurilor,  Bucuresti, Ed. Pintexim, 2007.

49