MODUL 12

PRODUCEREA SEMINŢEI HIBRIDE LA

FLOAREA -SOARELUI

DISCIPLINA: AMELIORAREA PLANTELOR ŞI PRODUCERE DE SĂMÂNŢĂ

AN IV, SEMESTRUL I, IFR
 I. INTRODUCERE

 În anul 1965 – a fost omologat primul soi de floarea

soarelui din România (soi care a fost extins în perioada 1967-
1971 pe întreaga suprafaţă semănată cu această cultură);
 În anul 1971 au fost omologaţi primii hibrizi de floarea-
soarelui obţinuţi pe baza liniilor cu gene de androsterilitate
înlănţuite cu gene marker producătoare de antocian, hibrizii
Romsun 52 şi Romsun 53, care sunt, în acelaşi timp, şi primii
hibrizi de acest tip obţinuţi pe plan mondial, produşi pe scară
comercială.
 Hibrizii româneşti de floarea-soarelui s-au impus nu numai în
agricultura ţării noastre, ci şi pe piaţa mondială, fiind înregistraţi
pentru cultivare în numeroase ţări ca Franţa, Spania, Turcia,
Grecia, Italia şi China.
 În perioada 1972-1990, întreaga suprafaţa cultivată cu
floarea-soarelui în România (500.000 ha) s-a cultivat cu
hibrizi autohtoni creaţi la Institutul Fundulea, iar în
perioada următoare, suprafaţa a crescut progresiv până la
980.000 - 1.200.000 ha în ultimii ani (Vrânceanu, 2000).

 Până în anul 2005 ponderea hibrizilor autohtoni în

structura de hibrizi cultivaţi în România a fost de peste
80%.

 În prezent, o mare parte din suprafaţa de cultură a

florii-soarelui în ţara noastră este ocupată cu hibrizi
creaţi în comun, de către Institutul de la Fundulea cu
diferite companii private din străinătate, aceştia având ca
formă parentală mamă, o linie de floarea-soarelui creată
la Fundulea.
 România este a patra țară mare cultivatoare de
floarea-soarelui la nivel mondial cu o suprafață de cca. 1
milion de hectare în anul 2015 (ec.europa.eu/eurostat,
2015).

 Pe primele trei locuri sunt Rusia (6,5 milioane de

hectare), Ucraina (5,1 milioane de hectare) și Argentina
(1,4 milioane de hectare).

 România este cel mai mare cultivator de floarea-

soarelui din Uniunea Europeană, fiind urmată de
Bulgaria cu 0,7 milioane de hectare.
 Topul celor mai mari 15 cultivatori de floarea-soarelui la
nivel mondial - 2015
Locul Tara Suprafața (mii hectare)
1 Rusia 6.500
2 Ucraina 5.100
3 Argentina 1.400
4 Romania 1.020
5 China 920
6 Bulgaria 790
7 Spania 745
8 Ungaria 720
9 Statele Unite 720
10 Kazakstan 675
11 Africa de Sud 615
12 Franta 614
13 Burma 540
14 India 500
15 Turcia 490
Sursa datelor brute: USDA - decembrie, Eurostat
 Evoluţia suprafeţelor şi a producţiei în România

Specificare UM 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Suprafaţa mii ha 835,9 813,9 766,1 790,8 995,0 1067,0 1074,6 1001, 1000, 1016

Producţie Kg/ha 654 1437 1433 1597 1798 1310 1993 2187 1758 1923
medie

Producţie mii to 546,9 1169,7 1098,0 1262,9 1789,3 1398,2 2142,1 2189, 1758 1954
totală

(sursa: http://www.madr.ro/ Sursa: 2007 - 2015 - Date INS - Anuarul Statistic al României
2016 – Date INS – Producția vegetală la principalele culturi )
 II. PRODUCEREA DE SĂMÂNȚĂ
 La floarea soarelui se utilizează, în general HS creaţi pe bază
de androsterilitate citoplasmatică. Aceasta presupune obţinerea,
menţinerea şi multiplicarea analogului androsteril, analogului
androfertil, a formei restauratoare de fertilitate a polenului şi
obţinerea seminţei hibride.

 În timpul producerii şi multiplicării liniilor consangvinizate

trebuie să se respecte spaţiul minim de izolare de 2.500 m faţă
de alte culturi de floarea-soarelui şi 500 m în cazul loturilor de
hibridare.
 În prezent, atât în România, cât şi pe plan mondial se
utilizează hibrizi de floarea soarelui creaţi în cea mai mare parte
pe bază de androsterilitate citoplamatica de tip peţiolaris, tip ce
s-a dovedit a fi deosebit de eficient şi de stabil.
 Producerea semințelor hibride de floarea-soarelui
începe prin asigurarea necesarului de sămânță din
formele parentale și continuă cu organizarea loturilor de
hibridare pentru obținerea seminței certificate.

 Producerea seminţelor din formele parentale se face

după o schemă de menţinere a purităţii genetice ce se
desfăşoară pe parcursul a 5 ani, în care lucrările de
autofecundare alternează cu lucrările de polenizare
SIB.
 ETAPE
I. Producerea seminţelor din formele parentale
(menținerea purității genetice)
1. Câmpul de alegere a plantelor tipice;
2. Câmpul de control și înmulțire a descendențelor (lucrări
de autofecundare);
3. Câmpul de polenizare SIB (sămânța amelioratorului);
4. Câmpul de înmulțire sub izolator prin polenizarea pe
grupe (sămânța de prebază 1);
5. Câmpul de înmulţire prin polenizare liberă, izolat în spaţiu
(sămânţa de prebază 2).
II. Producerea seminței hibride – forme parentale (bază)
III. Producerea HS și HT – sămânța certificată.
Sămânța hibridă se obține din încrucișarea formelor
parentale ale fiecărui hibrid, iar valoarea agronomică a
hibrizilor depinde de gradul de heterozigoție realizat și de
calitatea tehnologiilor folosite în producerea de sămânță.
Schema producerii de
sămânţă hibridă la
floarea soarelui
 1. Câmpul de alegere a plantelor tipice
Linia androsterilă se va poleniza cu polen de la analogul fertil,
după principiul plantă cu plantă. Pentru aceasta fiecare plantă se va
izola cu izolatoare din tifon. La 2-3 zile de la deschidera florilor
ligulate se va recolta polen de la analogul fertil şi se vor poleniza
manual plantele liniei androsterile.
Polenizarea de va repeta de 2-3 ori. Plantele folosite
Polenizarea se va repeta de 2-3 ori. Plantele folosite la
la aceste
polenizări vor fi alesevor
aceste polenizări dintre cele mai
fi alese viguroase
dintre cele şimai
tipiceviguroase
liniei. Din
fiecare formă
și tipice se vaDin
liniei. lucrafiecare
cu circaformă
100 plante.
se va lucra cu cca 100
Liniile androfertile se înmulţesc prin autopolenizare. Pentru
plante.
aceasta se aleg plante tipice care se izolează cu izolatoare din tifon,
iar în perioada înfloritului florile tubulare se tamponează cu vată
polenizări vor fi alese dintre cele mai viguroase şi tipice liniei. Din
fiecare formă se va lucra cu circa 100 plante.
Liniile androfertile se înmulţesc prin autopolenizare. Pentru
aceasta se aleg plante tipice care se izolează cu izolatoare din tifon,
iar în perioada înfloritului florile tubulare se tamponează cu vată
pentru a se realiza autopolenizarea.
Liniile restauratoare de fertilitate se testează pentru a verifica
capacitatea de restaurare a fertilităţii polenului.
Odată cu autopolenizarea, cu o parte din polen se fac
încrucişări cu plante androsterile, după modelul plantă cu plantă.
La fel se procedează şi cu liniile normale, la care se testează
capacitatea de nerestaurare a fertilităţii polenului.
2.Câmpul de control
În câmpul de control se studiază hibrizii rezultaţi din testările liniilor
androfertile normale şi restauratoare de fertilitate.
Sămânţa hibridă a fiecărei plante testate se va semăna pe câte un rând
şi se observă fertilitatea polenului.
Descendenţele rezultate din încrucişarea cu restauratorul de fertitlitate
trebuie să prezinte polen fertil, iar cele cu forma normală, trebuie să fie
androsterile.
Pe baza acestor testări se face selecţia seminţei autopolenizate
 3. Câmpul de polenizare SIB
Linia androsterilă se va poleniza cu polen de la analogul fertil
după principiul plantă cu plantă în condiţii de izolare a fiecărei
plante cu izolatoare din tifon.
În cazul liniilor androfertile se va folosi sămânţa
autopolenizată rămasă după selecţia făcută pe baza rezultatelor din
câmpul de control.
De la fiecare plantă autopolenizată de va semăna câte un rând
a câte 25 plante. Jumătate din plantele fiecărei descendenţe se vor
izola cu izolatoare din tifon şi se vor castra manual, iar cealaltă
jumătate se va izola cu izolatoare din hârtie pentru a putea fi
recoltat polenul cu care se vor poleniza florile castrate.
Descendenţele care prezintă plante netipice se vor elimina.
Sămânţa se va recolta numai de la plantele castrate şi polenizate
manual păstrându-se separat pe descendenţe.
4. Câmpul de înmulţire sub izolator prin polenizare pe
Câmpul de înmulţire sub izolator prin polenizare pe grupe
grupe
Din
Dinlinia androsterilă
liniaandrosterilă va semăna
se vase semăna câte câte o parcelă
o parcelă pentru
pentru fiecare descendenţă.
fiecare descendenţă. Poleniza se face cu amestec de
Polenizarea se polen
face decula
amestec de polen
plante analog fertile. de la plante analog fertile.
Sămânţa fiecărei descendenţe se va semăna pe o parcelă
cuprinzând 100-300 plante, aceasta reprezentând o grupă.
Descendenţele netipice se vor elimina. În cadrul celor tipice
plantele se vor izola cu izolatoare din tifon.
Polenizare se va face cu amestec de polen, folosind acelaşi tampon
la toate plantele din cadrul grupei. Recoltarea se face prin amestecul
descendenţelor tipice
5. Înmulţirea formelor parentale de floarea-soarelui în spaţii izolate

Liniile Acms se înmulțesc izolat în spațiu la distanța de 2500

m de alte culturi de fl.s, prin însămânțarea laternativă a celor
2 forme la paritatea 4 rânduri A (linia androsterilă) la 2
rânduri B (linia analog fertilă).
Dacă nu se poate asigura spațiul de izolare de minim 2500 m,
se va asigura o izolare în timp – prin semănatul la 45 de zile
de la rasăritul loturilor de fl.s. învecinate și o izolare minimă
în spațiu de 1000 m.
Lucrări:
- până la înflorit - purificarea biologică;
- în timpul înfloritului – eliminarea pl. androfertile din cadrul
liniei Acms, înainte ca aceasta să emită polen
- înmulțirea liniilor Rf se realizează prin alternarea autofecundării
cu polenizarea SIB
 Linii parentale se vor semăna intercalat. Pentru a obţine
hibrizi simpli forme mamă pentru
Lotul de hibridare simplă
Sămânța bază
hibridul triliniar, ca genitor
matern se va folosi o linie androsterilă, iar ca genitor patern o
linie Linii parentale
androfertilă se vor semăna intercalat. Pentru a obţine
normală.
hibrizi simpliobţinerea
Pentru forme mamă pentrusimplu
unui hibrid hibridulcomercial
triliniar, fertil,
ca genitor
linia
maternandrosterilă
mamă se va folosiseovalinie androsterilă,
încrucişa iar tată
cu o linie ca genitor paterndeo
restauratoare
linie androfertilă normală.
fertilitate.
Pentru
În obţinerea
loturile unui hibrid
de hibridare simplu
principala comercial
lucrare ce se fertil, linia
efectuează
mamă
este androsterilă
purificarea se va încrucişa
biologică. Castrareacu nu
o linie tată restauratoare
se efectuează de
ci se face
fertilitate.
numai un control al fertilităţii polenului la forma mamă.
În loturile de hibridare principala lucrare ce se efectuează
este Lotul de
purificarea
Paritatea hibridare
biologică.
formelor pentru
parentale obţinerea
Castrarea
este nu hibrizilor
se sau
de 3:1 efectuează
2:1 trilinari
ci se face
Pentru obţinerea unui hibrid triliniar ca formă mamă se
numai un control al fertilităţii polenului la forma mamă.
foloseşte
HS – forme un hibrid simplu androsteril, iar ca formă tată o linie
parentale:
Lotul de hibridare
consangvinizată pentru
restauratoare de obţinerea
fertilitate. hibrizilor trilinari
Pentru obţinerea unui hibrid triliniar ca formă mamă se
ACMS X BNR = HS steril mamă;
foloseşte un hibrid simplu androsteril, iar ca formă tată o linie
consangvinizată restauratoare de fertilitate.
hibrizi simpli forme mamă pentru hibridul triliniar, ca genitor
hibrizi se
matern simpli formeo linie
va folosi mamăandrosterilă,
pentru hibridul
iar ca triliniar, ca genitor
genitor patern o
SĂMÂNȚA CERTIFICATĂ
linie androfertilă normală. androsterilă, iar ca genitor patern o
matern se va folosi o linie
androfertilă
liniePentru normală. HS, HT
obţinerea unui hibrid simplu comercial fertil, linia
mamăPentru obţinerea
androsterilă se vaunui hibrid
încrucişa cu simplu comercial
o linie tată fertil, de
restauratoare linia
mamă androsterilă se va încrucişa cu o linie tată restauratoare de
fertilitate.
fertilitate.
În loturile de hibridare principala lucrare ce se efectuează
În loturile de hibridare principala lucrare ce se efectuează
este purificarea biologică. Castrarea nu se efectuează ci se face
HS comercial:
este purificarea biologică. Castrarea nu se efectuează ci se face
numai un control
ACMS X BRfal =fertilităţii
HS fertilpolenului la forma mamă.
numai un control al fertilităţii polenului la forma mamă.
Lotul
Lotuldedehibridare
hibridarepentru
pentruobţinerea
obţinerea hibrizilor
hibrizilortrilinari
trilinari
Pentru
Pentru obţinerea
obţinereaunui
unuihibrid
hibridtriliniar
triliniarcacaformă
formămamămamă se se
foloseşte
foloseşteun
unhibrid
hibridsimplu
simpluandrosteril,
androsteril,iariarcacaformă
formătatătată
o linie
o linie
consangvinizată
consangvinizatărestauratoare
restauratoarededefertilitate.
fertilitate.

(ACMS X BNR) x CRf = HT fertil

 Particularităţi tehnologice în loturile de hibridare la floarea
soarelui

Semănatul în loturile de hibridare se face intercalat, parităţile

între formele parentale depinzând de hibrid.
Parităţile practicate la hibrizii româneşti sunt de 18 rânduri
mamă:6 randuri tată şi 12:6 (3:1; 2:1).
În cazul unor hibrizi la care există diferenţe de precocitate între
cele două forme parentale se practică semănatul decalat. Aceasta permite
în acelaşi timp şi prelungirea perioadei înfloritului formei tată.
La hibrizii româneşti care se află în această situaţie, semănatul
începe cu jumătate din rândurile tată. Când germenul acestora are 2-5
cm, se seamănă rândurile mamă şi cealaltă jumătate din rândurile tată.
Lucrarea specială în loturile de hibridare este purificarea biologică.
Lucrarea se face prin cel puţin trei treceri, ocazie cu care se elimină
plantele netipice şi cele bolnave. Se recomandă scoaterea plantelor
bolnave din la pentru ca agenţii patogeni să nu se extindă. Lucrarea
trebuie încheiată înainte de înflorit.
Polenizarea suplimentară este o măsură prin care se măreşte
procentul florilor fecundate. Aceasta se face prin asigurarea loturilor de
hibridare cu 2-4 familii de albine pentru fiecare hectar. Stupii se
aşează pe marginile lanului la începutul înfloritului.
Recoltarea rândurilor mamă pe care se obţine sămânţa hibridă se
face numai după scoaterea din lan a plantelor de pe rândurile tată
 BIBLIOGRAFIE

BURLOI, GH, VALENTINA GHEORGHE, 2001. Ameliorarea

plantelor agricole şi producerea de sămânţă- partea generală, USAMV-
Bucureşti.
DIACONU PETRE, 2002. Producerea, certificarea şi legislaţia
seminţelor. Bucureşti.
GHEORGHE VALENTINA, 1992. Controlul loturilor semincere şi al
calităţii, certificarea şi circulaţia seminţelor. USAMV-Bucureşti.
PĂCURAR Ion, 2007. Producerea seminţelor de cereale, leguminoase
pentru boabe şi plante tehnice. Editura Phoenix – Braşov.
DANIEL
SIN STANCIU, 2002.
GHEORGHE, MARIA STANCIU,
Tehnologii 2007. pentru
moderne CERCETĂRI PRIVIND
cultura plantelor
PRODUCEREA
de DECeres,
câmp. Editura SEMINŢE LA FLOAREA-SOARELUI. AN. I.N.C.D.A.
Bucureşti.
FUNDULEA, VOL. LXXV, 2007, VOLUM JUBILIAR
www.amsem.ro
VRÂNCEANU, 2000. FLOAREA-SOARELUI HIBRIDĂ. Editura Ceres.
www.madr.ro
ALEXANDRU VIOREL