Normat pe Cantităţi totale Preţ lei/kg ) 1

Den. U.M. (Kg )

Clorura K 250 250 1,4
Complexe 500 500 1,6
Nitrocalcar 200 200 1,1
Agil 0,8 0,8 174
Piramin 2,5 2,5 79
Dual - Gold 1,5 1,5 149
Sam. UG 1,2 1,2 570
Proteus 0,4 0,4 155
Betanal 1 1 218
Betanal 1,2 1,2 218
Betanal 1,5 1,5 218
Lontrel 0,3 0,3 583
Safari 0,06 0,06 6636
Fertiactil 4 4 68
Rias 0,3 0,3 521
Kelkat bor 5 5 41
Sfera 0,4 0,4 589
Agroleafe 9 9 24
Proteus 0,4 0,4 155 2
KNOCHE 3 RCU-4 5
FENDT RAU
KNOCHE CPPT - 4
JD CPPT - 4
2 RM-2 RCU-4
RAUCH Spreer
RCU-4 RCU-4
SPREER Spreer
combinat HOLMER
Acord12 Krampe
RCU-4 MERLO
Spreer CAMION
6
CPPT - 4 4 Bicicleta
U.M

KNOCHE Discuit mirişte

FENDT Arat 35 cm
KNOCHE Discuit+grăpat
JD Fertilizat
2 RM-2 Inc+tr+desc îngr
RAUCH Administrat îng
RCU-4 Tr apa ptr erbicidat
SPREER Erbicidat
Combinator PPG
Acord 12 Semanat
RCU-4 Tr.apa pentru erb.
Spreer Erbicidat + tr afide
CPPT - 4 Prasit I mecanic
RCU-4 Transp apă pt erb
RAU Erbicidat
CPPT - 4 Prasit II mecanic
RCU-4 Transp apa
Spreer Tr foliar + fert foliar
RCU-4 Transp apa
Spreer Tr foliar II + fert foliar II
HOLMER Recoltat sfecla
CAMION Scuturare SF+rect. man.
Bicicletă Paza
Perioada Materiale 1
VII Motorina
VII Motorina
X Motorina
IX Motorina
X Semințe
III Motorina
16/16/16
III Motorina
III Motorina
Sămânță
III Motorina
Glifosat
III Motorina
FRONTIER
BOSTAT
IV Motorina
NITROCALCAR
IV Motorina
BETANAL
MEGATRON 2
Îng.lic.6-12-6
Perioada Materiale
1
V Motorina
BETANAL
MEGATRON
V Motorina
BETANAL
MEGATRON
Îng. lic.6-12-6
V Motorina
LONTREL
NU PHOS
ACCESS
JET CLEAR
VI MOTORINA
NITROCALCAR
VI MOTORINA
TANGO SUPER
Îng. lic.6-12-6
JET CLEAR
VIII MOTORINA
LAMDEX
SULFO-N
ODEON 2
Cartoful
Solanum tuberosum
Fam. Solanaceae
Istorie
• Originar din America (Peru, Bolivia)
• Luat în cultură între 8.000-5.000 ÎH.
• Adus în Europa în secolul XVI de către spanioli
• Un rol major în dezvoltarea culturii l-a avut francezul Parmentier
(mijlocul secolului XVIII).
• 2/3 din producţia mondială este utilizată în alimentaţie, restul în
furajare şi industrie
• Rol important în creşterea explozivă a populaţiei europene în secolul
XIX, dar şi „responsabil” pentru tragedia din anii 1845-1852 din
Irlanda, când atacul de mană a determinat distrugerea culturii.
• Deoarece la acea epocă 40% din populaţia Irlandei era total
dependentă de cartofi:
Irlanda

• Scăderea populaţiei cu 25%

• 1 milion de morţi
• Emigrare în masă
Scorbut cauzat de lipsa vitaminei C
Simptomele includ: slăbire
a puterilor, dureri la
încheieturi, pete negre și
• Simptomele scorbutului se albastre pe piele, boli ale
manifestă după circa trei luni de gingiilor
deficiență de vitamina C.
Scorbutul netratat este
întotdeauna fatal, dar, fiindcă tot
ce trebuie pentru o recuperare
completă este reluarea dozelor
normale de vitamina C, moartea
din cauza scorbutului este rară
în zilele moderne
In sec. XX, a devenit alimentul de baza in toate
tarile lumii
• Cartoful a ajuns in Europa prin secolul XVI si, de atunci, nu ne-a mai lipsit de
la masa
• Dezintoxica organismul, datorita continutului sau bogat in potasiu.
Contribuie la eliminarea acidului uric, fiind indicat in reumatism si artroza.
• Cartoful reduce glicozuria, determina o ameliorare a starii generale si, la
bolnavii cu complicatii chirurgicale, o revitalizare a tesuturilor, prin
favorizarea proceselor de cicatrizare. Cartoful contine provitamina A,
vitamina K (antihemoragica si antianemica), sulf (combate excesul de
seboree si fier).
• Constituie una dintre principalele surse de vitamina C.
• Contine o substanta azotata, tuberina, care favorizeaza cresterea copiilor.
Mai cu seama cartofii noi sint bogati in tuberina.
Importanţa culturii
• Din punct de vedere alimentar, cartoful ocupă locul 4 în
alimentaţia omenirii după cereale (grâu, orez, porumb), fiind
folosit atât în formă proaspătă cât şi procesată.
2013 (www.fao.org)

Porumb Cartof
• Producţia totală: 1 miliard tone • Producţia totală: 368 milioane
• P medie: 5,52 t/ha tone
• Suprafaţa totală: 184 milioane • P medie: 18,9 t/ha
hectare • Suprafaţa totală: 19,5 milioane
hectare
 Suprafeţele cultivate cu cartof în UE 28 (ha)

Polonia 337.200 Cehia 23200

Germania 242.800 Finlanda 22100
România 207.603 Austria 21100
Franţa 160700 Ungaria 20300
Olnda 155800 Bulgaria 14000
Marea Britanie 139000 Letonia 12400
Belgia 75400 Irlanda 10700
Spania 71100 Croatia 10234
Italia 53800 Slovacia 8977
Danemarca 39800 Estonia 6600
Grecia 32700 Cipru 4600
Lituaia 28200 Slovenia 3307
Portugalia 26700 Malta 700
Sedia 23875 Luxemburg 600
35000 ha APIA + 60.000 mici producători
 Producţiile de cartof în UE 28 (tone)
Belgia 46,1 Cehia 23,1
Olanda 43,7 Ungaria 21,8
Franţa 43,4 Estonia 19,4
Marea Britanie 40,1 Slovenia 18,8
Danemarca 40 Polonia 18,8
Germania 39,8 Slovacia 18,3
Irlanda 38,3 Letonia 18,3
Sedia 33,8 Portugalia 18,0
Luxemburg 29,2 Malta 18,0
Austria 28,6 Croatia 15,9
Finlanda 28,1 România 15,8
Grecia 25,4 Lituaia 14,9
Italia 24,9 Spania 12,5
Cipru 23,3 Bulgaria 12,1

P medie în lume: 18,9 t/ha

Factori limitativi în cultura cartofului

 Mărimea redusă a exploataţiilor agricole;

 Calitatea sanitară a materialului de plantat;
 Surse financiare reduse pentru cultivatorii de cartof;
 Nivelul educaţiei tehnice scăzut al cultivatorilor de cartof;
 Condiţiile climatice în ultimii ani.
Clase de calitate
• Clasa A – soiuri pentru salată, cu tuberculi puţin făinoşi, care nu se
sfărâmă la fierbere şi care
au consistenţă tare;

• Clasa B – soiuri pentru diferite preparate culinare, cu tuberculi puţin

făinoşi, care nu se sfărâmă la fierbere sau crapă puţin uneori, cu amidon
fin;

• Clasa C – soiuri cu tuberculi făinoşi, cu consistenţă redusă, care crapă în

timpul fierberii;

• Clasa D – souri cu tuberculi foarte făinoşi, care se sfărâmă complet în

timpul fierberii, amidon grosier, fiind utilizaţi în industria amidonului.
Clasificarea soiurilor în funcţe de perioada de
vegetaţie
• Timpurii, cu perioada de vegetaţie de până la 90 zile;
• Semitimpurii: 90 şi 110 zile;
• Semitârzii: 110 şi 130 zile;
• Târzii: peste 130 zile.
Soiurile valoroase au
• capacitate mare de producţie;
• rezistenţă la boli (viroze, mană, râie, putregaiuri);
Stoloni scurţi

• Tuberculii sunt grupaţi în cuib,

iar recoltarea poate fi făcută
mai uşor
• Stolonii- parti subterane pe
care se formeaza tuberculii, in
numar de 10-12
Tuberculii

Tuberculii trebuie sa fie rezistenţi

la vătămare
Organe hipogee: stolonii

• Câţi pot fi în cuib?

• 10-15 (20)
• Ce lungimi au?
• 5-30 cm
• Care este lungimea
optimă?
• 10-15 cm
Ochi superficiali, cu formă regulată care se
curăţă uşor şi cu pierderi minime
• capacitate de păstrare a
tuberculilor pe o perioadă
lungă, fără să se producă
colţi;
 Rădăcini Rădăcini

Stolonifere

Primare (din
colţi)
Tuberculii
Tuberculii
• Ce sunt tuberculii? Tuberizarea
• -sunt tuberizari(tulpini • Ce factori influenţează
tuberizate) tuberizarea
• Cum se formează? • -lumina si temperatura
• -Din stoloni
• Când începe tuberizarea?
• 10-35 zile de la răsărire
• Cât durează procesul de
tuberizare?
• 40-80 zile
 Tulpinile epigee
• Cine formează lujerii?
• -Tulpinile subterane

• numărul de vreji
• 4-8
• Tulpinile au lungimi de
• 50-120 cm.
• Aspect de tufă.
• Suprafaţa foliară totală a unei
tufe oscilează între
• 5.000-10.000 cmp.

• Calculaţi ISF
• ISF: 5-10
Factori care influenţează calitatea
• Soiul -
• Calitatea materialului de plantat
• Protecţia plantelor – fotosinteza fiind afectata si continutul de amidon
scade
• Condiţiile climatice
• Fertilizarea – mare consumatoare de subst. nutritive
Soiul
Concentraţia substanţei uscate (SU) şi a
amidonului variază în funcţie de grupa de maturitate a soiurilor.
Conţinutul în amidon oscilează între
14 - 22%:
• 15-17% la soiurile semitimpurii,
• 16-18% la soiurile semitârzii
• 17-22% la soiurile târzii.
Factori care influenţează calitatea materialului
de plantat.
• Procentul de amidon la plantele
infectate cu viroze scade cu 0,9-2,9% faţă de plantele
sănătoase. Pt ca virozele ataca frunzele, fotosinteza incetinita
• Dozele crescute de azot reduc
procentul de substanţă uscată. De ce?
• -pt ca are loc o diluare a productiei, Azotul in cantitate mare
rezulta prod. crescuta, de aceea procentul de S.U este mai mic
Condiţiile climatice
Temperaturile moderate urmate de timp mai
răcoros constituie condiţiile cele mai favorabile
pentru acumularea substanţei uscate şi a
amidonului.

Precipitaţiile excesive duc la scăderea

procentului de substanţă uscată – favorizeaza
aparitia bolilor
Avantajele cultivării cartofului
Se pot obţine producţii mari şi profitabile atunci când
se folosesc tehnologii intensive
Se poate cultiva în zonele umede şi răcoroase unde
porumbul nu ajunge la maturitate.
În funcţie de scopurile urmărite, cultura cartofului
permite rotaţii raţionale cu alte culturi, eliberând
terenul la epoci diferite.
Valorifică foarte bine solurile mai uşoare (chiar nisipoase pentru recolte timpurii) şi pe
cele cu pH scăzut (mai mare de 4,5), unde cerealele sunt mai puţin rentabile

Producţii mari pe soluri nisipoase Producţia cerealelor depinde de

umiditatea din sol dar si de materia
organica din sol
 Compoziţia chimică a tuberculilor de
cartof
Componente % din substanţă % din substanţă
proaspătă uscată

Apă 66,1-88,0 -
Amidon 8,7-26,2 72,5-79,0
Proteine 0,8-4,9 6,6-14,4
Grăsimi brute 0,04-1,0 0,33-2,9
Celuloză 0,2-2,5 1,66-7,30
Cenuşă 0,4-1,9 3,15-5,60
 Vol 20/9

Dextrină= substanţă solubilă în apă, obținută prin degradarea amidonului

DEXTRÓZĂ = tip de glucoză solubilă în apă, folosită în alimentația dietetică

 Dezavantaje

Cantităţi mari de material de plantat, care, din

cauza degenerării trebuie reînnoit periodic,
printr-un proces destul de laborios
-Necesita utilaje speciale care sunt scumpe
Ce este degenerarea?
• Scăderea progresivă a producţiei de la un an la altul.
Acest fenomen poate să conducă la dispariţia soiurilor.
• Combaterea fenomenului se realizează, în primul rând,
prin:
• utilizarea la plantare a unui material biologic valoros.
• Fenomenul se datorează:
• factorilor climatici – degenerare climatică,
• şi factorilor patologici – degenerare virotică.
Degenerare climatică
• Temperatura ridicată din perioada de formare a tuberculilor determină
scurtarea repausului seminal, şi prin aceasta trezirea mugurilor, fapt
care conduce la îmbătrânirea lor.
• Din aceasta cauza in unele zone se schimba materialulu de la an la an
in alte zone la 2-3 ani
Prevenirea şi combaterea degenerării
virotice
• cultivarea de soiuri rezistente la viroze,
• producerea materialului de plantare în zone izolate în spaţiu, mai
răcoroase (improprii zborului afidelor),
• depistarea şi înlăturarea plantelor bolnave din loturile semincere,
• reînnoirea materialului de plantare în zonele mai calde (la l - 3 ani), cu
material produs în zone mai răcoroase.
 Fazele de vegetaţie la cartof
Durata fazei
Organele plantei în creştere
Faza (zile)

Rădăcinile primare şi părţile subterane

Plantat - răsărire 15-30
ale lăstarilor
Răsărire – începutul Rădăcinile, stolonii, tulpinile şi frunzele
15-30
tuberizării
Organele aeriene şi în ritm foarte intens
Tuberizare intensă 25-45
tuberculii
Încetarea creşterii vrejilor - Tuberculii în ritm din ce în ce mai
20-40
maturitatea tuberculilor încetinit

Total zile = 70-150

Mecanismele tuberizării: teoria hormonală
(Soltner, 1990)
• Formarea tuberculilor se declanşează când o substanţă elaborată în
frunze ajunge la o anumită concentraţie.
 Factorii de tuberizare:
temperatura şi durata zilelor

T oC mare + zile lungi

T oC mică + zile scurte
• Temperatura scăzută şi zilele mai
scurte favorizează
• elaborarea substanţei care
determină formarea tuberculilor:
• Aceste condiţii sunt favorabile pentru
formarea
• tuberculilor
• şi defavorabile pentru
• procesul de creştere a plantei.
• Temperaturile ridicate şi
zilele lungi favorizează
• creşterea plantei
• şi întârzie sau chiar opresc
• formarea tuberculilor.
• Consecinţă fitotehnică
• Epoca de plantare trebuie
să asigure
• temperaturi scăzute şi zile
scurte
• Epoca de plantare?
 Soiurile reacţionează diferit la factorii de
tuberizare
Soiuri timpurii
Soiuri tardive
(semitimpurii)

• pot fi plantate mai Ele trebuie plantate devreme,

târziu fără ca
formarea Dacă ele sunt plantate prea
tuberculilor să fie târziu, formarea tuberculilor
perturbată. riscă să se oprească în timpul
• Pt ca au ritm de perioadelor calde şi cu zile
crestere rapid lungi.
Cerinţe faţă de temperatură Consecinţe fitotehnice
• În general, cartoful este • Cartoful trebuie cultivat
planta regiunilor în zonele favorabile,
răcoroase, unde se îndeplinesc
• obţinându-se rezultate aceste condiţii
bune în zonele în care
temperatura medie a
lunii celei mai calde nu
depăşeşte 20°C.
 Consecinţe fitotehnice
Cerinţe faţă de temperatură
• Se plantează când temperatura
• Cartoful are în sol la adâncimea de (10 cm)
temperatura este de 6-8°C, sau chiar de 7-
minimă de 9°C, iar temperatura aerului
încolţire de este peste 10°C
• 5 - 6°C, • La câmpie, pe soluri uşoare,
temperatura este de 5-6 °C. De
ce? – Pt ca solul se incalzeste
foarte usor in comparatie de
solurile grele, umede
• Pe soluri grele, umede,
expoziţie nordică,
• 9-10°C
Cerinţe faţă de temperatură Consecinţe fitotehnice
• La temperaturi sub 0°C • Epoca de plantare
suferă toate organele • Câmpie: 20.03. – 10.04
plantei, tuberculii se
îndulcesc, iar părţile • Silvostepă: 1.04-20.04
aeriene se veştejesc. • Colinară: 10.04-20.04
• Munte: 20.04-10.05
Cerinţe faţă de temperatură Consecinţe fitotehnice
• Colţii cresc la 7C, dar • Ce trebuie să facem
rădăcinile şi la 4 - 5°C, pentru a favoriza
• Radacinile cresc la temp plantatul timpuriu?
mai mici decat coltii • Plantarea cartofilor
• Daca plantam cartofi (pre)încolţiţi
incoltiti, radacinile vor • De ce
incepe imediat sa • Colţii există deja şi vor
creasca emite imediat rădăcini,
deoarece acestea cresc
de la 4 - 5°C
De ce se plantează cu maşina de plantat
obişnuită?

Colţii sunt mici

Plantarea tuberculilor încolţiţi aduce
• sporuri de producţie şi un avans
în tuberizare şi recoltare,
condiţie importantă la soiurile
timpurii şi pentru cartofii
pentru „sămânţă”.
Încolţirea durează 25 - 45 zile şi se efectuează
în trei etape:
1. Tratarea cu formalină 0,5% (1 litru formalină 40% la 80 litri apă) 5
minute, urmate de sudaţie circa 2 ore (acoperiţi cu prelate, plastic sau
rogojini), urmează:
2. Forţarea pornirii colţilor 6 - 10 zile, la întuneric, la temperatura de 15 -
18°C, în strat de circa 40 cm şi menţinuţi tuberculii până au pornit colţii
albi (lungime 1 - 2 mm);
3. Încolţirea propriu-zisă la lumină (naturală sau artificială) 20 – 30 de zile la
12 - 18°C (la temperaturi mai ridicate se scurtează încolţirea) şi aerisire
bună; tuberculii se ţin în lădiţe, care se întorc la circa 7 zile lădiţele
pentru o uniformă luminare; la sfârşitul încolţirii lungimea colţilor
(trebuie să fie de 1 - 1,5 cm); groşi şi pigmentaţi în funcţie de soi.
Stimularea formării rădăcinilor
• Cu 10 zile înainte de plantare, tuberculii încolţiţi se stratifică în
coşuri de nuiele, cu rumeguş, nisip cu mraniţă sau turbă.
• Între rândurile de cartofi se interpune un strat de 5 cm din materialul
menţionat, umezit în prealabil.
• În apa de umectare se adaugă 60 g superfosfat şi 30 g sare potasică ,
la 10 l apă.
• Prin această metodă se obţin culturi foarte timpurii.
Cerinţe faţă de temperatură
• Temperatura optimă • Plantându-se timpuriu,
pentru creşterea vrejilor
• este 19 - 21°C, iar
maxima 42°C.
• La temperaturi mai
mari decât optima se
formează vreji lungi şi
suprafaţa foliară redusă,
care duce la diminuarea
producţiei.
Consecinţe fitotehnice
pe lângă formarea unui
sistem radicular
puternic se formează
tulpini viguroase,
internodii scurte, cu un
aparat foliar cu
activitate fotosintetică
intensă.
Cerinţe faţă de temperatură Consecinţe fitotehnice
• Temperatura optimă de • Să menţinem
creştere a tuberculilor temperatura optimă
este de circa 17°C (16 - prin:
18C), maxima de 29°C • Zonare
• Epoca de plantare
potrivită
• Irigaţii în zonele
călduroase
 Cartoful
Itinerare tehnologice
Amplasarea culturii
• Dacă amplasarea culturii se face pe cele mai favorabile soluri:
• aluviuni nisipoase, cernoziomuri, în general soluri uşoare şi medii, cu
textură nisipo-lutoasă, luto-nisipoasă şi lutoasă, fertile, cu conţinut
ridicat de humus, cu conţinut de argilă mai mic de 30%),
• se pot obţine producţii bune, chiar în condiţii de climă mai puţin
favorabile
Amplasarea culturii
• Trebuie evitate solurile care se
• încălzesc greu primăvara şi se zvântă târziu, deoarece
• pot determina întârzierea plantatului.
• Conţinutul de materie organică sporeşte capacitatea solului de a
reţine apa, de aceea cultura cartofului trebuie amplasată pe soluri
fertile.
• Este nevoie de o perioada lunga de vegetatie si sa inceapa cat mai
devreme posibil deoarece temp. scazuta si ziua scurta favorizeaza
tuberizarea.
Rotaţia
• Cele mai favorabile plante premergătoare pentru cartof sunt:
leguminoasele perene, leguminoasele anuale, cerealele păioase,
porumb boabe şi siloz, floarea-soarelui.
• Cartoful nu se cultivă după alte solanacee.
• După cartoful timpuriu urmează culturi succesive (porumb siloz,
fasole, varză, castraveţi),
• Cartoful pentru consum de vară se foloseşte ca premergătoare pentru
rapiţă, grâu, orz, secară, triticale.
Rotaţia
• Cel puţin 3 ani
• Mai mare când este atac de nematozi-peste 3 ani
Itinerar tehnic la SC Producţie AGRICO-M
SRL, Târgu Secuiesc;
Mihai Mucsi
• 15 ani la Staţiunea de Cercetare a
Cartofului din Târgu-Secuiesc, iar
din 1994 propria afacere
• 1995 – 26 ha luate în arendă
• La început – utilaje second hand
 Dezmiriștit: încorporare resturi vegetale
( paie grâu, tulpini de rapiță, muștar )

ulterior, cu o mașină de tocat

Tocarea resturilor la recoltare sau
• Înainte de dezmiriştire, aplică
150 kg/ha nitrocalcar ( 27% N )
De ce?
• -Pt a impiedica foamea de azot,
se descompun mai usor paiele
 Tehnologii diferenţiate
Jumătate din suprafaţă a fost Jumătate din suprafaţă a fost
dezmiriştită. Scopul? scarificată. Scopul?

• Controlul integrat al • Afânarea solului

dăunătorilor (nematozi) prin • Scarificare la 45 – 50 cm
utilizarea muştarului ca • Arătură adâncă la 35 cm
îngrăşământ verde • Controlul buruienilor cu glifosat
Muştar - îngrăşământ verde?

• Un hectar de muştar ca îngrăşământ verde mobilizează în stratul

arabil:

• 50-80 kg de azot,
• 25-30 kg fosfor,
• 80-100 kg de potasiu, substanţă activă la hectar

• În noiembrie, cultura de muştar arată excelent, galbenă,

frumoasă, vin stuparii cu albinele,
Muştar - nematozi

Plante cu şi fără nematozi

• Muştarul elimină o substanţă
toxică pentru nematozi
• Nematocidele sunt scumpe:
2000-3000 lei/ha
Muştar - îngrăşământ verde
Încorporat toamna târziu sub arătura
Culturi verzi – 128 euro/ha adâncă
• Renunţă la plata de la APIA
• prin arătura de primăvară
pierde cca. 8-10 t/ha, faţă de
arătura de toamnă, de aceea
ară întotdeauna toamna !!!

APIA cere ca distrugerea culturilor verzi să se facă primavara şi numai prin încorporare
Maşini/utilaje folosite de fermier
LEMKEN EUROPAL 5 cu 3+1 brăzdare
(se pot folosii 3 brăzdare sau toate 4)
TULIP CENTERLINER
Buncăr 3150 l. Rotile tractorului se schimba pe
Consum specific roţi înguste pentru a nu calca biloanele de cartofi
• 4,4 kg N,
• 2,1 kg P2O5 şi
• 7,4 kg K2O

TULIP CENTERLINER
 Fertilizarea la cartof de consum
188 kg N/ha, 121 kg P2O5/ha,
196 kg K2O/ha, 112 kg S + 4,5 kg
Mg/ha

• 150 kg nitrocalcar la dezmiriştire

• NPK 13:13:17 + 14,5 S + 0,7 Mg -650 kg/ha , înainte de
plantare, la pregătirea terenului;
• KaliSop (sulfat de K) - 100 kg/ha (50% K2O5+18% Sulf
solubil în apă), la pregătirea terenului;
• NPK 15:15:15 - 240 kg/ha, la plantare (starter);
• Nitrocalcar (27% N) - 250 kg/ha la rebilonat.
 Fertilizarea la cartoful de sămânţă
187 kg N/ha N, 120 kg P2O5
/ha 170 kg K2O /ha

• 150 kg nitrocalcar la dezmiriştire

• NPK 15:15:15 - 550 kg/ha înainte de plantare, la
pregătirea terenului
• KaliSop (sulfat de K): 100 kg/ha (50% K2O5+18%
sulf solubil în apă) la pregătirea terenului;
• NPK 15:15:15 - 250 kg/ha la plantare, pe rând
(starter);
• Nitrocalcar (27% N) - 250 kg/ha la rebilonat.
14:14:17 + 14,5% S + 0,7% Mg
• La solicitarea fermierilor din zonă, fabrica de îngrăşăminte Azomureş
produce un îngrăşământ complex special pentru cartof, rapiţă şi
muştar: 14:14:17 + 14,5% S + 0,7% Mg, în care potasiul este sub
formă de sulfat de K (nu clorură de K ca în cazul „sării potasice”).
• Planta de cartof este sensibilă la clor.
Pregătirea terenului
Pregătit teren cu freza totală la 18-20
cm adâncime

GRAPA ROTATIVA REBEWERK TOUCAN SL

3000 de 3 m lăţime
Plantat

• Mașină de plantat cartof HASSIA SL4

BZ pe 4 rânduri, cu 75 cm intre rânduri
, cu multe posibilităţi de reglare a
dist. dintre tuberculi pe rând,
• Cu fertilizatoare pentru admin. ingr.
chim.,
• cu granulatoare pentru admin.
nematocide si
• cu instal. de admin. soluție de trat.
tuberculii cu insecto-fungicide odată
cu plantatul
Plantatul

Densitatea Fertilizarea
• Plantat la 75 cm intre rânduri si 21, 25, 29 cm
pe rând funcție de mărimea tuberculilor • NPK 15:15:15 – 240-250 kg/ha
folosiți la plantare si destinaţia producției la plantare pe rând
Densităţi:
• 21 cm dc =
• 6,3 cuiburi/mp • administrat nematocidul Vydate
• 25 cm dc =
10 G - 20 kg/ha cu
• 5,3 cuiburi/mp
• 29 cm dc =
granulatoarele de pe maşina de
• 4,6 cuiburi/mp plantat
Densitatea lujerilor

• Cea mai eficientă

interceptare a luminii se • 1 tubercul de 45-55 mm (70-100
face la următoarele
densităţi ale lujerilor: g) formează 5-6 colţi.
• la cartoful pentru consum • Pentru 180-200.000 tulpini este
• 180.000 -200.000 nevoie de 35-40.000 tuberculi
• pt. obţinerea tuberculilor
mari
• 150.000
• cartoful pentru sămânţă • Norma optimă de plantare: 2,5-
3,5 t/ha
• 250.000 – 300.000
• 400.000 pt. obţinerea
tuberculilor mici şi mulţi
Tuberculi de calitate – condiţie pentru
producţii mari
Calitate biologică Ce este de făcut?
• Nu se observă simptomele pe • Reînnoirea cartofului pentru sămânţă
(1-3 ani):
tuberculii infectaţi • anual în zona de stepă,
• o dată la doi ani în zona colinară
• o dată la trei ani în depresiunile intra şi
• Pierderi între 10-80% extramontane

• Păstrarea tuberculilor mici şi mijlocii

ca "sămânţă", din
culturile de cartof pentru consum, este
cea mai mare greşeală a cultivatorilor
de cartof din România.
Tuberculi de calitate – condiţie pentru
producţii mari
Calitatea (gradul de sănătate)
fitopatologică Ce este de făcut?
• Toate bolile periculoase ale • La sortarea atentă se identifică
cartofului:
tuberculii bolnavi
• Mana,
• Erwinia,
• Rizoctonia, • Loturile cu mulţi tuberculi
Fusarium, etc.) bolnavi se elimină de la
se transmit de la un an la altul prin plantare
tuberculii bolnavi, plantaţi
primăvara.
Tuberculi de calitate – condiţie pentru
producţii mari
Calitatea fiziologică
• gradul de epuizare fiziologică a
tuberculilor, cauzat de perioadele
de stres hidric şi termic din
perioada de formare a tuberculilor
în câmp şi/sau de
• conditiile necorespunzătoare de
păstrare, între recoltat şi plantat.
• Tuberculii ies înainte de termen
din repausul germinal, încolţesc,
îmbătrânesc fiziologic, se
epuizează până la plantare.
Nu se observă întotdeauna
degenerarea climatică
• Reînnoirea cartofului pentru
sămânţă (1-3 ani):
• anual în zona de stepă,
• o dată la doi ani în zona
colinară
• o dată la trei ani în
depresiunile intra şi
extramontane
Calitatea fiziologică (îmbătrânirea fiziologică sau
degenerarea climatică)
• se poate aprecia uneori şi vizual, atunci când constatăm că, la recoltare,
tuberculii manifestă fenomenul de
• încolţire în lanţ sau mărgeluire,
• în timpul păstrării apare fenomenul de
• incubaţie (tuberculi mici formaţi direct pe tuberculul mamă) sau
• fenomenul de încolţire filoasă (formarea de
colţi foarte subţiri, lungi şi albi).
• Epuizarea fiziologică a tuberculilor, în timpul păstrării, poate fi cauzată şi
datorită ruperii repetate (de 3-4 ori) a colţilor, deshidratării tuberculilor
etc.
Tuberculi de calitate – condiţie pentru
producţii mari
Calitate fizică
• mărimea tuberculilor pentru
sămânţă şi integritatea
acestora.
• Materialul de plantat trebuie
calibrat obligatoriu:
• 30-45 mm şi 45-55 mm.
Greutatea medie a unui tubercul
• 15-25 g la tuberculi mai mici de
30 mm (substas);
• 40-50 g la tuberculi de 30-45 mm
(fracţia mică de sămânţă STAS);
• 80-95 g la tuberculi de 45-55 mm
(fracţia mare de sămânţă STAS);
• 150-160 g la tuberculi mai mari
de 55 mm (consum).
Greşeli la plantat – calibrare
• Nu se utilizează „sămânţă” calibrată, rezultând consum mai mare de
tuberculi

• Costurile cu „sămânţa” reprezintă 20-40% din cheltuielile totale

Greşeli la plantat – densitate mare
• Se utilizează densităţi mari pentru a obţine producţii mari, dar:
• tuberculii rămân mai mici
• se reduce procentul de tuberculi comerciali şi
• creşte cel de tuberculi substas.

• La recolte mici, sporul de producţie nu acoperă cheltuielile

suplimentare şi pierderile prin scăderea calităţii.
 •Lucrările de îngrijire
-Incorporat
Nitrocalcar si rebilonat
Rebilonat înainte de răsărit

• Freza de rebilonat cartof STRUIK

4RF-310, lăţime de lucru 3 m ( 4
rânduri de cartof ).
• Este necesar un tractor cu
putere peste 100 CP
• A încorporat nitrocalcarul (250
kg/ha)
Controlul buruienilor
Praşile?
• Estimări: praşilele mecanice şi
manuale
• pot reduce producţia cu până la
30%
• prin efecte colaterale (tasarea
solului şi rănirea plantelor)
Erbicidare preemergentă
• Sencor 600 SC - 0,8 l/ha
• Doza mai mică decât cea
recomandată de producător
(0,9 l/ha)
• Amazone 18 m
 Erbicidare înainte de
unirea rândurilor pentru prevenirea îmburuienării: cu Sencor (0,15-0,2 l/ha) +
Titus 25 DF (20 g/ha) +Trend 0.1 l/ha

Recomandări DuPont pentru

Recomandări Bayer pentru
Sencor 600 SC Titus 25 DF
• un tratament postemergent
la doza de 0,6 l/ha când Combaterea buruienilor
plantele de cartof au monocotiledonate și
• până la 5 cm înălţime (2-3 buruienilor cu frunza
frunzuliţe formate).
lată sensibile - doza: 40-
• În cazul infestării puternice
cu buruieni 50 g
monocotiledonate se
recomandă
• utilizarea în asociaţie cu un
erbicid antigramineic.
Efectul costreiului asupra producţiei

62 Infestare puternica cu costrei sau pir

= pierderi mari de producţie
Pierderi recolta q/ha

56

42

Sorghum (costrei) plante2/m

Protecţia plantelor

Controlul bolilor - mana Controlul dăunătorilor

• 4-6-8 tratamente (20 în ani
ploioşi la soiuri sensibile)
• Primul tratament se face la
avertizare sau (plantele de pe
acelaşi rând se ating).
• Alternanţa produselor de
contact cu cele sistemice
• Utilizarea produselor din clase
diferite
• Gândacul din Colorado se
combate prin 3-4 tratamente,
din care unul împotriva adulţilor
hibernanţi (PED
• 0,5-1 ex./m2, iar celelalte la
fiecare generaţie de larve.
Fungicide aplicate preventiv

De contact Phytophthora infestans

• trebuie să fie prezente pe plantă
înainte ca sporii ciupercii să
ajungă pe frunze, ca să
oprească germinarea şi infectarea
plantei.
Fungicide

Efect curativ Phytophthora infestans

• O categorie mai performantă de fungicide
sunt cele ce au efect curativ.
• Ele au capacitatea de a intra în frunză în
spaţii restrânse (de pe o parte pe alta a
frunzei - translaminare) şi opresc,
omoară ciuperca pătrunsă în plantă de
1-2 zile, deci fără ca boala să prezinte
simptome vizibile.
• Sunt local sistemice (nu protejează
noile creşteri)
Fungicide

Cu acţiune eradicantă Phytophthora infestans

• Fungicidele cele mai performante,
• pot opri evoluţia unei infecţii
vizibile.
• Având această proprietate, ele au
acţiune preventivă şi curativă.

• Sunt sistemice, fiind transportate

în întreaga plantă, apărând noile
frunze
Fungicide
Contact
Dacă în câmpul nostru nu sunt plante
mănate şi nici la vecini,
se recomandă fungicidele de contact,
protectoare.
Toate fungicidele de contact înscrise în
lista oficială pot fi folosite
atăta timp cât nu au fost observate
plante atacate de mană.
Amestec: de contact şi laminare
• În condiţiile foarte
favorabile pentru mană, deci
cu risc mare de
apariţia bolii, în programul de
tratamente preventive pot fi
incluse amestecuri
cu o componentă sistemic
locală
Controlul bolilor

Solă fără mană Sola cu mană

• Când mana este prezentă doar în solele
vecine,
• Se continuă tratamentele cu fungicide
de contact, dar trebuie urmărită
atent evoluţia bolii
• Se pot utiliza şi fungicidele sistemice
local
• Fungicide eradicante (sistemice)
• amestecate cu
fungicide de contact în
pentru a preveni selectarea
formelor
rezistente la componenta
sistemică
• În cazul unor culturi infectate
şi a ploilor
frecvente, se vor folosi
fungicide cu efect demonstrat
de protecţie a
tuberculilor.
• Această situaţie se întâlneşte în
a doua parte a perioadei de
vegetaţie.
Bayer

1. Răsărit, fără pericol mare: 1. După căderea florilor, Melody

Antracol (contact) Compact (contact şi sistemic)
2. Al doilea tratament 10-15 cm, 2. Infinito (ultimul tratament,
sistemic, Consento (mecanism controlează mana pe tubercul
dublu de actiune, sistemic şi
penetrant (translaminar)
3. Nu se mai vede intervalul
dintre rândurile Infinito
(sistemic şi penetrant)
Controlul gândacului din Colorado prin adunare manuală
Controlul gândacului din Colorado prin adunare mecanică
cu echipamentul ECG (produs de INMA Bucureşti)
Controlul afidelor la cartoful de sămânţă

Maşină de tocat vreji TEPPEKI -150 g/ha

Cel mai târziu la 10 zile de la
zborul maxim al afidelor:
a) Reglone 4 l/ha sau
b) tocat vrejii mecanic + Reglone
2-3 l/ha
Combină de recoltat

• Combina de recoltat GRIMME

SE 75-40 pe 1 rând cu buncăr de
4 tone
Transport

• Remorca transport cartofi

DEGUILLAUME de 14 to,
GILIBERT de 11 tone cu
basculare pe spate
Sortare
Masina de sortat si calibrat cartof-
costruit in Olanda
• adaptată constructiv spatiului acoperit
existent in ferma compus din :
• buncar de preluare,
• separator de pamant,
• banda de alimentare sortator
• site de diferite marimi pentru calibrare,
• masa de inspectie
• benzi de incarcarea cartofului in
containere de lemn de 600 kg capacitate
pe diferite calibre conform cerintelor ( <
35 mm, 35-50 mm, >50 mm)
• Clientul cel mai important:
CARREFOUR unde cu incepere
din luna aug. si pana la sfarsitul
lunii mai suntem prezenti cu
cartoful FILIERA CALITATII
CARREFOUR in cantitate de
peste 2.000 to/an.