Cartoful

Solanum tuberosum
Fam. Solanaceae
Istorie
• Originar din America (Peru, Bolivia)
• Luat în cultură între 8.000-5.000 ÎH.
• Adus în Europa în secolul XVI de către spanioli
• Un rol major în dezvoltarea culturii l-a avut francezul Parmentier
(mijlocul secolului XVIII).
• 2/3 din producţia mondială este utilizată în alimentaţie, restul în
furajare şi industrie
• Rol important în creşterea explozivă a populaţiei europene în secolul
XIX, dar şi „responsabil” pentru tragedia din anii 1845-1852 din
Irlanda, când atacul de mană a determinat distrugerea culturii.
• Deoarece la acea epocă 40% din populaţia Irlandei era total
dependentă de cartofi:
Irlanda

• Scăderea populaţiei cu 25%

• 1 milion de morţi
• Emigrare în masă
Scorbut cauzat de lipsa vitaminei C
Simptomele includ: slăbire a
puterilor, dureri la încheieturi,
• Simptomele scorbutului se pete negre și albastre pe piele,
manifestă după circa trei luni de boli ale gingiilor
deficiență de vitamina C. Scorbutul
netratat este întotdeauna fatal,
dar, fiindcă tot ce trebuie pentru o
recuperare completă este reluarea
dozelor normale de vitamina C,
moartea din cauza scorbutului este
rară în zilele moderne
ORIGINE
• Un platou inalt din muntii Anzi
in America de Sud este locul
de nastere al cartofului alb,
numit astazi “irlandez”.
• Platoul cunoscut de noi astazi
ca Titicaca se intinde pe
teritoriul statelor Peru si
Bolivia. Indienii Aymara au
dezvoltat mai mult de 100 de
soiuri de cartofi pe care ii
cultivau la inaltimi mai mari de
3000 m. Cartofii erau baza
alimentatiei incasilor si a
indienilor Aymara
ISTORIC
• In ruinele antice din Peru
si Chile, arheologii au
gasit ramasite de cartofi,
datate din sec.V ÎH. Incasii
ii cultivau ,ii mancau si
chiar ii adorau. Adesea
cosuri sigilate, pline cu
cartofi erau ingropate ca
rezerva pentru anii de
foamete sau in caz de
razboi, ii uscau si formau
proviziile carate in
expeditii.
LEGENDA
• Cartofii vechilor incasi aveau
coaja de culoare rosie inchisa si
miezul galben. Incasii ii
numeau “papas”, asa cum sunt
numiti si astazi in Peru.
• O rugaciune incasa spune:
• “O, Creatorule! Tu, care ai dat
viata tuturor lucrurilor si ai
facut ca oamenii sa traiasca si
sa se inmulteasca, inmulteste si
fructele pamantului, cartofii si
alta hrana pe care ai creat-o, ca
sa nu mai suferim de foame si
mizerie.”
Piedro de Cieza de Leon

• 1540- primul european

care a vazut cartofi, a fost
Piedro de Cieza de
Leon(1518-1560).
• Conchistador spaniol si
istoric, a scris despre
cartof in lucrarea sa:
“Peru- Descoperire si
cucerire” -1560
Gonzalo Jimenez de Quesada

• 1565- exploratorul spaniol

Gonzalo Jimenez de
Quesada, a adus cartoful
in Spania, in locul aurului
pe care il cautase zadarnic.
• 1588- o legenda irlandeza
spune ca vasele armatei
spaniole esuate pe
coastele irlandeze , erau
incarcate cu cartofi
In sec. XX, a devenit alimentul de baza in toate
tarile lumii
• Cartoful a ajuns in Europa prin secolul XVI si, de atunci, nu ne-a mai lipsit de
la masa
• Dezintoxica organismul, datorita continutului sau bogat in potasiu.
Contribuie la eliminarea acidului uric, fiind indicat in reumatism si artroza.
• Cartoful reduce glicozuria, determina o ameliorare a starii generale si, la
bolnavii cu complicatii chirurgicale, o revitalizare a tesuturilor, prin
favorizarea proceselor de cicatrizare. Cartoful contine provitamina A,
vitamina K (antihemoragica si antianemica), sulf (combate excesul de
seboree si fier).
• Constituie una dintre principalele surse de vitamina C.
• Contine o substanta azotata, tuberina, care favorizeaza cresterea copiilor.
Mai cu seama cartofii noi sint bogati in tuberina.
Cartoful în România
• Primele referinţe în Transilvania în secolul XVIII:
• în anul 1760 apare lucrarea
“Cunoştiinţe practice pentru cultivarea
cartofului”.
Importanţa culturii
• Din punct de vedere alimentar, cartoful ocupă locul 4 în
alimentaţia omenirii după cereale (grâu, orez, porumb), fiind
folosit atât în formă proaspătă cât şi procesată.
2013 (www.fao.org)

Porumb Cartof
• Producţia totală: 1 miliard tone • Producţia totală: 368 milioane
• P medie: 5,52 t/ha tone
• Suprafaţa totală: 184 milioane • P medie: 18,9 t/ha
hectare • Suprafaţa totală: 19,5 milioane
hectare
 Suprafeţele cultivate cu cartof în UE 28 (ha)

Polonia 337.200 Cehia 23200

Germania 242.800 Finlanda 22100
România 207.603 Austria 21100
Franţa 160700 Ungaria 20300
Olnda 155800 Bulgaria 14000
Marea Britanie 139000 Letonia 12400
Belgia 75400 Irlanda 10700
Spania 71100 Croatia 10234
Italia 53800 Slovacia 8977
Danemarca 39800 Estonia 6600
Grecia 32700 Cipru 4600
Lituaia 28200 Slovenia 3307
Portugalia 26700 Malta 700
Sedia 23875 Luxemburg 600
35000 ha APIA + 60.000 mici producători
 Producţiile de cartof în UE 28 (tone)
Belgia 46,1 Cehia 23,1
Olanda 43,7 Ungaria 21,8
Franţa 43,4 Estonia 19,4
Marea Britanie 40,1 Slovenia 18,8
Danemarca 40 Polonia 18,8
Germania 39,8 Slovacia 18,3
Irlanda 38,3 Letonia 18,3
Sedia 33,8 Portugalia 18,0
Luxemburg 29,2 Malta 18,0
Austria 28,6 Croatia 15,9
Finlanda 28,1 România 15,8
Grecia 25,4 Lituaia 14,9
Italia 24,9 Spania 12,5
Cipru 23,3 Bulgaria 12,1

P medie în lume: 18,9 t/ha

Factori limitativi în cultura cartofului

 Mărimea redusă a exploataţiilor agricole;

 Calitatea sanitară a materialului de plantat;
 Surse financiare reduse pentru cultivatorii de cartof;
 Nivelul educaţiei tehnice scăzut al cultivatorilor de cartof;
 Condiţiile climatice în ultimii ani.
Clase de calitate
• Clasa A – soiuri pentru salată, cu tuberculi puţin făinoşi, care nu se sfărâmă la
fierbere şi care au consistenţă tare;

• Clasa B – soiuri pentru diferite preparate culinare, cu tuberculi puţin făinoşi, care
nu se sfărâmă la fierbere sau crapă puţin uneori, cu amidon fin;

• Clasa C – soiuri cu tuberculi făinoşi, cu consistenţă redusă, care crapă în timpul

fierberii;

• Clasa D – souri cu tuberculi foarte făinoşi, care se sfărâmă complet în timpul

fierberii, amidon grosier, fiind utilizaţi în industria amidonului.
Clasificarea soiurilor în funcţe de perioada
de vegetaţie
• Timpurii, cu perioada de vegetaţie de până la 90 zile;
• Semitimpurii: 90 şi 110 zile;
• Semitârzii: 110 şi 130 zile;
• Târzii: peste 130 zile.
Soiurile valoroase au
• capacitate mare de producţie;
• rezistenţă la boli (viroze, mană, râie, putregaiuri);
Stoloni scurţi

• Tuberculii sunt grupaţi în cuib,

iar recoltarea poate fi făcută
mai uşor
Tuberculii

rezistenţi la vătămare
Organe hipogee: stolonii

• Câţi pot fi în cuib?

• 10-15 (20)
• Ce lungimi au?
• 5-30 cm
• Care este lungimea
optimă?
• 10-15 cm
• De ce?
Ochi superficiali, cu formă regulată care se
curăţă uşor şi cu pierderi minime
• capacitate de păstrare a
tuberculilor pe o perioadă lungă,
fără să se producă colţi;
 Rădăcini Rădăcini

Stolonifere

Primare (din
colţi)
Tuberculii

Tuberculii Tuberizarea
• Ce sunt tuberculii? • Ce factori influenţează
• Cum se formează? tuberizarea
• Când începe tuberizarea?
• 10-35 zile de la răsărire
• Cât durează procesul de
tuberizare?
• 40-80 zile
 Tulpinile epigee
• Cine formează lujerii?

• numărul de vreji
• 4-8
• Tulpinile au lungimi de
• 50-120 cm.
• Aspect de tufă.
• Suprafaţa foliară totală a unei
tufe oscilează între
• 5.000-10.000 cmp.

• Calculaţi ISF
Factori care influenţează calitatea
• Soiul
• Calitatea materialului de plantat
• Protecţia plantelor
• Condiţiile climatice
• Fertilizarea
Soiul
Concentraţia substanţei uscate (SU) şi a
amidonului variază în funcţie de grupa de maturitate a soiurilor.
Conţinutul în amidon oscilează între
14 - 22%:
• 15-17% la soiurile semitimpurii,
• 16-18% la soiurile semitârzii
• 17-22% la soiurile târzii.
Factori care influenţează calitatea
materialului de plantat.
• Procentul de amidon la plantele
infectate cu viroze scade cu 0,9-2,9% faţă de plantele sănătoase.
• Dozele crescute de azot reduc procentul de substanţă uscată.
De ce?
Condiţiile climatice
Temperaturile moderate urmate de timp mai răcoros
constituie condiţiile cele mai favorabile pentru
acumularea substanţei uscate şi a amidonului.

Precipitaţiile excesive duc la scăderea procentului de

substanţă uscată
Avantajele cultivării cartofului
Se pot obţine producţii mari şi profitabile atunci când
se folosesc tehnologii intensive
Se poate cultiva în zonele umede şi răcoroase unde
porumbul nu ajunge la maturitate.
În funcţie de scopurile urmărite, cultura cartofului
permite rotaţii raţionale cu alte culturi, eliberând
terenul la epoci diferite.
Valorifică foarte bine solurile mai uşoare (chiar nisipoase pentru recolte
timpurii) şi pe cele cu pH scăzut (mai mare de 4,5), unde cerealele sunt mai
puţin rentabile

Producţii mari pe soluri nisipoase Producţia cerealelor depinde de..

 Compoziţia chimică a tuberculilor de
cartof
Componente % din substanţă % din substanţă
proaspătă uscată

Apă 66,1-88,0 -
Amidon 8,7-26,2 72,5-79,0
Proteine 0,8-4,9 6,6-14,4
Grăsimi brute 0,04-1,0 0,33-2,9
Celuloză 0,2-2,5 1,66-7,30
Cenuşă 0,4-1,9 3,15-5,60
 Vol 20/9

Dextrină= substanţă solubilă în apă, obținută prin degradarea amidonului

DEXTRÓZĂ = tip de glucoză solubilă în apă, folosită în alimentația dietetică

 Dezavantaje
Cantităţi mari de material de plantat, care, din
cauza degenerării trebuie reînnoit periodic,
printr-un proces destul de laborios
Ce este degenerarea?

• Scăderea progresivă a producţiei de la un an la altul.

Acest fenomen poate să conducă la dispariţia soiurilor.
• Combaterea fenomenului se realizează, în primul rând,
prin:
• utilizarea la plantare a unui material biologic valoros.
• Fenomenul se datorează:
• factorilor climatici – degenerare climatică,
• şi factorilor patologici – degenerare virotică.
Degenerare climatică
• Temperatura ridicată din perioada de formare a tuberculilor determină
scurtarea repausului seminal, şi prin aceasta trezirea mugurilor, fapt
care conduce la îmbătrânirea lor.
Degenerare virotică
• Rezultat al infecţiei cu diferite virusuri, transmise de la plantă la plantă
prin contact, de către afide (Mysodes persicae etc.) sau alte insecte,
ciuperci şi nematozi etc.
• O dată cu îngălbenirea părţii aeriene are loc migrarea virusurilor în
tuberculi, care par a fi sănătoşi, însă dacă sunt folosiţi pentru plan­tare
emit colţi filoşi şi produc plante bolnave.
Degenerare virotică

• S-a constatat că la infestări puternice cu viroze grave

(mozaicul Y şi răsucirea frunzelor) producţia de
cartofi scade cu până la 80 - 90%,
• la viroze uşoare (A, M, X, S) pierde­rile sunt de
• 5 - 10%,
• Când se asociază ambele tipuri, se poate
compromite cultura de cartof.
• Virusurile X şi S se transmit prin contact,
• iar virusurile A, M, Y şi VRFC prin afide.
Prevenirea şi combaterea degenerării
virotice
• cultivarea de soiuri rezistente la viroze,
• producerea materia­lului de plantare în zone izolate în spaţiu, mai
răcoroase (improprii zborului afidelor),
• depistarea şi înlăturarea plantelor bolnave din loturile semincere,
• reînnoirea materialului de plantare în zonele mai calde (la l - 3 ani), cu
material produs în zone mai răcoroase.
Bazine specializate pentru cultura cartofului
 Fazele de vegetaţie la cartof
Durata fazei
Organele plantei în creştere
Faza (zile)

Rădăcinile primare şi părţile subterane

Plantat - răsărire 15-30
ale lăstarilor
Răsărire – începutul Rădăcinile, stolonii, tulpinile şi frunzele
15-30
tuberizării
Organele aeriene şi în ritm foarte intens
Tuberizare intensă 25-45
tuberculii
Încetarea creşterii vrejilor - Tuberculii în ritm din ce în ce mai
20-40
maturitatea tuberculilor încetinit

Total zile = 70-150

Mecanismele tuberizării: teoria hormonală
(Soltner, 1990)
• Formarea tuberculilor se declanşează când o substanţă elaborată în
frunze ajunge la o anumită concentraţie.

• Ce relaţie este între creşterea plantei şi formarea tuberculilor?

 Factorii de tuberizare:
temperatura şi durata zilelor

T oC mare + zile lungi

T oC mică + zile scurte
• Temperatura scăzută şi zilele mai
scurte favorizează
• elaborarea substanţei care
determină formarea tuberculilor:
• Aceste condiţii sunt favorabile pentru
formarea
• tuberculilor
• şi defavorabile pentru
• procesul de creştere a plantei.
• Temperaturile ridicate şi zilele
lungi favorizează
• creşterea plantei
• şi întârzie sau chiar opresc
• formarea tuberculilor.
• Consecinţă fitotehnică
• Epoca de plantare trebuie să
asigure temperaturi scăzute şi
zile scurte
• Epoca de plantare?
Soiurile reacţionează diferit la factorii de
tuberizare Soiuri timpurii
(semitimpurii)

• pot fi plantate mai Soiuridevreme,

Ele trebuie plantate tardive
târziu fără ca Dacă ele sunt plantate prea
formarea târziu, formarea tuberculilor
tuberculilor să fie
perturbată. riscă să se oprească în timpul
perioadelor calde şi cu zile
lungi.
Cerinţe faţă de temperatură Consecinţe fitotehnice
• În general, cartoful este • Cartoful trebuie cultivat
planta regiunilor în zonele favorabile,
răcoroase, unde se îndeplinesc
• obţinându-se rezultate aceste condiţii
bune în zonele în care
temperatura medie a
lunii celei mai calde nu
depăşeşte 20°C.
Consecinţe fitotehnice
Cerinţe faţă de temperatură Consecinţe fitotehnice
• Cartoful are • Se plantează când temperatura
temperatura în sol la adâncimea de (10 cm)
minimă de este de 6-8°C, sau chiar de 7-9°C,
încolţire de iar temperatura aerului este
• 5 - 6°C, peste 10°C
• La câmpie, pe soluri uşoare,
temperatura este de 5-6 °C. De
ce?
• Pe soluri grele, umede, expoziţie
nordică,
• 9-10°C De ce?
Cerinţe faţă de temperatură Consecinţe fitotehnice
• La temperaturi sub 0°C • Epoca de plantare
suferă toate organele • Câmpie: 20.03. – 10.04
plantei, tuberculii se
îndulcesc, iar părţile • Silvostepă: 1.04-20.04
aeriene se veştejesc. • Colinară: 10.04-20.04
• Munte: 20.04-10.05
Cerinţe faţă de temperatură Consecinţe fitotehnice
• Colţii cresc la 7C, dar • Ce trebuie să facem
rădăcinile şi la 4 - 5°C, pentru a favoriza
plantatul timpuriu?
• Plantarea cartofilor
(pre)încolţiţi
• De ce
• Colţii există deja şi vor
emite imediat rădăcini,
deoarece acestea cresc
de la 4 - 5°C
De ce se plantează cu maşina de plantat
obişnuită?

Colţii sunt mici

Plantarea tuberculilor încolţiţi aduce
• sporuri de producţie şi un avans
în tuberizare şi recoltare,
condiţie importantă la soiurile
timpurii şi pentru cartofii pentru
„sămânţă”.
Încolţirea durează 25 - 45 zile şi se efectuează
în trei etape:
1. Tratarea cu formalină 0,5% (1 litru formalină 40% la 80 litri apă) 5
minute, urmate de sudaţie circa 2 ore (acoperiţi cu prelate, plastic sau
rogojini), urmează:
2. Forţarea pornirii colţilor 6 - 10 zile, la întuneric, la temperatura de 15 -
18°C, în strat de circa 40 cm şi menţinuţi tuberculii până au pornit colţii
albi (lungime 1 - 2 mm);
3. Încolţirea propriu-zisă la lumină (naturală sau artificială) 20 – 30 de zile la
12 - 18°C (la temperaturi mai ridicate se scurtează încolţirea) şi aerisire
bună; tuberculii se ţin în lădiţe, care se întorc la circa 7 zile lădiţele
pentru o uniformă luminare; la sfârşitul încolţirii lungimea colţilor
(trebuie să fie de 1 - 1,5 cm); groşi şi pigmentaţi în funcţie de soi.
Stimularea formării rădăcinilor
• Cu 10 zile înainte de plantare, tuberculii încolţiţi se stratifică în
coşuri de nuiele, cu rumeguş, nisip cu mraniţă sau turbă.
• Între rândurile de cartofi se interpune un strat de 5 cm din materialul
menţionat, umezit în prealabil.
• În apa de umectare se adaugă 60 g superfosfat şi 30 g sare potasică ,
la 10 l apă.
• Prin această metodă se obţin culturi foarte timpurii.
Secţionarea tuberculilor mari
• nu se recomandă la
• producerea de sămânţă
deoarece se pot transmit boli).
• Secţionarea trebuie făcută
longitudinal, ca ochii să fie
repartizaţi uniform pe cele
două jumătăţi.
• Tăierea trebuie făcută cu câteva
zile înainte de plantare pentru ca
suprafaţa să se poată suberifica,
evitându-se astfel infectarea
tuberculilor la plantare.
Cerinţe faţă de temperatură
• Temperatura optimă • Plantându-se timpuriu,
pentru creşterea vrejilor
• este 19 - 21°C, iar
maxima 42°C.
• La tempe­raturi mai
mari decât optima se
formează vreji lungi şi
suprafaţa foliară redusă,
care duce la diminuarea
producţiei.
Consecinţe fitotehnice
pe lângă formarea unui
sistem radicular
puternic se formează
tulpini viguroase,
internodii scurte, cu un
aparat foliar cu
activitate fotosintetică
intensă.
Cerinţe faţă de temperatură Consecinţe fitotehnice
• Temperatura optimă de • Să menţinem
creştere a tuberculilor temperatura optimă
este de circa 17°C (16 - prin:
18C), maxima de 29°C • Zonare
• Epoca de plantare
potrivită
• Irigaţii în zonele
călduroase
Cerinţele faţă de temperatură
Temperatura este unul din factorii climatici ce influenţează în mare măsură producţia
cartofului, în general, cartoful este planta regiunilor răcoroase, obţinându-se rezultate
bune în zonele în care temperatura medie a lunii celei mai calde nu depăşeşte 20°C.
Cartoful are temperatura minimă de încolţire de 5 - 6°C, iar optima pentru răsărire 12 -
15°C. La temperaturi sub 0°C suferă toate organele plantei, tuberculii se îndulcesc, iar
părţile aeriene se veştejesc. Vrejii cresc la 7C, iar rădăcinile şi la 4 - 5°C, astfel că la
plantări timpurii se formează un sistem radicular mai puternic.
Temperatura optimă pentru creşterea vrejilor este 19 - 21°C, iar maxima 42°C. La tempe­
raturi mai mari decât optima se formează vreji lungi şi suprafaţa foliară redusă, care
duce la diminuarea producţiei. Plantându-se timpuriu, pe lângă formarea unui sistem
radicular puternic şi vrejii cresc la tem­peraturi mai scăzute, formându-se tulpini
viguroase, internodii scurte, cu un bun aparat fotosintetic.
Temperatura optimă de creştere a tuberculilor este de circa 17°C (16 - 18C), cea
minimă circa 2°C, iar maxima 29°C (M. Berindei, 1969). Sinteza amidonului în frunze are
loc la temperatura aerului cu­prinsă între 30 şi 45°C, acumularea amidonului în tuberculi
la tempe­ratura sub 30°C, iar la temperaturi peste 29°C tuberculii nu mai cresc şi
substanţele nutritive migrează spre organele de creştere aeriene (Rubin, citat de V.
Velican, 1965).
Cerinţele faţă de umiditate
Cerinţele faţă de umiditate ale cartofului sunt mari, deşi coeficien­tul de transpiraţie nu este prea
ridicat (333 - 534 pe soluri argiloase şi 523 - 614 pe soluri nisipoase). Cartoful pretinde o
aprovizionare con­tinuă cu apă. Consumul de apă este mare datorită producţiei mari de substanţă
uscată realizată la ha şi conţinutului ridicat de apă a carto­filor.
Consumul maxim de apă la cartof este între îmbobocire şi matu­ritate, având maximul în perioada
înfloririi.
Perioada critică pentru apă a cartofului este în timpul creşterii concomitente a tufei şi tuber­culilor
(25 - 45 zile după tuberizare, în funcţie de soi), când secetele produc scăderi mari de producţie.
Umiditatea solului pentru cartof în soluri nisipoase trebuie să fie de 80% din capacitatea de câmp,
iar pe soluri argilo-nisipoase 60%, având cerinţe mai ridicate în perioada înfloririi.
Cerinţele faţă de sol
Solul influenţează puternic cultura cartofului, deoarece tuberculii sunt tulpini subterane, iar sistemul
radicular este slab dezvoltat.
Cartoful dă rezultate bune pe solurile mijlocii cu orizontul A adânc, structurat şi permeabil, pretinde
soluri afânate, aerate, cu textură nisipo-lutoasă, luto-nispoasă sau lutoasă, bine aprovizionate cu
humus şi NPK, Ca, Mg şi micro-elemente.
Organele sub­terane ale cartofului pretind o bună aerare, pentru ca respiraţia lor să se desfăşoare
în bune condiţii, iar pentru creşterea tuberculilor solul nu trebuie să opună rezistenţă prea mare.
Bune pentru cartof sunt solurile care au 10 - 15% argilă (până la 25% argilă sau să nu depăşească
30% argilă). Solurile cu textură grea (argiloase) sunt nepotrivite pentru cartof deoarece reduc şi
deformează creşterea tuberculilor, reduc tuberificarea şi măresc procentul de vătămare la recoltare
(datorită bulgărilor de pământ), diminuând păstrarea şi împiedicând mecanizarea lucrărilor.
Cât priveşte reacţia solului, cartoful reuşeşte pe solurile cu un pH cuprins între5 şi 7,5.
Rezultatele cele mai bune se obţin pe aluviosoluri, cernoziomuri, faeoziomuri, iar în zonele foarte
favorabil climatic şi pe luvosoluri.
Zona foarte favorabilă
Consecinţe fitotehnice
Zona foarte favorabilă
• În general depresiunile intra şi extra-montane (spre munte până unde
sunt terenuri cultivate), cu precipitaţii peste 650 mm, iar în perioada
de vegetaţie de peste 350 mm ( în iulie şi august 75 - 120 mm lunar),
• tempe­ratura medie a verii nu depăşeşte 18°C (în iulie sub 19°C),
• temperaturile maxime de peste 25°C sunt foarte rare şi într-o
perioadă scurtă (20.VII - 5.VIII), fiind puţin dăunătoare.
• Se cultivă soiurile semitimpurii, semitârzii şi târzii pentru consum, . De
ce?
• În anumite bazine sunt condiţii favorabile şi pentru cartofii de sămânţă.
Zona favorabilă
• Cuprinde dealurile si podişurile din vecinătatea lanţului muntos, în
Oltenia, Muntenia şi Moldova, precum şi cea mai mare parte a
Podişului Transilvaniei, cu extinderi spre câmpie, pe luncile râurilor.
• Precipitaţiile sunt mai reduse, în perioada de vegetaţie
sunt cuprinse între 250 - 350 mm (50 - 70 mm în iulie şi 50-60 mm în
august), temperaturile ceva mai ridicate decât în zona precedentă
(media lunii iulie este de 20 - 21 °C).
• Se cultivă soiurile semitârzii şi târzii şi cu foarte bune rezultate
soiurile semitimpurii pentru consumul de vară-toamnă.
Zona de cultură a cartofului pentru
consumul extratimpuriu şi timpuriu
• Cuprinde zona de câmpie şi coline joase, cu temperatura medie a
lunii mai şi iunie sub 20°C, iar regimul precipitaţiilor din mai si iunie
favorabil cartofului (ploi multe în luna mai şi foarte multe în iunie).
• Soiurile timpurii de cartof formează tuberculii timpuriu (mai-iunie),
găsind condiţii termice şi de umiditate favorabile în această zonă.
• Soiurile târzii nu se recomandă, deoarece formarea stolonilor şi
tuberizarea încep mai târziu, negăsind condiţii favorabile în perioada
secetelor şi temperaturilor ridicate din iulie şi august, producţiile ce
se pot realiza sunt mici.
 Cartoful
Itinerare tehnologice
Amplasarea culturii
• Dacă amplasarea culturii se face pe cele mai favorabile soluri:
• aluviuni nisipoase, cernoziomuri, în general soluri uşoare şi medii, cu
textură nisipo-lutoasă, luto-nisipoasă şi lutoasă, fertile, cu conţinut
ridicat de humus, cu conţinut de argilă mai mic de 30%),
• se pot obţine producţii bune, chiar în condiţii de climă mai puţin
favorabile
Amplasarea culturii
• Trebuie evitate solurile care se
• încălzesc greu primăvara şi se zvântă târziu, deoarece
• pot determina întârzierea plantatului.
• Conţinutul de materie organică sporeşte capacitatea solului de a
reţine apa, de aceea cultura cartofului trebuie amplasată pe soluri
fertile.
Rotaţia
• Cele mai favorabile plante premergătoare pentru cartof sunt:
leguminoasele perene, leguminoasele anuale, cerealele păioase,
porumb boabe şi siloz, floarea-soarelui.
• Cartoful nu se cultivă după alte solanacee.
• După cartoful timpuriu urmează culturi succesive (porumb siloz,
fasole, varză, castraveţi),
• Cartoful pentru consum de vară se foloseşte ca premergătoare pentru
rapiţă, grâu, orz, secară, triticale.
Rotaţia
• Cel puţin 3 ani
• Mai mare când este atac de nematozi
Itinerar tehnic la SC Producţie AGRICO-M
SRL, Târgu Secuiesc;
Mihai Mucsi • 15 ani la Staţiunea de Cercetare a
Cartofului din Târgu-Secuiesc, iar
din 1994 propria afacere
• 1995 – 26 ha luate în arendă
• La început – utilaje second hand
 Dezmiriștit: încorporare resturi vegetale
( paie grâu, tulpini de rapiță, muștar )

ulterior, cu o mașină de tocat

Tocarea  resturilor la recoltare sau
• Înainte de dezmiriştire, aplică
150 kg/ha nitrocalcar ( 27% N )
De ce?
Tehnologii diferenţiate
Jumătate din suprafaţă a fost
dezmiriştită. Scopul?
• Controlul integrat al dăunătorilor
(nematozi) prin utilizarea
muştarului ca îngrăşământ
verde
Jumătate din suprafaţă a fost
scarificată. Scopul?
• Afânarea solului
• Scarificare la 45 – 50 cm
• Arătură adâncă la 35 cm
• Controlul buruienilor cu glifosat
Muştar - îngrăşământ verde?

• Un hectar de muştar ca îngrăşământ verde mobilizează în stratul arabil:

• 50-80 kg de azot,
• 25-30 kg fosfor,
• 80-100 kg de potasiu, substanţă activă la hectar

• În noiembrie, cultura de muştar arată excelent, galbenă, frumoasă, vin

stuparii cu albinele,
Muştar - nematozi

Plante cu şi fără nematozi

• Muştarul elimină o substanţă
toxică pentru nematozi
• Nematocidele sunt scumpe:
2000-3000 lei/ha
Muştar - îngrăşământ verde
Încorporat toamna târziu sub arătura
Culturi verzi – 128 euro/ha adâncă
• Renunţă la plata de la APIA
• prin arătura de primăvară
pierde cca. 8-10 t/ha, faţă de
arătura de toamnă, de aceea
ară întotdeauna toamna !!!

APIA cere ca distrugerea culturilor verzi să se facă primavara şi numai prin încorporare
Maşini/utilaje folosite de fermier
LEMKEN EUROPAL 5 cu 3+1 brăzdare
(se pot folosii 3 brăzdare sau toate 4)
TULIP CENTERLINER
Buncăr 3150 l. Rotile tractorului se schimba pe
Consum specific roţi înguste pentru a nu calca biloanele de cartofi
• 4,4 kg N,
• 2,1 kg P2O5 şi
• 7,4 kg K2O

TULIP CENTERLINER
 Fertilizarea la cartof de consum
188 kg N/ha, 121 kg P2O5/ha, 196
kg K2O/ha, 112 kg S + 4,5 kg
Mg/ha

• 150 kg nitrocalcar la dezmiriştire

• NPK 13:13:17 + 14,5 S + 0,7 Mg -650 kg/ha , înainte de
plantare, la pregătirea terenului;
•  KaliSop (sulfat de K) - 100 kg/ha (50% K2O5+18% Sulf
solubil în apă), la pregătirea terenului;
• NPK 15:15:15 - 240 kg/ha, la plantare (starter);
•  Nitrocalcar (27% N) - 250 kg/ha la rebilonat.
 Fertilizarea la cartoful de sămânţă
187 kg N/ha N, 120 kg P2O5
/ha 170 kg K2O /ha

• 150 kg nitrocalcar la dezmiriştire

• NPK 15:15:15 - 550 kg/ha înainte de plantare, la
pregătirea terenului
• KaliSop (sulfat de K): 100 kg/ha (50% K2O5+18% sulf
solubil în apă) la pregătirea terenului;
• NPK 15:15:15 - 250 kg/ha la plantare, pe rând
(starter);
• Nitrocalcar (27% N) - 250 kg/ha la rebilonat.
14:14:17 + 14,5% S + 0,7% Mg
• La solicitarea fermierilor din zonă, fabrica de îngrăşăminte Azomureş
produce un îngrăşământ complex special pentru cartof, rapiţă şi
muştar: 14:14:17 + 14,5% S + 0,7% Mg, în care potasiul este sub
formă de sulfat de K (nu clorură de K ca în cazul „sării potasice”).
• Planta de cartof este sensibilă la clor.
Pregătirea terenului
Pregătit teren cu freza totală la 18-20
cm adâncime

GRAPA ROTATIVA  REBEWERK TOUCAN SL

3000 de 3 m lăţime
Plantat

• Mașină de plantat cartof HASSIA  SL4 BZ

pe 4 rânduri, cu 75 cm intre rânduri , cu
multe posibilităţi de reglare a dist.
dintre tuberculi  pe rând,
• Cu fertilizatoare pentru admin. ingr.
chim.,
• cu granulatoare pentru admin.
nematocide si
• cu instal. de admin. soluție de trat.
tuberculii cu insecto-fungicide odată cu
plantatul
Plantatul

Densitatea Fertilizarea
• Plantat la 75 cm intre rânduri si 21, 25, 29 cm pe
rând funcție de mărimea tuberculilor folosiți la
• NPK 15:15:15 – 240-250 kg/ha la
plantare si destinaţia producției plantare pe rând
Densităţi:
• 21 cm dc =
• 6,3 cuiburi/mp • administrat nematocidul Vydate
• 25 cm dc = 10 G -  20 kg/ha cu
• 5,3 cuiburi/mp granulatoarele de pe maşina de
• 29 cm dc = plantat
• 4,6 cuiburi/mp
Densitatea lujerilor

• Cea mai eficientă interceptare

a luminii se face la • 1 tubercul de 45-55 mm (70-100
următoarele densităţi ale g) formează 5-6 colţi.
lujerilor:
• la cartoful pentru consum
• Pentru 180-200.000 tulpini este
nevoie de 35-40.000 tuberculi
• 180.000 -200.000
• pt. obţinerea tuberculilor mari
• 150.000 • Norma optimă de plantare: 2,5-
• cartoful pentru sămânţă 3,5 t/ha
• 250.000 – 300.000
• 400.000 pt. obţinerea
tuberculilor mici şi mulţi
Tuberculi de calitate – condiţie pentru
producţii mari
Calitate biologică Ce este de făcut?
• Nu se observă simptomele pe • Reînnoirea cartofului pentru sămânţă (1-3
ani):
tuberculii infectaţi • anual în zona de stepă,
• o dată la doi ani în zona colinară
• o dată la trei ani în depresiunile intra şi
• Pierderi între 10-80% extramontane

• Păstrarea tuberculilor mici şi mijlocii ca

"sămânţă", din
culturile de cartof pentru consum, este cea mai
mare greşeală a cultivatorilor de cartof din
România.
Tuberculi de calitate – condiţie pentru
producţii mari
Calitatea (gradul de sănătate)
fitopatologică Ce este de făcut?
• Toate bolile periculoase ale cartofului: • La sortarea atentă se identifică
• Mana, tuberculii bolnavi
• Erwinia,
• Rizoctonia,
Fusarium, etc.) • Loturile cu mulţi tuberculi
se transmit de la un an la altul prin bolnavi se elimină de la plantare
tuberculii bolnavi, plantaţi
primăvara.
Tuberculi de calitate – condiţie pentru
producţii mari
Calitatea fiziologică
• gradul de epuizare fiziologică a
tuberculilor, cauzat de perioadele de
stres hidric şi termic din perioada de
formare a tuberculilor în câmp şi/sau de
• conditiile necorespunzătoare de
păstrare, între recoltat şi plantat.
• Tuberculii ies înainte de termen
din repausul germinal, încolţesc,
îmbătrânesc fiziologic, se epuizează
până la plantare.
Nu se observă întotdeauna
degenerarea climatică
• Reînnoirea cartofului pentru
sămânţă (1-3 ani):
• anual în zona de stepă,
• o dată la doi ani în zona
colinară
• o dată la trei ani în
depresiunile intra şi
extramontane
Calitatea fiziologică (îmbătrânirea fiziologică sau
degenerarea climatică)
• se poate aprecia uneori şi vizual, atunci când constatăm că, la recoltare,
tuberculii manifestă fenomenul de
• încolţire în lanţ sau mărgeluire,
• în timpul păstrării apare fenomenul de
• incubaţie (tuberculi mici formaţi direct pe tuberculul mamă) sau
• fenomenul de încolţire filoasă (formarea de
colţi foarte subţiri, lungi şi albi).
• Epuizarea fiziologică a tuberculilor, în timpul păstrării, poate fi cauzată şi
datorită ruperii repetate (de 3-4 ori) a colţilor, deshidratării tuberculilor etc.
Tuberculi de calitate – condiţie pentru
producţii mari
Calitate fizică
• mărimea tuberculilor pentru
sămânţă şi integritatea acestora.
• Materialul de plantat trebuie
calibrat obligatoriu:
• 30-45 mm şi 45-55 mm.
Greutatea medie a unui tubercul
• 15-25 g la tuberculi mai mici de 30 mm
(substas);
• 40-50 g la tuberculi de 30-45 mm
(fracţia mică de sămânţă STAS);
• 80-95 g la tuberculi de 45-55 mm
(fracţia mare de sămânţă STAS);
• 150-160 g la tuberculi mai mari de 55
mm (consum).
Greşeli la plantat – calibrare
• Nu se utilizează „sămânţă” calibrată, rezultând consum mai mare de
tuberculi

• Costurile cu „sămânţa” reprezintă 20-40% din cheltuielile totale

Greşeli la plantat – densitate mare
• Se utilizează densităţi mari pentru a obţine producţii mari, dar:
• tuberculii rămân mai mici
• se reduce procentul de tuberculi comerciali şi
• creşte cel de tuberculi substas.

• La recolte mici, sporul de producţie nu acoperă cheltuielile

suplimentare şi pierderile prin scăderea calităţii.
•Lucrările de îngrijire
Rebilonat înainte de răsărit

• Freza de rebilonat cartof STRUIK

4RF-310, lăţime de lucru 3 m ( 4
rânduri de cartof ).
• Este necesar un tractor cu
putere peste 100 CP
• A încorporat nitrocalcarul (250
kg/ha)
Controlul buruienilor
Praşile?
• Estimări: praşilele mecanice şi
manuale
• pot reduce producţia cu până la
30%
• prin efecte colaterale (tasarea
solului şi rănirea plantelor)
Erbicidare preemergentă
• Sencor 600 SC - 0,8 l/ha
• Doza mai mică decât cea
recomandată de producător (0,9
l/ha)
• Amazone 18 m
 Erbicidare înainte de
unirea rândurilor pentru prevenirea îmburuienării: cu Sencor (0,15-0,2
l/ha) + Titus 25 DF (20 g/ha) +Trend 0.1 l/ha

Recomandări DuPont pentru

Recomandări Bayer pentru Sencor
600 SC Titus 25 DF
• un tratament postemergent la
doza de 0,6 l/ha când plantele de
Combaterea buruienilor
cartof au monocotiledonate și
• până la 5 cm înălţime (2-3 buruienilor cu frunza lată
frunzuliţe formate). sensibile - doza: 40-50 g
• În cazul infestării puternice cu
buruieni monocotiledonate se
recomandă
• utilizarea în asociaţie cu un
erbicid antigramineic.
Efectul costreiului asupra producţiei

62 Infestare puternica cu costrei sau pir

= pierderi mari de producţie
Pierderi recolta q/ha

56

42

Sorghum (costrei) plante2/m

Protecţia plantelor
Controlul bolilor - mana
• 4-6-8 tratamente (20 în ani ploioşi
la soiuri sensibile)
• Primul tratament se face la
avertizare sau (plantele de pe
acelaşi rând se ating).
• Alternanţa produselor de contact
cu cele sistemice
• Utilizarea produselor din clase
diferite
Controlul dăunătorilor
• Gândacul din Colorado se
combate prin 3-4 tratamente,
din care unul împotriva adulţilor
hibernanţi (PED
• 0,5-1 ex./m2, iar celelalte la
fiecare generaţie de larve.
Fungicide aplicate preventiv

De contact Phytophthora infestans

• trebuie să fie prezente pe plantă
înainte ca sporii ciupercii să
ajungă pe frunze, ca să
oprească germinarea şi infectarea
plantei.
Fungicide

Efect curativ Phytophthora infestans

• O categorie mai performantă de fungicide sunt
cele ce au efect curativ.
• Ele au capacitatea de a intra în frunză în spaţii
restrânse (de pe o parte pe alta a frunzei -
translaminare) şi opresc, omoară ciuperca
pătrunsă în plantă de 1-2 zile, deci fără ca
boala să prezinte simptome vizibile.
• Sunt local sistemice (nu protejează noile
creşteri)
Fungicide

Cu acţiune eradicantă Phytophthora infestans

• Fungicidele cele mai performante,
• pot opri evoluţia unei infecţii
vizibile.
• Având această proprietate, ele au
acţiune preventivă şi curativă.

• Sunt sistemice, fiind transportate

în întreaga plantă, apărând noile
frunze
Fungicide

Contact Amestec: de contact şi laminare

Dacă în câmpul nostru nu sunt plante mănate şi nici
la vecini,
• În condiţiile foarte favorabile
se recomandă fungicidele de contact, protectoare. pentru mană, deci cu risc mare
de
Toate fungicidele de contact înscrise în lista oficială apariţia bolii, în programul de
pot fi folosite
tratamente preventive pot fi
atăta timp cât nu au fost observate plante atacate incluse amestecuri
de mană. cu o componentă sistemic locală
Controlul bolilor

Solă fără mană Sola cu mană

• Când mana este prezentă doar în solele
vecine,
• Se continuă tratamentele cu fungicide de
contact, dar trebuie urmărită
atent evoluţia bolii
• Se pot utiliza şi fungicidele sistemice local
• Fungicide eradicante (sistemice)
• amestecate cu
fungicide de contact în pentru a
preveni selectarea formelor
rezistente la componenta
sistemică
• În cazul unor culturi infectate şi a
ploilor
frecvente, se vor folosi fungicide cu
efect demonstrat de protecţie a
tuberculilor.
• Această situaţie se întâlneşte în a
doua parte a perioadei de vegetaţie.
Bayer

1. Răsărit, fără pericol mare: 1. După căderea florilor, Melody

Antracol (contact) Compact (contact şi sistemic)
2. Al doilea tratament 10-15 cm, 2. Infinito (ultimul tratament,
sistemic, Consento (mecanism controlează mana pe tubercul
dublu de actiune, sistemic şi
penetrant (translaminar)
3. Nu se mai vede intervalul dintre
rândurile Infinito (sistemic şi
penetrant)
Controlul gândacului din Colorado prin adunare manuală
Controlul gândacului din Colorado prin adunare mecanică
cu echipamentul ECG (produs de INMA Bucureşti)
Controlul afidelor la cartoful de sămânţă

Maşină de tocat vreji TEPPEKI -150 g/ha

Cel mai târziu la 10 zile de la
zborul maxim al afidelor:
a) Reglone 4 l/ha sau
b) tocat vrejii mecanic + Reglone
2-3 l/ha
Combină de recoltat

• Combina de recoltat GRIMME

SE 75-40 pe 1 rând cu buncăr de
4 tone
Transport

• Remorca transport cartofi

DEGUILLAUME de 14 to,
GILIBERT de 11 tone cu
basculare pe spate
Sortare
Masina de sortat si calibrat cartof-
costruit in Olanda
• adaptată constructiv spatiului acoperit existent
in ferma compus din :
• buncar de preluare,
• separator de pamant,
• banda de alimentare sortator
•  site de diferite marimi pentru calibrare,
• masa de inspectie
• benzi de incarcarea cartofului in containere de
lemn de 600 kg capacitate pe diferite calibre
conform cerintelor ( < 35 mm, 35-50 mm, >50
mm)
• Clientul cel mai important:
CARREFOUR unde cu incepere
din luna aug. si pana la sfarsitul
lunii mai suntem prezenti cu
cartoful FILIERA CALITATII
CARREFOUR in cantitate de
peste 2.000 to/an.