Cuprins

Capitolul 1. Prezentarea generala a industriei 1.1.Introducere 1.2.Descrierea profilului si a distributiei geografice 1.3.Caracterizarea produselor 1.4.Prezentarea productiei si consumurilor la nivel regional si global tendinte pe plan economic 1.5. Legislatia in domeniu

Capitolul 2. Descrierea procesului industrial 2.1. Descrierea succinta a fazelor procesului, instalatiei / echipamentelor 2.2. Schema bloc a procesului 2.3. Prezentarea schemei fluxului tehnologic

Capitolul 3. Inventarul emisiilor poluante rezultate din proces: identificarea fluxurilor de materiale si energie intrari de materii prime, iesiri de produse, subproduse si poluanti 3.1. Emisii gazoase 3.2. Efluenti lichizi 3.3. Deseuri 3.4. Zgomot si vibratii 3.5. Identificarea si analiza pierderilor / deseurilor 3.6. Inventarierea substantelor toxice si periculoase

Capitolul 4. Posibilitati de prevenire si control al poluarii 4.1. Reglementari nationale si internationale pentru prevenirea poluarii 4.2. Tehnici si masuri aplicate. Minimizarea pierderilor la nivelul procesului sau a instalatiei - modificari si schimbari ale produselor - modificari si substituiri ale intrarilor in proces si schimbarea procesului - modificari ale echipamentelor, practicilor de lucru si de operare - reutilizarea materialelor in proces - reciclarea pe acelasi amplasament 4.3. Identificarea si evidentierea beneficiilor rezultate din aplicarea practicilor de prevenire si control al poluarii

Capitolul 5. Concluzii generale

Capitolul 1. Prezentarea generala a industriei 1.1 Introducere Agricultura a fost si este dominata de afacerile de familie. Pana in anii saizeci si la inceputul anilor saptezeci, productia de pasari facea parte din activitatile mixte de la o ferma, unde erau crescute cereale si diferite specii de animale. Hrana era obtinuta la ferma sau era furnizata local, iar reziduurile de la animale erau returnate pe terenuri ca fertilizatori. Doar un numar foarte mic de ferme de acest gen mai exista in UE, deoarece fermierii au fost incurajati sa se specializeze prin cresterea cererii pe piata, dezvoltarea materialului genetic si echipamentului agricol si disponibilitatea hranei relativ ieftina. In consecinta, numarul de animale si capacitatea fermelor a crescut si a asa a inceput crestera intensiva a animalelor.In cadrul acestor lucrari au fost luate in considerare protectia animalelor si evolutiile, chiar daca acestea nu au fost prioritare. Suplimentar la legislatia UE se va continua discutia referitoare la protectia animalelor. Unele State Membre au deja diferite reglementari legate de protectia animalelor si impun cerinte legate de sistemele de adapost, ce depasesc reglementarile de protectia animalelor. Industria carnii reprezinta o subramura de importanta deosebita, fiind in masura, prin dotarea actuala, sa asigure populatiei o intreaga gama de produse cu un continut bogat in substante nutritive si calorice de stricta necesitate pentru o alimentatie rationala. Proteinele carnii contin cei mai multi aminoacizi indispensabili organismului si sunt usor asimilate, prezenta lor in produsele alimentare favorizand, implicit o mai buna utilizare si a proteinelor de origine vegetala. Din aceasta cauza se considera ca gradul de bunastare a unui popor este dat in mare masura si de asigurarea necesarului de carne in harna. Ca si in alte ramuri ale industriei alimentare, societatile comerciale de profil ofera consumatorilor atat alimente in stare proaspata, sub forma de carne si organe, cat si produse din carne (mezeluri si salamuri), conserve si semiconserve, obtinute in conditii igienicosanitare riguroase, prin folosirea unor procese tehnologice variate, aplicate la nivel mondial. Cresterea animalelor in tara noastra reprezinta una din ramurile importante ale economiei nationale care are ca principale objective, satisfacerea nevoilor de consum ale populatiei, acoperirea necesarului de materie prima pentru Industrie si asigurarea cerintelor la export. Nevoile mereu crescande de produse alimentare de origine animala, schimbarile cantitative si calitative intervenite in consumul uman, atat pe plan mondial, cat si in tara noastra, au impus

necesitatea de a se obtine mai multe produse animaliere si au influentat puternic tendintele ce se manifesta in cresterea animalelor. Astfel, in paralel cu imbunatatirea metodelor de alimentatie, de selectie si de exploatare din zootehnie, se realizeaza si o intensificare a cresterii si diversificarii productiei animaliere.

1.2 Descrierea profilului si a distributiei geografice La nivel national, in urmatoarele judete se produc cantitati semnificative de pasari: Bacau, Bihor, Brasov, Braila, Caras Severin, Cluj, Constanta, Dambovita, Galati, Giurgiu, Hunedoara, Ialomita, Iasi, Maramures, Satu Mare, Sibiu, Vaslui si Valcea, in total 18 judete. Restul de 24 judete nu produc pasari de tip industrial, fiind condamnate la subconsum sau la transportul acestora din alte judete, operatiune care mareste pretul produsului si se soldeaza cu pierderi, carnea fiind usor perisabila si cu pierderea prospetimii. Nr. crt. 1. AVE IMPEX Satu Mare Produce si comercializeaza pui, oua de consum, carne de pasare congelata, preparate din carne de pasare, furaje si concentrate PVM pentru pasari si porci 2. AVI INSTANT Targu Jiu Producator si crescator de carne de pasare 3. AVICOLA FOCSANI Focsani Producator,crescator si distribuitor de carne de pasare 4. 5. AVICOLA ORADEA DIANA PROD Oradea Ramnicu Valcea Vinde oua si carne de pasare Producator si distribuitor carne si preparate din carne 6. EURODISTRIBUTION Mihailesti Abator pasari,preparate din carne de pasare 7. LEFRUMARIN Sacele Producator de carne si preparate din carne de pasare 8. M&R Iasi Producator de carne si preparate din carne de pasare Firma Oras Descriere

9.

MAESTRO PROD COM

Cluj Napoca

Producator de carne si preparate din carne de pasare

10.

MARELE ALB

Turda

Comert cu carne si produse din carne,retea alimentare,depozit de magazine en-

gros,abator,fabrica de mezeluri,import carne,import de materii prime pt. industria carnii 11. OLTCHIM Ramnicu Valcea Producator nutreturi combinate,

producator de carne pasare, refrigerata si congelata, oua cunsum, crestere porcine, abatorizare 12. PETRA PROD Arad Producatori de carne de pasare si preparate 13. SAFIR Vaslui Produce si comercializeaza carne de pasare, oua consum 14. MARCOM SRL Podu Cosnei Producator de carne si preparate din carne de pasare Tabelul 1. Ferme de pasari din Romania

La nivel international, Europa este al doilea mare producator de oua de gaini cu aproximativ 19% din total produs la nivel international si se preconizeaza ca aceasta productie nu se va schimba semnificant in urmatorii ani. Ouale pentru consumul uman sunt produse in toate Statele Membre. Cel mai mare producator de oua din UE este Franta (17 % din productia de oua) urmata de Germania (16 %), Italia si Spania (ambele 14 %) indeaproape urmate de Olanda (13 %). Din Statele Membre exportatoare, Olanda este exportatorul cel mai mare cu 65 % din productia exportata, urmata de Franta, Italia si Spania, in timp ce in Germania, consumul este mai mare decat productia. Cele mai multe oua de consum produse in UE (aprox. 95 %) sunt consummate in Europa. Cel mai mare producator de carne de pasare din UE 15 (anul 2000) este Franta 26 % din UE-15 productia de carne de pasare), urmata de Marea Britanie (17 %), Italia (12 %) si Spania (11 %). Unele tari sunt clar orientate spre export, precum Olanda, unde 63% din productie nu este consumata in tara, si Danemarca, Franta si Belgia unde 51%, 51 % si 31%

din productie nu este consumata in tara de productie. Pe de cealalta parte, unele tari precum Germania, Grecia si Austria au un consum mai mare decat productia; in aceste tari, 41 %, 21 % si 23 % din consumul total este importat din alte tari. Productia de carne de pasare a crescut din 1991. Producatorii cei mai mari UE (Franta, UK, Italia si Spania) arata o crestere a productiei lor de carne de pasare.

1.3 Caracterizarea produselor Trecerea la economia de piata a impus o restructurare a economiei att la nivel macroeconomic cts i la nivel microeconomic. In aceasta perioada are loc schimbarea structurii proprietatii. Mare parte din proprietatea agricola de stat dupa anul 1989 devine proprietate privata n conformitate cu Legea nr.31- 1990 si Legea nr.18-1991 . Aproape 80% din suprafata arabila a tarii se afla n proprietatea privata a taranilor si mostenitorilor acestora. Tot n aceasta perioada are loc schimbarea opticii privitoare la productie . Spre deosebire de economia centralizata n cadrul careia productia era dirijata, pe baza de balante si repartitii, n economia moderna societatea comerciala trebuie sa se adapteze la cerintele pietei reale de consum. In aceasta situatie toti agentii economici care vor sa fie viabili si sa nregistreze rezultate financiare pozitive trebuie sa produca ceea ce se cere piata , deci trebuie eliminata ideea de producere pe stoc . Prezentarea contextului international si a celui national Contextul international . Se stie ca produsele avicole reprezinta o bun parte din hrana oamenilor att de la orase ct si de la sate de pe tot globul. Acest domeniu trebuie explorat ct se poate de bine deoarece poate sa aduc venituri substantiale si se pot crea locuri de munca . Prezentarea productiei de carne la nivel mondial (2007) Total Carne de gaina Carne de curca Carne de rata

(mondial)

51.249.000

4.696.878

2.489.874

Africa N.America S.America Asia Europa

226.000 15.911.000 7.248.000 16.338.000 8.881.000

32.834 2.500.310 144.598 113.272 1.887.831

52.989 71.080 30.995 2.010.493 318.108

Oceania U.R.S.S.

603.000 -

18.033 -

6.209 -

Tabelul 2.Sursa: Watt Poultry satistical yearbook La productia de carne Asia se situeaza pe locul I cu 16.338.000 tone de carne de gaina si 2.010.493 tone la carne de rata . La productia de carne de curca N. America se situeaza pe primul loc cu 2.500.310 tone. Cantitatea de carne de pasare consumata si oua consumata ajuta la aprecierea nivelului de trai si indica gradul de dezvoltare al societatii. In tarile cu economie puternica productia de carne de pasare se realizeaza n sistem intensiv indiferent daca producatorul face parte din sectorul privat sau sectorul de stat. Acest sistem de crestere intensiv poate utiliza si pune n valoare performantele realizate n domeniul de ameliorarii raselor. Deoarece cererea de carne de pasare este n continua crestere, au luat fiinta companii de dimensiuni mari specializate n producerea si industrializarea carnii de pasare. Rezultatele financiare pozitive se datoreaza faptului ca aceste companii dispun de abatoare si de fabrici de nutreturi combinate. Aceste rezultate obtinute de marile companii se nregistreaza datorita aplicarii unui management si marketing eficient la nivel de companie. Aceste companii de productie si industrializare a carnii de pasare au strnse legaturi cu firme de renume care produc hibrizi industriali. Toate aceste aspecte conduc la cresterea cantitaii si calitaii productiei. Contextul national al pietei avicole Romnia este o tara cu traditie n cresterea pasarilor. Inca din anul 1965 s-au facut eforturi financiare importante pentru importul unor programe de selectie si hibridare. Datorita investitiilor facute n acest domeniu la sfrsitul anului 1989 teoretic se puteau obtine peste 28 kg carne de pasare n viu /locuitor urban. Dar tot n aceast perioada nu s-a tinut cont de anumiti indicatori tehnici, ceea ce a condus la un mare decalaj ntre indicatorii obtinuti la noi si cei obtinuti n tarile avansate. Tabel cu principalii indicatori Indicatorul Ciclul de productie Greutatea medie la livrare Consum specific de furaje Mortalitate (ciclu) U/M Zile Kg Kg/kg spor % Romania 56 0,9-1,2 3,1-3,6 15-20 Tari avansate 34-42 1,5-2,2 1,7-2,1 2-5

Tabelul 3.Sursa : Zootehnie si Medicina Veterinara nr 4 -2000 Dupa cum reiese din datele prezentate mai sus n Romnia nainte de 1989 costurile de productie erau enorme si productivitatea muncii nregistra valori foarte scazute . Dupa anul 1989 toate societatile de stat cu profil avicol si-au continuat activitatea, dar foarte putine au rezistat n perioada de tranzitie spre economia de piata , datorita urmatoarelor situatii : reducerea continua a productiei si a cererii solvabile a populatiei urbane, n conditiile scaderii de cumparare; patrunderea de pe piata externa a unor importante cantitati de carne de pasare si practicarea concurentei neloiale , in special datorita taxelor vamale, care nu au protejat avicultura romneasca . trebuie amintit faptul ca toti producatorii din tarile membre U.E. sunt sprijiniti de statele respective prin bariere protectioniste si subventii; obtinerea produselor la preturi necompetitive , din cauza cresterii consumurilor specifice de furaje de calitate inferioara si care sunt achizitionate la preturi ridicate; deschiderea slaba a sectorului avicol spre piata , datorita greutatilor financiare , a costurilor ridicate, a lipsei unor tehnici de marketing modern si a unei retele de distributie adecvate; scaderea cantitatii de carne si ou , care s-a datorat n ultimii ani si lichidarii efectivelor matca si nchiderii unor ferme care nu au obtinut rezultate satisfacatoare, ceea ce a determinat scaderea ofertei interne si dezorganizarea fluxurilor tehnologice. Activitatea n societatile care au rezistat a fost supus un program de restructurare foarte dur care a vizat toate componentele productiei cu ar fi: calitatea genetica a hibrizilor care influenteaza in mod direct productia de carne si oua structura productiei n strnsa legatura cu structura personalului ; relatia cu calitatea si productia de nutreturi combinate. n urma aplicarii acestor masuri s-au nregistrat cresteri semnificative la anumiti indicatori. Tabel privind ameliorarea indicatorilor Indicatorul Spor mediu zilnic Consumul specific de nutret combinat Ciclul de productie Greutatea vie de livrare Zile Kg 56-60 1,0-1,2 49-50 1,5-1,6 U/M Grame/zi Kg/kg spor nainte de 1989 21-22 3,1 Dupa anul 1989 31-33 2,5-2,6

Mortalitatea

15-20

6-10

Tabelul 4.Sursa : Zootehnie si Medicina Veterinara nr 4 -2000 Situatia productiei si pietei avicole Comparativ cu anii anteriori n anul 2001 activitatea din avicultura a nregistrat un progres tehnic semnificativ astfel: Situatia productiei de oua in Romania Indicatorul Efective medii de gaini Productia medie anuala Productia totala de oua Oua livrate pe piata Consum specific furaje Pierderi prin mortalitate UM Mii capete Oua/gaina Mil.bucati Mil.bucati Grame/ou % pe an 1999 3664,2 270,5 991,1 1081,5 170,9 8,8 2000 3470,1 275,0 954,4 1022,0 161,8 8,8 2001 3758,4 271,4 1020,1 1065,2 169,4 8,3

Tabelul 5.Sursa : Profitul agricol, nr.5.

Situatia productiei de carne de pasare in Romania Indicatorul Effective medii Spor mediu zilnic Spor total in greutate Carne livrata Carne livrata Consum specific furaje Pierderi prin mortalitate UM Mii capete Grame Tone Tone viu Tone carcasa Kg/kg spor % pe an 1999 3664,2 270,5 991,1 1081,5 170,9 8,8 9,4 2000 3470,1 275,0 954,4 1022,0 161,8 8,8 8,7 2001 3758,4 271,4 1020,1 1065,2 169,4 8,3 7,6

Tabelul 6.Sursa : Profitul agricol, nr.5.

Din totalul productiei de oua realizat n Romnia 75% din aceasta este realizat n 15 complexe avicole, iar 80% din carnea de pasare se obtine n 12 societati avicole. 1.4 Prezentarea productiei si consumurilor la nivel regional si global tendinte pe plan economic Industria avicola din Romania se confrunta, la aproape un an de la stingerea ultimelor focare de gripa aviara, cu o noua problema extrem de importanta - lipsa materiei prime pentru furaje, cauzata de seceta si ale carei consecinte vor fi scumpirea carnii si a produselor din carne de

pasare cu circa 15-20%. Valoarea pietei avicole din Romania este estimata, in acest an, la 900 milioane de euro (carne, preparate si oua), cu 200 milioane de euro mai mare decat anul trecut, cand producatorii au inregistrat pierderi de circa 121 milioane de euro. Principalii jucatori sunt Agricola Bacau, Transavia, Agrisol International, Avicola Calarasi si Avicola Crevedia. Piata de carne de pasare din Romania a cunoscut o evolutie spectaculoasa in ultimii ani, in special in ceea ce priveste modificarea preferintelor de consum ale clientilor romani, care prefera tot mai mult carnea proaspata, in detrimentul celei congelate. In acelasi timp, oferta de pe piata este mai variata, iar ponderea semipreparatelor creste pe piata, ceea ce a determinat producatorii autohtoni sa se orienteze spre acest segment. Cele mai bune exemple sunt firme precum Agricola Bacau si Transavia. Importuri vs. exporturi Romania a importat, in primul trimestru al acestui an, circa 30.000 tone de carne de pasare, in valoare totala de 30 milioane de euro, in timp ce exporturile au atins doar 412 tone, in valoare de 927.000 de euro, conform informatiilor furnizate de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR). De asemenea, au fost importate 1.452 tone de oua, in valoare de 2,5 milioane de euro, in conditiile in care nivelul exporturilor a fost de 22 de tone, in valoare de 33.000 de euro.. Anul trecut, cand Romania a trecut prin criza gripei aviare, importurile de carne de pasare au totalizat aproximativ 160.000 de tone, in valoare de 91,3 milioane de euro, iar exporturile doar 56,8 tone in suma de 104.200 de euro, fata de 2.593 de tone exportate anul precedent, a caror valoare a fost de 7 milioane de euro. Producatorii autohtoni par mai putin interesati de piata externa, unde si-au pierdut contactele in urma crizei aviare, fiind atrasi mai degraba de cea interna UCPR estimeaza o majorare treptata a exportulul de carne de pasare si oua de pana la 50.000 de tone de carne de pasare in anul 2013, comparativ cu cele 7.200 tone livrate in 2005.

Consum 31 kg (in Romania) Consumul de carne de pasare din Romania este de doua ori mai mic decat cel din vestul Europei si de trei ori mai mic decat cel din Statele Unite ale Americii, iar 45% din cerere este asigurata din import. Potrivit jucatorilor din piata, un roman din mediul urban consuma anual 31 de kilograme de carne de pasare, ceea ce reprezinta o crestere de peste trei ori fata de anul 2000, cand nivelul era de noua kilograme, in timp ce la oua se ajunge la aproximativ 235 buc./cap locuitor, potrivit datelor UCPR .

1.5 Legislatia in domeniu BREF-urile prezint tehnologiile care sunt BAT, in mare parte aceste tehnologii sunt legate de sistemul de stabulatie, nsa si managementului nutritional i se acord important n acest sens. Pe lng acestea, bunele practici agricole sunt o parte esential a BAT. Directiva Consiliului 96/61/CE privind prevenirea i controlul integrat al polurii (IPPC) modificat de: Directiva 2003/35/CE; Directiva 2003/87/CE; Regulamentul (CE) nr. 1882/2003, cuprinzand urmatoarele: Ordonana de urgen nr. 152/10.11.2005 (M.Of. nr. 1078/30.11.2005) privind prevenirea i controlul integrat al polurii, aprobat prin Legea nr. 84/05.04.2006 (M.Of. nr. 327/11.04.2006) Hotrrea de Guvern nr. 1213/06.09.2006 (M.Of. nr. 802/25.09.2006) privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice i private Ordinul Ministrului Apelor, Pdurilor i Protecie Mediului nr. 184/21.09.1997 (M.Of. nr. 303bis/06.11.1997) pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanurilor de mediu (modificat i completat prin Ordinul MAPPM nr. 709/11.08.1999) Ordinul Ministrului Apelor, Pdurilor i Protecie Mediului nr. 756/03.11.1997 (M.Of. nr. 303bis/06.11.1997) pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea polurii mediului (modificat prin Ordinul MAPM nr. 592/25.06.2002) Ordinul Ministrului Apelor i Proteciei Mediului nr. 890/2002 pentru nfiinarea Serviciului de Control al Polurii Industriale Ordinul Ministrului Apelor i Proteciei Mediului nr. 860/26.09.2002 (M.Of. nr. 52/30.01.2003) pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului i de emitere a acordului de mediu (modificat de Ordinul MAPAM nr. 210/25.03.2004 - M.Of. nr. 309/07.04.2004; Ordinul MMGA nr. 1037/25.10.2005 - M.Of. nr. 985/07.11.2005) Hotrrea de Guvern nr. 140/06.02.2008 (M.Of. nr. 125/18.02.2008) privind stabilirea unor msuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) al Parlamentului European i al Consiliului nr. 166/2006 privind nfiinarea Registrului European al Poluanilor Emii i Transferai i modificarea directivelor Consiliului 91/689/CEE i 96/61/CE) Ordinul Ministrului Apelor i Proteciei Mediului nr. 1133/05.12.2002 privind modificarea i completarea Ordinului nr. 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanuril or de mediu Ordinul Ministrului Apelor i Proteciei Mediului nr. 37/02.04.2003 (M.Of. nr. 247/10.04.2003)

pentru aprobarea Documentului de referin privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru industria celulozei i hrtiei Ordinul Ministrului Agriculturii, Pdurilor, Apelor i Mediului nr. 501/04.08.2003 (M.Of. nr. 591/20.08.2003) privind aprobarea Regulamentului pentru ntocmirea inventarului iniial al surselor de poluare pentru mediul acvatic i apele subterane Ordinul Ministrului Agriculturii, Pdurilor, Apelor i Mediului nr. 566/01.09.2003 (M.Of. nr. 689/01.10.2003) pentru aprobarea Documentului de referin privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru industria productoare de ciment i var Ordinul MAPAM nr. 818/17.10.2003 (M.Of. nr. 800/13.11.2003) pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaiei integrate de mediu (modificat de Ordinul MMGA nr. 1158/15.11.2005 M.Of. nr. 1091/05.12.2005) Ordinul Ministrului Agriculturii, Pdurilor, Apelor i Mediului nr. 36/07.01.2004 (M.Of. nr. 43/19.01.2004) privind aprobarea Ghidului tehnic general pentru aplicarea procedurii de emitere a autorizaiei integrate de mediu Ordinul MAPAM nr. 169/02.03.2004 (M.Of. nr. 206/09.03.2004) pentru aprobarea, prin metoda confirmrii directe, a Documentelor de referin privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF), aprobate de Uniunea European Directiva 2008/1/CE, care a nlocuit Directiva 96/61/CE privind prevenirea i controlul integrat al polurii (Directiva IPPC). Directiva Nitrailor. Statele membre ale Uniunii Europene au adoptat Directiva Nitrailor n 1991 pentru protecia apelor la poluarea cauzat de nitraii din surse agricole.

Capitolul 2. Descrierea procesului industrial 2.1. Descrierea succinta a fazelor procesului, instalatiei / echipamentelor Dezvoltarea riguroasa si sistematica a potentialului genetic al puilor ofera posibilitatea obtinerii unui spor maxim in greutate si o buna valorificare a hranei. Pentru a profita pe deplin de acest potential, dezvoltarea pasarilor trebuie supravegheata si dirijata inca din primele zile de viata. Compozitia si calitatea hranei influenteaza in mod direct productia de oua, randamentul de crestere si dezvoltarea sanatoasa a puilor si a gainilor adulte, motiv pentru care este foarte important ca pasarile sa primeasca un furaj corespunzator.

In dezvoltarea unui program corect de furajare se au in vedere 4 principii de baza care trebuie avute in vedere: Principiul 1: "Cresterea puilor este direct influentata de cantitatea de hrana si apa consumata" Principiul 2: "Cresterea puilor este direct influentata de calitatea hranei si a apei consumate" Principiul 3: "Pentru o dezvoltare optima, pasarile au nevoie de o dieta echilibrata" Principiul 4: "Odata realizate, retetele de furajare nu trebuie modificate prin adaugarea de elemente straine" Cresterea pasarilor reprezinta un proces complex care necesita atentie si dirijare continua din partea crescatorilor. Din intreg procesul de crestere, perioada de start poate fi desemnata ca perioada critica in dezvoltarea puilor. Ceea ce puiul a pierdut in acest interval nu mai poate fi recuperat. In aceasta etapa este necesara asigurarea unei cresteri treptate care sa ofere scheletului si sistemului cardio-vascular posibilitatea de a se dezvolta sanatos si temeinic. Un consum normal de apa si furaj si evitarea stresului imbunatatesc rezistenta la infectii, dezvoltarea organelor interne si a florei digestive si creaza premisele necesare unei bune convertiri a furajului, obtinerii unui spor zilnic ridicat si a uniformitatii in efectiv. De asemenea, o crestere controlata in timpul fazei de mijloc a ingrasarii poate determina rate de crestere mai ridicate spre sfarsitul ciclului de productie. Furajul utilizat in hranirea pasarilor trebuie sa contina toti nutrientii necesari pentru formarea muschilor, oaselor, organelor interne, grasimii si penajului: -Carbohidrati (porumb, cereale) -Proteine (faina de soia, amino acizi, methionina, lisina) -Grasimi (ulei de cereale si alte produse uleioase) -Minerale (sare, carbonat de calciu, fosfat de calciu, elemente minerale) -Vitamine (si alte ingrediente) Furajele nu contin in mod natural toate elementele nutritive, motiv pentru care trebuie completate cu amestecuri sub forma de faina sau granule care sa asigure o dieta completa. Ratia de furaj (cantitatea de furaj/pasare/zi) reprezinta pentru pasare combinatia completa si echilibrata de elemente nutritive care sa ii asigure pentru intreaga zi: energie, amino acizi (proteina completa), minerale, grasimi esentiale (si vitamine solubile in grasimi). Proportiile in care sunt prezente elementele nutritive in reteta de furajare sunt foarte importante.

2.2. Schema bloc a procesului O schema bloc a fluxului tehnologic de crestere a pasarilor cuprinde:

Materii prime si auxiliare

Produse

FERMA
Resurse

Deseuri

Ape uzate

Figura 1. Schema bloc a fluxului tehnologic de crestere a pasarilor MATERII PRIME SI AUXILIARE - material biologic: hibrizi selectionati; -furaje-retete pe faze de crestere, echilibrate din punct de vedere proteinovitaminomineral; - vaccinuri si medicamente,dezinfectanti; - materiale pentru asternut: paie, rumegus, coji de seminte. RESURSE -apa; -energie; -gaze naturale; PRODUSE - pasari; - oua; - puiet. DESEURI - dejectii semilichide; - cadavre de pasari; - deseuri menajere si asimilabile (ambalaje de medicamente si vaccinuri). APE UZATE - apele uzate tehnologice rezultate in urma spalarii halelor de productie;

- apele uzate menajere; - apele pluviale de pe hale si de pe suprafata de transport 2.3. Prezentarea schemei fluxului tehnologic Productia de animale este legata de procesarea hranei intr-o forma care sa fie potivita consumului uman. Obiectivul este sa se atinga un nivel ridicat de utilizare a hranei si in acelasi timp de a folosi metode de productie care sa nu cauzeze emisii daunatoare mediului sau populatiei. Procesul de crestere intensiva si producere a puilor de carne este un proces ce se desfasoara in flux continuu timp de 365 zile/an, 24 h/zi. Cresterea si intretinerea puilor de gaina, pana ating greutatea de circa 2-2,2 kg este un proces ce se desfasoara ciclic; un ciclu de productie dureaza cca 60 de zile, din care 42 de zile crestere si intretinere pasari si circa 18-20 de zile vid sanitar, ceea ce permite cresterea unui numar de 5 serii/an. Etapele fluxului tehnologic sunt: 1. pregatirea halelor in vederea popularii: consta in: dezinfectia si evacuarea patului epuizat ce contine rumegus si dejectii solide cu

ajutorul unui tractor (de putere mica) cu lama si incarcarea acestuia in remorci, in vederea depunerii lui pe platforma de esorare; spalarea halelor cu ajutorul unei pompe de spalare cu debit mic si presiune mare; dezinfectia instalatiilor si a utilajelor; dezinfectia halelor cu substante biodegradabile Decontaminol (solutie 0,5%),

Catiorom (solutie 1%); Javel (tablete -1 tableta la 10 l apa); flambarea cu flacara deschisa cu ajutorul buteliilor; varuirea peretilor; formarea unui nou pat de circa 20 cm grosime, constituit din rumegus si talas;

Toate aceste operatii se executa de catre personalul de ingrijire si intretinere, cu respectarea conditiilor de filtru total. 2.- popularea halelor: se face cu pui in greutate de 35-45 grame, la o densitate de 14-16 pasari/mp, adusi din import; 3.- cresterea pasarilor la sol, timp de circa 42 de zile, prin asigurarea conditiilor de

microclimat in hale, asigurarea necesarului de hrana si apa, conform recomandarilor BAT; 4.- livrarea pasarilor la sfarsitul perioadei de crestere catre diversi beneficiari. Dupa parcurgerea acestor etape, timp de cca 60 de zile, se reia o noua serie de productie.

Tehnicile aplicate si BAT asupra cresterii intensive de animale In general, activitatile ce pot fi gasite intr-o ferma cu crestere intensive, sunt prezentate in Fig.2

Fig 2. Schema genearala si fluxul tehnologic al activitatilor din ferma de crestere intensive a pasarilor (http://eippcb.jrc.ec.europa.eu/reference/BREF/sa_bref_0505.pdf