2013 Page 1

FACULTATEA DE AGRICULTUR
SPECIALIZAREA ----


PROIECT MANAGEMENT

Modernizarea fluxului tehnologic in scopul cresterii
capacitatii de productie, in cadrul firmei SC -------- SA, din
orasul Pascani,
judetul IASI


NDRUMTOR : Conf. Univ. Dr. BREZULEANU STEJREL
STUDENT : ----
FACULTATEA : FACULTATEA DE AGRICULTURA
SPECIALIZAREA : ----
GRUPA : ----
ANUL : ----

2013 Page 2

CUPRINS


I. PRI SCRISE
1. DATE GENERALE
1.1. Denumirea/Numele solicitantului si date de identificare ale acestuia
1.2. Scurt istoric al solicitantului
1.3. Obiecte de activitate ale solicitantului ( pentru care solicitantul are
certificate constatatoare de la Oficiul Registrului Comertului in sensul ca
desfasoara respectivele activitati)
1.4. Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului: resurse
funciare (cu precizarea regimului proprietatii), constructii, utilaje si
echipamente, animale,etc.

2. DESCRIEREA PROIECTULUI
2.1. Denumirea investiiei
2.2. Elaborator (coordonate de identificare, cod CAEN, etc).
2.3. Obiectivele investitiei/prioritati se va descrie ce se doreste sa se
realizeze prin proiect, respectiv, crearea de noi capacitati de productie
eficiente si competitive, produse cu valoare adaugata cat mai mare,
utilizarea optima a resurselor existente, productivitate sporita a muncii,
implementarea standardelor comunitare etc .
2.4. Se va descrie conformitatea obiectivelor investitiei urmarite prin
proiect cu obiectivele masurii si se va preciza capacitatea existenta si
capacitatea propusa a se realiza la finalizarea investitiei.
2.5. Descrierea investitiilor ce urmeaza a fi executate in vederea adaptarii
unitatii la standardele de mediu, sanitar-veterinare, sanitare, ale Uniunii
Europene, cu precizarea standardului/standardelor la care se adapteaza
(pentru proiectele care vizeaza adaptarea unitatii la standardele specifice).
2.6. Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei.

2013 Page 3

2.7. In cazul in care beneficiarul este o forma asociativa, se va descrie
modul in care investitia deserveste majoritatea membrilor acesteia
(jumatate plus unu din membri).
2.8. Pentru proiectele care prevd investiii n energie regenerabil, in
cazul utilizarii biomasei ca materia prima folosita pentru obtinerea
acesteia, se va prezenta modalitatea de obtinere a biomasei din unitatea
proprie si modul de folosinta, exclusiv in unitate, a energiei obtinute.
2.9. Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce
va fi aplicata pentru valorificarea produselor/serviciilor obtinute prin
implementarea proiectului

3. DATE PRIVIND FORA DE MUNC
3.1. Total personal existent
3.2. Estimri privind fora de munc ocupat prin realizarea investiiei
3.3. Responsabil legal (nume, prenume, functie in cadrul organizatiei,
studii si experienta profesionala) , relevante pentru proiect (CV)

ANEXE












2013 Page 4

CONTINUT CADRU AL STUDIULUI DE FEZABILITATE PENTRU BENEFICIARII
PRIVATI
MASURA 123
-pentru proiecte care prevad lucrari de constructii i/sau montaj-
(DOCUMENT A.P.D.R.P.)


I. Partile scrise

1. Date generale

1.1 Denumirea/Numele solicitantului si date de identificare ale acestuia

Denumire: SC Industrializarea carnii (KOSAROM) SA,
Adresa: Str. Abator nr. 65, cod 705200, loc. Pascani, jud. Iasi, Romania
Telefon: (+4) 0232.765.070
CUI: 1997087
Registrul Comertului: J22/264/1991

1.2 Scurt istoric al solicitantului

Prima firm din industria alimentar din Romnia privatizat n anul 1992 prin Programul Pilot
de Privatizare al Guvernului, coroborat cu organismele Europene. Kosarom Pacani reprezint
nucleul grupului de firme ce lucreaz n sistem integrat. Cerealele produse de ctre Agricola Tg.
Frumos sunt materie prim pentru cele dou fabrici de nutreuri combinate care asigur hrana
puilor de la Avi-Top i a suinelor de la Suinprod. Kosarom si asigur materia prim din surse
proprii pornind chiar de la nutreurile pentru animale, conform principiului Safe feed - Safe food.
Prin investiii importante n tehnologie i resurse umane, care au depit 40 milioane euro
numai n ultimii cinci ani, Kosarom i-a ctigat poziia de lider regional n rndul societilor
productoare de carne i preparate din carne, cu o cot de pia de 16,78%. La nivel naional,
market share-ul este n ascensiune.
Capacitate de producie:
Sacrificare: 800 porci/8 ore.
Tranare: 50 tone/2 x 8 ore.
Preparate i semipreparate: 50 tone/zi.
Calitatea i sigurana produselor, certificate european:
Activitatea Kosarom este certificat n domeniul calitii, siguranei alimentului i
mediului. Certificrile au fost acordate de ctre organismul german TUV Hessen.
Sistemul integrat de management al calitii i igienei: EN ISO 9001:2008

2013 Page 5

Sistemul de managament al Siguranei Alimentare: ISO 22000: 2005
Standardul de protecie a mediului SR EN ISO 140001: 2005

1.3 Obiecte de activitate ale solicitantului ( pentru care solicitantul are certificate
constatatoare de la Oficiul Registrului Comertului in sensul ca desfasoara
respectivelel activitati)

Cod CAEN 1011, Prelucrarea si conservarea carnii

1.4 Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului: resurse funciare (cu
precizarea regimului proprietatii), constructii, utilaje si echipamente, animale,etc.

Denumire mijloc
fix
Data
achizitiei
Valoare neta la data
intocmirii ultimului
bilant
-Lei-
Bucati

1.CLADIRI
TOTAL

1.1 Cladire
procesare+birouri
14.03.1990 250.000 1
1.2 Cladire
utilaje

25.06.1991 25.000 1
1.3 Cantina angajati 4.03.1991 15.000 1
1.4 Statie
epurare
25.07.1991 6.600 2
2.UTILAJE
TOTAL

2.1 Cantar
industrial
12.01.1991 8.700 2
2.2 Autovehivule

18.05.1990-
22.10.2013
380.000 15
2.3 fierstraie cu
disc

5.07.1991 38.000 3
2.4 carucioare pt
transport
14.08.1991 12.000 10
2.5 cuttere 4.06.1990 23.500 2
2.6 masina de
ambalat sub vid
26.08.1992 44.300 1
2.7 ecluza sanitara 10.07.1991 21.000 1
ANIMALE
TOTAL
Nu detine
TOTAL 894633.3

2013 Page 6


TERENURI
Nr
.cr
t
Amplasare
Judet/Localit
ate
Suprafata
totala (mp) /
Categoria de
folosinta
Valoarea contabila
- Lei-
Regim juridic
1. Str. Abator
nr.65,
Pascani
52.000 250.000 Proprietate
privata

2.1 Denumirea investiiei

Modernizarea fluxului tehnologic in scopul cresterii capacitatii de productie, in
cadrul firmei SC industrializarea carnii (KOSAROM SA), din orasul Pascani, judetul
IASI

2.2 Elaborator (coordonate de identificare, cod CAEN, etc).

Nume: ----
Prenume:----
Functia: Asistent manager------, Iai
Domiciliu: orasul Iasi, judetul Iasi


2.3 Obiectivele investitiei/prioritati se va descrie ce se doreste sa se realizeze prin
proiect, respectiv, crearea de noi capacitati de productie eficiente si competitive,
produse cu valoare adaugata cat mai mare, utilizarea optima a resurselor
existente, productivitate sporita a muncii, implementarea standardelor
comunitare etc .

Investitia are ca obiectiv procurarea a doua noi cuttere de capacitate mai mare
(TALSA K120 v) in scopul dezvoltarii capacitatii de prelucrare in cadrul operatiei de
transare.
Necesitatea realizarii acestui proiect intervine in primul rand din aspectul economic al
unei afaceri care are o mare acoperire de piata, cu posibilitati de extindere. Experienta
beneficiarului in domeniu, dorinta de aliniere la standardele comunitare specifice,
cresterea cotei de piata, diversificarea productiei sunt argumente foarte importante
oppentru exprimarea acordului de vointa in realizarea acestui proiect.

Sub denumirea de mezeluri, in sensul larg al cuvantului, se inteleg preparatele de
carne, fabricate din carne tocata si condimentata introdusa intr-o membrana, naturala sau
artificiala, si supuse unei prelucrari termice (pasteurizare,afumare sau uscare) putand fi
folosite in alimentatie ca atare, fara alte prelucrari culinare.
In sens restrans, prin mezeluri se inteleg preparatele de carne prelucrate prin
fierbere si afumare sau numai prin fierbere, cu o durata scurta de conservare. Preparatele
cu o durata mai mare de conservare sunt denumite salamuri. In vorbirea obisnuita aceste
doua denumiri au de multe ori acelasi sens.

2013 Page 7

Ca materie prima pentru mezeluri se foloseste, in cea mai mare masura, carne de
vita, carne de porc, grasime de porc, ficat si subproduse bogate in gelatina (buze, urechi
de porc, picioare etc.) iar uneori creierul, inima, splina, pulmonul, rumenul, stomacul de
porc etc.,materie la care se adauga materii auxiliare, in special derivate proteice de
origine vegetala sau animala, pentru imbunatatirea texturii si cresterea valorii nutritive.
Dupa materia prima si dupa procesul tehnologic aplicat, mezelurile cuprind
urmatoarele categorii de produse: salamuri fierte sau prospaturi, prelucrate din carne
tocata fin sub forma de pasta, apoi afumate la cald, fierte si racite (parizer, polonez,
crenvursti, frankfurter, safalade etc.), salamuri semiafumate, care pe langa carne tocata
fin contin si carne tocata mai grosier si care sunt prelucrate prin afumare calda, fierbere si
afumare rece (salam italian, rusesc, vanatoresc, cracauer etc.); salamuri de durata,
fabricate din carne tocata fin sau grosier, fara adaos de pasta si care se prelucreaza prin
afumare rece si uscare (salamul de iarna) sau numai prin uscare (ghiudenul).

Cuterele sunt masini destinate maruntirii fine a carnii sau a amestecului de carne
cu diverse ingrediente, pentru obtinerea bratului sau a compozitiei diferitelor
preparate.Prin dozarea programata a componentelor cuterele realizeaza pe langa
maruntire si o amestecare a acestora. Pentru a realiza o maruntire corespunzatoare din
punct de vedere tehnologic temperatura matriei prime nu trebuie sa fie mai scazuta de -
3C si nu trebuie sa se prezinte sub forma unor blocuri congelate.Bucatile introduse
pentru maruntire (carne, slanina) nu trebuie sa aiba mai mult de 0,5 kg.

Dezvoltarea cuterelor s-a facut pe baza capacitatii de incarcare a cuvei. Astfel, se
va achizitiona doua noi cuttere TALSA cu volumul vasului de 120L fata de cele deja
existente de 80L.

Diferentele sunt urmatoarele :




Schema generala de fabricare a mezelurilor


2013 Page 8






Fluxul tehnologic de fabricare a mezelurilor

1.Pregatirea srotului

Carnea de vita si de porc primita de la transare , aleasa si portionata in bucati de
200-300 g se omogenizeaza cu amestecul de sarare in cuva unuimalaxor, dupa care
srotul se scoate in tavi de aluminiu transportandu-se apoi spre maturarw in camerele
frigorifice unde se afla si bratul.Tavile se incarca in asa fel incat la stivuire carnea sa nu
vina in contact cu fundul tavii de deasupra.
Srotul se tine la maturat la +4...+5C timp de 3-4 zile cand s-a folosit amestec de
sarare A( cu efect de maturare lent) sau 24-36 ore cand s-a folosit amestec de sarare B(
cu efect de maturare rapid).
Pentru reducerea substantiala a timpului de maturare a sroturilor se practica metoda
tocarii carnii, folosind un cutit special si sita cu ochiuri de 20 mm si obtinandu-se o
reducere a timpului de maturare la 16 ore.
Dupa acelasi preocexdeu se prepara si srotul din carne de pe capatani de vita, bine
aleasa de seu, oase si ochi, putandu-se folosi dupa 16 ore de la malaxare.
Indiferent din ce fel de carne este pregatit srotul nu trebuie sa stea mai mult de 4 zile,
iar cel din carne de pe capatani mai mult de 2 zile pana la intrarea in fabricatie.

2. Prepararea bratului

2013 Page 9


Bratul este o parte componenta a salamurilor fiind o pasta de carne care joaca
rolul de liant sau material de legatura al compozitiei acestora.Calitatea bratului are o
deosebita importanta pentru calitatea produsului finit si ea este influentata de o serie de
factori initiali ca: temperatura de prelucrare, procentul de tesut conjunctiv al carnii si in
special calitatea carnii( varsta si starea de ingrasare).
Prepararea bratului poate fi facuta folosind urmatoarele tipuri de carne: carne
calda si carne rece.
Bratul din carne calda.Carnea aleasa pe calitati se trece prin masina de tocat
avanad sita cu ochiuri de 2-3 mm, obtinandu-se trei categorii de brat: brat calitatea I,
calitatea a-II-a si calitatea a-III-a.Carnea tocata se introduce in masina de maruntit fin(
cuter), se lasa sa se exexute o rotatie si apoi se adauga amestecul de sarare A sau B
lasand cuva sa mai fac 2-3 rotatii, adaugandu-se treptat apa cu gheata.Pentru bratul I se
foloseste 40-42% apa , pentru bratul II 30-32% apa , iar pentru bratul III 25% apa.Se
amesteca bine pana cand pasta de carne devine lipicioasa dupa care se scoate in tavi de
aluminiu in strat de 14-18 cmfiind depozitate apoi in camere frigorifice astfel:
-bratul fabricat folosind amestec de sararae A se matureaza la temperatura de 0C sau
+4C timp de 16-72 ore
-bratul fabricat cu amestec de sararae B se matureaza la temperatura de +6C...+8C timp
de 8-10 ore.
Bratul din carne rece.In notiunea de carne rece se include carnea zvantata,
refrigerata, decongelata sau maturata in carcasa 4-5 zile cat si carnea maturata ca
srot.Din carnea rece se pot prepara mai multe sortimente de brat: bratul preparat cu
amestec de sarare din carne zvantata, refrigerata sau decongelata: btaul preparat cu
saramura; bratul preparat din carne maturata in carcasa timp de 4-5 zile; bratul preparat
din carne maturata ca srot.
Toate aceste tipuri de brat suporta aceleasi prelucrari mecanice diferind de la
sortiment la sotiment proportia componentilor de sarare sau din saramua cat si timpii de
maturare.

3.Preparare compozitie.Malaxare.

Prepararea compozitie este operatia care suporta o serie de prelucrari
mecanice tipice cum ar fi maruntirea fina a tuturor componentelor si omogenizarea lor
perfecta, inclusiv adaugarea condimentelor.Se executa la cuter si daca este nevoie se
mai adaga apa.
Malaxarea este o operatie de omogenixzare a componentelor care intra in
reteta de fabricatie a preparatelor din carne si se executa la malxor sau in unele cazuri in
cutere.
In reteta semiafumatelor intra brat, srot si slanina.Amestecarea lor se executa in
malaxor in felul urmator: se introduce intai bratul adaugandu-se circa 10% apa , apoi
srotul tocatdupa care se aduaga condimentele si in final slanina.
Timpul de malaxare este diferit in functie de tipul pastei pastei si al
malaxorului dar totdeauna temperatura la care se executa malaxarea trebuie sa fie
scazuta.
4. Umplerea in membrane


2013 Page 10

Umplerea cu compozitie a membranelor implica o serie de faze ca: pregatirea
membranelor pentru umplere si umplerea propriu-zisa care se face cu ajutorul masinilor
de umplut denumite sprituri.
Dupa ce au fost umplute batoanele se leaga cu sfoara care in prealabil a fost
udata sau mai nou cu clipsuri, legarea facandu-se longitudinal sau transversal in functie
de sortiment.In unele cazuri nu se face o legare a membranelor ci o rasucire a lor la
distante egale.Urmeaza apoi stufuirea care se executa cu un stufar cu ace din otel fara a
deteriora membranele dupa care batoanele sunt puse pe bete din lemn sau metalice care
se aseaza pe rame metalice sau pe carucioare de rastel.

5.Afumarea calda

Operatia face parte din categoria operatiilor de prelucrare termica si este formata
din doua faze:
zvantarea membranei care are loc in primele 10-30 minute la o temperatura de 45-75C
in functie de membranele si combustibiulul utilizat
afumarea calda propriu-zisa care se face in afumatorii calde la 70-80C, in interiorul
batonului tratat temperatura ajungand la 50C iar durata variind intre 20-50 minute, in
functie de diametrul batonului, sistemul de afumare aplicat, de natura membranei, de
combustibilul folosit cat si de sortimentul fabricat.
Efectele afumarii calde sunt: pasteurizarea si aromatizarea in masa produsului,
rumenirea membranei pana la coloratie rosu-caramiziu.
Compozitia chimica a fumului folosit consta in circa 200 de componenti din care
aproape jumatate sunt compusi organici, iar principalii componenti ce intereseaza in
procesul de afumare sunt: gazele (CO
2
,CO, H
2
,CH
4
, vapori de apa, etc.), acizii(CH
3
-
COOH, HCOOH), alcolii( metilic, amilic, butilic, etc.), aldehidele si cetonele (
formaldehida, acetona, etc.), hidrocarburile aromatice( fenol, crezol, pirogalol, etc.),
rasinile( gudroane) cenusa si funingimea.

6.Fierberea

Ca si afumarea calda fierberea face parte din categoria operatiilor de prelucrare
termica si are ca scop continuitatea procesului de imbunatatire a calitatilor organoleptice
cat si a pasteurizarii.Opertia se poate executa in cazane de apa sau in celule cu abur la
temperaturi de 72-80C in functie de sortiment.Unele sortimente se fierb la temperaturi
pana la 80-83C.
Temperatura la care are loc fierberea depinde de grosimea batoanelor si de procentul
lor de umiditate.Se folosesc temperaturi ridicate pentru batoanele subtiri si care contin
putina apa; in cazul batoanelor groase cu umiditate mare se folosesc temperaturi mai
joase deoarece la temperaturi mari apa se incalzeste, compozitia se dilata si conduce la
spargerea membranelor.
Durata fierberii este variabila in functie de gorsimea batonului si de sortiment, dar
operatia se considera realizata atunci cand in centrul batonului s-a atins temperatura de
65-70C.

7.Afumarea la rece

2013 Page 11

Scopul afumarii recu este de a mari rezistenta produsului la pastrare si se executa
la urmatorii parametrii: temperatura intre 15-40C iar durata de 6-24 ore sau chiar mai
mult acestea depinzand de tipul produsului care se afuma, temperatura de afumare,
diametrul si umiditatea finala a salamului.
Pentru o afumare corespunzatoare trebuie sa se asigure permanent debitul de fum
necesar.Operati se executa in boxe de afumare cu foc direct sau in afumatorii cu
generatoare de fum care pot fi turnuri de afumare sau tunele de afumare.

8.Depozitarea

Salamurile semiafumate se depoziteaza in spatii cu umiditate redusa,
temperatura scazuta, ventilatie buna si lumina putina.Temperatura de depozitare este de
10-14C atentie deosebita acordandu-se asezarii batoanelor pe stelaje.


2.4 Se va descrie conformitatea obiectivelor investitiei urmarite prin proiect cu
obiectivele masurii si se va preciza capacitatea existenta si capacitatea propusa a
se realiza la finalizarea investitiei.
De asemenea, se va prezenta cantitatea de materie prima folosita, cantitatile de
produse finite obtinute si consumul specific pentru fiecare produs.

Prin implementarii proiectului de modernizare a capacitatilor de productie,
societatea detine linii tehnologice moderne de prelucrare a carnii realizate de firme de
renume din Italia, Germania si Suedia. Liniile tehnologice, pornind de la receptia carniii
materie prima pana la ambalare produs finit, sunt automatizate.





Este zona amenajat special pentru primirea animalelor n vederea abatorizrii.
Ea este dotat cu cntare pentru recepionarea animalelor si este amenanjat un punct de
control sanitar-veterinar, unde animalele sunt examinate.









2013 Page 12




Se efectueaz n conformitate cu cerinele Ordinului 401/2002, privind condiiile
de sntate pentru producerea i comercializarea crnii proaspete. Prin proiect s-au
prevzut spaii suficient de mari i s-a conceput fluxul tehnologic pentru evitarea
ncrucirilor. Pentru examenul trichinoscopic s-a prevzut un laborator dotat
corespunztor.






Operaiile ciclului de tranare sunt realizate n spaii climatizate, dotate cu benzi
de tranare, ustensile i utilaje adecvate (cuite, masate, fierstraie cu disc, crucioare
pentru transport, cuttere). Pentru ndeprtarea oriciului de pe carcasele de porc este
folosit un dispozitiv special, din seciile de tranare fiind totodat indispensabile
ciocanele pentru nlesnirea desprinderii crnii de pe oase, tvile din oel inoxidabil,
grandurile, toboganele, dispozitivele pentru sterilizarea ustensilelo, etc.






Pentru o eficacitate mrit s-a prevzut un laborator fizico-chimic i unul
bacteriologic dotate cu aparatur performant. Toate produsele Kosarom sunt testate in
laboratorul propriu, autorizat DSV, in care se urmaresc parametrii fizico-chimici,
conform Regulamentului 560/2006 privind comercializarea preparatelor din carne.

2013 Page 13

Produsele Kosarom sunt sigure si din punct de vedere microbiologic prin respectarea
unui plan de autocontrol, in colaborare cu autoritatile locale prin intermediul carora se
confirma ca preparatele nu pun in niciun fel in pericol siguranta consumatorului.






Kosarom dispune de tehnologie de ultim or i de personal calificat, astfel c
produsele, fabricate dup reete proprii, tradiionale, sunt urmrite de la recepia de
materie prim i auxiliar pn la stadiul de produs finit, ajuns la consumator prin
sistemul de trasabilitate implementat.

Compania produce o gam variat de sortimente care sunt fabricate pe 5 fluxuri
tehnologice bine individualizate:
- preparate din carne fara tratament termic, proaspete (carne tocat, past de mici, crnai
proaspei etc.);
- preparate din carne cu tratament termic (salamuri, crnai, parizer, crenwurti,
specialiti: muchi file, pastram de porc, pastram de oaie, kaizer, etc.);
- preparate din carne tratate termic de tipul specialitilor (muchi file, kaizer, pastram
de porc, piept ardelenesc, pastram de oaie etc.);
- preparate din carne tratate termic de tipul produselor fierte afumate i uscate (salamuri,
crnai)
- produse cu specific romnesc (tob, caltabo, leberwurst, drob);






Toate sortimentele de carne destinate pieii, colectate n recipieni din pvc sau
inox, rezultate n tranare sunt trecute ntr-o camer de ambalare unde sunt puse ntr-un
ambalaj intim (pungi, folie, caserole etc.) de unde acestea sunt trecute n depozitul (0-
4C) puse n navete pvc sau cartoane de unde se livreaz. S-au prevzut condiii pentru

2013 Page 14

ambalarea diversificat a preparatelor din carne, inclusiv, felierea i ambalarea sub vid
sau cu gaze inerte.

- n atmosfer controlat (ambalaj gastro), att a produselor cu greutate variabil, ct i a
celor cu mas fix
- n caserole de diferite dimensiuni, gramaje
- produse vidate n diferite forme i dimensiuni (porionate, feliate);






Livrarea produselor se realizeaz pe baza comenzilor primite. Produsele finite
sunt cntrite i lotizat. Se ntocmete nota de cntar, avizul de expediie i declaraia de
conformitate dup care se transport paletul cu navetele n care se afl produsele la rampa
de livrare.Transportul se realizeaz prin intermediul transpaletelor hidraulice. Asigurm
distribuia n ar cu propria flot de maini, n cel mai scurt timp posibil de la solicitare.
Toate produsele Kosarom sunt ambalate n cutii de carton i sunt livrate ca atare ori
paletate. Mijloacele de transport cu care efectum livrarea sunt igienizate, curate i
izolate termic pentru a asigura meninerea temperaturii necesare pstrrii calitilor
organoleptice, fizico-chimice i microbiologice ale produselor.


a



S-au prevzut vestiare i filtre separate pe zone i sexe, toate acestea n
funcie de cerinele legale. Vestiarele sunt plasate astfel nct accesul personalului la
locul de munc s se fac direct fr s treac prin alte secii iar n incinta tehnologic s-
au prevzut spltoare pentru mini, pentru operatori, astfel nct acetia s nu lucreze cu
minile murdare. Amplasarea lor s-a fcut n apropierea locurilor de munc, astfel nct
s fie la ndemn tuturor operatorilor Statia de igienizare (ecluza) asigur ca n punctele
de intrare i iesire n unitate, personalul s poat s patrund n zonele protejate din punct

2013 Page 15

de vedere igienic numai n urma sterilizrii ncaltrilor i minilor, respectiv s
prseasc spaiile de lucru numai cu tlpile pantofilor splate i dezinfectate.






Pentru recipienii de transport carne i produse din carne (tvi, crucioare), s-
a prevzut o spltorie, astfel nct reintroducerea acestora n fluxul tehnologic s se fac
numai dup splarea, respectiv sterilizarea acestora. Pentru splarea i dezinfectarea
mainilor de transport carne i produse din carne s-a amenajat o spltorie amplasat n
zona curat a incintei. Spltoria este alimentat cu ap rece inclusiv ap de 83C i
dotat cu faciliti pentru executarea dezinfeciei n zona de transport animale este
prevzut o spltorie n care mijloacele de transport, dup ce s-au descrcat animalele,
sunt splate i dezinfectate, putnd prsi incinta numai dup aceast operaie, drumul de
ieire fiind diferit de cel de intrare. Pentru purificarea apelor reziduale, unitatea este
dotat cu o staie de epurare.


2.5 Descrierea investitiilor ce urmeaza a fi executate in vederea adaptarii unitatii la
standardele de mediu, sanitar-veterinare, sanitare, ale Uniunii Europene, cu
precizarea standardului/standardelor la care se adapteaza (pentru proiectele care
vizeaza adaptarea unitatii la standardele specifice).

Utilajele TALSA de 120 L sunt de ultima generatie si poarta denumiri consacrate
in domeniu, care duc la obtinerea unei carcase mult imbunatatite, cu un continut al carnii
de porc mai redus in grasimi,mai suculente si cu o culoare mai rosie.


2013 Page 16


constructie solida din otel-inox.
vas turnat otel inox
viteza de taiere variabila electronic 1000-4000 rpm.
2-3 motoare independente.
viteza redusa de amestecare(inainte si inapoi) in echiparea standard.
panou de comanda 24 V impermeabil.
frana automata a capului de taiere
protectia termica a motorului
cap de taiere cu 6 cutite dar si cu posibilitatea utilizarii a 3 cutite cu inele de compensare
termometru digital
cutite din otel-inox, capac protector actionat de motor (deschidere si inchidere automata).
La deschiderea capacului, viteza de operare este redusa pentru protective (conform
normelor CE).
baza inchisa.
curatare usoara.



2013 Page 17

2.6 Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei

Grupul de firme Kosarom a devenit brand-ul numarul 1 al Regiunii de Nord-Est a
Romaniei.
Conform unei cercetari cantitative realizate de ISRA Center Marketing Research,
referitoare la piata mezelurilor din Romania, Kosarom ocupa primul loc ca marca
moldoveneasca in topul preferintelor consumatorilor. La nivel national, produsele
Kosarom ocupa locul al cincilea in clasamentul preferintelor producatorilor de mezeluri.
Potrivit aceluiasi studiu, Kosarom este cea mai cunoscuta marca moldoveneasca
de mezeluri la nivel spontan. Calitatea deosebita a produselor Kosarom deriva si din
sistemul integrat implementat de grupul de firme, care are in componenta unitati proprii
de crestere a porcilor si pasarilor de carne, unitati furnizoare de materie prima
(SUINPROD" Roman, AVI-TOP SA Iasi) si unitati de productie a cerealelor si furajelor
(Agricola Tg. Frumos, Fabrica de Nutreturi Combinate Roman, Fabrica de Nutreturi
Combinate Tomesti). Principalele criterii de care se tine cont la cumpararea mezelurilor
sunt gustul si termenul de valabilitate, acestea fiind urmate de pretul produsului si
renumele producatorului.
Piaa intern
Mereu n actualitate, compania Kosarom s-a concentrat asupra unor noi produse
i a modernizrii procesului de fabricaie cu tehnologii de ultim or, investiii care
asigur mbogirea i diversificarea gamei de produse Kosarom, adaptarea structurii
sortimentale la gusturile i preferinele consumatorilor.
De la produsele pe care le realizm pn la relaiile pe care le construim cu
partenerii de afaceri, facem totul cu pasiune dedicndu-ne priceperea, experiena i
eforturile pentru a demonstra zi de zi, prin rezultatele muncii nostre c la compania
Kosarom calitatea total nu este doar un concept teoretic ci o realitate evident,
aductoare de satisfacie i profit.

2013 Page 18



Piaa extern
Prin competen, druire i strategia de dezvoltare promovat suntem integrati in
Comunitatea Europeana, din punct de vedere al cerintelor legislative si suntem prezenti
cu produsele noastre in piata unica europeana.
Gustul produselor este apreciat i de consumatorii din afara rii; Kosarom
remarcndu-se ca un procesator responsabil, interesat de calitate i siguran, cu
respectarea celor mai exigente norme i standarde comunitare de producie, pe piaa
crnii i preparatelor din carne din Marea Britanie, Irlanda, rile nordice, Italia, Spania,
Frana, Grecia, Cipru, Germania i alte state europene.

2013 Page 19



Printre concurenta se numara: Aldis ( concurenti directi), firmele cu produse
din carne de vita (concurenti indirecti), firmele cu produse de post( concurenti de
solutie).

2.6.2 Descrierea orasului

Pacani este un municipiu din judeul Iai, Moldova, Romnia. Este al doilea centru urban
ca mrime din jude, cu o populaie de 33.745 locuitori (2011). Este un important nod de cale
ferat.

Demografie
Conform recensmntului efectuat n 2011, populaia municipiului Pacani se
ridic la 33.745 de locuitori, n scdere fa de recensmntul anterior din 2002, cnd se
nregistraser 42.057 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romni (91,08%), cu o
minoritate de romi (1,48%). Pentru 7,21% din populaie, apartenena etnic nu este
cunoscut. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodoci
(87,45%), cu o minoritate de romano-catolici (2,39%). Pentru 7,26% din populaie, nu
este cunoscut apartenena confesional.

Clima
Datorit poziie geografice, oraul Pacani are un climat continental destul de
pronunat, integrndu-se n inutul climatic al dealurilor nalte. n afar de poziie
geografic i relief, clima vii iretului din sectorul Pacani ine i de ali factori, mai
importani fiind radiaia solar i circulaia general a maselor de aer anticiclonale
atlantice- i direcia vii Siretului (N-S), care canalizeaz curenii de aer.




2013 Page 20

Vegetaia
Vegetaia este caracteristic zonelor de podi. n locurile n care pdurea a fost
distrus, vegetaia are caracter de step. Pdurea ocup suprafee reduse, n Estul i
Vestul municipiului Pacani, pe dealurile din apropiere, la Moca, Miroslovesti, Valea-
Seac. Domin fagul, carpenul, gorunul, teiul, mesteacnul i cu o frecven mai redus,
paltinul, ararul, ulmul, stejarul, teiul argintiu, scorusul i ciresul slbatic.

Faun
innd cont de ansamblul aspectelor naturale, se poate vorbi de o faun a
pdurilor de fag i o faun acvatic. Printre mamiferele obinuite, caracteristice pdurilor
din jur, avem veveria, cprioara, mistreul. La acestea se mai adaug lupul, vulpea,
iepurele, pisica slbatic, dihorul ,popndul, oarecii. Dintre psri avem vrabia, mierla,
ciocnitoarea, porumbelul slbatic, cinteza, pupza, graurul, bufnia, uliul. Reptilele sunt
reprezentate prin arpele de pdure, guter. Blile din Lunca Siretului gzduiesc raa
slbatic, gsca slbatic, liia, pescruul albastru, btlanul. n ap vieuiesc crapul,
alul, carasul, roioara. Aceast bogie faunistic permite practicarea vntului i a
pescuitului sportiv.

Istorie
n perimetrul oraului a fost descoperite diferite urme ale unor aezri neolitice,
aparinnd culturii Cucuteni, secolele 5-3 .Hr.
Prima atestare documentar dateaz din 8 aprilie 1419, cnd apare nscris ntr-un
hrisov de danie, cu statul de sat. Apare menionat i ntr-un document de la 2 iulie 1453
emis de domnul Alexndrel, ca sat pe moia boierului Oan Pac, de la care i se trage i
numele.

Economie
Mediul economic al municipiului Pacani are un caracter predominant industrial,
cu un declin pronunat dup 1989. Unele ntreprinderi de tradiie pentru aceast zon s-au
nchis sau i-au restrns activitatea, ns au aprut i numeroase firme noi, care au obiecte
de activitate n acord cu cerinele pieei. Comerul a luat amploare, devenind foarte activ
n domeniile: materiale de construcii, echipamente industriale, perdele i materiale
textile, produse de panificaie, produse agroalimentare, produse nealimentare, etc.
Se poate considera c au crescut interrelaiile dintre ora i localitile rurale din
administrativul municipiului Pacani. Pe de o parte, satele componente continu s
furnizeze produse agricole ctre piaa oraului, pe de alt parte, prezena slab a
activitilor de prelucrare locale determin o deplasare continu spre ora, care asigur
cea mai mare parte a mrfurilor alimentare i nealimentare necesare consumului
populaiei.

Turism
Principalele obiective turistice ale Pacaniului sunt:
Muzeul Municipal Pacani, nfiinat la 1 decembrie 1997 care i
desfoar activitatea n cadrul Casei de Cultur M. Sadoveanu i
Palatului Copiilor Iordache Cantacuzino. Muzeul deine un numr de
375 exponate i este organizat n trei secii: istorie, etnografie i religie.

2013 Page 21

Casa Cantacuzino-Pacani este un monument istoric i de arhitectur laic,
construit ntre 1640-1650 cu dou nivele, avnd un foior cu cabane din
piatr i un bogat decor sculptat.Din pacate,din motive birocratice,din
2010 aceasta se afla abandonata de catre primaria Municipiului Pascani.
Biserica "Sf. Voievozi" - monument istoric datnd din anul 1664. I s-au
adus unele refaceri n anul 1807.
[5]

Biserica romano-catolic din Pacani - construit n perioada 1985-1996

Romanii prefera mezelurile din carne de porc si pe cele din carne de pui in
proportii relativ egale, arata un studiu realizat de compania de cercetare de piata TNS
CSOP. Micul dejun ramane ocazia de consum care trebuie exploatata la maximum de
catre retaileri si producatori deopotriva, pentru ca 70% dintre respondenti prefera acest
acest moment al zilei pentru consumul de mezeluri.
Studiul a fost realizat in luna ianuarie a acestui an si si-a propus sa identifice
frecventa si obiceiurile de consum pentru categoria mezeluri, cele mai consumate tipuri,
sursele si criteriile de achizitie, dar si modul in care se raporteaza romanii la categorie in
perioadele de post. Esantionul a fost alcatuit din 1.122 de respondenti cu varsta de peste
15 ani, din mediul urban si rural. Datele au fost colectate prin metoda interviurilor fata in
fata pe baza de chestionar cu intrebari predefinite administrate la domiciliul
respondentilor.

Ocazii de consum

Jumatate dintre romani (51%) consuma mezeluri mai des de o data pe saptamana,
in timp ce doar 1 din 10 declara ca nu consuma deloc aceasta categorie de alimente.
Studiul a mai relevat faptul ca, indiferent de varsta, sex ori educatie, mezelurile sunt
consumate cel mai des la micul dejun, cu 70% dintre consumatori preferand acest
moment al zilei in defavoarea pranzului sau al cinei, care au inregistrat o mentionare de
11% si respectiv 8%.
Contrar asteptarilor, o analiza in functie de sex dezvaluie ca femeile consuma
mezeluri cu aceeasi frecventa ca si barbatii. Pe de alta parte, frecventa de consum este
semnificativ mai ridicata in randul tinerilor, 64% dintre acestia consumand mezeluri mai
des de o data pe luna. La polul opus, doar 34% dintre respondentii cu varsta mai mare de
50 de ani au declarat ca frecventa de consum a acestei categorii este lunara.

Ce se cumpara?

Din categoria mezeluri, salamul este produsul cel mai des achizitionat, mai arata
studiul realizat de TNS CSOP pentru Magazinul Progresiv. Pentru aproximativ 37%
dintre gospodarii acest tip de mezeluri se cumpara cu o frecventa mai mare de o data pe
saptamana. Trebuie mentionat totusi ca tendinta generala este de a achizitiona diferite
tipuri de mezeluri cu o frecventa de 2-3 ori pe luna sau o data pe luna, chiar si mai rar. In
ceea ce priveste preferintele pentru diferite tipuri de carne, studiul mai indica faptul ca
sunt preferate mezelurile din carne de porc (78%), urmate de cele din carne de pui (74%).

2013 Page 22

Carnea de curcan a inregistrat un procent de 23%, in timp ce mezelurile din carne
de vita sunt cel mai putin consumate (2%).



2.7 In cazul in care beneficiarul este o forma asociativa, se va descrie modul in care
investitia deserveste majoritatea membrilor acesteia (jumatate plus unu din membri).

Societatea comerciala nu este o forma asociativa,deci nu este cazul sa se descrie
aceasta situatie.





2013 Page 23

2.8 Pentru proiectele care prevd investiii n energie regenerabil, in cazul utilizarii
biomasei ca materia prima folosita pentru obtinerea acesteia, se va prezenta
modalitatea de obtinere a biomasei din unitatea proprie si modul de folosinta,
exclusiv in unitate, a energiei obtinute.

Datorita capacitatii de productie si a numeroaselor utilaje folosite pentru prelucrarea
carnii materie prima si transformarea sa in produs finit,unitatea procesatoare are costuri
ridicate cu privire la energia electrica utilizata.Marea majoritate a utilajelor din sectii,dar si
celelalte necesitati cum ar fi depozitele frigorifice de congelare,cele de refrigerare,instalatia
termica si altele depind in mod direct de furnizarea energiei electrice.De aceea, s-a decis ca
implementarea unui sistem de celule fotovoltaice in cadrul unitatii ar reduce costurile destul
de mult, si ar aduce beneficii mult mai mari prin utilizare pe termen lung.


























Panouri solare cu tuburi vidate cu rezervor separat. Si acest sistem, ca cel de mai
sus, poate fi folosit deasemenea pe tot parcursul anului.
Principiu de functionare: Tuburile vidate capteaza energia solara si o transforma
in energie termica, incalzind heat pipe-urile. Caldura este mai apoi transmisa, prin
intermediul bulbului din partea superioara a heatpipe-ului, agentului termic care este
circulat de pompa prin serpentina din interiorul rezervorului, astfel incalzind apa.

Majoritatea panourile solare termice sunt construite in asa fel incat nu sunt
influentate de temperatura exterioara, deci pot fi folosite in orice anotimp. In lunile de

2013 Page 24

vara, cand ziua este lunga si soarele e in forma maxima, temperatura apei din rezervorul
de acumulare poate ajunge si la 90C. Insa in lunile de iarna, cand ziua este mult mai
scurta si perioada de absorbtie a razelor solare este mai mica, temperatura la care va
ajunge apa va oscila intre 15 si 45C.


2.9 Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi aplicata
pentru valorificarea produselor/serviciilor obtinute prin implementarea proiectului

POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI
Denumire furnizor de
materii prime/materiale
auxiliare/produse/servicii
Adresa Produs
furnizat si
cantitate
aproximativa
Valoare
aproximativa
-Lei-
% din
total
achizitii
SUINPROD S.A. Roman,
judetul Neamt
Carcase
porci
50 tone/zi

54.000

56
Avi-Top com. Ion
Neculce,
Razboieni, jud
Iasi
Pui

20 tone/zi


25.000

32
AGRICOLA
TG. FRUMOS

STR. CUZA-
VODA,
TG.FRUMOS,
JUD. IASI

Carcase
bovine si
ovine
10 tone/zi



12.000


12


POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI
Nr.crt Client (Denumire si
adresa)
Valoare
-Lei -
% din vanzari
1 magazine
KOSAROM

35.000
22
2 supermarket
traditional

12.500
10
3 franchize KOSAROM 65.000 48
4 Minimarket 30.000 20










2013 Page 25

3. Date privind forta de munca

3.1 Total personal existent

Resursele umane din cadrul SC Industrializarea carnii (Kosarom) SA

Nivelul de educaie al resurselor umane din cadrul companiei
Din numrul total de 330 de angajai ai Kosarom , 46 % este reprezentat de femei i restul
de 54 % de brbai. Nivelul de educaie este variat, de la necalificai cei cu studii gimnaziale,
ntr-o pondere foarte mic, la cei cu studii liceale i universitare.


2013 Page 26

Distribuia pe vrst a personalului din cadrul companiei
Ne bucurm s avem o echip tnr, dinamic, dornic de munc i realizari
profesionale. Mai mult de jumatate dintre angajaii notri, sunt persoane tinere cu vrsta pn n
35 ani.


Instruirea personalului
Investim n angajaii notri, deoarece acetia sunt baza companiei noastre.
Totodat investim n angajaii notri pentru a creste performana i aptitudinile acestora.
Toate acestea sunt susinute de programe de instruire complete att la nivel intern ct i la
nivel extern. Organizm cursuri de instruire i seminarii de pregtire n toate segmentele
companiei. Dintre cursurile de instruire se numr: Staff Hygiene, ISO 22000 Food
Safety Management Systems, ISO 22000 - HACCP, programe financiare, programe de
instruire a forei de vnzare, etc

3.2 Estimri privind fora de munc ocupat prin realizarea investiiei

Locuri de munc nou-create

Suplimentand linia tehnologica cu doua noi cuttere TESLA, se vor crea 3 noi locuri de
munca din care: 2 persoane vor fi pentru manipularea utilajelor si 1 persoana pentru mentenanta
si pregatire personal.







2013 Page 27

3.3 Responsabil legal (nume, prenume, functie in cadrul organizatiei, studii si experienta
profesionala) , relevante pentru proiect.

Responsabil proiect:-----
Functia:administrator SC Industrializarea carnii (KOSAROM) SA
Perioada numirii in functie: 2013