UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ

VETERINARĂ ION IONESCU DE LA BRAD IAȘI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA PCM

PROIECT LA DISCIPLINA
UTILAJE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ ȘI
INGINERIA MEDIULUI

Îndrumator,
Student,
Asist. Dr. Marius Băetu
Huțan Petru

Grupa 540B, Anul III

-2019-
 Temă proiect:

PROIECTAREA UNEI LINII TEHNOLOGICE PENTRU

PRELUCRAREA GRÂULUI ÎN VEDEREA
CONSERVĂRII
 Cuprins

Introducere ……………………………………………………………………………...….pag 4
Capitolul 1 : Generalități…………………….……………………………………….........pag 4
1.1 Scurt istoric……………………..……………………………………………...pag 4
1.2. Valori nutriționale grâu ………………………………………………………pag 5
1.3.Date statistice…… …………………………………...……………………….pag 9
Capitolul 2: Caracteristicile materiilor prime…. ………………………..……………..pag 11
2.1.Analiza senzorială…… ……………………………………………………...pag 11
2.2. Indicatori fizici ………………………………………………………...……..pag 12
2.3 Proprietăți chimice……………………………………………………………pag 16
Capitolul 3: Caracteristicile materiilor auxiliare………………………………………..pag18
3.1. Indicatori organoleptici ………………………………………………….….pag 18
3.2 Indicatori fizici………………………..……………………………………... pag 19
Capitolul 4: Caracteristicile materiei finite…………………………………...………...pag 20
4.1 Condiții tehnice...................…….............................................................pag 20
Capitolul 5: Fluxul tehnologic și descrierea operațiilor............................…………. pag 22
5.1 Schema tehnologică…………………..……………………………………..pag 22
5.2 Descrierea operațiilor………………………………………………………..pag 23
Capitolul 6: Linia tehnologică și descrierea utilajelor...............................................pag 26
6.1 Linia tehnologică.....................................................................................pag 26
6.2 Descrierea utilajelor................................................................................pag 27
Capitolul 7: Utilaj din linia tehnologică..................................................................l..pag 32
Bibliografie...........................................................................................................l...pag 35
 Introducere

Cerealele reprezintă grupa fitotehnica de plante cu cel mai mare areal de răspândire în toate zonele de
cultură pe glob. implicit şi în România. Boabele (fructele) acestor plante de câmp, bogate în substanţe
extractive neazotate (circa 2/3 din conţinutul lor) şi alţi compuşi (proteine, grăsimi, vitamine etc.), au largi
utilizări în hrana omului (ca aliment de bază sub formă de pâine, paste făinoase etc.) şi a animalelor, sau ca
materie primă pentru diferite industrii. Ele sunt dintre cele mai vechi plante luate în cultura în bazinul
mediteranean, Caucaz şi Asia Centrală etc, având o vechime de circa zece mii de ani.

Grâu este un termen generic care desemnează mai multe specii aparținând genului Triticum. Acestea
sunt plante anuale din familia gramineelor (Poaceae), cultivate în aproape întreaga lume. Grâul este cea mai
cultivată plantă în lume și a patra cultură mondială ca producție după trestia de zahăr, porumb și orez. Pe
locul 2 ca suprafață se află porumbul. În Europa Occidentală și în Orientul Mijlociu, grâul și derivatele sale
fac parte din alimentația curentă

Partile component ale graului sunt: endospermul sau miezul fainos, invelisul si germenele
(embrionul), (fig. 1).

Structura bobului de grâu

 CAPITOLUL I - GENERALITĂȚI - ORIGINE, VALOARE
NUTRITIVĂ, PRODUCȚIE

1.1 Istoric
Grâul este originar din Asia de sud-vest. Cele mai vechi dovezi arheologice referitoare la cultivarea
grâului au fost descoperite în așa numitul Corn al Abundenței (regiune fertilă în vestul Asiei, care cuprinde
teritoriul Siriei, Iordaniei, Turciei, Armeniei și Irakului (de astăzi). Acum aproximativ 9000 de ani, o specie
de grâu sălbatică (einkorn, Triticum boeoticum) a fost recoltată și apoi cultivată de către locuitorii acelor
meleaguri, fapt confirmat de dovezile arheologice ale agriculturii sedentare din zonă. Aproximativ 1000 de
ani mai târziu, o mutație a survenit în cadrul altei specii de grâu, numită emmer (Triticum dicoccoides),
rezultând o plantă cu boabele mai mari, care nu se mai puteau împrăștia în bătaia vântului. Deși această
plantă nu s-ar fi putut reproduce în sălbăticie, oferea mai multă hrană pentru oameni și astfel a întrecut
celelalte specii, devenind primul strămoș al varietăților moderne de grâu.

La început, boabele de grâu se pare că erau consumate crude, mai apoi fiind prăjite sau fierte în apă,
sau sub formă de turte, făcute din făina grosieră rezultată prin măcinarea lor între două pietre. Grâul se
impune ca aliment de bază în cultura occidentală, fiind prezent în mesele zilnice sub formă de pâine, griș,
paste făinoase, produse de patiserie, biscuiți, etc.

1.2 Valori nutriționale grâu

Macronutrienți

Apă g 10.94

Aport caloric / Energic total kcal 339

Carbohidraţi (total) g 71.13

Lipide / Grăsimi (total) g 2.47

Proteine g 13.68

Vitamine

Vitamina B1 - Tiamină mg 0.419

Vitamina B2 - Riboflavină mg 0.121

Vitamina B3 (vit. PP) - Niacină mg 6.738

Vitamina B5 - Acid pantotenic mg 0.935

Vitamina B6 mg 0.419

Vitamina B9 - Acid folic, DFE µg 43

Minerale

Calciu mg 34

Cupru mg 0.553

Fier mg 3.52

Fosfor mg 508

Magneziu mg 144

Mangan mg 3.012

Potasiu mg 431

Seleniu µg 89.4
Sodiu mg 2

Zinc mg 4.16

Lipide

Acizi graşi mono nesaturaţi (total) g 0.344

Acizi graşi poli nesaturaţi (total) g 0.978

Acizi graşi saturaţi (total) g 0.454

Aminoacizi

Acid aspartic g 0.617

Acid glutamic g 4.743

Alanină g 0.427

Arginină g 0.483

Histidină g 0.322

Cistină g 0.286

Valină g 0.594

Prolină g 1.459

Serină g 0.667

Fenilalanină g 0.681

Glicină g 0.495
 Triptofan g 0.176

Treonină g 0.366

Izoleucină g 0.533

Leucină g 0.934

Lizină g 0.303

Metionină g 0.221

Tirozină g 0.357

1.3 Date statistice privind producția de grâu

A.Date privind evoluţia suprafeţelor şi a producţiei în România:

Producţie medie Producţie totală

Anul Suprafaţa mii ha
Kg/ha mii to
2007 1.975,0 1.541 3.044,5

2008 2.110,3 3.403 7.181,0

2009 2.148,8 2.421 5.202,5

2010 2.162,4 2.688 5.811,8

2011 1.947,0 3.663 7.131,6

2012 1.997,6 2.652 5.297,7

2013 2.104,0 3.468 7.296,4

2014 2.112,9 3.590 7.584,8

2015 2.106,6 3.780 7.962.4

2016 2.137,7 3.944 8.431,0

2017 2.052,9 4.888 10.035,0

2018 2.109,0 4.803 10.130,0

Mari producători mondiali

În anul 2004, producția globală de grâu a însumat 627 milioane de tone. Principalele țări cultivatoare
au fost:

1. China: 91,3 milioane de tone

2. India: 72 milioane de tone

3. Statele Unite ale Americii: 58,8 milioane de tone

4. Federația Rusă: 42,2 milioane de tone

5. Franța: 39 milioane de tone

6. Germania: 25,3 milioane de tone

7. Australia: 22,5 milioane de tone

În 1997, consumul mondial mediu de grâu pe cap de locuitor a fost de 101 kg.
 Capitolul 2 : Caracteristicile materiei prime

Caracteristicile care stau la baza boabelor de cereale pentru a fi folosite la producția de bunuri
alimentare pot fi împartite în trei grupe, și anume:

-caracteristici senzoriale

-caracteristici fizice

-caracteristici chimice

2.1 Analiza senzorială a cerealelor

Analiza senzorială a cerealelor este prima analiză din ansamblul celor efectuate pentru aprecierea
unui lot de cereale. Analiza consta în aprecierea:
- aspectului;
- culorii;
- mirosului;
- gustului.
Examinarea aspectului se face vizual si are in vedere si starea suprafetelor exterioare ale cerealelor.
Examinarea culorii se face vizual constatand culoarea boabelor de cereale, prezenta sau absenta unor
pete de culoare diferita de cea normala pentru cereala analizata.
Examinarea mirosului se face inspirând aer din spațiile intergranulare ale probei. Pentru ca
eventualele mirosuri să poată fi evidențiate mai ușor, se încălzeste proba, fie prin frecare între mâini, fie
utilizând apa calda la aproximativ 600C, se acoperă cu o sticlă de ceas și după 2-3 minute se examinează
mirosul.
Examinarea gustului se face mestecând câteva boabe de cereale în gura. Gustul trebuie să
corespundă cerealelor analizate.

2.2. Proprietăți fizice

2.2.1 Masa hectolitrica
Masa hectolitrică sau masa volumetrică reprezintă masa (greutatea) exprimată în kg a unui volum de boabe

de 0,1 (echivalent cu capacitatea de 100 litri).

Masa hectolitrica este influentata de o serie de factori ca:
 masa specifica a cerealelor,
 continutul corpuri straine si natura lor,
 elemente geometrice ale cerealelor,
 coeficientul de frecare al boabelor,
 umiditatea cerealelor.
Tabel nr.1
Valori ale masei hectolitrice
(Danciu, I., 1997)

Masa hectolitrică
Produs
Kg/hl

Grâu 68 – 85

Secară 65 – 78

Porumb 70 - 85

Orzoaică 60 - 70

Ovăz 38-48

Orez 50-65

Tabel nr.2
Calitatea graului in functie de masa hectolitrica

Foarte buna Buna Satisfacatoare Nesatisfacatoare

Peste 80 kg/hl 78,1 – 80 kg/hl 76,1 – 78 kg/hl Sub 76 kg/hl

2.2.2. Masa a 1000 de boabe

Prin masa relativa a 1000 de boabe (seminte) se intelege masa a 1 000 seminte la umiditatea care o contin in
momentul determinarii.
Tabel nr.3
 Masa absoluta a 100 de boabe pentru principalele cereale
(Danciu, I., 1997)

Masa absoluta a

Cereala 1000 de seminte

g.

Grau 15-88

Secara 13-50

Orz 20-55

Ovaz 15-45

Porumb 50-1100

Orez 15-43

2.2.3. Masa specifică

Masa specifică semințelor reprezintă raportul dintre masa a 1 000 boabe, în grame,
și volumul a 1 000 boabe, în centimetri cubi. Masa specifică sau masa unității de volum prezintă o
importanță deosebita pentru industria morăritului. Diferența de masa specifică între cereale și impurități
permite curățirea cerealelor în secțiile de pregătire în vederea prelucrării iar diferența de masă specifică între
componentele anatomice ale cerealelor: endosperm, invelișuri, embrion, în procesele tehnologice de
prelucrare.
Tabel nr.4
Masa specifică principalelor semințe
(Danciu, I., 1997)

Masa specifica
Seminte
g/cm3

Grau 1,2 – 1,5

Secara 1,2 – 1,5

Orz 1,3 – 1,4

 Ovaz 1,1 – 1,2

Orez 1,1 – 1,2

Porumb 1,2 – 1,5

2.2.4. Umiditatea

Umiditatea este un parametru determinant pentru produsele agricole si in special pentru seminte. Umiditatea
este unul dintre indicatorii calitativi de baza care caracterizeaza masa de cereale. El constituie alaturi de
masa hectolitrica si continutul de corpuri straine, baza de calcul pentru stabilirea valorii cerealelor. Acest
indicator are o importanta deosebita pentru industria moraritului.Umiditatea de baza a graului ce urmeaza sa
fie prelucrat in unitatile de morarit este de 14%.
2.2.5. Conținutul de impurități
Impuritatile din masa de cereale pot fi constituite din alte plante de cultura diferite celei de baza, seminte de
buruieni, pamant, pietre, nisip, fragmente de spice si paie, sparturi din cereale de baza, resturi de ambalaje
din hartie sau materiale textile, etc.

Impuritatile din masa de cereale se clasifica in:

 impuritati negre sau corpuri straine negre,

 impuritati albe sau corpuri straine albe,
 impuritati metalice.

In cazul graului destinat obtinerii fainii pentru panificatie, conform STAS-ului sunt admise maximum 3%
impuritati:
- impuritati (corpuri straine) negre, maxim 1%

din care neghina, maxim 0,5%

alte corpuri nevatamatoare, maxim 0,2%

- impuritati (corpuri straine) albe, maxim, rest pana la 3%

din care boabe incoltite, maxim 1%.

2.2.6. Sticlozitatea
Aspectul sticlos sau fainos este dat de modul de aranjare al granulelor de amidon si al masei proteice de
legatura, in celulele endospermului, de forma si dimensiunile granulelor de amidon. Sticlozitatea cerealelor
are o importanta mare pentru industria moraritului.

Tabel nr.5
Calitatea graului in functie de sticlozitate
Foarte buna Buna Satisfacatoare Nesatisfacatoare
Peste 70% 51-70% 30-70% Sub 30%

2.2.7. Determinarea glutenului

Determinarea glutenului si mai ales aprecierea calitatii lui este foarte importanta pentru aprecierea cerealelor
si in special a cerealelor pentru panificatie. Pentru determinarea glutenului la ora actuala se folosesc aparate
de laborator de mare precizie.

2.3. Proprietăți chimice

Glucidele, in compozitia bobului de grau predomina glucidele - 62-75% din masa proaspata a bobului,
formate in proportie de peste 90% din amidon, iar restul fiind dextrine si alte glucide mai simple. Glucidele
sunt acumulate, in principal in endosperm.

Proteinele. Substantele proteice reprezinta in mod obisnuit 10-16% din masa bobului (cu limitele intre 8 si
24%) si sunt situate in cea mai mare parte spre partile periferice ale bobului.

Lipidele. Reprezinta 1,8 - 2,6% in compozitia bobului si sunt acumulate, in special, in embrion si in stratul
cu alurona.

Substantele minerale, reprezentate de un numar mare de elemente chimice (K, Ca, Mg, Si, Na, Cu, Mb, Mn)
au o pondere de 1,5 -2,3%, aflandu-se spre partile periferice ale bobului. In sfarsit, bobul de grau contine si
vitamine din complexul B (B1, B2, B5, B6) si vitamina PP.
 Tabel nr.6
Proportia diferitelor parti ale cariopsei de grau si compozitia lor chimica (% din s.u.)
% din cariopsa: Proteine
Partea din Saruri
Celuloza Pentozani Zahar Amidon Lipide
cariopsa minerale
(N x 5,7)
limite media

Cariopsa
100 100 2,0-3,5 5,6-8,5 2,3-4,4 62-72 10-16 1,8-2,5 1,8-2,2
intreaga
Pericarp 4,5-5,7 5,5 40-60 30-50 _ - 3-7 0,5 2-4
Testa 2,2-3,1 2,8 1,3 30-50 - - 10-16 0,1 745
Stratul cu
4,6-8,5 6,7 6-11 28-30 - - 15-24 4-6 16-19
aleurona
Endosperm 75-86 81 0,3 1-3 0,1-0,8 78-83 9-15 0,7-2 0,3-0,8
Embrionul 1-1,5 1,2 2-4,5 5-12 15-20 15-25 25-32 10-20 4-6
propriu-zis

Capitolul 3 : Caracteristicile materiilor auxiliare

Prin apă potabilă se înţelege apa destinată consumului uman. Aceasta poate fi:
 · orice tip de apă în stare naturală sau după tratare, folosită pentru băut, la prepararea hranei ori pentru
alte scopuri casnice, indiferent de originea ei și indiferent dacă este furnizată prin rețea de distribuție,
din rezervor sau este distribuită în sticle ori în alte recipiente;

· toate tipurile de apă folosită ca sursa în industria alimentară pentru fabricarea, procesarea,
conservarea sau comercializarea produselor ori substanțelor destinate consumului uman

3.1. Indicatori organoleptici

Tabel nr.3.1
Indicatori Valori admise Valori admise Metoda de analiza
excepțional

Miros (grade) 2 2 STAS 6324 - 61

Gust (grade) 2 2 STAS 6324 - 61

3.2. Indicatori fizici

Tabel nr.3.2
Valori admise
Indicatori Valori admise Metoda de analiza
excepțional

Concentrația ionilor de hidrogen

6,5 ... 7.4 max. 8,5 SR ISO 10523:1997
(pH)

Conductivitate electrica (μS/cm) 1000 3000 SR EN 27888

Culoare (grade) 15 30 SR EN ISO 7887:2002

Turbiditate (grade sau unitați

5 10 STAS 6323 - 88
de turbiditate de formazina)

Capitolul 4 : Caracteristicile materiei finite

4.1. Condiții tehnice

 Cerealele sosite la mori, deşi au fost supuse unui process de curăţire la bazele de receptive, conţin
totuşi numeroase impurităţi. Gradul de impurificare admis la primire este stabilit prin standard sau convenţii
contractuale directe.

Condiţii stabilite prin instituirea Sistemului Naţional de Gradare a Seminţelor de Consum ( HG nr.1336/2002
cu modificările şi completările ulterioare):

- grâul se împarte în două clase (clasa A şi clasa B)

Clasa A cuprinde două grupe (Grupa I - soiurile Alex, Apullum, Crina, Dropia, Esenţial, Flamura 85,
Gabriela, Lovrin 34, Moldova 83, Rapid; Grupa ÎI – soiurile Albota, Aniversar, Lovrin 41, Romulus,
Suceava 84,Turda 90,etc)

Clasa B cuprinde soiurile care nu sunt incluse în Clasa A

Planul de gradare pentru grâul din clasele A şi B aloca trei grade, conform Manualului de Gradare pentru
seminţele de consum

4.1.1. Proprietati organoleptice

Culoare - De la galben-deschis la galben-roscat

Miros – Fara miros de la incins ,de mucegai sau alte mirosuri straine

4.1.2. Proprietati fizice si chimice

Masa (greutatea)hectolitrica,kg min 75

Gluten umed % min 22
Indice glutenic,min 25

Sticlozitate in sectiune,% min 30

Umiditate,% max 14

Secara,% max 6

Corpuri straine ,% max.......... 3

Compuse din:
a. corpuri negre, % max......... 1
din care:
- neghina.% max....... 0.5
- alte corpuri vatamatoare ,% max....... 0.2
b. corpuri albe. % max......................... 2
din care
- boabe incoltite ,% max....................... 2
Boabe de grau maruntite sau taciunate ,% max...........5
Infestare cu daunatorii depozitelor (exemplare adulte vii) …….Nu se admite
Prezentul standard se aplica graului (Triticum vulgare L.) care se livreaza industriei in vederea obtinerii
fainii pentru panificatie.

Capitolul 5: Fluxul tehnologic și descrierea

operațiilor
 Recepția calitativă

Recepția cantitativă

Descărcarea

Cântărire în turn

Curățire brută și fină

(tarare,triorare)

Uscare I

Uscare II Depozitare în celule

Cântărire
Livrare

Fig. 5.1 Schema tehnologică a unui siloz de cereale

5.2. Descrierea operațiilor

5.2.1.Recepţia cantitativă

Recepţia cerealelor sosite cu vagon CFR sau cu mijloace auto constă în măsurarea cantităţii prin
cântărire şi în rare cazuri prin aprecierea volumetrică. Măsurarea prin cântărire se execută pe cântare bascule
corespunzătoare din punct de vedere al capacităţii şi al exactităţii. În cazul când cerealele se livrează prin
legătura tehnologică directă existent între silozul furnizorului şi silozul beneficiarului, recepţia cantitativă se
face după o convenţie scrisă între cele două părţi,cântărirea efectuându-se fie la furnizor fie la beneficiar,cu
condiţia ca ambele părţi să recunoască înregistrările efectuate de cantarul respective.

5.2.2. Recepţia calitativă

Recepţia calitativă trebuie să pună în evidenţă cât mai corect indicii calitativi ai lotului de cereale,
indicii care trebuie să se încadreze în limitele standardului, sau unor condiţii speciale prevăzute în contract
sau convenţii intervenite între furnizor şi beneficiar. De felul cum se efectuează recepţia calitativă depind o
serie de indici calitativi ai produselor finite. Recepţia calitativă cuprinde două faze: faza de recoltare a
probelor şi faza de determinare a caracteristicilor cerealelor. Rezultatele obţinute în urma analizelor, se
compară cu indici calitativi înscrişi în buletinul de calitate eliberat de furnizor, care conform legislaţiei în
vigoare, trebuie să însoţească cerealele sosite la fabrică. Pentru evitarea divergentelor între beneficiar şi
furnizor, s-au stabilit reglementări, privind tolerantele între analizele celor două părţi.

5.2.3. Precurățarea

Cerealele sosite la mori, deşi sunt în mare măsură supuse unui proces de curăţire la bazele de
receptive de la care provin, conţin totuşi multe impurităţi. Gradul de impurificare admis la primire fiind
stabilită prin standarde, norme interne sau convenţii contractual directe.

Prezenţa impurităţilor în masă de cereale exercita influenţe negative atât în timpul vehicularii lor în interiorul
silozului cât şi la depozitarea în celule. Dintre aceste influenţe cele mai importante sunt:

- înfundarea instalaţiilor

- ingreunarea evacuării din celule

- favorizarea dezvoltării insectelor

- ocuparea spaţiului de depozitare

Pentru reducerea acestor efecte negative, cerealele se supun unei operaţii de curăţire parţial. Aceasta, poartă
numele de „precurățare” deoarece cantitatea de impurităţi eliminată în această etapă nu depăşeşte 20-25%.
Impurităţile eliminate au în general dimensiunile cele mai mari şi cele mai mici faţă de masă totală de
impurităţi conţinute. Ele sunt formate din bulgări de pământ, pietre, paie, spice, pleava şi praf.

5.2.4. Uscarea

Umiditatea grâului constituie una dintre cele mai importante însuşiri calitative. Existenţa ei în limite
normale nu periclitează sănătatea acestuia în timpul păstrării, depăşirea acestor limite însă, duce la apariţia în
masă de boabe a unor procese nedorite care favorizează degradarea boabelor. În boabele de grâu, umiditatea
nu este distribuită în mod uniform, cantitatea cea mai mare este localizată în embrion şi zonele alăturate
acestuia.Pentru asigurarea păstrării boabelor, umiditatea care depăşeşte limita de 14% trebuie extrasă prin
uscare. Uscarea constă în forţarea migrării umidităţii din interiorul bobului către exterior şi vaporizarea
acesteia în aerul înconjurător. Viteza cu care se efectuează uscarea, se exprimă în kg de apă/h.

Procedeele de uscare a graului sunt:

· uscare prin convecţie

· uscare prin conductivitate

· uscare în vid

5.2.5. Depozitarea

Pentru asigurarea unei producţii continue şi omogene, dar şi pentru o calitate constantă a produsului finit,
grâul trebuie depozitat. Pentru aceasta, un depozit trebuie să aibă o capacitate de stocare de minim 30 de zile,
să fie dotat cu instalaţii de preluare, transport intern,să fie dotat cu aparate de dozare şi să fie astfel
compartimentat încât să existe posibilitatea ca cerealele să se depoziteze în loturi cu indici calitativi
apropiaţi. Pentru păstrarea graului în industria morăritului, se foloseşte o varietate de tipuri de depozite. Din
punct de vedere constructivă ele se pot clasifica în:

· magazii construite din lemn sau cărămidă

· silozuri celulare din beton armat, cărămidă armată sau din profile şi tabla de oţel.
Capitolul 6 : Linia tehnologică
6.2. Descrierea utilajelor folosite

6.2.1. Autobasculanta

Autobasculanta este un autocamion prevăzut cu benă basculantă (care se ridică pentru a descărca
materialele transportate), destinat pentru transportarea de materiale brute.

6.2.2. Buncăre

Sunt depozite în care grâul este depozitat pe verticală, în celule de diferite tipuri şi dimensiuni. Aici
are loc primirea, precurățirea, compartimentarea, păstrarea şi conservarea grâului în vederea procesării.
Silozurile asigură o mecanizare completă a operaţiilor de încărcare-descărcare şi a precurățirii cerealelor dar
şi condiţii mult mai bune de conservare a cerealelor.

Silozurile trebuie să îndeplinească anumite condiţii:

 · capacitatea de depozitare să fie corelată cu capacitatea de producţie a morii pe o perioadă de minim
20 de zile. Capacitatea lui trebuie să fie mai mare dacă aprovizionarea se face de la distanţe mari;

· să fie dotat cu instalaţii de preluare , transport intern şi precuratire corelate din punct de vedere a
capacităţii, astfel încât pe fluxul tehnologic să nu apară avalanşe sau strangulări prin înfundare;

· să fie dotat cu instalaţii de dozare şi evacuare corespunzătoare cu cele de prelucrare din secţia de
curăţire şi condiţionare; compartimentarea silozului trebuie făcută în aşa fel încât să existe
posibilitatea ca cerealele să se depoziteze pe loturi cu indici calitativi apropiaţi. Pentru aceasta este
necesar că celulele sau compartimentele să aibă o capacitate de depozitare care să nu depăşească 200
tone fiecare.

6.2.3. Elevatoare

Elevatoarele se utilizează la transportul continuu pe verticală în sens ascendent pentru

materiale granulare, pulverulente sau bucăţi.

Componente

1 – cap

2 – sistem de acţionare

3 – role de ghidare a chingii cu cupe

4 – gura de evacuare a materialului transportat

5 – chinga de transport

6 – cupe pentru transportul materialului

7 – corp (tubulatura)

8, 9 – uşi de vizitare
Fig.6.2.3 Elevatorul
 10 – picior

11 – întinzător al chingii de transport

6.2.4. Tarar de precurățire (Separator aspirator)

Este compus dintr-o serie de elemente, dintre care elementul principal îl constituie cadrul oscilant împreună
cu caseta de ciururi cernătoare. Acesta este suspendat de corpul tararului prin patru articulaţii elastice.

Lăţimea ochiurilor ciururilor (sitelor) descreşte de sus în jos. Primul reţine impurităţile grosiere respectiv
sforile, pietrele, bulgării de pământ, etc. Al doilea reţine corpurile străine puţin mai mari decât boabele de
grâu, iar al treilea reţine că refuz boabele de grâu şi elimina sub formă de cernut corpurile străine mai mici
decât acestea. La intrarea şi la ieşirea grâului din utilaj, boabele sunt supuse unui curent de aer în sens
contrar deplasării lor, pentru a se elimina impurităţile uşoare precum pleava, paiele, praful, etc. Există
separatoare aspiratoare cu una sau două camere de decantare sau de detentă, aşa cum se poate observa şi din
figurile prezentate mai înainte.

1- gura de alimentare; 2a,2b,2c – ciururi (site); 3– sistemul de actionare; 4–  gura de aspiratie; 5a, 5b–
camere de decantare; 6– tub de aspiratie; 7– roata cu excentric; 8– filtre; 9– jgheaburi inclinate; 10– clapete;

6.2.8. Transportoare elicoidale

Transportoarele elicoidale (cu şnec) se utilizează la transportul continuu, pe orizontală sau înclinat ,
pentru materiale granulare, pulverulente sau bucăţi cu dimensiuni de maxim 150 mm. Pentru înălţimi de
ridicare reduse, transportoarele elicoidale se pot folosi şi la transportul pe verticală.
 În industria alimentară, transportoarele elicoidale se confecţionează din oţel inoxidabil, din motive de
asigurare a condiţiilor optime de igiena şi se utilizează în industria produselor zaharoase, produselor de
panificaţie şi de patiserie, laptelui praf, industria de prelucrare a fructelor, legumelor etc.

Utilizarea transportoarelor elicoidale este limitată de următorii factori:

- lungimea de transport

- construcţie strict liniara

- eventuala aderenta a produsului pe suprafaţa elicelor.

Pentru transportul pe lungimi mai mari de 6 m, de cele mai multe ori se realizează platforme intermediare de
depozitare, sau se dispun mai multe transportoare în cascadă. Astfel se pot atinge lungimi de transport de 15
m (înclinat) sau chiar 30 m (pe orizontală).

Un avantaj esenţial al transportoarelor elicoidale îl reprezintă nepoluarea mediului înconjurător cu praf,

deoarece materialul este transportat într-o incintă închisă.

Organul de lucru al transportorului elicoidal este melcul.

Fig.6.2.8

Transportorul melcat

Componente: 1
– gura de
alimentare cu
material; 2 –
jgheab (tub)
acoperit; 3 – ax
cu elice (melc,
snec); 4 – gura
de evacuare a materialului transportat; 5 – gura evacuare suplimentară; 6 – sistem de acționare
6.2.9 Uscător vertical

Modelul de uscător vertical – MIUV prezentat în figura 6.2.9 este destinat uscării semințelor de grâu,
porumb, orz și florea soarelui.Prin utilizarea MIUV se îndepărtează umiditatea din semințe până la un
conținut de siguranță, care să permită depozitarea acestora pe perioade lungi, cât și satisfacerea condițiilor de
calitate impuse de destinația lor ulterioară, care poate fi de tipul consum sau însămânțare. De asemenea
semințele uscate astfel vor răspunde corespunzător la operațiile de manipulare și prelucrare la care pot fi
supuse ulterior

Fig. 6.2.9 Uscăsor vertical

Capitolul 7: Utilaj din linia tehnologică

 Uscătorul vertical

Uscătorul vertical(fig 7) are o

construcţie modulată în vederea
asigurării unui montaj cât mai facil.
Subansamblurile Cadru inferior,
Cadru modul uscare, Cadru superior
sunt construcţii metalice sudate,
realizate din profile rectangulare.
Subansamblurile Modul inferior,
Modul uscare, Modul uscare sunt
realizate din tablă perforată (diametrul
gaurilor Φ1) cu pereţi dubli. Ecluza de
alimentare (valva rotativa) este de tip
M-AR 150, având puterea motorului
P=0,75 kW, prin intermediul ei
realizându-se o dozare in strat uniform
a seminţelor în interiorul uscătorului,
necesar desfăşurării unui proces corect
de uscare.

Șibărul, amplasat în partea

inferioară a uscătorului, serveşte la
golirea în saci a seminţelor uscate, la
finalul procesului.

Fig. 7
 PROCESUL TEHNOLOGIC DE LUCRU

Procesul de uscare al MIUV este descris pe baza schemei tehnologice din figura 7.

Fig. 7.1 Schema tehnologică

1. Dispozitiv pentru alimentare cu semințe (sorb);

2. Conductă transport cereale;
3. Separator amestec eterogen aer-semințe;
4. Ecluză;
5. Uscător vertical;
6. Senzor wireless agent termic uzat (umiditate, temperatura);
7. Senzor temperatură agent termic;
8. Senzor temperatură semințe de cereale;
 9. Senzor viteză agent termic;
10. Baterie de încălzire agent termic,
11. Ventilator centrifugal pentru generare curent aer;
12. Senzor wireless pentru aer din mediu extern (umiditate, temperatură);
13. Ventilator centrifugal transport pneumatic;
14. Dispozitiv wireless;
15. Calculator monitorizare parametrii de uscare;
In schema tehnologică (fig. 6): I semințe umede, II semințe uscate, III aer, IV
amestec aer+semințe, V aer, a secţiune de uscare, b secţiune de răcire şi recuperare de
căldură.

Se inchide şibărul, aflat în partea inferioară şi cu ajutorul sistemului de

transport pneumatic se încarcă uscătorul la capacitatea nominală de lucru cu seminţele
care trebuie uscate. Modulele cadru susţin modulele de uscare, iar seminţele umplu
spaţiul dintre cele două suprafețe cilindrice care se formează. Apoi se porneşte
sistemul de generare aer cald. Fluxul de aerul cald pătrunde în uscător, fiind direcţionat
perpendicular pe strat.

În timpul funcţionării uscătorului se monitorizează următorii parametri de

proces:

- temperatura agentului termic;

- temperatura materialului din fiecare modul de uscare;
- umiditatea aerului evacuat din instalație;
- tensiunea si intensitatea curentului prin instalație;
- frecvența curentului de alimentare pentru: ventilatorul care
alimenteaza cu aer bateria de încălzire, ventilatorul instalației de
transport pneumatic, ecluza de alimentare cu material.

30
 Fig. 7.2

DESTINAŢIA ŞI DOMENIUL DE UTILIZARE

Modelul inovativ de uscător vertical – MIUV prezentat în figura 7.2 este destinat

uscării semințelor de grâu, porumb, orz și florea soarelui.

Prin utilizarea MIUV se îndepărtează umiditatea din semințe până la un conținut de siguranță,
care să permită depozitarea acestora pe perioade lungi, cât și satisfacerea condițiilor de calitate
impuse de destinația lor ulterioară, care poate fi de tipul consum sau însămânțare. De asemenea
semințele uscate astfel vor răspunde corespunzător la operațiile de manipulare și prelucrare la
care pot fi supuse ulterior.

31
 Bibliografie

1. Conditionarea si valorificarea superioara a materiilor prime vegetale in scopuri

alimentare – Lucian Ioancea, Iosif Katherin, Editua Ceres, Bucuresti 1988
2. Operatii si aparate in industria alimentara, vol.I. Operatii mecanice, hidrodinamice si
aerodinamice – Prof.dr.ing. Ioan Tenu, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iasi 2008
3. Tehnologia moraritului si panificatiei – Constanta Virginia Modoran, Editura Risoprint,
Cluj-Napoca 2007
4. Tehnologii de prelucrare a cerealelor in industria moraritului – Ionel Costin, Editura
Tehnica, Bucuresti
5. http://www.directiaagricolabihor.ro/attachments/article/136/Untitled8.pdf
6. http://biblioteca.regielive.ro
7. http://www.agricultor.ro/article/36901/Graul/1
8. http://ro.wikipedia.org/wiki/Ap%C4%83_potabil%C4%83
9. http://chimie-biologie.ubm.ro/Cursuri%20on-line/POP%20FLAVIA/MORARIT.pdf
10. http://www.bizoo.ro/firma/useprest/vanzare/427869/silozuri-metalice-pentru-depozitare-
cereale
11. http://www.mgtrade.ro/produse/silozuri-cereale/?gclid=CMHFjaSvm7sCFQkd3godVj4ANQ
12. http://www.creeaza.com/afaceri/agricultura/Conditii-de-pastrare-si-conser624.php
13. http://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/SORTAREA-AMESTECURILOR-POLIDIS66.php
14. http://cmtrossi.ro/ciclon
15. http://www.islaz.ro
16. http://www.uaiasi.ro/PN_III/PN-III-P2-2.1-PED-2016-1357/Carte%20tehnica%20MIUV-FF.pdf

32