Capră

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigareSari la căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Capră (dezambiguizare).
Capră

Stare de conservare
Stare de conservare: Domesticit

Clasificare științifică

Regn: Animalia

Încrengătură: Vertebrata

Clasă: Mammalia

Ordin: Artiodactyla

Familie: Bovidae

Subfamilie: Caprinae

Gen: Capra

Specie: C. aegagrus

Subspecie: C. a. hircus

Nume trinomial

Capra aegagrus hircus

(Linnaeus, 1758)

Sinonime
Capra hircus
 Modifică text 

Capra domestică (Capra aegagrus hircus) este o subspecie domesticită a caprei

sălbatice din Asia de sud-vest și Europa de est. Este un membru al familiei bovinelor.
Masculul caprei domestice, al caprei negre și al căprioarei se numește țap.[1]

Cuprins

 1Istoria
 2Caracteristici
o 2.1Compoziția laptelui
 3Statisticile la nivel mondial
 4Vezi și
 5Galerie
 6Referințe
 7Legături externe

Istoria[modificare | modificare sursă]
Caprele sunt printre primele animale domesticite de către om. [2] Analiza genetică cea
mai recentă[3] confirmă dovezile arheologice și anume că Munții Zagros din Iran sunt
originea tuturor caprinele domestice astăzi. O altă sursă genetică majoră de caprine
moderne este capra Bezoar, din regiunile muntoase din Asia Mică și Orientul Mijlociu.
[2]
 Păstorii neolitici au început să păstreze caprinele pentru lapte și carne, dar au fost
folosite și drept combustibil, pentru îmbrăcăminte, construcții și instrumente. [4] Cele mai
timpurii resturi de capre domesticite datând de acum 10,000 ani se găsesc în Ganj
Dareh în Iran. Rămășițe de capră au fost găsite la siturile arheologice
din Ierihon, Choga, Mami, Djeitun și Cayonu, datând de acum 8000 și 9000 de ani în
urmă.[2]

Capre domestice (Capra aegagrus hircus)

Caracteristici[modificare | modificare sursă]
Există peste 300 de rase distincte de capră.[4] Speranța de viață pentru caprine este
cuprinsă între 15 și 18 ani.[5] Un exemplar a avut chiar 24 ani.[6]
Caprele sunt extrem de curioase și inteligente. Cele mai multe capre, în mod natural, au
două coarne, de diferite forme și mărimi în funcție de rasă. Caprele sunt rumegătoare.
Compoziția laptelui[modificare | modificare sursă]
Caprele produc aproximativ 2% din laptele total produs în lume. [7]
Compoziția de bază a diferitelor tipuri de lapte (valori medii la 100g)[8]

Constituent Capră Vacă Om

Grăsime (g) 3.8 3.6 4.0

Proteine (g) 3.5 3.3 1.2

Lactoză (g) 4.1 4.6 6.9

Cenușă (g) 0.8 0.7 0.2

Total solide (g) 12.2 12.3 12.3

Calorii 70 69 68

Compoziția laptelui la 100 de grame[9]

unitat Capr
Constituenți Vacă Oaie Bivoliță
e ă

Apă g 87.8 88.9 83.0 81.1

Proteine g 3.2 3.1 5.4 4.5

Grăsime g 3.9 3.5 6.0 8.0

Carbohidrați g 4.8 4.4 5.1 4.9

Energie kcal 66 60 95 110

Energie kJ 275 253 396 463

Lactoză g 4.8 4.4 5.1 4.9

Colesterol mg 14 10 11 8

Calciu IU 120 100 170 195

Acizi grași saturați g 2.4 2.3 3.8 4.2

Acizi grași
g 1.1 0.8 1.5 1.7
mononesaturați

Acizi grași polinesaturați g 0.1 0.1 0.3 0.2

Statisticile la nivel mondial[modificare | modificare sursă]

Potrivit FAO, producătorii de top, de lapte de capră, în 2008 au fost India (4 milioane
tone), Bangladesh (2.16 milioane tone) și Sudan (1.47 tone).[10]
Țară/Regiune Total Animale (milioane) Lapte de capră (milioane tone) Carne de capră (milioane tone)
Lume ----- 15.2 4.8
Africa 294.5 3.2 1.1
Nigeria 53.8 N/A 0.26
Sudan 43.1 1.47 0.19
Asia 511.3 8.89 3.4
Afganistan 6.38 0.11 0.04
Pakistan 60.00 N/A N/A
India 125.7 4.0 0.48
Bangladesh 56.4 2.16 0.21
China 149.37 0.26 1.83
Arabia Saudită 2.2 0.076 0.024
America 37.3 0.54 0.15
Mexic 8.8 0.16 0.04
SUA 3.1 N/A 0.022
Europa 17.86 2.59 0.012
Marea Britanie 0.09 N/A N/A
Franța 1.2 0.58 0.007
Oceania 3.42 0.0004 0.018