OREZUL (Oryza sativaL.

)
En: Rice; Fr: Riz; Germ: Reis.

MMDuda 2019 1
Importanţă
→“cer. (pâinea) Asiei” →a 3-a, ca supr., cultivată pe glob (după grâu şi pb).
Este cultivat în China din anii 3000 î.H. Considerată mult timp una din cele 5
plante sfinte (+ grâu, mei, ciumiză -Setaria italica-maxima şi soia.
Boabele de orez →hrana de bază pt cca. 3,5 mild. loc., îndeosebi din Asia,
→consum de 130-190 kg/loc/an.
Grecii şi romanii au cunoscut f puţin orezul. În Europa l-au adus arabii prin
Spania.
În America de N l-au dus olandezii abia în sec. XVII şi apoi în Africa.
În zona temp. este un “aliment de compl.” (consum: cca 4,5 kg/loc/an).
Val. nutritivă şi dietetică deosebită, digestib. ridicată, dar conţ. cel mai puţin
proteină (<7%) din toate cer. Se combină f bine cu legume, leguminoase şi
lapte de vacă sau de soia. Müsli.
→la fabric. alcoolului (“saké” în Japonia), a berii (în Asia predomină orezul ca
mat. primă), a amidonului, glucozei, în cosmetică (pudre fine) ş.a. Din
embrionii de orez →ulei semisicativ, iar turtele =furaje valoroase.
În furajare →numai subprod.: spărturi de boabe, tărâţe ş.a. ("bravura").
Paiele →împletituri rezist. (pălării, sandale, coşuri, funii etc), la prod. hârtiei, a
cartonului, în zootehnie ca aşternutMMDuda
sau furaj.
2019 2
Compoziţia chimică
Boabele →conţ. redus de grăsimi şi proteine. Prin prelucr. în scop alim. se
pierd cca 75% din lipide, 50% din min., o mare parte din proteine şi aproape
toate vitaminele.
Boabele sunt deficit. în vit. B şi în unii aminoac. esenţiali (ex. lizina).
→consumul unilateral de orez decorticat →avitaminoză →boala “Beri-Beri”
=deficitul vit. B1 (tiamina). Pt corectare se practică drajarea boabelor cu
vitamine, săruri min. şi aminoac. (lizină, trionină, metionină), mai ales în SUA
şi Japonia.
Prin ing. genetică →îmbunăt. conţ. ß-caroten (provitamina A).
Pt. consum, orezul este decojit, polizat-şlefuit (îndepărt. pericarpului) şi glasat
(glazurat) cu glucoză şi talc →orez albit sau glasat.
Prelucr. orezului →în instalaţii speciale →rizerii.

MMDuda 2019 3
 Compoziţia chimică a bobului de orez (% din s.u.)

Orez nedecorticat Orez decorticat Orez alb

Compusul chimic
(paddy) (cargo) (glasat)

Glucide 73,6-77,4 82-87 85-92

Proteine 7,7-7,9 8,2-10,7 7-10
Lipide 1,8-2,4 2,1-2,4 0,2-2,0
Celuloză 9,0-10,2 0,7-2,3 0,2-1,2
Cenuşă 4,3-6,1 1,5-2,1 2,5-0,9

MMDuda 2019 4
Răspândirea
Se cultivă atât în zona tropicală şi subtropic. cât şi în zona temp., de la 47° lat.
N (Cehia) la 37° lat. S (Australia, America de S).

MMDuda 2019 5
 Continentul, ţara* Suprafaţa (mii ha) Producţia medie (kg/ha) Producţia totală ( mii t)
TOTAL MONDIAL 159.808 4.636 740.961
AFRICA 12.503 2.599 32.498
Egipt 673 9.366 6.300
Nigeria 2.996 2.026 6.071
Madagascar 862 4.428 3.816
Guinea 1.685 1.176 1.983
AMERICA 6.123 5.883 36.029
Brazilia 1.944 5.464 10.622
SUA 1.253 8.112 10.167
ASIA 140.485 4.754 667.932
China 30.200 6.937 209.503
India 42.965 3.695 158.757
Indonezia 14.275 5.414 77.298
Tailanda 8.675 2.911 25.268
Bangladesh 11.386 4.618 52.590
Filipine 4.556 3.869 17.627
EUROPA 665 6.340 4.219
Italia 234 6.779 1.587
Fed. Rusă 204 5.303 1.081
Romania 9,4 4.624 44
OCEANIA 30 MMDuda 2019 9.368 6 283
În ţara noastră rizicultura e redusă, din două cauze:
- costuri mari, mai ales a apei pt irigaţie;
- concurenţa orezului din import.
Cons. de orez în RO este de aprox. 100 mii t anual ce s-ar putea asigura de pe
25 mii ha. Potenţialul pt. cultiv. orezului ar fi de aprox 60 mii ha.
În UE se produc aprox. 2,2 mil. t orez anual pe 500 mi ha şi se importă încă un
mil. t.
În 1989 în RO erau 60 mii ha orezării, din care jumătate pe sărături. Între anii
2008-2010 erau <8 mii ha cu orez, cu prod. medii de 2000-2500 kg/ha, dar
după 2010 s-au concesionat terenuri de către firme italiene şi spaniole, supr.
cu orez în RO ajungând la aprox. 13 mii ha cu un rand. >5500 kg/ha.

MMDuda 2019 7
Sistematică. Origine. Soiuri
Orezul € fam. Poaceae (Graminee), subfam. Panicoideae, tribul Orizeae, genul
Oryza.
Se cultivă speciile:
Oryza sativa L. (orezul comun sau asiatic) cuprinde 3 ssp.:
- indica →capacit. mare de înfrăţire, boabe subţiri şi lungi, pl. cu tulpini şi fr.
lungi, fine, verzi-deschis, per. lungă de veget. Cuprinde var. de orig. tropicală.
- japonica (sinica) →înfrăţ. moderată, boabe mari, scurte şi rotunjite, talie
mijlocie, frunze fine verzi-închis, per. mai scurtă de veget. Cuprinde şi var.
cultivate în zona temp., în N Chinei, Coreea, Japonia şi bazinul mediteranean.
Domină şi în America. Var. temperata este cultivată şi în ţara noastră.
- ssp. brevis (javanica) →boabe scurte, de 3-4 mm lung. Cultivat în reg.
ecuatoriale, din Jawa până în Indonezia.
Oryza glaberrima Steud. (orezul african), de importanţă mai redusă →în unele
zone f. ploioase din V Africii.
Sălbatic mai există O. rufipogon.

MMDuda 2019 8
Soiuri autorizate pentru cultivare în ţara noastră
Den. soiului Menţinătorul Anul înregistrării/reînscrierii
Ardea Eugenio Gentinetta, Italia 2013
Calliope Eugenio Gentinetta, Italia 2012
Cammeo Eugenio Gentinetta, Italia 2012
Caravaggio Eugenio Gentinetta, Italia 2012
Cassiopea Eugenio Gentinetta, Italia 2012
Catullo Eugenio Gentinetta, Italia 2012
Cellini Eugenio Gentinetta, Italia 2012
Cirene Eugenio Gentinetta, Italia 2014
Cleopatra Eugenio Gentinetta, Italia 2012
Dunărea ICDA Fundulea radiat 2012
Elida ICDA Fundulea radiat 2012
Emma Eugenio Gentinetta, Italia 2012
Impuls ICDA Fundulea radiat 2013
Insubria Eugenio Gentinetta, Italia 2013
Keope Eugenio Gentinetta, Italia 2012
Magic ICDA Fundulea 2005
Polizeşti 28 SCDA Brăila 1978 / 2009
Rotund Societa Italiana ementi Spa 2013
Zefir ICDA Fundulea
MMDuda 2019 2003 9
Particularităţile biologice
Orezul →sp. graminee anuală cu sist.
radic. abundent, dar superficial (Foto).
>50-60% din răd. →în stratul de 20-30
cm.
Caracteristicile: putere redusă de
pătrund. în sol a răd., înfrăţ. diferită
fcţ de genotip, limbul fr. îngust şi
pubescent (glabre la glaberrima),
infloresc. = panicul răsfirat cu
spiculeţe pedicelate uniflore. Floarea
cu 6 stamine, iar fecund. autogamă.
Bobul e îmbrăcat în palee (Fig.).
La germin., boabele necesită mai puţin
O2, comparativ cu alte cer., a.î.
boabele pot germina şi în apă.

MMDuda 2019 10
La germin. obişnuită, în sol neinundat →întâi radicula şi apoi coleoptilul, în timp ce
în apă, apare întâi plumula. Înfrăţ. începe la 10-15 zile după răsărire. Form. 3-6 fraţi
fertili.
Răd. şi paiul au canale aerifere, care asigură O2 pt resp. organelor subt., în cond.
terenului acoperit cu apă.
Înflor. durează la un panicul, 5-9 zile. Înflor. şi fecund. favorizate de temp. >22°C
(optim 27-29°C), iar U relat. a aerului →de 70-80%.
Sunt nefavorabile zilele reci şi ploioase, iar temp. <17°C →sterilitate. La maturit.
temp. optimă →de cca. 25°C.
Într-un panicul →30-90 b. îmbrăcate. MMB = 30-48 g şi MH = 50-60 kg. Per. de
veget. este cuprinsă în între 105 şi 145 zile. Pe întreaga durată a veget. = 2.400-
3.200°C (temp. >0°C).
Pt cond. din RO, un soi trebuie să aibă un necesar termic <2.600°C, pt a ajunge la
maturitate.

MMDuda 2019 11
Cerinţele faţă de climă şi sol
Temp. = factor faţă de care orezul e f. exigent.
Germin. începe la 12°C, dar lent până la 16°C, optim în jur de 30-35°C. Pt
înfrăţire →min 16-18°C, optim 28-30°C, iar pt înflorit min. 22°C, optim 29°C.
Scăderile sub 15°C, media zilnică, ce se produc uneori în zona temp. în timpul
înfloritului (august) →căderea florilor şi reduc. rand. de b.
Orezul = pl. de zi scurtă.
Orezul = cel mai pretenţios la U dintre cer. şi dintre multe alte pl.
Pt cultiv. neirigat e nevoie de 160-300 mm precipit. lunar sau 1000-1800 mm
pe întreaga per. de veget.
În zona mediteraneană şi în zona temp. unde oscilaţiile de temp. sunt mai
mari, în timpul verii, stratul de apă joacă un rol termoregulator f. important.
În aceste zone cultiv. orezului se poate face numai în cond. submerse (în strat
de apă). Coef. de transp. = 600.

MMDuda 2019 12
Cea mai potrivită apă pt. orez este cea din apele curgătoare, caldă şi bine
oxigenată.
Lumina →factor clim. faţă de care orezul are cer. mari →min. 1000 ore de
strălucire a soarelui. Per. critică pt lumină →cu o lună înainte de recoltat. Prod.
scade în anii cu nebulozitate ridicată prin întârz. înspicatului şi a maturării, reduc.
absorbţiei N şi a dezv. sist. radicular.
Solul nu este limitativ pt. orez. Valorifică şi soluri slab prod., saline, alcaline. Nu se
cultivă pe soluri nisipoase sau argiloase.
Suportă pH-ul între 4,5-8,5, optim 6-7. Sărurile din sol sunt suportate până la
limita de 2‰.
Orezăriile pot valorifica solurile sărăturate sau improprii pt. alte culturi.
Zone ecologice
În ţara noastră se poate cultiva orez (soiuri cu per. scurtă de veget.) doar în S ţării,
de-a lungul Dunării, pe o fâşie lată de cca. 20 km, de la Calafat la Brăila sau, mai
puţin favorabil, în luncile râurilor Siret, Buzău, Ialomiţa, Olt şi în Banat, în vestul
jud. TM.

MMDuda 2019 13
Tehnologia de cultivare a orezului
Mai multe metode fcţ. de asig. apei:
• Cultura pluvială →apa este asigurată din precipit., iar uneori şi din apa freatică.
• Cultura prin inundare →practicată în zone joase unde, o parte din an, terenul
este acoperit cu apă.
• Cultura irigată cu amenajări speciale de irigare şi drenaj.
În ţara noastră se practică cultiv. orezului prin metoda irigării în terenuri special
amenajate.
Amenajarea orezăriei
Orezăriile sunt împărţite în sectoare (30-80 ha), în sole (cu lung. min. 600 m), iar
acestea în parcele (1-4 ha) cu forma, de regulă, dreptunghiulară. Parcelele sunt
mărginite de diguleţe şi sunt asigurate cu vanete de aliment. şi evacuare a apei (Fig.).

MMDuda 2019 14
Monocultura este permisă max. 3-4 ani, după care →o altă sp. (dacă solul nu este
prea sărăturat). Monocultura îndelungată →neajunsuri: adapt. florei segetale
specifice, deteriorarea struct. şi compactarea solului , acidifierea, spălarea subst.
nutritive din sol ş.a.
În cele mai bune cazuri terenul se poate folosi 75–80% cu orez.
Pl. premergăt. orezului →să elibereze terenul devreme pt a pemite nivelarea şi
pregăt. din t-nă.
Pl. tolerante la un grad redus de salinitate: grâul, orzul, secara, iarba de Sudan.
Se poate şi o rotaţie anuală cu borceag →sem. t-na şi recoltat prim. devreme ca
nutreţ verde sau mazăre verde (pt conserve), după care se seamănă orez.
Fertilizarea
Cons. specific: 15-20 kg N, 9-12 kg P2O5 şi 17-25 kg K2O / 1000 kg boabe + prod.
secundară.
Aproape 30% din N este absorbit de la germin. până la alung. paiului, în timpul
înfrăţ. şi a form. rădăcinilor.

MMDuda 2019 15
Gun. de grajd bine fermentat este eficient la orez →30 t/ha mai ales la
prăşitoarea premerg., la 3-4 ani.
Amendamentele cu Ca →nec. pe solurile sărăt. cu reacţie alcalină →gipsul
(sulfatul de Ca) sau fosfogipsul →4-10 t/ha.

Lucrările solului
Arătura →t-na timpuriu la 23-25 cm pe solurile normale şi la 28-30 cm pe cele
mai uşoare şi sărături, pt favoriz. spălării sărurilor.
O dată la 4 ani se face şi scarific. solului mai ales în orezăriile vechi, pe solurile
tasate sau prea puţin permeabile.
La desprimăv. →combinator.
Nivelarea terenului este f. importantă şi poate fi de: de întreţ., în fiecare an pt
anularea denivel. create prin trecerea mijl. mec. şi capitală, la înfiinţ. orezăriei şi
din 4 în 4 ani la cultura premergăt. Se poate face în teren uscat sau după
inundarea cu un strat de apă, când se văd mai bine denivelările.

MMDuda 2019 16
Pregăt. patului germin. se face înainte de inund. parcelelor cu 1-2 zile. Pe
solurile grele sau sărăturoase se pot face şi sub un strat de apă. pt sem. în
uscat, dacă terenul este prea afânat se execută tăvălugire.
Sămânţa şi sem.
Sămânţa →cu P min. 97%, G min. 80% şi EG cât mai ridicată. Se preferă săm.
din anul precedent altfel G se reduce mult. Săm. se tratează înainte de sem.
În 2003, în China, s-au cultivat primele supr. de orez cu săm. modif. genetic, în
scopul reducerii pest. şi îngrăş. chim. necesare pt prot. culturii şi fertilizare
→prod. mai bună.
Pt ţările sărace, noile tipuri de cer. modificate genetic sunt o a doua revoluţie
agric. În Africa, în special, se vor cultiva soiuri de orez, grâu şi pb modif. gen.
pt a putea fi cultivate şi pe terenuri mai aride.
Sem. orezului se poate face:
- în uscat, prin împrăşt. sau cu semănăt. univ., + o tăvălugire uşoară cu
tăvălugul inelar pt fixarea sem. Pe terenurile cu patul germin. bine prelucrat
se poate face şi încorporarea sem. la cca. 2 cm în sol.

MMDuda 2019 17
- în apă, avantaje: se câştigă 10-15 zile din per. de veget. prin folosirea sem.
preîncolţ.; se poate sem. pe terenuri salinizate, pe soluri grele fără pretenţii
la preg. pat. germin. şi se poate folosi erbicidul molinat (Ordram) care este
volatil şi se încorporează în sol înainte de inundare. Pt mărirea Ms a sem. la
sem. se foloseşte produsul Hidrostil (2 l/t) sau sem. se pun la înmuiat 36-48
ore.
Pt preîncolţire săm. se ţine la umectat 24-28 ore, până la încolţire (punctare),
după care se zvântă uşor. Sem. se face prin împrăştiere cu mijloace terestre
sau avio. Înainte de sem. apa se tulbură pt ca peste sem. să se aşeze un strat
de mâl (nămol) de 0,5 cm grosime.
Sem. în apă este mai des folosit.
Per. optimă de sem. →temp. sol. →10-12°C, temp. apei este min. 15°C, iar
timpul este spre încălzire (20 apr.-5 mai în S).
Desimea de sem. fcţ de cond. agrotehnice, pedoclim. şi tehnica de cultură. În
cond. mai vitrege de cultură şi la sem. în rânduri dese →900-1.000 b.g./m2,
în final →250-350 pl/m2 sau 450-600 panicule recolt./m2. Necesar →300 kg
săm./ha. Pe soluri sărăturate se poate mări cu 15-20% cant. de săm.

MMDuda 2019 18
Ad. de sem. în uscat la orez este de 1-3 cm, iar la sem. submers grosimea
stratului de nămol trebuie să fie de max. 0,5 cm.
În multe zone ale lumii, cu disponibil mai mare de forţă de muncă, înfiinţ.
culturii de orez se face prin plantare. În acest scop se înfiinţ., în prealabil o
pepinieră în care se face sem., după care se face transplant. plantulelor în
câmp.

Lucrările de îngrijire
Contr. bur. →cea mai importantă lucr. de întreţ. a orezului. Îmbur. orezăriilor cu
bur. hidrofile este favorizată de stratul de apă. Majoritatea acestora fac
parte din fam. Gramineae (Echinochl. crus-galli, Ech. oryzoides - mohorul şi
Leersya oryzoides - orizica), Cyperaceae (Scirpus; Cyperus, Juncellus) şi
Alismataceae (Alisma, Sagitaria).
În culturile intensive de orez contr. îmbur. se face mai ales chimic. Astfel, pt
contr. Echinochl. şi parţial a sp. din fam. Cyperaceae se recomandă erb.
azimsulfuron şi bensulfuron-metil (Tabel).

MMDuda 2019 19
 Erbicide folosite pt controlul buruienilor în cultura orezului

Conţinutul în Doza/ha
Denumirea Testul pentru care a fost
substanţã produs Perioada de aplicare
comercialã avizat
activã comercial
postem
Glufosinat de Bur. monocot. şi dicot. (desicant aplicat
Basta 14 SL 2l
amoniu 150 g/l anuale şi perene <recoltării, la umidit.
de 25%)
Londax 60 DF Bensulfuron
70-90 g Bur. Cyperaceae postem
(GR) metil 60 %
Bur. monocot. anuale,
Azimsulfu-ron postem
Gulliver 50 WG 40 g în special Echinochloa
50 % (2-4 fr. ale orezului)
sp.
Bur. monoc.şi dicot.
75-80 ml + anuale (Echinochloa sp.,
Nominee Bispiribac- postem
0,2 l/ha Cyperaceae etc.) şi
400 SC sodiu 400 g/l (orezul, 3-5 fr.)
Glicocol unele sp. bienale şi
perene

MMDuda 2019 20
Contr. bolilor criptogamice. În ţările mari cultivat. de orez se aplică în cursul
veget. 3-6 trat. Cea mai frecventă boală →arsura bacteriană (Pyricularia
oryzae) care atacă fr. şi paniculul pe toată durata veget., dar mai ales în faza de
burduf - înflorire. Alte boli: pătarea brună (Helminthosporium oryzae),
fuzarioza (Fusarium sp.) şi arsura plăntuţelor (Sclerotium rolfsii).
Acestea se contr. cu trat. la săm. (benomil 0,5 + mancozeb 0,8 kg/t) sau pe veget.
cu Tiofanat metil 0,7 kg/ha, Benomil 0,5 kg/ha, Zeamă bordeleză 1 sau Zineb
4 kg/ha.
Dăunătorii specifici cult. de orez →musculiţa orezului prin larvele sale care atacă
orezul mai ales în faza de plantulă, tânţarul orezului (Chironomus plumosus),
lepidoptere ca Pyralles şi Diopsides ş.a.
Se recomandă trat. cu insecticide uzuale (ca şi la celelalte cer.), efectuate terestru
sau “avio” - pe supr. mari.
Regimul de inundare este esenţial. Un strat prea gros de apă reduce îmbur., dar
poate reduce supr. fotosintetică, cu consecinţe asupra prod. Necesarul de
apă: 15-20 mii mc/ha (în trecut), în prezent s-a mai redus, la 10-12 mii mc/ha
datorită posibilităţilor de nivelare cu laser.

MMDuda 2019 21
Irigarea: prin submersie intermitentă cu nivel de apă variabil →inundarea cu
10 cm apă, cu 1-2 zile înainte de sem.; după 6-8 zile de la sem. se
evacuează apa timp de 48 ore, pt înrăd. plăntuţelor, apoi terenul se inundă
din nou, cu mărirea treptată a grosimii strat. de apă. La înfrăţit nivelul apei
se reduce la 3-4 cm, cu scopul de a asigura oxigenul necesar pl. în această
fază, dar şi pt a proteja nodul de înfrăţire de acţ. directă a razelor solare. În
cont. stratul de apă se ridică treptat, la 10-15 cm, apoi la 20-25 cm la
apariţia paniculului - înflorit.
La fecundare-form. bobului: grosimea stratului de apă se poate reduce la 10-
15 cm. La maturitatea în ceară se opreşte alim. cu apă, iar cu 10-15 zile
înainte de recoltare se evacuează complet. Evacuarea se mai face şi la
administr. îngrăş., a erbicidelor sau pt contr. bolilor şi dăunătorilor.

MMDuda 2019 22
Recoltarea
Momentul optim → când boabele din vârful paniculului ajung la coac.
deplină, U = 18-20%. Evacuarea apei se face treptat, pt a nu provoca căderea
pl.
Unde sunt alternanţe de per. ploioase cu per. secetoase, recolt. →în sezonul
secetos.
Înainte de recolt., dacă fr. sunt încă verzi →defolierea chim. a culturii cu subst.
desicante ca: diquat (Reglone, 1,5-2,5 l/ha) sau dimethipin (Harvade, 1,5-2,0
l/ha), când boabele au 24-26% U.
Recoltarea →mecanizat, direct cu combina de cer. păioase (bătător cu cuie
reglat la 500-550 rot/min. şi cu şenile în loc de roţi); semimecanizat, în două
etape; manual, prin tăierea pl. cu secera, legarea în snopi şi apoi treierarea la
14-15% U boabelor. După recoltare, boabele se usucă, dacă e necesar, pe
platforme sau în uscătoare.
Producţia medie din zonele favorabile depăşeşte uşor 6.000 kg boabe/ha,
mai mari decât la grâu.

MMDuda 2019 23
 Condiţionarea boabelor
- eliminarea impurit. cu conţ. ridicat de apă şi uscarea →“orezul paddy” (b
îmbrăcate în palei);
- îndepărtarea paleilor →“orezul cargo”;
- îndepărtarea învelişurilor bobului şi a embrionului →“orezul alb”, care se
polizează şi se glasează cu glucoză şi amidon.
Aprecierea calit. orezului: rand. la prelucrare sau % de orez alb raportat la
orezul paddy din care provine (55-70%). Depinde de soi, faza de recoltare (nu
este de dorit supracoacerea), tehnica de uscare (uscarea bruscă provoacă
pierderi), forma boabelor (cele lungi şi înguste sunt mai apreciate),
sticlozitatea şi val. culinară (calit. gustative şi comportarea la fiert).
U de păstr. <13%.

MMDuda 2019 24