Sunteți pe pagina 1din 3

Acest articol se referă la materialul textil. Pentru planta din care se produce, vedeți Gossypium.

Bumbac

Bumbac gata de cules din India

Culegerea bumbacului în Armenia, anii 1930

Bumbacul este o fibră textilă obținută, prin egrenare, de pe semințele bumbacului. Fibrele bumbacului au luciul
mat, iar culoarea acestora alb-gălbuie este dată de pigmentul natural conținut.

Proprietățile bumbacului[modificare | modificare sursă]


1. Bumbacul este 100% natural și datorită acestei proprietăți nu este alergen.
2. Hainele din bumbac sunt moi și nu se freacă dur pe piele.
3. Bumbacul permite o bună aerisire și păstrează corpul aerisit.
4. În mod natural, bumbacul absoarbe și elimina umezeala corpului cu ușurință.
5. Este perfect pentru cei care suferă de astm, deoarece spre deosebire de alte materiale, acesta nu
eliberează particule mici, care pot declanșa un atac.
6. Este biodegradabil.
7. Țesătura poate suporta temperaturi ridicate, fără a afecta calitatea sau durabilitatea sa. Prin urmare,
țesăturile din bumbac pot fi sterilizate, ceea ce le face perfecte pentru nou-născuți.

Liderii producției mondiale[modificare | modificare sursă]


Top 10 țări producătoare de bumbac (în tone)

Poziți
Țara 2010 2011 2012
e

1 China 5,970,000 6,588,950 6,840,000

2 India 5,683,000 5,984,000 5,321,000

3 Statele Unite ale 3,941,700 3,412,550 3,598,000


Americii

4 1,869,000 2,312,000 2,215,000


Pakistan
5 Brazilia 973,449 1,673,337 1,638,103

6 Uzbekistan 1,136,120 983,400 1,052,000

7 Turcia 816,705 954,600 851,000

8 Australia 386,800 843,572 973,497

9 Argentina 230,000 295,000 210,000

10 Turkmenistan 225,000 195,000 198,000

— Lume 22,714,154 24,941,738 25,955,096

Sursa: UN Food & Agriculture Organization[1]

Primii cinci exportatori mondiali de bumbac după volum în anul 2011 erau (1) Statele Unite, (2) India,
(3) Brazilia, (4) Australia și (5) Uzbekistan. Cei mai mari importatori neproducători erau Coreea de
Sud, Taiwan, Rusia și Japonia.[2]
În India, statele Maharashtra (26.63%), Gujarat (17.96%) și Andhra Pradesh (13.75%) dar și Madhya Pradesh
sunt principalele state producătoare de bumbac,[3] datorită unei clime permanente predominant tropicală caldă
și umedă.
În Pakistan, bumbacul este crescut predominant în provinciile Punjab și Sindh.
În SUA, statul Texas este lider la totalul de producție pentru 2004,[4] în timp ce statul California are cea mai
mare recoltă.[5]

Bumbacul în România[modificare | modificare sursă]


Înainte de 1990, în România au existat 86 de filaturi și țesătorii de bumbac, iar în 2015, dintre acestea au mai
rămas doar opt.[6]

Note[modificare | modificare sursă]


1. ^ „Production of Cotton by countries”. UN Food & Agriculture Organization. 2011. Accesat în 26 august 2013.
2. ^ National Cotton Council of America – Rankings. Cotton.org (2011-03-13). Retrieved on 2011-11-27.
3. ^ „Three largest producing states of important crops” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 9 aprilie 2008. Accesat în 6
aprilie 2008.
4. ^ Jasper Womach (2004). „Cotton Production and Support in the United States” (PDF). CRS Report for Congress.
Arhivat din original (PDF) la 27 septembrie 2013. Accesat în 5 decembrie 2014.
5. ^ Siebert, JB (1996). „26”. Cotton production manual. ANR Publications. p. 366. ISBN 978-1-879906-09-9.
6. ^ România furată, 28 aprilie 15, Digi24.ro, accesat la 19 ianuarie 2016

Vezi și[modificare | modificare sursă]


 Mercerizare

Legături externe[modificare | modificare sursă]


Caută „bumbac” în Wikționar, dicționarul liber.

 Materiale media legate de Bumbac la Wikimedia Commons


 Facts and figures of Cotton Trade 2007 on PBS.org
 Glossary of cotton terms Arhivat în 7 iulie 2011, la Wayback Machine.
 Plant Cultures – History and botany of cotton Arhivat în 6 iulie 2009, la Wayback Machine.
 Cotton production in the U.S. South Arhivat în 29 august 2012, la Wayback Machine. (entry in the New
Georgia Encyclopedia)
 2006 Report from International Cotton Advisory Committee Arhivat în 10 octombrie 2012, la Wayback
Machine.
 USDA AMS – Market News Reports – Cotton Reports
 International Cotton Association
 Moseley, W.G. 2004. "Cotton's Not King: Farm Subsidies and Africa." International Herald Tribune, July
20, pg. 8.

S-ar putea să vă placă și